MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 27/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 27         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Sâmbătă, 12 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

12. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

13. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

14. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

15. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

16. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 885 din 25 octombrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar

 

Decizia nr. 889 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 903 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

44. - Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea caracteristicilor tehnice ale curselor şi capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor ari. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi B şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 517/2003 privind conferirea decoraţiilor de război,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de apreciere pentru înaltul profesionalism, curajul, devotamentul şi spiritul de sacrificiu dovedite în îndeplinirea cu succes a misiunilor din teatrul de operaţii din Afganistan,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer, cu însemn de război, pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 2. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn de război, pentru militari, persoanelor prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 8 ianuarie 2013.

Nr. 12.


*) Anexele nr. 1 şi 2 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 18272002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.077/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. Doamna Turcu Elena, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Dâmboviţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2013.

Nr. 13.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.118/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Frăsineanu Georgeta, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2013.

Nr. 14.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale aii. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.121/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Vremeş Veronel-Sorin, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRĂIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2013.

Nr. 15.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.119/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Botez Gheorghe Dan, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 ianuarie 2013.

Nr. 16.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 885

din 25 octombrie 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Leg ea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Virginia Maria Roşianu în Dosarul nr. 5.462/117/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 706D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.462/117/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de reclamanta intimată Virginia Maria Roşianu în cadrul soluţionării recursului împotriva Sentinţei civile nr. 3.509 din 16 august 2011 pronunţate de Tribunalul Cluj, prin care a fost respinsă acţiunea de anulare a dispoziţiei Primarului Cluj-Napoca privind reîncadrarea reclamantei şi stabilirea salariului de bază, a sporurilor şi a altor drepturi.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea fundamentală.

În acest sens, arată că la recalcularea şi stabilirea salariului aferent anului 2010 trebuiau avute în vedere şi cele două sporuri - de dispozitiv, respectiv de stabilitate - întrucât aceste drepturi băneşti au fost stabilite şi negociate prin Contractul colectiv de muncă şi Acordul colectiv de muncă încheiat la nivelul Consiliului Local Cluj-Napoca, acte obligatorii care au efecte asupra tuturor subiecţilor de drept, fiind opozabile faţă de terţi, inclusiv faţă de autorităţile publice.

Potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, vor fi luate în considerare acele drepturi acordate prin acordurile colective şi contractele colective de munca legal încheiate, în vigoare.

Totodată, măsurile de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora sunt reglementate de dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate, care prevăd obligativitatea menţinerii contractelor colective de muncă până la data expirării lor.

Întrucât Contractul, respectiv Acordul colectiv de muncă încheiat la nivelul Primăriei Cluj-Napoca a intrat în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitor la principiul neretroactivităţii legii.

Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, acestea respectând atât principiul neretroactivităţii legii, cât şi dreptul la negocieri colective. Astfel, textul art. 41 alin. (5) din Constituţie nu protejează dreptul la o negociere exhaustivă, inclusiv a drepturilor salariale ale angajaţilor din sistemul bugetar, ci doar principiul dreptului la negocieri colective în materie de muncă, fiind evident că, în materia specială a salarizării bugetarilor, pot exista limite legale, fără a fi încălcat astfel principiul libertăţii negocierii,

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp.

Referitor la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, apreciază că interzicerea prin acest act normativa negocierii prin contractele sau acordurile colective ori individuale de muncă a unor salarii sau alte drepturi de natură salarială care să excedeze prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate. Limitarea obiectului acestor negocieri în ceea ce priveşte drepturile salariale este justificată de sursa cheltuielilor salariale, care este bugetul de stat, astfel că negocierea drepturilor salariale nu poate depăşi resursele disponibile.

Cu privire la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu conţin norme cu caracter retroactiv, ci reglementează pentru viitor modul de calcul al salariilor personalului plătit din fonduri publice.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, precum şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010.

Deşi textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a Statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe a!e căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”,

Aşadar, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice asupra raportului de muncă al autorului excepţiei în privinţa salarizării şi, implicit, deci al acordării/neacordării sporurilor în discuţie.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009: (1) începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, şi, după caz, indemnizaţiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază, respectiv din indemnizaţiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază, respectiv în indemnizaţiile lunare de încadrare corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere.

(2) Sporurile specifice pe categorii de personal şi domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap. III şi în anexele la prezenta lege.

(3) Reîncadrarea personalului se face corespunzător tranşelor de vechime în muncă şi pe funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.

(4) La funcţiile de execuţie unde s-a redus numărul de grade sau trepte profesionale, reîncadrarea personalului ale cărui grade sau trepte profesionale au fost eliminate se face la gradul sau treapta profesională imediat următoare celei eliminate.

(5) în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

(6) Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.

(7) Prevederile art. 19 alin. (2), art. 20 şi 24 nu se aplică în anul 2010.”

- Art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010: „în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariate stabilite prin contactele şi acordurile colective şi contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor şi care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.”

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii şi ale art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, Curtea a constatat că „sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora Ei se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 212 din 8 martie 2006, Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, Decizia nr. 207 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 10 martie 2009, Decizia nr. 337 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009, Decizia nr. 487 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 iunie 2009, Decizia nr. 876 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, Decizia nr. 243 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 1.280 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 24 noiembrie 2010, Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, şi Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, precitată).

Cât priveşte dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, potrivit cărora - la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele şi acordurile colective şi contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor şi care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 - se observă că autorul excepţiei nu este nemulţumit de aceste dispoziţii, ci le invocă în argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009.

Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Referitor la invocarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este nefondată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu retroactivează, ci se aplică numai de la data intrării lor în vigoare.

În final, cu privire la susţinerile autorului excepţiei referitoare la modalitatea concretă de reîncadrare şi de stabilire a salariului de bază, Curtea observă că acest aspect ţine de competenţa instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Virginia Maria Roşianu în Dosarul nr. 5.462/117/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Mari lena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 889

din 25 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. {1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vector Spedition” - S.R.L. din localitatea Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 8.066/202/2011 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 762D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.066/202/2011, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii Judecătoreşti şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Societatea Comercială „Vector Spedition” - S.R.L. din localitatea Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, într-o cauză având ca obiect judecarea recursului formulat împotriva unei încheieri privind recuzarea unui executor judecătoresc.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 contravin principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice în privinţa ocrotirii drepturilor recunoscute de legea civilă în materia executării silite.

Prevederile legale criticate creează o inegalitate între cetăţenii părţi ai unui dosar de executare, care pot recuza executorul judecătoresc în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9, în comparaţie cu cetăţenii părţi ai unui dosar de executare care, deşi nu se găsesc în una dintre situaţiile enumerate la art. 27 punctele menţionate mai sus, au motive întemeiate să conteste buna-credinţă a executorului judecătoresc şi „imparţialitatea” sa în soluţionarea dosarului de executare, în îndeplinirea unui serviciu de interes public.

În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, autorul excepţiei consideră că acestea încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece exclud dreptul părţilor dosarului de executare care au formulat cerere de recuzare împotriva executorului judecătoresc să se apere împotriva abuzurilor acestuia. În cazul în care s-a formulat o atare cerere pe motiv că executorul judecătoresc favorizează creditorul prin modul în care aplică prevederile legale din materia executării silite, debitorul se află în imposibilitatea de a-şi apăra drepturile procesuale în cadrul procedurii executării silite. Astfel, o diferenţă de tratament în ascultarea părţilor poate încălca principiul egalităţii armelor.

Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale la care se face referire.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere anterior, exprimat şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 654 din 30 aprilie 2009, nr. 41 din 13 ianuarie 2009, şi nr. 1.119 din 10 septembrie 2009, în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, precum şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins;

- Art.10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000: „Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedură civilă,”

- Art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor de lege criticate s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora.

De exemplu, prin Decizia nr. 1.375 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 15 decembrie 2011, şi Decizia nr. 1.282 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 19 decembrie 2011, Curtea a reţinut că enumerarea limitativă a cazurilor în care executorul judecătoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevăzute de art. 27 din Codul de procedură civilă, cu excepţia unor situaţii, respectiv cele prevăzute la pct. 4 şi 7 ale art. 27, care sunt specifice activităţii judecătorilor. De asemenea, Curtea a reţinut că, în cadrul procedurii de executare silită, ambele părţi beneficiază de anumite garanţii procesuale, precum posibilitatea de a formula contestaţie împotriva executării înseşi sau împotriva oricărui act de executare. De altfel, alegerea executorului judecătoresc de către creditor este justificată prin faptul că acesta este interesat în realizarea pe cale silită a creanţei sale, în condiţiile în care debitorul nu şi-a dus la îndeplinire obligaţia ce îi revine. Astfel, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcă principiile constituţionale statuate de art. 16 şi 21.

Curtea a observat că şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că „existenţa unor proceduri naţionale pentru asigurarea imparţialităţii, şi anume a unor norme care să reglementeze recuzarea judecătorilor, reprezintă un factor relevant. Aceste norme exprimă preocuparea legiuitorului naţional de a înlătura toate îndoielile rezonabile cu privire la imparţialitatea judecătorului sau a instanţei în cauză şi constituie o încercare de a asigura imparţialitatea prin eliminarea cauzelor acestor preocupări. În plus, pentru a asigura lipsa unei părtiniri reale, acestea au ca scop înlăturarea oricăror suspiciuni de parţialitate, servind astfel la promovarea încrederii pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 iulie 2005, pronunţată în Cauza Meznahc împotriva Croaţiei, paragraful 27). Aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi privitor la executorii judecătoreşti şi reprezintă preocuparea legiuitorului român de a asigura exercitarea cu imparţialitate şi obiectivitate a activităţii acestora, mai ales că activitatea executorilor judecătoreşti vizează chiar o fază a procesului civil (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009).

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate ce vizează dispoziţiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 6 decembrie 2006, că dispoziţiile criticate nu încalcă principiul constituţional al accesului liber la justiţie si al dreptului la apărare. Aceasta, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin această reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanţa de control judiciar urmând a reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a reţinut că cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu constituţional, consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviinţează sau se respinge abţinerea, precum şi de aceea prin care se încuviinţează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.

În ceea ce priveşte invocarea înfrângerii prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că prin dispoziţiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa exclusivă a sa.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vector Spedition” - SRL. din localitatea Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 8.066/202/2011 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 903

din 25 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Nora Zafiu, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Iambu, Anton Gabriel Pavel, Cristina Corcodel, Cătălina Goicea-Alexe, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Cireşnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava, Aniela Florea, Elena Fronea, Marilena Ghiţă, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolică, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mandoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militaru, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Oleteanu, Jeni Pîrcălăbescu, Marilena Dana Peptănaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Florin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Mihai Dumitru în Dosarul nr. 2.540/ 105/20f f ai Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.282D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 2.693 din 12 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.540/105/2011, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Excepţia a fost ridicată de Nora Zafiu, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Iambu, Anton Gabriel Pavel, Cristina Corcodel, Cătălina Goicea-Alexe, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Cireşnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava, Aniela Florea, Elena Fronea, Marilena Ghiţă, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolică, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mandoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militam, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Oleteanu, Jeni Pîrcălăbescu, Marilena Dana Peptănaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Fiorin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Mihai Dumitru într-o cauză civilă având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât modifică situaţii juridice definitiv stabilite sub aspectul executării unei obligaţii aferente unui raport de muncă încheiat. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au prevăzut acordarea unui premiu anual, iar la sfârşitul anului 2010 situaţia juridică a acestui an era definitiv stabilită, astfel că, în anul 2011, atunci când trebuia să se facă plata efectivă a drepturilor pentru anul 2010, nu se mai putea modifica această situaţie juridică. Deşi Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, coroborată cu Legea nr. 285/2010, nu a mai prevăzut acordarea premiului anual, această prevedere nu putea opera decât de la începutul anului 2011, respectiv pentru activitatea desfăşurată pe anul 2011. De asemenea, arată că în anul 2010 a fost în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009, care nu a specificat în art. 30 alin. (7) că premiul anual nu se acordă. Astfel, se aduce atingere dreptului la măsuri de protecţie socială, garantat constituţional, principiului neretroactivităţii, dar şi statutului profesiei, aşa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 şi 125 din Legea fundamentală. Totodată, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, premiul anual pe 2010 reprezentând un bun şi totodată un drept câştigat. De asemenea, este restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, fără respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie. În sprijinul celor susţinute, invocă o bogată jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a demonstra că prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 nu sunt în acord cu cerinţele de protecţie a proprietăţii private impuse de art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, amintesc jurisprudenţă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).

Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât prevederile de lege criticate produc efecte juridice numai pentru viitor, fără a se putea aplica asupra drepturilor deja câştigate, respectiv asupra unor sume recunoscute de Legea-cadru nr. 330/2009 până la momentul abrogării acesteia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariate ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.”

Autorii excepţiei consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi ale Constituţiei: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul la proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea, invocă încălcarea art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale.

Analizând textul de lege criticat, Curtea constată că Legea nr. 285/2010 reglementează, după cum indică însuşi titlul, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate si legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”.

Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat şi angajator nu s-a stins în privinţa acordării premiului anual pe 2010, odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai din cauza faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligaţiei sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situaţia în care se află autorii excepţiei ca fiind o facta pendentia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

Trecând la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi dispoziţii ale Legii fundamentale şi critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un „bun”în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în nici un fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe. Aşadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţi legii.

Curtea a constatat, de asemenea, că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

De asemenea, Curtea a reţinut lipsa de relevanţă a actelor Uniunii Europene Invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În plus faţă de cele arătate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 124 şi art. 125 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, dreptul bănesc la care se referă textul de lege criticat nu a fost acordat în considerarea unei categorii socioprofesionale speciale, ci întregului personal din sectorul bugetar, astfel că nu se poate susţine existenţa vreunei atingeri aduse statutului constituţional de care se bucură judecătorii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 fit, d) si al art. 147 alin, (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salar zarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Nora Zafiu, Mihaela Irimia, Bogdan Dobrogeanu, Ionuţ Iambu, Anton Gabriel Pavel, Cristina Corcodel, Cătălina Goicea-Alexe, Mirela Petre, Daniela Vasile, Liana Anton, Raluca Bejan, Alice Manuela Burciu, Cornelia Cernat, Roxana Cireşnea, Anca Constantinescu, Mihaela Cîrstocea, Cristina Constantinescu, Elena Costache, Mirela Costache, Georgeta Costache, Mihaela Costea, Georgiana Creţu, Daniela Criste, Ana Maria Luciu, Marioara Drugă, Liana Ducan, Dorina Dumitrescu, Maria Enache, Maria Fava Aniela Fiorea, Elena Fronea, Marilena Ghiţă, Mariana Ionescu, Viorica Manole, Claudia Mirela Manolică, Monica Marin, Adriana Matache, Vica Mandoiu, Nicoleta Mihalache, Carmen Militaru, Ioana Mocanu, Carmen Naum, Constantina Neagu, Cristina Oleteanu, Jeni Pîrcălăbescu, Marilena Dana Peptănaru, Maria Postolache, Constanţa Răduţ, Vasilica Stan, Ana Eliza Streche, Steluţa Ştefan, Emilia Tănăsescu, Delia Ţărăgrădeanu, Angela Valentina Ţuţu, Elena Vlaicu, Adriana Dumitru, Petruţa Gavriliu, Adriana Manolache, Gabriel Minea, Niculina Samoilă, Cristina Smărăndoiu, Elena Albu, Gabriela Vitregu, Eusebiu Barbu, Florin Eugeniu Antonescu, Alexandru Coarfă, Viorel Drăghiciu, Florin Ciprian Gherghe, Florin Ionescu, Mariana Ionescu, Liliana Ilie şi Mihai Dumitru în Dosarul nr. 2.540/105/2011 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

 

ORDIN

pentru aprobarea caracteristicilor tehnice ale curselor şi capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 196.752 din 5 decembrie 2012 al Direcţiei generale păduri,

luând în considerare Avizul nr. 1/2013 al Consiliului Naţional de Vânătoare,

ţinând cont de prevederile art. 1 lit. d) şi art. 23 alin. (1) lit. ţ) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, precum şi al art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul mediului si schimbărilor climatice emite următorul ordin.

Art. 1. - Se aprobă caracteristicile tehnice ale curselor şi capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Cursele şi capcanele care corespund caracteristicilor prezentate în anexă sunt autorizate pentru a fi utilizate de gestionarii fondurilor cinegetice, precum şi de unităţile de învăţământ şi de cercetare cinegetică, prin personalul tehnic de specialitate şi vânători, în condiţiile legii.

Art. 3. - Cursele şi capcanele prevăzute la art. 2 pot fi produse, achiziţionate, deţinute şi comercializate de gestionarii fondurilor cinegetice, de unităţile de învăţământ şi de cercetare cinegetică, precum şi de societăţi comerciale. În condiţiile legii.

Art. 4. - Utilizarea curselor şi capcanelor autorizate care au ca principiu ţinerea captivă a exemplarelor se realizează cu verificarea zilnică a acestora şi cu eliberarea speciilor care nu fac obiectul capturării de către personal de specialitate.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2013.

Nr. 44.

 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICILE TEHNICE

ale curselor şi capcanelor care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic

 

Art. 1. - Cursele şi capcanele sunt destinate capturării mamiferelor şi păsărilor din speciile de faună de interes cinegetic.

A. Curse şi capcane pentru mamifere

Art. 2. - (1) Cursa demontabilă din panouri de lemn sau metal este incinta închisă perimetral, prin montarea pe suporţi de ţeava ori lemn aşezaţi vertical a panourilor demontabile, cu dimensiuni variabile, în funcţie de specia de faună ce se urmăreşte a se captura, realizate din cadre metalice, pe care sunt prinse în poziţie verticală, la distanţă de minimum 10 cm, vergele de lemn sau metal cu diametru de minimum 5 mm. Accesul în interiorul cursei este asigurat printr-o poartă glisantă vertical, acţionată gravitaţional, declanşată prin cablu de către operator.

(2) Cursa prevăzută la alin. (1) se amplasează, de regulă, în apropierea unui observator închis, în locurile frecventate de speciile de faună sau în locurile de concentrare a acesteia. În interiorul cursei se administrează hrană, lăsându-se poarta de acces ridicată. În condiţiile în care în interiorul cursei intră exemplarul dorit operatorul declanşează mecanismul de închidere a cursei.

Art. 3. - (1) Cursa tip curte pentru prinderea cervidelor are caracteristicile tehnice prevăzute la figura nr. 1*).

 

Figura nr. 1

 

(2) Cursa prevăzută la alin. (1) este o incintă de teren, în suprafaţă de 0,3-0,7 ha, de formă pătrată, circulară sau de poligon, închisă cu gard de 2,20-2,50 m înălţime, de regulă, din plasă de sârmă cu fire de 2-3 mm diametru, plus fire de sârmă lisă sau lemn. Pe fiecare latură se realizează o poartă cu deschidere de 3-4 m, având unul sau două canate, care se închid alunecând pe şine cu ajutorul unor roţi. În loc de uşi alunecătoare pe şine se pot face şi uşi care să cadă în plan vertical. La mijloc se construieşte o hrănitoare acoperită, în care ta momentul potrivit se pune hrană care să atragă vânatul.

(3) Pâlnia este un trapez cu baza mare de 6-8 m şi baza mică de 0,5 m, realizată din aceleaşi materiale şi înălţime ca incinta prevăzută la alin. (2).

(4) Incinta şi pâlnia, precum şi porţile se căptuşesc cu coceni de porumb sau cu stuf, aşa încât vânatul să nu vadă prin gard.

(5) Coridorul de prindere se face, de regulă, din scânduri şi are următoarele dimensiuni: lungimea 6- 9 m, înălţimea 2 m şi lăţimea 0,5 m şi este împărţit în compartimente de câte 1,50 m lungime prin uşi alunecătoare care se împing, orizontal, din afara coridorului, fiecare compartiment fiind destinat unui căprior.

(6) Cursa prevăzută la alin. (1) se amplasează, de regulă, într-o poiană cu suprafaţa de 0,5-1 ha, situată într-o porţiune frecventată de vânat. Cursa se construieşte primăvara devreme, pentru ca vânatul să se obişnuiască cu construcţia până iarna următoare, iar semănăturile făcute în curte se apără de vânat cu ajutorul împrejmuirii.

(7) Cursa prevăzută la alin. (1) este destinată prinderii căpriorului,

(8) în mod asemănător se procedează şi ia prinderea cerbului şi a cerbului lopătar cu deosebirea că:

a) la cerb, incinta este mai mare, înălţimea împrejmuirii trebuie să fie de 2,50-2,70 m, iar coridorul are lăţimea de 1-1,20 m, iar compartimentele au lungimea de 2 m. După prindere, coarnele cerbului se retează deasupra ramurii ochiului, inclusiv această ramură;

b) la cerbul lopătar, dimensiunile incintei sunt intermediare între cea pentru cerb comun şi cea pentru căprior.

Art. 4. - Cursa pentru capturarea caprelor negre se realizează din plase având dimensiuni de minimum 50 m lungime, 3 m lăţime şi ochiuri de minimum 10 cm.

Art. 5. - (1) Cursa pentru prinderea iepurilor vii este o plasă compusă din două sau 3 reţele cu înălţimea cuprinsă între 120-240 cm, având ochiuri pătrate cu latura de minimum 20-40 cm, făcute din sfoară de 5 mm. Intre aceste două reţele se pune a treia reţea cu înălţimea de 120-240 cm, cu ochiuri de minimum 4x4 cm şi confecţionată din fire de minimum 1-1,5 mm.

(2) Pentru întinderea plasei se folosesc stâlpi de 150-240 cm lungime, care se bat în pământ astfel încât să formeze un fel de linie în zig-zag, cu unghiuri de circa 60°. Marginile liniei cu plasă se pot prelungi, la flecare capăt, cu câte două-3 panouri de plasă în partea de unde va veni goana.

(3) Cursa prevăzută la alin. (1) se aşează, de regulă, într-o depresiune astfel încât să nu fie observată de la distanţă, de iepuri. Pentru prinderea iepurilor se folosesc, de regulă, garnituri de prindere, compuse din 20-50 bucăţi panouri de plasă, de cel puţin 20 m lungime.

Art. 6. - (1) Cursele şi capcanele care se folosesc în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic pentru răpitoare cu păr sunt următoarele: cursa ladă, cursa cutie şi cursa cu capac basculant.

(2) Cursa ladă are caracteristicile tehnice prevăzute la figura nr. 2.

 

Figura nr. 2

 

(3) Cursa ladă prevăzută la alin. (2) este o ladă de formă dreptunghiulară, construită din lemn, care la capete prezintă uşi cu închidere prin alunecare în plan vertical prin acţionarea unui mecanism. Se recomandă utilizarea ei pentru prinderea vulpilor, viezurilor şi câinilor sălbăticiţi sau hoinari.

(4) Cursa cutie are formă de trunchi de piramidă, culcat, având dimensiunile de 50 cm lungime, 10 cm lăţime, 10 cm baza mică şi 13 cm baza mare. La intrare cutia nu are uşă, iar la celălalt capăt are plasă de sârmă cu ochiuri mici prin care se poate vedea, iar la aproximativ o treime din lungimea lăzii se află un ax fixat în pereţii laterali, în jurul căreia basculează o punte de 35 cm, având în partea inferioară, aproape de intrare, un cui mobil.

(5} Se recomandă utilizarea cursei cutie pentru prinderea nevăstuicilor, hermelinelor, dihorilor.

(6) Cursa cu capac basculant este o cutie având aproximativ 30-40 cm lungime, 20-30 cm lăţime şi 25-30 cm înălţime, cu acoperişul mobil, care basculează în jurul unui ax sau a două balamale. La un capăt al acoperişului se fixează o greutate mai uşoară decât cea a răpitoarei ce urmează a fi prinsă, iar Ia celălalt capăt se fixează momeala, cu un cui.

Art. 7. - (1) Capcana de reţinere, prin cablu Collarum, are elementele constitutive prevăzute în figura nr. 3, astfel:

a) dispozitiv de declanşare cu suportul pentru momeală - 1;

b) braţe de aruncare a cablului - 2;

c) arc de torsiune pentru aruncarea cablului - 3;

d) punctele de fixare a corpului capcanei -4;

e) arcul de tensionare a cablului - 5;

f) cablu de reţinere - 6;

g) stop reglabil -7;

h) închizător - 8;

i) cleme rotative - 9;

j) arc amortizor - 10;

k) punct de fixare - 11.

 

Figura nr. 3

 

(2) Capcana prevăzută la alin. (1) se utilizează, de regulă pentru capturarea exemplarelor de canidae.

 

B. Curse şi capcane pentru păsări:

 

Art. 8. - (1) Cursa coş are caracteristicile tehnice prevăzute în figura nr. 4*) şi este destinată prinderii păsărilor.

 

Figura nr. 4

 

(2) Coşul se confecţionează din nuiele groase sau din plasă sintetică rezistentă, prinsă pe cadru de lemn, de dimensiuni adecvate capturării păsărilor vizate. Coşul se aşează oblic şi se sprijină pe un băţ, de care se prinde nada, care cade la atingerea ei de către pasăre.

Art. 9. - Cursa vârşă se confecţionează din nuiele, din plasă de sârmă sau plasă sintetică rezistentă şi este utilizată, în special, la capturarea potârnichilor, dar şi a altor specii de păsări.


*) Figurile nr. 1, 2, 3 şi 4 sunt reproduse în facsimil.

 

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, se fac următoarele rectificări:

- la punctul 1 „Componenţa Comisiei pentru politica economică, reformă şi privatizare”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 14, în loc de: Măduţă Flavius-Luigi” se va citi: „Măduţa Ftavius-Luigi”;

- la punctul 2 „Componenţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. ort. 7, în loc de: „Cupa Ion”se va citi: „Cupă Ion”;

- la punctul 3 „Componenţa Comisiei pentru industrii şi servicii”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 6, în loc de: „Bucur Constantin Marin” se va citi: „Bucur Constantin-Alin”;

- la punctul 9 „Componenţa Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 9, în loc de: „Diaconu Mihai” se va citi: „Deaconu Mihai”;

- la punctul 11 „Componenţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 6, în loc de: „Câtănăciu Steluţa-Gustica” se va citi: „Cătâniciu Steluţa-Gustica”;

- la punctul 13 „Componenţa Comisiei pentru politica externă”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 20, în loc de: „Şcheanu Ion”se va citi: „Şcheau Ion”;

- la punctul 16 „Componenţa Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 5, în loc de: Iacoban Sorin”se va citi: „Iacoban Sorin-Avram” şi la nr. crt. 15, în loc de: „Şcheanu Ion” se va citi: „Şcheau Ion”;

- la punctul 17 „Componenţa Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi”, la coloana „Numele şi prenumele”, nr. crt. 1, în loc de: „Dalcă Ştefan-Petru”se va citi: „Dalca Ştefan-Petru”, la nr. crt. 8, în loc de: „Molnár Zsolt se va citi: „Molnar Zsolt şi la nr. crt. 13, în loc de: „Podaşcă Gabriela”se va citi: „Podaşcă Gabriela-Maria”;

- la punctul 18 „Componenţa Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor”, în loc de:

 

Nr. crt.

Numele fi prenumele

Grupul parlamentar

1

Bot Octavian

Grupul parlamentar PNL

2

Dolha Mircea

Grupul parlamentar PNL

3

Grecea Mana

Grupul parlamentar PP-DD

4

Iane Ovidiu-Cristian

Grupul parlamentar PSD

5

Korodi Attila

Grupul parlamentar UDMR

6

Lubanovici Mircea

Grupul parlamentar PDL

7

Minai Aurelian

Grupul parlamentar PP-DD

8

Moţ Constantin-Stelian-Emil

Grupul parlamentar PSD

9

Peia Ninel

Grupul parlamentar PSD

10

Raeţchi Ovidiu

Grupul parlamentar PC

11

Roman Gheorghe

Grupul parlamentar PSD

12

Tomac Eugen

Grupul parlamentar PDL

13

Uioreanu Elena-Ramona

Grupul parlamentar PNL”

se va citi:

„Nr. crt.

Numele şi prenumele

Grupul parlamentar

1

Bot Octavian

Grupul parlamentar PNL

2

Dolha Mircea

Grupul parlamentar PNL

3

Grecea Maria

Grupul parlamentar PP-DD

4

Iane Ovidiu-Cristian

Grupul parlamentar PSD

5

Lubanovici Mircea

Grupul parlamentar PDL

6

Mihai Aurelian

Grupul parlamentar PP-DD

7

Moţ Constantin-Stelian-Emil

Grupul parlamentar PSD

8

Peia Ninel

Grupul parlamentar PSD

9

Raeţchi Ovidiu Alexandru

Grupul parlamentar PC

10

Roman Gheorghe

Grupul parlamentar PSD

11

Tomac Eugen

Grupul parlamentar PDL

12

Uioreanu Elena-Ramona

Grupul parlamentar PNL”

 

La Hotărârea Guvernului nr. 767/2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 934/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Maramureş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Maramureş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 16 august 2011, se face următoarea rectificare:

- la art. I pct. 1 (cu referire la anexa nr. 2 la actul normativ de bază), lit. a), la liniuţele a 3-a şi a 6-a, şi în anexa nr. 1, la nr. crt. 283, 284 si 285, în loc de: „... Str. Forestierilor .”se va citi: „.., Str. Forestierului,..”.

 

La Decizia prim-ministrului nr. 5G0/2012 privind numirea domnului Kiraly Andrei Gheorghe în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 22 decembrie 2012, se face următoarea rectificare:

- în titlul deciziei şi la articolul unic, în loc de: „,” Kiraly Andrei Gheorghe...”se va citi; „,.. Király András György...”.