MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 03/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 3         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 ianuarie 2013

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 883 din 25 octombrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

Decizia nr. 886 din 25 octombrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) si art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.261/2012. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, semnat la Sofia la 11 octombrie 2012

 

Memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

617/2012. - Ordin al preşedintelui Oficiului Roman pentru Adopţii privind aprobarea unor măsuri vizând asigurarea transparenţei unor etape administrative derulate în cadrul procedurilor de adopţie şi coordonarea intervenţiei Compartimentului adopţii şi postadopţii în relaţia cu managerul de caz

 

1.279/2012. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 883

din 25 octombrie 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul „Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere - Căi Ferate Uzinale - Linii Industriale” din Galaţi şi de Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România în Dosarul nr. 15.654/233/2011 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 674D/2012.

La apelul nominal, răspunde Costică Popa, vicepreşedinte al Sindicatului „Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere - Căi Ferate Uzinale - Linii Industriale” din Galaţi, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate Sindicatul „Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere - Căi Ferate Uzinale - Linii Industriale” din Galaţi solicită admiterea acesteia, arătând că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile art. 9,15,40 şi 43 din Constituţie şi depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc libertatea sindicală, ci legiuitorul a impus condiţii referitoare la re prezenta ti vita tea salariaţilor în cadrul unui sindicat. Totodată, susţine că organizaţiile sindicale deja constituite care nu îndeplinesc aceste condiţii îşi desfăşoară în continuare activitatea.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15.654/233/2011, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de petentul Sindicatul „Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere - Căi Ferate Uzinale - Linii Industriale” din Galaţi şi de intervenientul în interes propriu Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România în cadrul unui litigiu

având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a reprezentativităţii petentului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 9, 15, 40, 41, 43 şi 53 din Legea fundamentală. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate permitea, la nivelul unităţii, un singur sindicat să poată îndeplini condiţiile de reprezentativitate, numai acesta putând participa la negocierile colective din unitatea respectivă, ceea ce împiedică exercitarea dreptului salariaţilor de a se asocia liber în sindicate.

Totodată, salariaţilor care nu vor să se asocieze în sindicatul majoritar le este încălcat dreptul la negocieri colective în materie de muncă. În mod concret, aceşti salariaţi sunt constrânşi fie să adere la sindicatul majoritar, ceea ce contravine art. 40 alin. (1) din Constituţie, caracterul asocierii nemaifiind liber, fie să nu se asocieze, caz în care nu mai beneficiază de dreptul de negocieri colective, garantat de art. 41 alin, (5) din Constituţie.

În acest context, se observă că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 9 din Constituţie, deoarece sindicatele care nu pot atinge pragul impus de legiuitor nu pot apăra drepturile şi promova interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

De asemenea, dispoziţiile criticate contravin şi art. 15 a in. (1) din Constituţie, întrucât, în forma lor actuală, acestea nu garantează pentru salariaţii care nu sunt asociaţi în sindicatul majoritar drepturile constituţionale indicate mai sus.

În final, autorii excepţiei aduc o propunere de lege ferenda, potrivit căreia se impune stabilirea unui prag de reprezentativitate între 30% şi 40% din numărul total al angajaţilor dintr-o unitate.

Judecătoria Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece orice asociere implică în mod necesar şi reprezentativitatea acesteia în raport de organismul social în cadrul căreia se constituie, astfel încât, prin condiţionarea legală a calităţii acesteia de a fi reprezentativă de respectarea principiului democratic al majorităţii, nu se îngrădeşte dreptul de asociere sau de negocieri colective. Dimpotrivă, instanţa consideră că finalitatea urmărită de dispoziţiile de lege criticate corespunde cel mai bine intereselor salariaţilor de a fi reprezentaţi în mod real şi unitar la negocierile colective.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile obligatorii în care sindicatele îşi desfăşoară activitatea, inclusiv condiţiile de reprezentativitate. Mai mult, în situaţia în care actele îndeplinite ori măsurile luate au efecte nu numai asupra membrilor acestora, ci şi asupra restului salariaţilor din unitate, apare ca firească cerinţa legală ca aceste organizaţii să aibă un grad de reprezentativitate. În acest context, stabilirea unor condiţii legale privind reprezentativitatea constituie o expresie a dispoziţiilor constituţionale referitoare la activitatea şi rolul sindicatelor, care nu afectează în nici un fel exerciţiul dreptului la liberă asociere.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, care au următorul cuprins: „Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: [...] C. la nivel de unitate: [...) c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.”

Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective, art. 43 privind dreptul la grevă şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii Legii dialogului social - în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, reţinând că art. 40 alin. (1) din Constituţie prevede dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Acest drept fundamental, social-politic, care nu este însă un drept absolut, se exercită prin participare la constituirea asociaţiilor sau prin aderare la asociaţii existente. Înseşi prevederile constituţionale stabilesc anumite limite ale dreptului de asociere, care privesc trei aspecte: a) scopurile şi activitatea; b) membrii; c) caracterul asociaţiei, rezultând din modul său de constituire. Legea poate institui anumite condiţii obligatorii privind constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut - în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind eliminarea unor măsuri ce asigurau exerciţiul liber şi neconstrâns al libertăţii sindicale - că soluţiile legislative anterioare nu sunt de relevanţă constituţională, cu alte cuvinte ele reprezintă mai degrabă garanţii suplimentare de nivel legal în sprijinul activităţii sindicale, fără ca prin eliminarea lor să fie pusă în discuţie sau afectată în vreun fel sau altul substanţa art. 9 sau art. 40 din Constituţie.

Cu privire la impunerea prin lege a unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 147 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 11 mai 2004, constatând că această prevedere se încadrează în condiţiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituţie. Stabilirea numărului minim de membri constituanţi se impune pentru a se asigura organizaţiei sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfăşurării activităţilor specifice de apărare a drepturilor şi intereselor membrilor săi.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Referitor la invocarea art. 43 din Constituţie privind dreptul la grevă, Curtea reţine că aceste dispoziţii constituţionale nu au legătură cu impunerea de către legiuitor a unor condiţii de reprezentativitate pentru constituirea sindicatelor.

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitor ia restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu au incidenţă în cauza de faţă, întrucât nu ne aflăm în ipoteza restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul „Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere - Căi Ferate Uzinale - Linii Industriale” din Galaţi şi de Sindicatul Naţional „Solidaritatea” al Metalurgiştilor din România în Dosarul nr. 15.654/233/2011 al Judecătoriei Galaţi Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 886

din 25 octombrie 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) şi art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) şi art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Solectron” din Timişoara în Dosarul nr. 8.522/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă si care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 726D/2012.

La apelul nominal, răspunde avocatul Maria Dobre, pentru Societatea Comercială „Flextronics România” - S.R.L. din Timişoara, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Societăţii Comerciale „Flextronics România” - S.R.L. din Timişoara solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la dreptul de asociere, ci doar instituie condiţii legale de reprezentativitate a sindicatelor. Cât priveşte dispoziţiile art. 223 din Legea nr. 62/2011, susţine că acestea sunt norme tranzitorii şi nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.522/30/2011, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) şi art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Sindicatul Liber „Solectron” din Timişoara în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii absolute a unui contract de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (4), art.15 alin. (2), art. 20 şi art. 40 alin. (1) din Legea fundamentală.

Referitor la dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 6272011, arată că acestea permit ca, la nivelul unităţii, un singur sindicat să poată îndeplini condiţiile de reprezentativitate, numai acesta putând participa la negocierile colective din unitatea respectivă, ceea ce împiedică exercitarea dreptului salariaţilor de a se asocia liber în sindicate, libertate ridicată la nivel de principiu, atât constituţional, cât şi internaţional.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 223 din Legea dialogului social nr. 6272011, susţine că acestea încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, puterea legislativă interferându-se cu efectele unui act emanat de o instanţă judecătorească şi anihilând autoritatea de lucru judecat a acesteia. Astfel, efectele unei hotărâri judecătoreşti nu pot fi cenzurate de o prevedere legală apărută ulterior pronunţării acestei hotărâri. Legiuitorul intervine cu prevederea art. 223 din Legea nr. 62/2011 peste autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti ce constată reprezentativitatea unui sindicat, hotărâre care trebuie să producă efecte pe o perioadă de 4 ani. Mai mult, Legea nr. 62/2011 a intrat în vigoare la data de 13 mai 2011, motiv pentru care aceasta poate să producă efecte doar asupra actelor şi faptelor juridice încheiate după această dată şi plasate sub imperiul acesteia, iar nu şi asupra unor acte şi fapte juridice săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare.

Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece orice asociere implică în mod necesar şi reprezentativitatea acesteia în raport de organismul social în cadrul căreia se constituie, astfel încât, prin condiţionarea legală a calităţii acesteia de a fi reprezentativă de respectarea principiului democratic al majorităţii, nu se îngrădeşte dreptul de asociere sau de negocieri colective. Dimpotrivă, instanţa consideră că finalitatea urmărită de dispoziţiile de lege criticate corespunde cel mai bine intereselor salariaţilor de a fi reprezentaţi în mod real şi unitar la negocierile colective.

Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a unui sindicat se raportează la legea în vigoare la data la care acestea au fost supuse analizei instanţei, ele neputând fi privite prin prisma unor condiţii impuse de un act normativ survenit ulterior, deoarece prevederile acestuia din urmă nu se pot răsfrânge asupra unor situaţii juridice clarificate anterior intrării sale în vigoare.

Susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 20 din Constituţie, prin raportare la prevederile art. 2 din Convenţia nr. 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi ale Convenţiei nr. 98/1949 a aceleiaşi organizaţii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituţionale, deoarece legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile obligatorii în care sindicatele îşi desfăşoară activitatea, inclusiv condiţiile de reprezentativitate. Mai mult, în situaţia în care actele îndeplinite ori măsurile luate au efecte nu numai asupra membrilor acestora, ci şi asupra restului salariaţilor din unitate, apare ca firească cerinţa legală ca aceste organizaţii să aibă un grad de reprezentativitate. În acest context, stabilirea unor condiţii legale privind reprezentativitatea constituie o expresie a dispoziţiilor constituţionale referitoare la activitatea şi rolul sindicatelor, care nu afectează în nici un fel exerciţiul dreptului la liberă asociere.

Cu privire la dispoziţiile art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011, apreciază că acestea nu contravin principiului separaţiei puterilor în stat şi nici principiului neretroactivităţii legii, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 458/2003.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile părţii prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) şi art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, care au următorul cuprins:

- Art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) „Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: [...] C. la nivel de unitate: [...] c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.”;

- Art. 223: „Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

I. Cu privire la dispoziţiile art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, prin Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii Legii dialogului social - în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, reţinând că art. 40 alin. (1) din Constituţie prevede dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Acest drept fundamental, social-politic, care nu este însă un drept absolut, se exercită prin participare la constituirea asociaţiilor sau prin aderare la asociaţii existente. Înseşi prevederile constituţionale stabilesc anumite limite ale dreptului de asociere, care privesc trei aspecte: a) scopurile şi activitatea; b) membrii; c) caracterul asociaţiei, rezultând din modul său de constituire. Legea poate institui anumite condiţii obligatorii privind constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut - în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind eliminarea unor măsuri „ce asigurau exerciţiul liber şi neconstrâns al libertăţii sindicale - că soluţiile legislative anterioare nu sunt de relevanţă constituţională, cu alte cuvinte ele reprezintă mai degrabă garanţii suplimentare de nivel legal în sprijinul activităţii sindicale, fără ca prin eliminarea lor să fie pusă în discuţie sau afectată în vreun fel sau altul substanţa art. 9 sau art. 40 din Constituţie.

Cu privire la impunerea prin lege a unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 147 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 11 mai 2004, constatând că această prevedere se încadrează în condiţiile pe care legea le poate impune potrivit prevederilor art. 9 din Constituţie. Stabilirea numărului minim de membri constituanţi se impune pentru a se asigura organizaţiei sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfăşurării activităţilor specifice de apărare a drepturilor şi intereselor membrilor săi.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

II. Referitor la dispoziţiile art. 223 din Legea nr. 62/2011, Curtea reţine că acestea fac parte din Titlul X „Dispoziţii tranzitorii şi finale”din Legea dialogului social.

Având în vedere că noua reglementare modifică condiţiile de reprezentativitate ale organizaţiilor patronale şi sindicale, este firească instituirea unei norme tranzitorii potrivit căreia reprezentativitatea constatată până la data intrării în vigoare a legii noi - Legea dialogului social nr. 62/2011 - produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de această nouă lege. În mod contrar, s-ar fi ajuns la situaţia în care - la nivelul unei unităţi - să fie imposibilă constituirea unui sindicat care să întrunească noile condiţii de reprezentativitate.

Aceasta nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin, (2) din Constituţie, deoarece dispoziţiile Legii nr. 62/2011 se aplică numai de la data intrării în vigoare a acesteia.

Cu privire la pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, Curtea reţine că nici acesta nu este încălcat de prevederile de lege criticate, deoarece, pe de-o parte, legiuitorul poate institui şi modifica anumite condiţii obligatorii privind constituirea şi desfăşurarea activităţii sindicatelor, iar, pe de altă parte, hotărârile judecătoreşti de constituire a sindicatelor au fost emise în temeiul legii vechi - Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) pct. C. lit. c) şi art. 223 din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Solectron” din Timişoara în Dosarul nr. 3.522/30/2011 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind  înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, semnat la Sofia la 11 octombrie 2012

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, semnat la Sofia la 11 octombrie 2012.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Dusa

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2012.

Nr. 1.261.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, denumite în continuare părţi,

Având în vedere Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (denumită în continuare SUERD), Cartea Albă 2011, „Foaia de parcurs pentru un spaţiu unic european de transport”,

luând în considerare prevederile art. 3 al Convenţiei despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe şi protocolul adiţionai (Convenţia de la Belgrad), care menţionează că statele riverane Dunării se angajează să menţină sectoarele lor de Dunăre în stare de navigabilitate, şi prevederile art. 39 care menţionează că, în sectoarele Dunării care formează frontierele naţionale, executarea lucrărilor şi repartizarea cheltuielilor sunt reglementate printr-un acord încheiat între statele vecine respective,

fără a aduce atingere aplicării legislaţiei de mediu relevante a UE şi acordurilor internaţionale la care ambele state sunt părţi,

Recunoscând importanţa transportului pe căile navigabile interioare pentru dezvoltarea economiei europene, în special Dunărea şi afluenţii săi navigabili, ca parte a reţelelor trans-europene de transport (TEN-T),

ţinând cont de SUERD şi obiectivele conexe care vizează creşterea transportului de marfă pe fluviu cu 20% până în 2020 şi stabilirea eficientă de gestionare a infrastructurii căilor navigabile până în 2015,

având în vedere Declaraţia privind întreţinerea eficientă a infrastructurii căilor navigabile pe Dunăre şi afluenţii săi, semnată la Luxemburg la 7 iunie 2012,

având în vedere următoarea perioadă de programare 2014-2020, orientările TEN-T, noul cadru financiar propus, regulamentul comun pentru FEDR, FC, FSE, EMFF, EADRF şi instrumentul financiar nou-propus - Mecanismul de conectare a Europei,

având în vedere foaia de parcurs pentru o acţiune „Politica de transport pe căile navigabile interioare - Comitetul interministerial”, în cadrul ariei prioritare 1 .a. „Căi navigabile interioare” din cadrul SUERD,

recunoscând relaţiile de prietenie, cooperare şi bună vecinătate existente între cele două state şi dorind să promoveze în continuare aceste relaţii, prin dezvoltarea infrastructurii de transport,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Înfiinţarea Comitetului Interministerial

 

Părţile înfiinţează Comitetul interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, denumit în continuare Comitet interministerial.

 

ARTICOLUL 2

Atribuţiile Comitetului interministerial

 

Comitetul interministerial are următoarele atribuţii:

a) să adopte un Plan de acţiune pentru proiecte comune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării şi conectivitate între ambele state, care să fie pregătite şi implementate pe termen scurt până în 2020, pe termen mediu până în 2030 şi pe termen lung până în 2050. Comitetul interministerial va adopta modificările necesare la Planul de acţiune;

b) să identifice sursele de finanţare pentru proiectele incluse în Planul de acţiune;

c) să monitorizeze implementarea Planului de acţiune;

d) să ofere sprijin pentru implementarea corespunzătoare şi la timp a Planului de acţiune;

e) să analizeze cadrul juridic bilateral cu privire la întreţinerea şi îmbunătăţirea şenalului navigabil pe sectorul româno-bulgar al Dunării şi formularea de propuneri de amendare sau încheiere de acorduri, după caz;

f) să sprijine înfiinţarea unei Grupări europene de cooperare teritorială în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), pentru implementarea proiectelor comune şi gestionarea activităţilor privind asigurarea condiţiilor minime de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării.

 

ARTICOLUL 3

Componenţa Comitetului interministerial

 

1. Comitetul interministerial va fi coprezidat:

- pentru partea română: secretarul de stat din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi coordonatorul naţional al SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;

- pentru partea bulgară: ministrul adjunct din Ministerul Transporturilor, Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi coordonatorul naţional al SUERD din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice.

2. Comitetul interministerial va fi compus din reprezentanţi ai următoarelor autorităţi:

- pentru partea română: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor;

- pentru partea bulgară: Ministerul Transporturilor, Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice, Ministerul Mediului şi Apelor,

Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne, un reprezentant al Cabinetului ministrului pentru managementul fondurilor UE.

3. Reprezentanţii desemnaţi de către autorităţi vor trebui să fie împuterniciţi să ia decizii.

4. Comitetul interministerial poate să organizeze grupuri de lucru de experţi pe tematică specifică.

5. În cazul unor modificări ale componenţei Comitetului interministerial, părţile se vor informa reciproc în scris.

 

ARTICOLUL 4

Reguli de procedură

 

Comitetul interministerial va stabili propriile reguli de procedură care vor fi adoptate în cursul primei reuniuni. Regulile de procedură vor include cel puţin următoarele: sarcini, raportare, componenţă, preşedinţie, procesul de luare a deciziilor, consultarea părţilor interesate, metodele de lucru şi organizarea întâlnirilor.

 

ARTICOLUL 5

Cheltuieli

 

Fiecare autoritate implicată în activităţile Comitetului interministerial va fi responsabilă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, de transport şi diurnă pentru reprezentanţii lor.

 

ARTICOLUL 6

Limbi de lucru şi de comunicare

 

1. Limbile oficiale ale Comitetului interministerial vor fi limbile română şi bulgară.

2. Limbile de lucru în dezbaterile Comitetului interministerial vor fi limbile română, bulgară şi engleză.

3. Protocoalele, concluziile reuniunilor şi alte documente vor fi pregătite în limbile română, bulgară şi engleză. În cazul unor divergenţe în interpretare, documentele în limba engleză vor prevala.

4. Corespondenţa dintre membrii Comitetului interministerial va fi în limba engleză.

 

ARTICOLUL 7

Cooperarea cu alte instituţii

 

1. Comitetul interministerial, în cadrul atribuţiilor sale, va menţine o comunicare continuă cu alte instituţii relevante ale Uniunii Europene, instituţii naţionale relevante, reprezentanţii comisiilor mixte înfiinţate prin acorduri bilaterale ale părţilor cu relevanţă pentru transportul pe căile navigabile interioare, inclusiv autorităţile locale.

2. Comitetul interministerial va fi autorizat, în limitele autorităţii sale, să coopereze cu instituţiile Uniunii Europene, în cazul în care consideră că este necesar.

3. La fiecare reuniune a Comitetului interministerial vor fi invitaţi să participe reprezentanţi ai instituţiilor Uniunii Europene şi coordonatorii TEN-T, aceştia fiind responsabili pentru acoperirea cheltuielilor proprii generate de participarea lor la reuniuni.

 

ARTICOLUL 8

Soluţionarea divergenţelor

 

Orice divergenţă cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului memorandum de înţelegere va fi soluţionată prin negocieri directe între copreşedinţii Comitetului interministerial. În cazul în care nu s-a ajuns la un acord prin negocieri directe, divergenţa va fi soluţionată la nivel guvernamental.

 

ARTICOLUL 9

Intrarea în vigoare, valabilitate, amendare şi denunţare

 

1. Prezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

2. Prezentul memorandum de înţelegere este încheiat pe o perioadă nedeterminată şi va rămâne în vigoare cu condiţia ca nici una dintre părţi să nu o informeze, în scris, pe cealaltă parte cu privire la intenţia sa de a-l denunţa.

3. Prezentul memorandum de înţelegere poate fi amendat cu acordul scris al părţilor, prin protocoale care vor face parte integrantă din prezentul memorandum de înţelegere şi care vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile alin. 1 al prezentului articol.

4. Prezentul memorandum de înţelegere nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din alte acorduri internaţionale la care România şi Republica Bulgaria sunt părţi.

5. Oricare dintre părţi poate denunţa în orice moment prezentul memorandum de înţelegere printr-o notificare în scris transmisă celeilalte părţi. Denunţarea va produce efecte la 6 luni de la primirea notificării de către cealaltă parte.

Drept care subsemnaţii, deplin împuterniciţi de către guvernele lor respective, am semnat prezentul memorandum de înţelegere.

Semnat la 11 octombrie 2012 la Sofia, în două exemplare originale, în limbile română, bulgară şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferenţe de interpretare a acestui memorandum de înţelegere, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria

Ministrul transporturilor, tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor,

Ivaylo Moskovski

Ministrul dezvoltării regionale şi lucrărilor publice,

Liliyana Pavlova Nikolova

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL ROMÂN PENTRU ADOPŢII

 

ORDIN

privind aprobarea unor măsuri vizând asigurarea transparenţei unor etape administrative derulate în cadrul procedurilor de adopţie şi coordonarea intervenţiei Compartimentului adopţii şi postadopţii în relaţia cu managerul de caz

În temeiul art. 8 alin. (3) din Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumite în continuare DGASPC, au obligaţia ca în situaţia în care nu au iniţiat potrivirea practică într-un termen de 45 de zile de la data primirii listei cuprinzând adoptatorii/familiile adoptatoare transmise de către Oficiul Român pentru Adopţii, denumit în continuare Oficiu, să întocmească un raport vizând motivele care au împiedicat începerea potrivirii practice.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se întocmeşte de către responsabilul de caz al copilului din cadrul Compartimentului adopţii şi postadopţii, în termen de 5 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), şi se transmite Oficiului.

(3) în cazul în care lista prevăzută la alin. (1) cuprinde şi adoptatori/familii adoptatoare cu domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care copilul are domiciliul, DGASPC de la domiciliul adoptatorilor are obligaţia să furnizeze informaţiile necesare realizării potrivirii teoretice, într-un termen de maximum 15 zile de la primirea solicitării din partea direcţiei de la domiciliul copilului.

Art. 2. - Odată cu solicitarea unei noi liste conform prevederilor art. 69 alin. (2) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 350/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de coordonare de pe lângă Oficiul Român pentru Adopţii, direcţia are obligaţia să precizeze motivele pentru care nu a identificat un adoptator/familie adoptatoare care să răspundă nevoilor copilului din lista transmisă iniţial de Oficiu.

Art. 3, - Selecţia celor 3 adoptatori/familii adoptatoare din lista transmisă de Oficiu, cu care se continuă procedura de potrivire teoretică de la nivelul direcţiei, se motivează în cadrul unui document întocmit de către responsabilul de caz al copilului.

Art. 4. - (1) Oficiul şi DGASPC organizează trimestrial întâlniri de consultare cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestaţi/atestate care nu au fost incluşi/incluse în etapa de potrivire practică.

(2) Consultările au ca temă informarea persoanelor prevăzute la alin. (1) cu privire la prevederile legale care reglementează desfăşurarea potrivirii teoretice şi practice, precum şi clarificarea unor aspecte punctuale legate de realizarea concretă a acestor demersuri.

(3) întâlnirile organizate de către DGASPC se realizează cu participarea angajaţilor din Compartimentul adopţii şi postadopţii şi, după caz, a altor persoane desemnate prin dispoziţie a directorului DGASPC. DGASPC poate invita la aceste consultări şi reprezentanţi ai Oficiului.

(4) Data şi locul desfăşurării acestor întâlniri se vor afişa pe site-ul DGASPC cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru organizarea acestora.

(5) Pentru a facilita accesul adoptatorilor/familiilor adoptatoare la întâlnirile de consultări, conducerea instituţiilor organizatoare dispune desfăşurarea acestora după programul normal de lucru sau în zilele libere, cu respectarea legislaţiei muncii.

Art. 5. - În cazul în care întâlnirile prevăzute la art. 4 se organizează de către DGASPC, în termen de 15 zile de la data desfăşurării acestora, Compartimentul adopţii şi postadopţii întocmeşte şi transmite Oficiului un raport privind concluziile rezultate în urma întâlnirii şi, după caz, eventualele propuneri legate de soluţionarea unor probleme ce au făcut obiectul discuţiilor. Raportul poate fi afişat şi pe site-ul DGASPC.

Art. 6. - (1) Consultările organizate de către Oficiu se realizează cu participarea angajaţilor din cadrul Oficiului, desemnaţi prin ordin al preşedintelui Oficiului.

(2) Dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 7. - În termen de 15 zile de la data desfăşurării întâlnirii organizate de către Oficiu se întocmeşte un raport privind concluziile rezultate în urma întâlnirii şi, după caz, eventualele propuneri legate de soluţionarea unor probleme ce au făcut obiectul discuţiilor şi se afişează pe site-ul Oficiului.

Art. 8. - În scopul promovării adopţiei şi furnizării informaţiilor necesare iniţierii demersurilor de adopţie, Oficiul şi DGASPC pot organiza semestrial sau ori de cate ori apreciază necesar sesiuni de informare destinate persoanelor interesate să adopte. Data şi locul desfăşurării acestor sesiuni se vor afişa pe site-urile instituţiilor organizatoare cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru organizarea acestora.

Art. 9. - (1)în situaţia stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz are obligaţia de a informa persoana/familia/asistentul maternal care are copilul în plasament cu privire la acest demers, precum şi cu privire la necesitatea contactării Compartimentului adopţii şi postadopţii pentru exprimarea eventualei intenţii de a adopta copilul.

(2) Data la care a fost realizată informarea prevăzută la alin. (1), precum şi modalitatea concretă În care s-a realizat aceasta se consemnează în procesul-verbal prevăzut de art. 51 alin. (1) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 350/2012.

Art. 10. - După luarea în evidenţă a cazului, responsabilul de caz al copilului din cadrul Compartimentului adopţii şi postadopţii notifică, în termen de 5 zile, persoanei/ familiei/asistentului maternal care are copilul în plasament:

a) necesitatea depunerii cererii pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie, în situaţia în care persoana/familia/asistentul maternal doreşte să adopte copilul;

b) prioritatea la adopţia copilului de care beneficiază în temeiul Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care au viaţă de familie cu copilul;

c) durata maximă a procedurilor vizând acordarea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie.

Art. 11. - (1) Consilierul juridic din cadrul Compartimentului adopţii şi postadopţii este obligat să notifice managerului de caz încredinţarea copilului în vederea adopţiei, revocarea încredinţării în vederea adopţiei sau, după caz, încuviinţarea adopţiei, în termen de 5 zile de la data punerii în executare a hotărârii prin care s-au admis aceste acţiuni.

(2) După aprobarea raportului de închidere a cazului întocmit la încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, responsabilul de caz din cadrul Compartimentului adopţii şi postadopţii transmite o copie a acestui document şi managerului de caz al copilului, care va proceda la închiderea cazului,

Art. 12. - Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul ordin atrage răspunderea disciplinară a persoanei/persoanelor vinovate.

Art.13. - DGASPC şi Oficiul vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 14. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Oficiului Român pentru Adopţii,

Bogdan Adrian Panait

 

Bucureşti, 18 decembrie 2012.

Nr. 617.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei de sănătate publică şi control în sănătate publică nr. R.A. 1.187/2012, având în vedere prevederile art. 52 lit. c) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Criteriile de evaluare, condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Criteriile de evaluare, condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase prevăzute la alin. (1) sunt revizuite periodic, în funcţie de modificarea cerinţelor legislative naţionale şi europene şi a condiţiilor tehnico-economice.

Art. 2. - Criteriile de evaluare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute utilizate pentru deşeurile medicale periculoase vor fi aplicate de orice unitate sanitară care intenţionează să achiziţioneze astfel de echipamente, precum şi de operatorii economici care comercializează sau exploatează aceste echipamente.

Art. 3. - Institutul Naţional de Sănătate Publică analizează documentaţia prezentată de solicitant şi emite referatul tehnic de evaluare pentru echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute utilizate pentru deşeurile medicale periculoase.

Art. 4. - Condiţiile de funcţionare şi de monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase aflate în faza de operare vor fi verificate de către personalul de specialitate desemnat din cadrul direcţiilor de sănătate publică teritoriale.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

 

Ministru sănătăţii,

Raed Arafat

 

Bucureşti, 14 decembrie 2012.

Nr. 1.279.

 

ANEXA

 

Criteriile de evaluare, condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

TITLUL I

Dispoziţii generale

 

CAPITOLUL I

Termeni şi definiţii

 

Art. 1. - Termenii sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, la care se adaugă următoarele definiţii:

a) decontaminarea termică reprezintă operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate, la temperaturi scăzute, în scopul reducerii încărcării cu microorganisme (patogene sau saprofite) a deşeurilor medicale periculoase;

b) deţinător al echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase este reprezentat de persoana juridică ce posedă un echipament autorizat pe care îl utilizează pentru realizarea operaţiunilor de procesare termică şi mecanică a deşeurilor medicale periculoase;

c) inactivare microbiană reprezintă acţiunea de distrugere a microorganismelor patogene sau saprofite de pe obiectele inerte contaminate;

d) indicator biologic este un suport inoculat conţinut în interiorul ambalajului sau primar, gata de utilizare. Un suport inoculat este un suport pe care a fost depozitat un număr definit de microorganisme indicatoare;

e) nivel de inactivare microbiană reprezintă gradul de distrugere a unei categorii de populaţie microbiană (forme vegetative sau spori) de concentraţie cunoscută, supusa unui proces de inactivare;

f) procesarea termică a deşeurilor medicale periculoase este operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii în scopul reducerii microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;

g) solicitant reprezintă persoana juridică ce deţine la un moment dat un echipament de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase şi care întreprinde toate demersurile necesare pentru obţinerea

referatului tehnic de evaluare microbiologică în vederea cedării unui cumpărător a dreptului de proprietate asupra acestui bun. Art. 2. - Categoriile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.226/2012 şi cu lista deşeurilor prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, care pot fi supuse proceselor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, sunt fără excepţie doar următoarele categorii;

a) deşeuri infecţioase conform codului 18 01 03*;

b) deşeuri înţepătoare-tăietoare conform codului 18 01 01.

 

CAPITOLUL II

Operaţiuni specifice echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

SECŢIUNEA 1

Procesarea termică a deşeurilor medicale periculoase

 

Art. 3. - Procesarea termică a deşeurilor medicale periculoase la temperaturi scăzute se realizează în intervalul 105°C-177°C, prin căldură umedă (abur) sau căldura uscata (aer cald), corelate cu alţi factori care intervin în proces (timpul, presiunea, temperatura).

Art. 4. - Procesele de tratare termică la temperaturi scăzute utilizează energia termică pentru decontaminarea deşeurilor periculoase fără să producă modificări chimice, neavând loc procese de piroliză sau de combustie.

Art. 5. - Procesarea termică a deşeurilor medicale periculoase se realizează fie la temperaturi scăzute, fie prin incinerare, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Procesarea mecanică a deşeurilor medicale periculoase

 

Art. 6. - Procesarea mecanică se realizează prin următoarele operaţii: mărunţire, tocare, pisare, compactare.

 

CAPITOLUL III

Eficacitatea microbiologică a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor medicale periculoase

 

Art. 7. - Echipamentele de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor medicale periculoase au ca scop principal decontaminarea deşeurilor prin reducerea/distrugerea agenţilor patogeni atât sub formă vegetativă, cât şi sub formă de spori.

Art. 8. - Nivelurile de inactivare microbiană, conform organizaţiei din Statele Unite ale Americii „Asociaţia de Stat şi Teritorială pentru Tehnologii Alternative de Tratament”, denumită în continuare STAATT, sunt următoarele:

a) nivelul I - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor şi virusurilor lipofilice printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;

b) nivelul II - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, paraziţilor şi micobacteriilor printr-o reducere de 6 log 10 sau mai mult;

c) nivelul III - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, paraziţilor şi micobacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult şi inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus şi a sporilor de Bacillus subtilis printr-o reducere de 4 log 10 sau mai mult;

d) nivelul IV- inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, paraziţilor, micobacteriilor

şi sporilor de Bacillus stearothermophilus şi a spori lor de Bacillus subtilis printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult.

Art. 9. - (1) Reducerea de 4 log 10 (sau o distrugere de 104) este echivalentă cu o probabilitate de supravieţuire de 1/10.000 dintr-o populaţie microbiană sau o reducere de 99,99% din numărul iniţial de microorganisme, ca urmare a procesului de tratare.

(2) Reducerea de 6 log10 (sau o distrugere de 106) este echivalentă cu o probabilitate de supravieţuire de 1/1.000.000 dintr-o populaţie microbiană sau o reducere de 99,9999% din numărul iniţial de microorganisme, ca urmare a procesului de tratare.

Art. 10. - În validarea şi controlul eficacităţii microbiologice a procesului de inactivare a deşeurilor medicale periculoase se utilizează indicatori biologici certificaţi, conform standardelor CEN şi ISO sau standardelor care, prin aplicare, conduc la obţinerea aceloraşi rezultate.

Art. 11. - Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea şi controlul procesului de decontaminare cu căldură umedă sau uscată sunt: sporii de Bacillus stearothermophilus, respectiv de Bacillus subtilis. Inactivarea sporilor bacterieni în urma procesului de decontaminare cu un agent termic este suficientă pentru a demonstra distrugerea tuturor microorganismelor patogene menţionate mai sus (bacterii, virusuri, paraziţi, micobacterii).

 

TITLUL II

Criterii de evaluare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 12. - Prin elaborarea prezentelor criterii se urmăreşte evaluarea în vederea selectării celor mai bune echipamente de tratare prin decontaminare termică ia temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase care trebuie achiziţionate, ţinându-se cont de procedeu! tehnic utilizat, de performanţele echipamentelor de tratare, precum şi de impactul acestora asupra sănătăţii şi asupra mediului.

 

CAPITOLUL II

Referat tehnic de evaluare

 

Art. 13. - În vederea evaluării performanţelor echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase, Institutul Naţional de Sănătate Publică analizează documentaţia prezentată de solicitant şi emite un referat tehnic de evaluare.

Art. 14. - (1) Solicitantul furnizează Institutului Naţional de Sănătate Publică documentaţia care include informaţii referitoare la:

a) cadrul legal;

b) descrierea echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (caracteristici tehnice);

c) capacitatea reală de procesare a echipamentului;

d) categoriile de deşeuri care urmează să fie tratate;

e) descrierea procesului de tratare;

f) eficienţa de inactivare microbiologică, aşa cum rezultă din:

- fi) buletinele de analiză a eficacităţii microbiologice, emise de laboratoare de specialitate acreditate sau din cadrul structurilor subordonate Ministerului Sănătăţii;

- f2) documentele eliberate de alte instituţii acreditate din străinătate, care vor fi traduse la birouri de traduceri legalizate în limba română şi care privesc evaluarea microbiologică a procesului de tratare;

g) modul de funcţionare a echipamentului;

h) gradul de automatizare a echipamentului;

i) opţiuni privind utilităţile (apă, canalizare, gaze, energie electrică, generator de abur) pentru funcţionarea corespunzătoare a echipamentului;

j) gradul de reducere a volumului de deşeuri;

k) emisii în mediu (apă uzată, încărcare microbiologică a aerului), zgomot, miros etc, rezultate în urma procesului de tratare prin decontaminare termică, aşa cum rezultă din:

- k1) documentele care atestă determinări de ape uzate rezultate din funcţionarea echipamentului, în conformitate cu reglementările legislaţiei în vigoare;

- k2) documentele care atestă determinări de zgomot în timpul funcţionării echipamentului în conformitate cu reglementările legislaţiei în vigoare;

l) credibilitatea producătorului în ceea ce priveşte standardele de calitate şi de mediu;

m) costuri privind operarea şi întreţinerea echipamentului;

n) siguranţa şi protejarea angajaţilor la locul de muncă;

o) atestarea şi formarea personalului.

(2) Documentele precizate la alin. (1) nu au caracter limitativ. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) poate solicita şi alte documente.

Art. 15. - Referatul tehnic de evaluare se întocmeşte pentru fiecare echipament pe baza documentaţiei depuse de solicitant.

Art. 16. - Solicitantul trebuie să pună la dispoziţia deţinătorului echipamentului o copie legalizată după referatul tehnic de evaluare.

Art. 17. - Referatul tehnic de evaluare face parte din documentaţia care se depune de către deţinătorul echipamentului în vederea obţinerii actelor de reglementare din punctul de vedere al protecţiei sănătăţii şi mediului.

 

CAPITOLUL III

Criterii de evaluare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute utilizate pentru deşeurile medicale periculoase

 

SECŢIUNEA 1

Gestionarea deşeurilor medicale periculoase

 

Art. 18. - Solicitantul trebuie să prezinte lista cu deşeurile medicale care se pretează a fi tratate de echipamentul respectiv, conform titlului I cap. I art. 2.

Art. 19. - Solicitantul trebuie să prezinte modalitatea de ambalare a deşeurilor care urmează să fie tratate prin decontaminare termică, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 20. - Deţinătorii echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase, care funcţionează şi sunt autorizate în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă înainte de intrarea în vigoare a ordinului, au obligaţia să ţină la zi evidenţa deşeurilor periculoase, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 21. - Echipamentele de tratare scoase din uz vor fi gestionate conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind deşeurile.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Dotarea minimă şi funcţionalitatea sistemului echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

Art. 22. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie în mod obligatoriu să realizeze procesul de

decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase şi procesarea mecanică a acestora. Astfel se reduce riscul de contaminare a personalului care deserveşte echipamentul şi a mediului.

Art. 23. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să includă în mod obligatoriu dispozitive de procesare mecanică a deşeurilor în vederea minimizării volumului de deşeuri şi să asigure pătrunderea corespunzătoare a agentului decontaminant în toată masa deşeului şi neutralizarea fluidelor rezultate din proces.

Art. 24. - Echipamentul de tratare sub presiune, prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, a deşeurilor medicale periculoase trebuie să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să fie automatizat, astfel încât operatorul să nu vină în contact cu deşeurile medicale periculoase contaminate, dotat cu un panou de control ce afişează parametrii de funcţionare specifici procesului de tratare (temperatură, presiune, durata fiecărui ciclu), precum şi cu un sistem de avertizare în situaţia apariţiei unor deficienţe în timpul desfăşurării procesului. Echipamentul trebuie să fie conectat la un calculator, astfel încât să fie posibilă înregistrarea automată şi arhivarea (pe suport hârtie şi în format electronic) pentru monitorizarea atât a procesului de tratare, cât şi a parametrilor de funcţionare specifici.

Art. 26. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să fie dotat cu sistem de răcire a deşeurilor rezultate în urma operaţiunii de procesare termică a deşeurilor medicale periculoase.

Art. 27. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să fie astfel conceput încât, pe tot parcursul ciclului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, deşeurile medicale periculoase să nu fie în contact direct cu aerul din încăpere, începând cu etapa de încărcare a acestora în utilaj, până la evacuarea din echipament a acestora.

Art. 28. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să funcţioneze astfel încât deşeurile rezultate din echipamentul de decontaminare termică la temperaturi scăzute să fie nepericuloase şi de nerecunoscut.

Art. 29. - Echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să fie dotat cu un sistem de compactare a deşeurilor rezultate în urma operaţiunii de procesare mecanică şi termică a deşeurilor medicale periculoase, în scopul reducerii volumului de deşeuri care se elimină definitiv.

Art. 30. - Pentru echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute care are capacitate de prelucrare mai mare de 10 tone/zi de deşeuri periculoase se aplică cerinţele şi condiţiile care intră sub incidenţa prevederilor pct. 5.1 din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte funcţionarea, autorizarea şi controlul. Echipamentul va fi pus în funcţiune doar după obţinerea acordului integrat de mediu. Pentru capacităţi de tratare mai mici de 10 tone/zi, deţinătorul echipamentului va solicita autorizaţia de mediu conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31. - (1) Incinta unde este amplasat echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să aibă prevăzute captatoare de miros.

(2) Dacă echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase nu sunt amplasate în unităţi sanitare, deşeuri le periculoase trebuie stocate temporar, până la prelucrare, în camere frigorifice care funcţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Volumul util al camerei frigorifice trebuie să fie cel puţin egal cu volumul deşeurilor procesate pe zi.

Art. 32. - Deşeurile tratate prin decontaminare termică pot fi compactate în prese speciale şi folosite ca materie combustibilă în procesul de incinerare de deşeuri sau pot fi depozitate ca deşeuri nepericuloase, ambele metode realizând un impact minim asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea eficacităţii microbiologice a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor medicale

 

Art. 33. - Solicitantul trebuie să ateste că echipamentul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase corespunde nivelului IV de inactivare, conform STAATT.

Art. 34. - La intrarea în vigoare a ordinului, echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute se vor achiziţiona numai dacă acestea corespund nivelului IV de inactivare microbiologică.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Instruirea personalului

 

Art. 35. - Personalul care utilizează echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie instruit şi informat de către deţinătorul acestor echipamente asupra riscurilor legate de manipularea necorespunzătoare a deşeurilor, precum şi a funcţionării echipamentului.

 

TITLUL III

Condiţii de funcţionare şi de monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 36. - (1) Prin elaborarea condiţiilor de funcţionare şi de monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase se urmăreşte stabilirea unor cerinţe minime pentru supravegherea echipamentului în faza de operare.

(2) Condiţiile de funcţionare şi de monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase se aplică inclusiv echipamentelor deja achiziţionate şi aflate în operare la momentul intrării în vigoare a ordinului.

 

CAPITOLUL II

Condiţii de funcţionare şi de monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase aflate în faza de operare

 

Art. 37. - Pentru echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase aflate în funcţiune se acceptă nivelul III de inactivare microbiologică.

Art. 38. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase este obligat să deţină un protocol de monitorizare microbiologică a procesului de tratare. Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să monitorizeze ciclul de funcţionare al echipamentului din punctul de vedere al eficacităţii microbiologice, indiferent de capacitate, după cum urmează:

a) în primele 6 luni de la punerea în funcţiune - săptămânal;

b) după primele 6 luni de la punerea în funcţiune - lunar. Între aceste intervale, controlul eficienţei microbiologice se

efectuează în mod obligatoriu la repunerea în funcţiune a echipamentului după o defecţiune, pană de curent sau reparaţie.

Rezultatele controlului eficacităţii microbiologice se consemnează într-un registru intern.

Art. 39. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase are obligaţia să verifice la finalizarea fiecărui ciclu că deşeurile rezultate în urma procesului de decontaminare termică şi a procesului de prelucrare mecanică să fie de nerecunoscut.

Art. 40. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să deţină un protocol de monitorizare a emisiilor în mediu, încheiat între deţinător şi un laborator de specialitate. Din punctul de vedere al monitorizării emisiilor în mediu rezultate din procesul de tratare (aer, apă uzată), deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să monitorizeze parametrii specificaţi în protocolul privind emisiile în mediu sau cel puţin:

a) aeromicroflora din aerul interior - lunar;

b) încărcătura microbiologică pe suprafaţa echipamentului - trimestrial;

c) apa uzată evacuată din echipament - lunar (conform Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare).

Apa de proces (tehnologică) trebuie dezinfectată înainte de a fi evacuată în sistemul de canalizare. În cazul în care obiectivul dispune de staţie proprie de epurare a apelor uzate, atunci nu este necesară dezinfecţia apei de proces;

d) indicatorul PM10 - trimestrial, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 41. - Buletinele de analiză microbiologică trebuie să fie redactate conform anexei nr. 1 (pentru echipamentele care utilizează abur), respectiv conform anexei nr. 2 (pentru echipamentele care utilizează aer cald).

Art. 42. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase are obligaţia să determine încărcarea microbiologică din spaţiul unde este amplasat echipamentul şi să completeze buletinul de analiză microbiologică după modelul prezentat în anexa nr. 3.

Art. 43. - Valoarea determinată a încărcării microbiologice în spaţiul unde este amplasat echipamentul nu trebuie să depăşească 2.500 de germeni mezofili/m3, conform metodei plăcilor deschise.

Art. 44, - Manipularea şi întreţinerea dotării tehnice a echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase se efectuează în mod obligatoriu de personalul instruit şi autorizat, respectiv orice reparaţie care necesită dezasamblare va fi precedată obligatoriu de o dezinfecţie eficientă.

Art. 45. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să deţină toate datele privind desfăşurarea fiecărui ciclu: cantitatea de deşeuri tratată, cantitatea de deşeuri rezultată din echipament, parametrii de funcţionare (temperatură, presiune, durata ciclului), precum şi procesele-verbale de intervenţie în cazul defecţiunilor sau

reparaţiilor, buletine de analiză microbiologică şi determinări privind factorii de mediu.

Art. 46. - Personalul care utilizează echipamentele de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să respecte normele de siguranţă şi protecţie la locul de muncă.

Art. 47. - Deţinătorul echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să elaboreze proceduri de lucru specifice procesului, iar personalul este obligat să le respecte.

Art. 48. - Deţinătorii echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase au la dispoziţie maximum 6 luni pentru a se conforma prezentelor reglementări de la data intrării în vigoare a ordinului.

Art. 49. - Anexele nr. 1,2 şi 3 fac parte integrantă din anexa la ordin.

 

ANEXA Nr. 1

la Criteriile de evaluam, condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare

prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

Laboratorul............................................................................................................................................................................

Buletin de analiză microbiologică nr. .................................................../eliberat la data de:..................................................

Beneficiar:................................................................................................................................................................................

Nr. comandă:.........................................................................................................................................................................

1. Date puse la dispoziţie de beneficiar: conform Fişei de recoltare nr. ..............

Testarea solicitată: Controlul eficacităţii microbiologice a decontaminării termice a deşeurilor medicale periculoase cu echipamentul........................................................................................................................................................................................

Data prelevării:.......................................................................................................................................................................

Data intrării testelor în laborator:............................................................................................................................................

Parametrii funcţionali ai echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase:

- timp de tratare:.....................................

- temperatură abur: ...............................

- presiune abur:......................................

Durata ciclului de funcţionare:...............................................................................................................................................

Tipul (codul) deşeurilor medicale periculoase:.....................................................................................................................

Modul de ambalare a deşeurilor medicale periculoase:..........................................................................................................

Provenienţa deşeurilor medicale periculoase:.........................................................................................................................

2. Date furnizate de laboratorul de încercări:

Metoda detestare:................................................................................................................................................................

Felul probelor: preparat cu spori de Bacillus stearothermophilus de concentraţie.......................sp./test, produs de........... nr. lot............, expiră la................

Nr. de probe:....................

Nr. de înregistrare al probelor:............................

Rezultatele analizei microbiologice:

 

Nr. înreg. probă

Locul amplasării probelor în incinta de tratare

Cultivare în mediul bulion simplu, la +55°C, timp de 7 zile sau în alt mediu adecvat

Rezultate finale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(--) = absenţa creşterii bacteriene

(++) = prezenţa creşterii bacteriene

Martor creştere preparat cu spori de concentraţie........./test neexpus: (+)

Martor mediu bulion simplu: (-)

Interpretarea rezultatelor

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

Analist,

………………………….

 

ANEXA Nr. 2

la Criteriile de evaluare. condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare

prin decontaminam termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

Laboratorul.............................................................................................................................................................................

Buletin de analiză microbiologică nr. ................................................/eliberat la data de.........................................................

Beneficiar:..............................................................................................................................................................................

Nr. comandă:............................................................................................................................................................................

1. Date puse la dispoziţie de beneficiar: conform Fişei de recoltare nr. .................

Testarea solicitată: Controlul eficacităţii microbiologice a decontaminării termice a deşeurilor medicale periculoase cu echipamentul.......................................................................................................................................................................................

Data prelevării probelor:............................................................................................................................................................

Data intrării probelor în laborator:..........................................................................................................................................

Parametrii funcţionali ai echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase:

- temperatura în camera de tratare:.............................

- timp de tratare:...........................................................

Durata ciclului de funcţionare:..........................................

Tipul (codul) deşeurilor medicale periculoase:......................................................................................................................

Modul de ambalare a deşeurilor medicale periculoase:........................................................................................................

Provenienţa deşeurilor medicale periculoase:............... ........................................................................................................

2. Date furnizate de laboratorul de încercări: Metoda de testare:..........................

Felul probelor: preparat cu spori de Bacillus atrophaeus (subtilis) ATCC 9272 de concentraţie................spori/test, produs de.............nr. lot..........., expr. ...........

Nr. de probe:...........................

Nr. de înregistrare al probelor:............................

Rezultatele analizei microbiologice;

 

Nr. Înreg. probă

Locul amplasării probelor în incinta de tratare

Creştere pe TSB-BP (48h) şi geloza sânge (24h)

Rezultatele testelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(--) = absenţa creşterii bacteriene

(++) = prezenţa creşterii bacteriene

Martor creştere preparat cu spori de concentraţie..................................................................................../test neexpus: (+)

Martor mediu bulion simplu: (-)

Interpretarea rezultatelor

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

 

Analist,

………………………….

 

ANFXA Nr. 3

la Criteriile de evaluare, condiţiile de funcţionare si monitorizare a echipamentelor de tratare

prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase

 

Laboratorul.............................................................................................................................................................................

Buletin de analiză microbiologică nr. ..................................................................,eliberat la data de......................................

Beneficiar:..............................................................................................................................................................................

Nr. comandă:..........................................................................................................................................................................

1. Date puse la dispoziţie de beneficiar: conform Fişei de recoltare nr. ...............

Testarea solicitată: Aeromicroflora

Locaţia:....................................................................

Nr. Încăperi:.............................................................

Volumul încăperii:....................................................

Data prelevării probelor:..........................................

Data intrării probelor în laborator:............................

2. Date furnizate de laboratorul de încercări:

Momentul recoltării: (cu echipamentul de tratare prin decontaminare termică în funcţiune........sau în repaus...............

Metode de recoltare: - aeromicroflora - metoda plăcilor deschise Rezultatele analizei microbiologice pentru probele de aer:

 

Nr. înreg. probă

Locul recoltării din încăpere

NTG/mc expr. în uf/mc aer

Germeni bacterieni identificaţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NTG = număr total de germeni viabili mezofili

UFC = unităţi formatoare de colonii

Interpretarea rezultatelor

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

………………………….………………………….………………………….………………………….

 

Analist,

………………………….