MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 551/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 551         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 30 august 2013

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

30. - Ordonanţă pentru crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

398. - Ordin al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine privind modificarea şi prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

106. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 10A din 23 ianuarie 2013 şi a încheierii de şedinţă din 5 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. II.3 din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Convenţia SELEC - Convenţia pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, încheiată la Bucureşti la 9 decembrie 2009 şi semnată de România la Bucureşti la aceeaşi dată, ratificată prin Legea nr. 250/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 22 decembrie 2010;

b) SELEC - Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, stabilit prin Convenţia SELEC;

c) CCPI - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General ai Poliţiei Române.

Art. 2. - (1) Se desemnează Punctul naţional focal din cadrul CCPI ca punct naţional focal, în sensul prevederilor art. 15 alin. (1) din Convenţia SELEC.

(2) Punctul naţional focal din cadrul CCP) are următoarele atribuţii:

a) sprijină activitatea ofiţerilor de legătură români la SELEC, pentru prevenirea, constatarea, cercetarea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere;

b) primeşte cererile de asistenţă de la instituţiile cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii din România sau de la ofiţerii de legătură români;

c) urmăreşte activităţile de verificare desfăşurate de unităţile de poliţie şi vamă din România sau de alte structuri abilitate, asigurând soluţionarea operativă şi de calitate a cererilor de asistenţă;

d) organizează o bază de date proprie, în care implementează, stochează şi prelucrează cererile de asistenţă şi datele obţinute în procesul verificării acestora;

e) asigură confidenţialitatea deplină a informaţiilor şi datelor gestionate în conformitate cu prevederile legale;

f) cooperează cu Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi cu alte instituţii cu competenţe în domeniu, prin punctele de contact stabilite de acestea.

(3) Personalul Punctului naţional focal se asigură de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin numire în funcţie, precum şi de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin detaşare, în condiţiile legii.

Art. 3. - (1) în cadrul CCPI se înfiinţează funcţia de ofiţer de legătură la SELEC.

(2) în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se înfiinţează funcţia de ofiţer de legătură la SELEC.

(3) Ofiţerii de legătură la SELEC sunt exceptaţi de la aplicarea dispoziţiilor legale privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.

Art. 4. - (1) Ministrul afacerilor interne şi ministrul finanţelor publice numesc în funcţiile prevăzute la art. 3 câte un ofiţer de legătură la SELEC, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române şi, respectiv, a vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care coordonează Direcţia generală a vămilor şi Direcţia generală antifraudă fiscală.

(2) Criteriile aplicate în selecţia ofiţerilor de legătură se stabilesc la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, respectiv la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(3) Numirea ofiţerilor de legătură la SELEC se face pentru o perioadă de 4 ani, fiind notificată secretariatului SELEC prin Ministerul Afacerilor Externe.

(4) în desfăşurarea activităţii lor specifice la SELEC, ofiţerii de legătură reprezintă Guvernul României, păstrându-şi atribuţiile şi calităţile de poliţist şi de inspector antifraudă.

(5) La încheierea perioadei pentru care au fost numiţi, ofiţerilor de legătură la SELEC li se asigură funcţii echivalente celor deţinute la momentul numirii.

Art. 5. - (1) Funcţia de ofiţer de legătură la SELEC prevăzută la art. 3 alin. (1) se salarizează prin asimilare cu funcţia corespunzătoare gradului profesional de comisar-şef de poliţie - şef serviciu.

(2) Funcţia de ofiţer de legătură la SELEC prevăzută la art. 3 alin. (2) se salarizează prin asimilare cu funcţia publică de conducere de şef serviciu gradul II.

Art. 6. - Articolul 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.019 din 21 decembrie 2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - CCPI reuneşte următoarele canale de cooperare poliţienească internaţională: Interpol, Europol, Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE, legătura operaţională cu SELEC, precum şi cu ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură, atât români acreditaţi în străinătate, cât şi străini acreditaţi în România.”

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 21 noiembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 357/2001, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

p. Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Dan Manolescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

p. Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Radu Podgorean,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 27 august 2013.

Nr. 30.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ ŞI INVESTIŢII STRĂINE

 

ORDIN

privind modificarea şi prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine

nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

În conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1), ale art. 41 alin. (13), ale art. 411 alin, (1), ale art. 47 alin, (4), (6) şi (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 11 alin. (4) şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4), ale art. 3 alin. (1) pct. I lit. j) din Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine,

ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 august 2013, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării.”

2. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Termenul de intrare în vigoare a Ordinului ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine nr. 290/2013 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 august 2013, se prorogă până la data de 14 septembrie 2013.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine,

Alexandru Năstase,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 august 2013.

Nr. 398.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 290/2013)

 

Tarife suplimentare de acces la reţeaua de drumuri de interes naţional

 

Nr. crt.

Denumire tarif

Unitate de calcul

Tarif unitar, cu TVA

- euro -

1.

Autorizare acces la reţeaua de drumuri de interes naţional

tarif/cursă

1.000,00

2.

Aferent autorizaţiilor „cu plată”, stabilite prin protocol de Ministerul Transporturilor

tarif x masă totală x distanţă

0,03

 

Modul de aplicare a tarifelor

A. Aplicabilitate

Tarifele prevăzute în prezenta anexă se aplică numai pentru vehiculele rutiere înmatriculate în alte state, în conformitate cu acordurile rutiere bilaterale şi multilaterale la care România este parte.

B. Tarifare pentru autorizarea accesului la reţeaua de drumuri de interes naţional

Tariful pentru autorizarea accesului la reţeaua rutieră se aplică în punctele de trecere a frontierei pe sensul de intrare în România şi pe sensul de ieşire din România, pentru vehiculele rutiere de transport marfă sau persoane, înmatriculate în alte state, care sunt supuse autorizării potrivit acordurilor rutiere interguvernamentale, protocoalelor comisiilor mixte rutiere sau acordurilor internaţionale la care România este parte şi care nu prezintă documentul de acces la reţeaua rutieră corespunzător categoriei de transport efectuate.

Documentul de acces la reţeaua rutiera din România nu trebuie prezentat dacă transportul se încadrează în una dintre gratuităţile prevăzute prin acordurile rutiere interguvernamentale, protocoalele comisiilor mixte rutiere sau acordurile internaţionale la care România este parte.

Tariful se achită la intrarea sau ieşirea din România, acolo unde se constată lipsa documentului de acces la reţeaua rutieră din România, pentru fiecare cursă efectuată pe teritoriul României.

O cursă efectuată pe teritoriul României reprezintă traseul parcurs de la intrarea în România până la ieşirea din România sau având ca destinaţie o localitate din România ori traseul parcurs având ca origine o localitate din România până la ieşirea din România.

Tariful achitat la intrarea în România rămâne valabil şi la ieşirea din România, indiferent de tipul de trafic efectuat.

Tariful nu se aplică pentru vehiculele rutiere fără încărcătură, nou-achiziţionate din afara României şi care se află la prima cursă din statul vânzătorului spre statul cumpărătorului, fapt dovedit prin documente specifice, dintre care un exemplar, în copie, se reţine de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-S.A. din punctul de frontieră.

Tariful se aplică pentru vehiculele rutiere cu încărcătură, nou-achiziţionate din afara României şi care se află la prima cursă din statul vânzătorului spre statul cumpărătorului, fapt dovedit prin documente specifice, dintre care un exemplar, în copie, se reţine de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-SA. din punctul de frontieră, în lipsa documentului de acces la reţeaua rutieră.

C. Tariful aferent autorizaţiilor „cu plată”

Tariful aferent autorizaţiilor „cu plată” se aplică la autorizaţiile de transport rutier internaţional de marfă „cu plată”, stabilite prin protocol de Ministerul Transporturilor cu ministerele de resort din alte state.

Tariful se aplică în lipsa autorizaţiei de transport rutier internaţional de marfă „cu scutire de plată”, stabilite prin protocol de Ministerul Transporturilor, pentru vehiculele fără încărcătură, nou-achiziţionate din afara României de către persoane fizice sau juridice străine şi care se află la prima cursă din statul vânzătorului spre statul cumpărătorului, în cazul în care statul cumpărătorului nu este un stat membru CEMT şi în lipsa unor reglementări specifice convenite bilateral cu statul respectiv.

D. Modul de efectuare a calculelor

a) Masa totală se introduce în calcul în tone, cu două zecimale, prin rotunjire în plus la unitate.

b) Distanţa se introduce în calcul în kilometri, fără zecimale, prin rotunjire în plus la unitate.

c) Rezultatele parţiale până la tariful final care trebuie achitat de utilizator nu se rotunjesc.

d) Tariful final rezultat, care trebuie achitat de utilizator, se rotunjeşte la două zecimale în moneda în care se efectuează plata.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 10A din 23 ianuarie 2013 şi a încheierii de şedinţă din 5 iunie 2013

a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale

 

Având în vedere dispoziţiile art. 1312 alin. (9) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia civilă nr. 10A din 23 ianuarie 2013 şi încheierea de şedinţă din 5 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Adriana Donţu

 

Bucureşti, 5 august 2013.

Nr. 106.

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX- A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 9 ianuarie 2013 Dosar nr. 3.280/2/2012

 

Curtea constituită din:

Preşedinte - Bianca Antoaneta Scrob

Judecător - Crina Bianca Trămîndan

Grefier - Mihaela Lăcătuşu

 

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDI DAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - S.A., Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, în contradictoriu cu intimaţii S.C. SBS Broadcasting Media - SRL. şi S.C. PRO TV - SA.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelantele Societatea Română de Televiziune, reprezentată de avocat Duţu Ştefania, cu împuternicire avocaţială nr. 846.713 din 18 iunie 2012, aflată la fila 125 din dosar, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, reprezentată de avocat Savu Mariana, cu împuternicirea avocaţială nr. 686.074 din 25 aprilie 2012, aflată la fila 47 din dosar, Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, reprezentată de consilier juridic Camelia Marilena Muntean, ce depune împuternicire la dosar, S.C. Antena TV Group - SA, reprezentată de avocat Minai Traian Mustăciosu, cu împuternicire avocaţială la dosar, şi intimata S.C. PRO TV - SA, reprezentată de avocat Adrian Pintilie, cu împuternicirea avocaţială nr. 408.802 din 20 iunie 2012, aflată la fila 126 din dosar, lipsind apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi intimata S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Curtea dispune rectificarea citativului încheierii din data de 31 octombrie 2012, în sensul că S.C. Antena TV Group - S.A. va fi menţionată în calitate de apelant.

La interpelarea Curţii cu privire la stadiul soluţionării Dosarului nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reprezentantul apelantei ARAIEX arată că doreşte să depună un set de înscrisuri, în raport cu înscrisurile depuse la termenul de judecată anterior depuse de apelanta CREDIDAM, printre care şi extras din sistemul informatic Ecris cu privire la acest dosar.

Apărătorul apelantelor Societatea Română de Televiziune şi S.C. Antena TV Group - S.A. se opun probei cu înscrisuri solicitate de apelanta ARAIEX.

Apărătorul apelantei CREDIDAM arată că termenul pentru administrarea probelor a fost la data de 3 octombrie 2012. La termenul de judecată din data de 31 octombrie 2012, partea pe care o reprezintă a mai depus înscrisuri.

Curtea, după deliberare, constată că la termenul de judecată din data de 31 octombrie 2012 s-a dispus amânarea cauzei, faţă de depunerea unui set de înscrisuri de către apelanta CREDIDAM. În ce priveşte susţinerea conform căreia prima zi de înfăţişare a fost la data de 3 octombrie 2012, nu poate fi calificată în sensul prevederilor Codului de procedură civilă, deoarece s-au încuviinţat cererile de amânare a cauzei, pentru a se lua cunoştinţă de conţinutul înscrisurilor.

Apărătorul intimatei S.C. PRO TV - S.A. precizează că probele au fost încuviinţate la termenul de judecată din data de 19 septembrie 2012.

Curtea, după deliberare, constată că la acest termen de judecată se pot depune înscrisuri doar dacă necesitatea acestora ar reieşi din dezbateri, în conformitate cu dispoziţiile art. 138 din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul apelantei ARAIEX arată că doreşte să depună înscrisuri, în raport de dispoziţiile art. 138 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, în raport cu înscrisurile depuse de apelanta CREDIDAM la termenul de judecată anterior.

Apărătorul apelantei ARAIEX arată că înscrisurile constau în extras din sistemul informatic Ecris cu privire la Dosarul nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Decizia ORDA nr. 149/2012, Decizia ORDA nr. 152/2012, plângerea prealabilă depusă de ARAIEX la ORDA şi răspunsul acesteia, precum şi corespondenţa purtată cu CREDIDAM referitoare la remuneraţiile colectate pentru membrii ARAIEX şi situaţia membrilor ARAIEX.

Apărătorul apelantei Societatea Română de Televiziune solicită respingerea probei cu înscrisuri solicitate de apelanta ARAIEX.

Apărătorul apelantei CREDIDAM susţine că singurul înscris relevant în cauză este extrasul din sistemul informatic Ecris cu privire la Dosarul nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Astfel, arată că Decizia ORDA nr. 149/2012 se regăseşte la filele 832 din dosarul cauzei, iar Decizia ORDA nr. 152/2012 nu are legătură cu cauza. Mai arată că situaţia membrilor ARAIEX la momentul actual nu este relevantă.

Apărătorul apelantei S.C. Antena TV Group - S.A. solicită respingerea probei cu înscrisuri solicitate de apelanta ARAIEX, raportat la momentul formulării acesteia.

Apărătorul intimatei S.C. PRO TV - S.A. nu se opune probei cu extras din sistemul informatic Ecris cu privire la Dosarul nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, însă arată că celelalte înscrisuri indicate de apelanta ARAIEX nu sunt relevante soluţionării cauzei.

Curtea, după deliberare, încuviinţează în parte probele solicitate de apelanta ARAIEX, respectiv proba constând în extras din sistemul informatic Ecris cu privire la Dosarul nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. În ce priveşte proba CU celelalte înscrisuri, Curtea apreciază că este nefondată, în condiţiile în care deciziile ORDA au fost publicate în Monitorul Oficial.

Reprezentantul apelantei ARAIEX depune extras din sistemul informatic Ecris cu privire la Dosarul nr. 2.160/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Apărătorul apelantei CREDIDAM depune motivările hotărârilor pentru care a depus extras Ecris la termenul de judecată anterior, respectiv Decizia civilă nr. 5.735 din 12 octombrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 850/2/2012 şi Decizia civilă nr. 6.392 din 9 decembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 3.198/2/2012 ale Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Susţine că părţile adverse cunosc aceste înscrisuri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra cererilor de apel.

Apărătorul apelantei Societatea Română de Televiziune învederează că partea pe care o reprezintă susţine primul şi cel de-al doilea motiv de apel formulate de apelanta CREDIDAM, însă nu şi cel de-al treilea motiv de apel.

Arată că în situaţia în care se vor respinge cele două motive de apel formulate de apelanta CREDIDAM, solicită admiterea apelului formulat de partea pe care o reprezintă, în sensul modificării textului art. 4 din metodologia prevăzută în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, în redactarea indicată în motivele de apel, privitoare la eliminarea alocaţiilor bugetare din baza de calcul, asupra căreia se aplică procentul cuvenit organismului de gestiune colectivă. Astfel, arată că au fost încălcate prevederile art. 1382 alin. (3) din Legea nr. 8/1996. Susţine că astfel s-a încălcat principiul stabilit cu putere de lucru judecat prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia civilă nr. 153 din 12 mai 2011, referitoare la alocaţia bugetară.

De asemenea, prin hotărârea pronunţată, Comisia de arbitraj a creat o situaţie de concurenţă neloială cu CREDIDAM, încurajând retragerea mandatelor acordate către CREDIDAM spre ARAIEX Prin neincluderea alocaţiilor bugetare în baza de calcul nu se creează o diferenţiere în defavoarea posturilor particulare şi nu sunt prejudiciaţi artiştii membri ai ARAIEX.

De asemenea, invocă inconsecvenţa Comisiei de arbitraj, întrucât aceasta a pronunţat Hotărârea nr. 4 din 22 martie 2012, care se referă la veniturile cuvenite pentru operele scrise şi prin care se dispune ca în baza de calcul să nu intre alocaţiile bugetare pentru societatea publică de televiziune.

Totodată, solicită obligarea apelantei ARAIEX la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 5.625 lei. reprezentând onorariul cuvenit arbitrilor.

Apărătorul apelantei CREDIDAM formulează concluzii de admitere a apelului formulat de partea pe care o reprezintă, astfel cum este formulat. De asemenea, solicită a se avea în vedere materialul probator administrat în cauză.

Susţine că în cauză fie se constată procedura viciată pe parcursul desfăşurării arbitrajului cu Prima TV şi cu ARCA, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârii arbitrale, fie se ignoră dispoziţiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996. Astfel, în cazul în care sunt mai multe organisme de gestiune colectivă, pentru drepturile prevăzute de art. 1232 din Legea nr. 8/1996, respectiv pentru drepturile gestionate facultativ, ORDA va desemna colectorul pe criteriul reprezentativităţii.

Cu privire la onorariul de arbitri, care echivalează cu o taxă de timbru, arată că prin încheierile din 1 februarie 2012 şi din 3 februarie 2012 s-a constatat că nu au achitat anumite părţi onorariul şi au fost decăzute din dreptul de a propune probe şi a formula concluzii, dar vor fi obligaţi să plătească onorariul de arbitri, astfel încât li s-a aplicat o dublă sancţiune.

Faţă de aceste susţineri, susţine apelurile formulate de apelantele SC Antena TV Group - S.A. şi ARCA, pe aspectul onorariilor de arbitri.

În ce priveşte apelul formulat de apelanta Societatea Română de Televiziune arată că este întemeiat şi susţine că

Legea nr. 41/1994, în baza căreia funcţionează televiziunea română, este o lege specială, iar alocaţiile bugetare au o destinaţie clară.

În ce priveşte apelul formulat de partea pe care o reprezintă, arată că a invocat excepţia prematurităţii arbitrajului, întrucât cererea de arbitraj a fost depusă în ziua în care părţile conveniseră să se întâlnească. În acea zi, ARAIEX a depus cerere de arbitraj la ORDA, cu rea-credinţă. Mai arată că negocierile s-au purtat pe 20-21 decembrie, şi nu 30 de zile, astfel cum prevede legea. Susţine că apelanta ARAIEX nu a respectat principiile de negocieri prevăzute de art. 131 din Legea nr. 8/1996. Partea pe care o reprezintă a depus cerere de negociere cu două luni şi jumătate înainte de formularea cererii de arbitraj de către ARAIEX. Decizia nr. 229/2011, care se regăseşte la fila 378-379 din dosar, a fost actul administrativ care a declanşat aceste negocieri, iar această decizie a fost anulată de Curtea de Apel Bucureşti. În mod corect, Comisia de arbitraj a admis excepţia de inadmisibilitate faţă de CREDIDAM.

În ce priveşte apelul formulat de apelanta ARAIEX, arată că prin apel se recunoaşte că toate apărările formulate de CREDIDAM sunt întemeiate. Astfel. În arbitraj, ARAIEX a făcut o ofertă, iar la data de 27 ianuarie 2012 a formulat o nouă cerere, prin care a modificat radical metodologia. Astfel, apelul formulat de apelanta ARAIEX este nelegal.

Cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul apelantei ARAIEX solicită admiterea apelului promovat de partea pe care o reprezintă, astfel cum a fost formulat, şi respingerea apelurilor formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - S.A. Împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012.

Fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul apelantei S.C. Antena TV Group - S.A. solicită admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul eliminării din dispozitivul acesteia a obligaţiei părţii pe care o reprezintă de achitare a onorariului de arbitri.

Susţine că obligaţiei de a achita onorariul de arbitri îi corespunde dreptul corelativ de apune concluzii şi de a formula concluzii pe perioada arbitrajului. În cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a onorariului arbitral, se dispune sancţiunea decăderii din dreptul corelativ de a pune concluzii şi de a formula concluzii pe perioada arbitrajului, sancţiune ce i-a fost aplicată. Precizează că părţii pe care o reprezintă i s-a aplicat şi o a două sancţiune, respectiv obligarea la executarea acestei plăţi. Susţine că măsura este nelegală.

De asemenea, formulează concluzii de admitere a apelurilor formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM şi solicită respingerea apelului formulat de apelanta ARAIEX. Fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul apelantei Societatea Română de Televiziune solicită admiterea apelului formulat de apelanta CREDIDAM.

În cazul admiterii apelurilor formulate de apelantele CREDIDAM şi S.C. Antena TV Group - S.A., solicită obligarea apelantei ARAIEX la plata cheltuielilor de judecată.

În ce priveşte apelul declarat de apelanta ARAIEX, solicită respingerea acestuia, conform susţinerilor din întâmpinarea formulată de partea pe care o reprezintă. Precizează că este falsă susţinerea ARAIEX, potrivit căreia SRTV şi ARCA ar fi achiesat la propunerea sa, ci, dimpotrivă, aceste părţi au fost de acord cu aplicarea procentului de 0,1%, dar condiţionat de neincluderea în baza de calcul al alocaţiei bugetare. Mai arată că este de acord cu afirmaţia ARAIEX, potrivit căreia metodologia trebuie să cuprindă norme care să nu creeze discriminare între titularii de drepturi afiliaţi CREDIDAM şi ARAIEX.

Apărătorul intimatei S.C. PROTV-S.A., în ceea ce priveşte apelul formulat de apelanta CREDIDAM, arată că se solicită atât desfiinţarea hotărârii arbitrale, cât şi schimbarea acesteia, faţă de faptul că există două metodologii, iar CREDIDAM susţine că aceasta încalcă legea. Consideră că pot exista două metodologii în domeniu. Câte una pentru fiecare organism de gestiune colectivă. Prin hotărârea arbitrală s-a admis o excepţie a inadmisibilităţii, care, din punctul său de vedere, poate fi considerată excepţia lipsei calităţii procesuale a CREDIDAM, situaţie ce nu poate fi reparată direct în apel, ci doar prin trimiterea cauzei spre rejudecare.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de apel formulat de apelanta CREDIDAM, solicită respingerea acestuia, întrucât nu fost discutată această chestiune în faţa arbitrajului.

În ce priveşte apelul formulat de apelanta Societatea Română de Televiziune, solicită admiterea acestuia, arătând că alocaţiile bugetare nu pot face parte din remuneraţie.

Având cuvântul asupra apelului formulat de apelanta ARAIEX, solicită respingerea acestuia, arătând că prin apel se tinde către desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În ce priveşte cheltuielile arbitrale, arată că sunt aplicabile prevederile art. 3596 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, formulează concluzii de admitere a apelurilor formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - SA

Cu cheltuieli de judecată, pe cale separată.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a dispune amânarea pronunţării cauzei.

DISPUNE:

Amână pronunţarea cauzei la data de 16 ianuarie 2013.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 ianuarie 2013.

 

PREŞEDINTE

BIANCA ANTOANETA SCROB

Judecător,

Crina Bianca Trămîndan

 

Grefier,

Mihaela Lăcătuşu

 

 

ÎNCHEIERE

 

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2013

 

Curtea constituită din:

Preşedinte - Bianca Antoaneta Scrob

Judecător - Crina Bianca Trămîndan

Grefier - Mihaela Lăcătuşu

 

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, SC. Antena TV Group - S.A., Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, în contradictoriu cu intimaţii S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi SC. PRO TV - S.A.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a dispune amânarea pronunţării cauzei

DISPUNE:

Amâna pronunţarea cauzei la data de 23 ianuarie 2013.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 ianuarie 2013.

 

PREŞEDINTE

BIANCA ANTOANETA SCROB

Judecător,

Crina Bianca Trămîndan

 

Grefier,

Mihaela Lăcătuşu

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX- A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIA CIVILĂ NR.10A

Şedinţa publică din data de 23 Ianuarie 2013

 

Dosar nr. 3.280/2/2012

Curtea constituită din:

Preşedinte - Bianca Antoaneta Scrob

Judecător - Crina Bianca Trămîndan

Grefier - Mihaela Lăcătuşu

 

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDI DAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - SA, Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, în contradictoriu cu intimaţii S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PRO TV - S.A.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 9 ianuarie 2013 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16 ianuarie 2013 şi în continuare, având nevoie de timp pentru a delibera, la data de 23 ianuarie 2013, când, în aceeaşi compunere, a dat următoarea decizie.

CURTEA,

Prin Hotărârea arbitrală nr. 3 pronunţată la data de 15 martie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuza rea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, în Dosarul nr. 3/2012, Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a dispus: „Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de CREDIDAM cu privire la cererea completatoare de arbitraj depusă de ARAIEX şi înregistrată sub numărul 51 din data de 27 ianuarie 2012.

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de CREDIDAM cu privire la cererea de arbitraj depusă de ARAIEX şi, în temeiul art. 1232alin. (2) din Legea nr. 8/1996, constată inopozabilitatea metodologiei faţă de CREDIDAM.

Admite în parte cererea de arbitraj formulată de ARAIEX şi înregistrata sub numărul 274 din data de 11 ianuarie 2012 în contradictoriu cu Societatea Română de Televiziune (SRTV), S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A.

Stabileşte forma finală a metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune:

 

METODOLOGIE

privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea

prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune

 

Art. 1. - Pentru radiodifuzarea directă sau indirectă a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, organismele de televiziune au obligaţia să plătească o remuneraţie echitabilă ARAIEX, conform repertoriului acesteia, cu respectarea principiului gestiunii colective facultative.

Art. 2. - Utilizarea prin radiodifuzare, de către organismele de televiziune, a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, aduse anterior la cunoştinţa publică şi ale căror drepturi patrimoniale conexe se află în termenele de protecţie prevăzute de lege, se poate face numai în baza unui contract încheiat cu ARAIEX.

Art. 3. - Organismele de televiziune, denumite utilizatori în sensul prezentei metodologii, au obligaţia să plătească ARAIEX o remuneraţie pentru utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 0,8 % din baza de calcul prevăzută la punctul 4 din prezenta metodologie, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv.

Art. 4. - Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente, sponsorizări, alocaţii bugetare, închirieri spaţiu emisie, autorizaţii de receptive, alte contribuţii financiare ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.

Sunt în aceeaşi măsură considerate ca venituri în sensul arătat mai sus veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului corespunzător spotului/spoturilor publicitar/publicitare radiodifuzat/radiodifuzate şi în măsura în care există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.

Dacă utilizatorul nu obţine venituri din activitatea de radiodifuzare, remuneraţia se calculează sub forma unui procent din totalitatea cheltuielilor efectuate de către utilizator pentru această activitate.

Art. 5. - Ponderea utilizării va fi determinată pe baza play-list-urilor realizate de utilizatori, în raport cu repertoriul gestionat colectiv. În situaţia în care ARAIEX deţine informaţii din care rezultă o pondere diferită, părţile vor analiza toate informaţiile şi vor stabili de comun acord ponderea utilizării.

Art. 6. - Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată. Pentru întârziere la plată utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% pe zi, aferente sumelor neachitate la termen.

Art. 7. - La solicitarea scrisă a ARAIEX, după efectuarea plăţilor, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestora copii, certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal, de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul. Utilizatorul, care a primit din ARAIEX o asemenea cerere, va avea un termen de maximum 15 zile calendaristice pentru pregătirea şi transmiterea documentaţiei solicitate. ARAIEX are dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei, de către un auditor agreat de toate părţile.

Art. 8. - Utilizatorii au obligaţia să transmită ARAI EX, până la data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă, un raport care va cuprinde:

a) Lista completă, în format electronic, a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual radiodifuzate, din repertoriul ARAIEX, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos

 

Nr. crt.

Durata radiodifuzării

Minute

Secunde

Titlu piesa

Autor muzică

Artist

Orchestră/ Formaţie

Nr. artişti

Album

Nr.

catalog

Producător

Anul

înregistrării

Ţara

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

 

Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de ARAIEX.

b) Baza de calcul a remuneraţiei

Raportul trebuie să fie transmis în format electronic şi să fie însoţit de o adresă de înaintare în scris purtând humele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport.

Art. 9. - Utilizatorii pot consulta repertoriul ARAIEX, iar acesta trebuie să conţină cel puţin informaţiile necesare completării raportului mai sus menţionat.

Art. 10. - Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care ARAIEX sau utilizatorii vor putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere.

Obligă în solidar S.C. Antena TV Group - SA. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A. la plata către SRTV a cheltuielilor arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 5.625 lei.

Obligă ARAIEX la plata către CREDIDAM a cheltuielilor arbitrale în sumă de 9.375 lei.

Obligă S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media – S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A. În solidar să achite către CREDIDAM cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 4.687,5 lei.

Obligă S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A. în solidar să achite către ARAIEX cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 4.687,5 lei.

Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezenta hotărâre a fost pronunţată la sediul Corpului de Arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, astăzi, data de 15 martie 2012.”

A arătat următoarele:

Dezbaterile au avut loc la data de 2 martie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Completul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv pentru data de 8 martie 2012 şi 15 martie 2012.

Prin cererea arbitrală iniţială, ARAIEX a solicitat stabilirea unui procent de 0,8% din veniturile ce constituie baza de calcul, sub condiţia stabilirii unui colector unic pe domeniu, prin mandatarea unuia dintre cele două organisme de gestiune colectivă existente să reprezinte în relaţia cu utilizatorii toţi artiştii interpreţi sau executanţi pentru care fiecare dintre acestea au primit mandat.

La data de 27 ianuarie 2012, ARAIEX a formulat cerere completatoare prin care a solicitat stabilirea formei finale a metodologiei astfel:

1. Pentru utilizarea directă sau indirectă a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligaţia să plătească o remuneraţie unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale”artiştilor interpreţi sau executanţi.

2. Utilizarea prin radiodifuzare a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, aduse anterior la cunoştinţa publică şi ale căror drepturi patrimoniale conexe se află în termenele de protecţie prevăzute de lege, de către organismele de televiziune, se face în baza unei autorizaţii sub formă de licenţă neexclusivă acordată de organismele de gestiune colectivă ale artiştilor interpreţi sau executanţi.

3. Organismele de televiziune, denumite utilizatori,în sensul prezentei metodologii, au obligaţia să plătească organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector pentru artiştii interpreţi sau executanţi o remuneraţie pentru utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 1% din baza de calcul prevăzută la punctul 4 din prezenta metodologie.

4. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de fiecare dintre utilizatori, fără a include TVA şi alocaţia bugetara, dacă este cazul. În lipsa acestor venituri, baza de calcul o constituie cheltuielile ocazionate de utilizare.

5. Prin excepţie, organismele de televiziune care, potrivit specificului serviciului de programe, utilizează, direct sau indirect, într-o proporţie minimă prestaţiile artistice din domeniul audiovizual (de exemplu, servicii de programe sportive, informative etc.) vor plăti o remuneraţie ce reprezintă un procent de 0,75% din baza de calcul menţionată mai sus.

6. Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată. Pentru întârziere la plată, utilizatorii datorează penalizări de 0,1% pe zi de întârziere, aferente sumelor neachitate la termen.

7. La solicitarea scrisă a organismului de gestiune colectivă al artiştilor interpreţi sau executanţi, după efectuarea plăţilor, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestuia copii, certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal, de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul. Utilizatorul, care a primit din partea organismului de gestiune colectivă o asemenea cerere, va avea un termen de maximum 15 zile calendaristice pentru pregătirea documentaţiei solicitate. Organismul de gestiune colectivă are dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei, de către un auditor agreat de toate părţile.

8. Utilizatorii au obligaţia să transmită organismului de gestiune colectivă al artiştilor interpreţi desemnat drept colector, până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, un raport care va cuprinde:

a) lista completă, în format electronic, a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos.

Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismul de gestiune colectivă:

 

Nr. crt.

Data difuzării

Minute

Secunde

Titlu autor

Orchestra

Nr.

album

Catalog

Nr.

producător

Înregistrare

Anul

Ţara F/V Grup

Piesa

Muzica

Artist

Formaţie

Artişti

1

 

2

 

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

 

b) baza de calcul a sumelor virate.

Raportul trebuie să fie transmis în format electronic şi să fie însoţit de o adresă de înaintare în scris purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresă prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor ce sunt conţinute în raport.

9. Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismele de gestiune colectivă sau utilizatorii vor putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere.

Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) a formulat la termenul din data de 9 februarie 2012 cerere de suspendare a procedurii arbitrale, cerere respinsă de completul arbitral prin încheierea interlocutorie de la data arătată.

Tot la termenul din data de 9 februarie 2012, ca şi chestiuni prealabile, CREDIDAM a invocat nulitatea procesului-verbal încheiat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor la data de 16 ianuarie 2012, proces-verbal care consemnează acţiunea de tragere la sorţi a membrilor completului, excepţia prematurităţii arbitrajului şi excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj.

Completul a respins prin încheierea mai sus menţionată cererea de constatare a nulităţii procesului-verbal încheiat la data de 16 ianuarie 2012, a respins excepţia prematurităţii şi a unit cu fondul excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj.

La data de 13 februarie 2012, SRTV a formulat întâmpinare solicitând ca la stabilirea metodologiei completul să aibă în vedere existenţa unui acord între utilizatori şi ARAIEX pentru procentul de 0,8%, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv. Din dezbateri a rezultat că SRTV şi ARAIEX nu au fost în măsură să convină asupra formei finale a metodologiei în cadrul negocierilor, deoarece ARAIEX a solicitat ca acest procent să fie neponderat şi a condiţionat aplicabilitatea lui de desemnarea unui colector unic. CREDIDAM a formulat apărări pe cale de excepţie prin notele de şedinţă depuse la data de 9 februarie 2012 şi pe fondul cauzei prin notele de concluzii scrise.

Pe fondul cauzei, CREDIDAM a solicitat să se constate că procentul propus de ARAIEX nu este în concordanţă cu practica europeană şi, deci, încalcă dispoziţiile art. 1311 lit. h) şi art. 150 alin. (2) din Legea nr. 8V1996. A mai solicitat CREDIDAM să se constate că cererea ARAIEX este nedovedită, la dosar neexistând niciun înscris, practică europeană sau studiu/expertiză care să dovedească în vreun fel procentele solicitate.

Ceilalţi participanţi la arbitraj (S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A.) nu au formulat concluzii, nu şi-au îndeplinit obligaţia de a achita onorariile arbitrilor, fiind decăzuţi din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii.

Prin încheierea din data de 13 februarie 2012 completul a admis, pentru toate părţile nedecăzute din dreptul de a propune probe, proba cu înscrisuri şi a prorogat discutarea admisibilităţii probei cu expertiza tehnică solicitată de CREDIDAM, probă la care, la termenul din data de 2 martie 2012, CREDIDAM a şi renunţat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, completul arbitral a reţinut:

În ceea priveşte excepţia admisibilităţii cererii formulate de CREDIDAM, completul de arbitraj apreciază drept pertinente susţinerile acesteia potrivit cu care în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 1232 alin. (2) din Legea nr. 8/1996.

Acest text prevede că „Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1) organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat şi elaborează metodologii, în limita repertoriului gestionat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a), sau negociază direct cu utilizatorii contractele de licenţă1.

Ţinând seama că obiectul arbitrajului îl constituie remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru prestaţiile artistice din domeniul audiovizualului, în cauza sunt incidente dispoziţiile art. 1212 alin. (1) lit. d), aflându-ne în prezenţa unei gestiuni colective facultative.

Faţă de acest aspect un organism de gestiune colectivă poate începe procedura negocierilor în vederea stabiliri unei metodologii doar pentru membrii săi, în limita repertoriului gestionat.

În acest sens ARAIEX poate solicita declanşarea procedurii de arbitraj doar în privinţa membrilor săi, iar nu şi în privinţa repertoriului gestionat de CREDIDAM. Faţă de acest motiv de inadmisibilitate pe care completul îl reţine ca fondat, efectele prezentei hotărâri arbitrale urmează a se produce numai cu privire la raporturile dintre ARAIEX ca organism de gestiune colectivă şi utilizatori, întrucât CREDIDAM nu a formulat cerere de arbitraj.

Astfel, completul apreciază că cererea de arbitraj formulată de ARAIEX este inadmisibilă cu privire repertoriul gestionat de CREDIDAM.

Poziţia procesuală a CREDIDAM a fost una explicită, în sensul că nu a dorit să fie parte în prezentul arbitraj. În atare condiţii, completul nu poate obliga un organism de gestiune colectivă să negocieze o metodologie peste voinţa sa, ţinând seama de caracterul facultativ al gestiunii colective.

Cu privire la metodologia propusă de ARAIEX ca anexă la cererea completatoare, completul constată că această variantă de metodologie nu a fost supusă negocierii părţilor, nefiind astfel îndeplinită condiţia prealabilă instituită de art. 131 din Legea nr. 8/1996.

În raport de aceste considerente şi faţă de motivarea excepţiei de inadmisibilitate invocate de către CREDIDAM prin notele de şedinţă de la termenul din 3 februarie 2012, excepţie unită cu fondul, completul de arbitraj va respinge ca inadmisibilă cererea completatoare formulată de ARAIEX, rămânând învestit numai cu soluţionarea cererii iniţiale, constatând că părţile au purtat negocieri nefinalizate cu privire la procentul de 0,8% din veniturile ce constituie baza de calcul sub condiţia stabilirii unui colector unic pe domeniu”.

Pe fondul cauzei, completul arbitral a constatat:

1. Pe parcursul negocierilor, între organismele de gestiune colectivă şi utilizatori au avut loc două întâlniri în datele de 16 decembrie 2011 şi 19 decembrie 2011, în cadrul cărora ARAIEX a solicitat un procent de 0,8% neponderat şi condiţionat de stabilirea unui colector unic.

În conformitate cu art. 1312 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, remuneraţiile se calculează direct proporţional cu gradul de utilizare al repertoriului, astfel încât orice altă metodă de calcul este nelegală.

Cu privire la procentul ce reprezintă cuantumul remuneraţiei completul constată că pe parcursul negocierii SRTV şi ARCA şi-au arătat disponibilitatea de a conveni cu ARAIEX cuantumul de 0,8% şi baza de calcul, procent ponderat, şi că, ulterior, ARAIEX şi-a modificat punctul de vedere fără a fi în măsură, nici în cadrul negocierii, nici în cadrul cauzei arbitrale, să indice vreun temei legal care să justifice o altă modalitate de calcul decât aceea instituită de art. 1312 alin. (1) din Legea nr. 8/1996.

2. În ceea ce priveşte baza de calcul la care se aplică remuneraţia procentuală, completul are în vedere dispoziţiile art. 1232alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996, în sensul că dreptul la remuneraţie recunoscut artiştilor interpreţi pentru prestaţiile din domeniul audiovizual este supus gestiunii colective facultative, iar organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat, direct sau indirect.

Această reglementare exclude de la calculul remuneraţiei acele prestaţii artistice din domeniul audiovizual pentru care utilizatorii şi artiştii interpreţi au încheiat contracte directe în baza cărora sunt achitate direct remuneraţiile cuvenite, iar utilizarea nu este condiţionată de plata unor remuneraţii suplimentare.

În conformitate cu art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, pentru activitatea de radiodifuzare remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate.

Faţa de această dispoziţie legală, completul constată că este nefondată solicitarea ARAIEX de stabilire a cuantumului remuneraţiei procentual neponderat. O astfel de soluţie ar fi inechitabilă întrucât repertoriile sunt utilizate în proporţii diferite de către utilizatori şi admiterea unui procent raportat la o bază de calcul care include toate veniturile obţinute, fără ponderare, cu utilizarea repertoriului gestionat ar reprezenta o încălcare a dispoziţiilor legale enunţate anterior.

Completul a avut în vedere şi practica Corpului de arbitri de pe lângă ORDA consolidată de către Curtea de Apel Bucureşti (Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 271 A/2007).

3. Cu privire la solicitarea ARAIEX de desemnare a unui colector unic, completul urmează să respingă această cerere ca nefondată întrucât vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 1232 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, din interpretarea căruia rezultă că pentru categoria de drepturi ce formează obiectul prezentului arbitraj organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat.

Faţă de caracterul imperativ al textului, completul constată că nu se poate substitui titularilor de drepturi în exercitarea de către aceştia a dreptului de a acorda mandat unui organism de gestiune colectivă şi că a condiţiona stabilirea procentului datorat ca remuneraţie de existenţa unui colector unic ar reprezenta o încălcare a principiului consensualismului care stă la baza raporturilor juridice de mandat.

4. Referitor la cheltuielile arbitrale, în temeiul art. 359 alin. 2 şi art. 359 indice 1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă raportat la art. 131 indice 1 alin. (6) din Legea nr. 8/1996, având în vedere că cererea de arbitraj iniţiată de ARAIEX urmează a fi admisă în parte, completul obligă în solidar S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A. la plata către SRTV a cheltuielilor arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 5.625 lei. Obligă ARAIEX la plata către CREDIDAM a cheltuielilor arbitrale în sumă de 9.375 lei. Obligă pe S.C. Antena TV Group-S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - SA. în solidar să achite către CREDIDAM cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 4.687,5 lei. Obligă pe S.C. Antena TV Group - S.A. (Antena 1), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. (Prima TV), S.C. PRO TV - S.A. în solidar să achite către ARAIEX cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta în sumă de 4.687,5 lei.

Împotriva acestei hotărâri s-au formulat apeluri.

Apelanta Societatea Română de Televiziune-SRTV invocă art. 131 indice 2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată, şi solicită: suspendarea executării hotărârii arbitrale menţionate mai sus, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă de către Curtea de Apei Bucureşti a prezentei cauze; modificarea art. 4 alin. 1 din Metodologia prevăzută în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012 apelate [conform art. 131 indice 2 alin. (9) teza I] ca fiind nelegal şi neîntemeiat, raportat la înţelegerile părţilor, la prevederile Legii nr. 8/1996, precum şi la legislaţia şi practica judiciară în domeniu.

Arată următoarele:

În fapt, în data de 15 martie 2012r a fost pronunţată de către Completul de arbitraj de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Hotărârea arbitrală nr. 3 „privind stabilirea Metodologiei privind remuneraţia datorată de artiştii interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune” aflate în gestiunea ARAIEX, hotărâre care a fost apoi publicată în Monitorul Oficial nr. 218 din 2 aprilie 2012 prin Decizia ORDA nr. 36 din 20 martie 2012, în conformitate cu prevederile art. 131 indice 2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, modificată şi completată.

Hotărârea arbitrală a statuat la punctul nr. 4 al dispozitivului ei că în baza de caicul sunt cuprinse veniturile care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual, inclusiv alocaţiile bugetare.

Consideră că soluţia completului arbitral este netemeinică şi nelegală, având în vedere următoarele motive:

1) Este de observat inconsecvenţa cu care completul de arbitraj a tratat reglementarea remuneraţiei datorate de radiodifuzorii, organisme de televiziune, având în vedere că în considerentele hotărârii s-a stabilit că:

„La data de 27 ianuarie 2012, ARAIEX a formulat cerere completatoare prin care a solicitat stabilirea formei finale a metodologiei astfel: 1....2....3.....4. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de fiecare dintre utilizatori fără a include TVA şi alocaţia bugetară, dacă este cazul. În lipsa acestor venituri, baza de calcul o constituie cheltuielile ocazionate de utilizare.”

Din textul sus-citat al metodologiei rezultă că părţile au căzut de acord asupra textului potrivit căruia în baza de calcul asupra căreia se va aplica procentul în vederea stabilirii cuantumului remuneraţiei datorate de Societatea Română de Televiziune nu vor fi incluse alocaţiile bugetare, ci numai acele venituri proprii rezultate din activitatea de radiodifuzare care utilizează repertoriul protejat de ARAIEX, respectiv veniturile din publicitate, din sponsorizare, din taxa pentru serviciul public de televiziune, alte venituri provenite din asocieri sau activităţi corelate cu activitatea de radiodifuzare, din care se scad însă taxele aferente, cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.

Cum, potrivit legii, ORDA a fost sesizată de către ARAIEX pentru numirea unei comisii de arbitraj în scopul stabilirii formei finale a metodologiei, comisia de arbitraj avea obligaţia să stabilească forma definitivă a acestei metodologii, arbitrând părţile în privinţa textelor asupra cărora nu au ajuns la un acord.

Trecând peste voinţa părţilor în hotărârea arbitrală de stabilire a formei definitive a metodologiei, comisia de arbitraj şi-a depăşit competenţa reglementând asupra unor aspecte cu care nu a fost sesizată, respectiv obligând părţile ca în baza de calcul asupra căreia se va aplica procentul stabilit pentru calcularea remuneraţiei cuvenite ARAIEX să fie incluse şi alocaţiile bugetare, deşi părţile conveniseră că acestea nu vor fi incluse în baza de calcul.

În concret, părţile au solicitat arbitrarea neînţelegerilor ivite în cadrul negocierilor în următoarele condiţii:

Astfel înscrisurile întocmite de părţile aflate în negociere, iar apoi în arbitraj dovedesc că negocierea metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual a fost demarată în baza Deciziei ORDA nr. 286 din 21 noiembrie 2011, având ca temei cererea şi proiectul de metodologie propus de ARAIEX, prin care se solicita un procent de 1,6%, direct proporţional cu utilizarea repertoriului, aplicabil unei baze de calcul constituite din totalitatea veniturilor brute lunare ale utilizatorului, mai puţin TVA, obţinute din activitatea de radiodifuzare, incluzând şi alocaţiile bugetare, în cadrul negocierilor, ARAIEX a solicitat un procent de 0,8%, condiţionat de stabilirea unui colector unic. Prin Adresa nr. 121.904 din 23 decembrie 2011, Societatea Română de Televiziune a acceptat această ofertă, cu condiţia excluderii din baza de calcul a alocaţiilor bugetare şi cu precizarea că problematica colectării nu poate face obiectul negocierii sau arbitrajului, fiind un aspect strict reglementat de lege. Acelaşi punct de vedere a fost exprimat şi de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale prin Adresa datată 23 decembrie 2011.

Ţinând seama, pe de o parte, de acordul existent între SRTv, ARCA şi ARAIEX cu privire la cuantumul remuneraţiei, iar, pe de altă, parte de lipsa unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă ARAIEX şi CREDIDAM, care să fie prezentat utilizatorilor desemnaţi în comisia de negociere, ARAIEX a formulat cererea de iniţiere a arbitrajului nr. 65 din 11 ianuarie 2012. În cuprinsul acesteia s-a menţionat că utilizatorii desemnaţi prin Decizia ORDA nr. 286/2011 au fost de acord cu propunerea subscrisei referitoare la determinarea remuneraţiei datorate artiştilor interpreţi şi executanţi prin aplicarea unui procent de 0,8% din veniturile ce constituie baza de calcul.

Pe parcursul arbitrajului, la termenul din data de 27 ianuarie 2012, ARAIEX a formulat o cerere completatoare, respinsă de completul arbitral, prin care se solicita un procent neponderat de 1%, aplicat la o bază de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute de fiecare dintre utilizatori, fără a include TVA şi alocaţia bugetară, dacă este cazul.

Atât pe parcursul negocierilor, cât şi în arbitraj, prin susţinerile şi înscrisurile depuse la dosar, reprezentantul SRTv a subliniat că includerea în baza de calcul a veniturilor organismelor de televiziune fără nicio legătură cu activitatea de radiodifuzare şi cu utilizarea repertoriului este contrară dispoziţiilor legale. Astfel, s-a învederat completului arbitral că organismele de televiziune au şi venituri din alte activităţi (veniturile din închirieri de spaţii, mijloace de producţie audiovizuală, prestări servicii efectuate de terţi - montaj, subtitrări, construcţii decor sau elemente scenice), care nu au nicio legătură cu utilizarea repertoriului, iar includerea lor în baza de calcul excedează prevederilor legale.

În încheierea de şedinţă din data de 2 martie 2012, termen la care au avut loc dezbaterile în Dosarul arbitral nr. 3/2012, nu au fost reţinute susţinerile reprezentantului SRTv care a precizat că baza de calcul trebuie să fie stabilită în concordanţă cu dispoziţiile art. 1312 alin. (2) din Legea nr. 8/1996. Totodată, atât Societatea Română de Televiziune, cât şi organismul de gestiune colectivă CREDIDAM au invocat practica judiciară, respectiv Decizia ORDA nr. 216/2011 privind publicarea Deciziei CAB nr. 153A din 12 mai 2011, în care instanţa de judecată a reţinut că „în baza de calcul nu pot fi incluse alocaţiile bugetare, întrucât acestea nu pot fi incluse în categoria de venituri prevăzută de lege în art. 1311 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, respectiv «veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul»„. Or, alocaţiile bugetare nu sunt venituri obţinute din activitatea de radiodifuzare.

Odată cu concluziile scrise, Societatea Română de Televiziune a înaintat completului arbitral un proiect de metodologie care prevedea un procent de 0,8% din veniturile rezultate din radiodifuzare, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionai colectiv, din caro să sg scadă alocaţiile sau subvenţiile bugetare, TVA-ul, contribuţia la Fondul cinematografic naţional, precum şi orice altă taxă.

Metodologia stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 3/2012 are aceeaşi structură şi conţinut ca şi proiectul de metodologie propus de SRTv, cu singura diferenţă că, în ceea ce priveşte baza de calcul, lipseşte exceptarea alocaţiilor bugetare din categoria veniturilor realizate din activitatea de radiodifuzare a repertoriului protejat.

2) Atunci când părţile aflate în negociere au convenit excluderea alocaţiilor bugetare din baza de calcul menţionată la pct. 4 din metodologie, au avut în vedere că, potrivit art. 131 indice 1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, remuneraţiile trebuie raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul. Ţinând seama de faptul că veniturile bugetare nu sunt venituri obţinute din radiodifuzare, acestea nu pot fi incluse în baza de calcul.

Astfel, Societatea Română de Televiziune este un serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial în realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie, divertisment. Respectând principiile ordinii constituţionale din România, Societatea Română de Televiziune este persoană juridică, ce îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condiţiile Legii nr. 41/1994 şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte.

Luând în considerare statutul special al Societăţii Române de Televiziune, finanţarea acesteia se realizează din 3 surse principale, respectiv:

1. alocaţii de la bugetul de stat (art. 39 si 41), aprobate prin legea bugetară anuală, pentru acoperirea integrală a fondurilor necesare pentru utilizarea staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice, datorate operatorilor economici din sistemul comunicaţiilor; achiziţionarea de echipamente şi piese de schimb, materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii specifice, cheltuieli de dezvoltare; asigurarea pazei, ca obiectiv de interes naţional; achitarea cotizaţiilor cuvenite organizaţiilor guvernamentale internaţionale;

2. venituri proprii provenite din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxa pentru serviciul public de televiziune, inclusiv amenzi şi penalităţi pentru neachitarea la termen a acesteia; sume încasate din publicitate; donaţii şi sponsorizări; alte venituri realizate potrivit legii;

3. venituri realizate din alte surse, utilizate pentru dotări şi retehnologizare, conform hotărârii consiliului de administraţie - art. 39 alin. (1)şi (5) din Legea nr. 41/1994.

Având o destinaţie expres prevăzută de Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRTv, alocaţia bugetară nu se încadrează în categoria veniturilor prevăzute la art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, adică nu se încadrează în noţiunea de „venituri obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare în care se utilizează repertoriul gestionat”.

Totodată, alocaţia bugetară acordată pentru plata radioreleelor nu poate fi inclusa în baza de calcul a remuneraţiei, având în vedere faptul că SRTv nu dispune de această resursă financiara, fiind destinată Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii în proporţie de 98%.

În egală măsură, alături de argumentele de ordin juridic şi economic, se adaugă şi cele de ordin tehnic, întrucât accesul la serviciile de televiziune se realizează prin intermediul operatorilor de cablu/satelit în proporţie de peste 95% (numai 5% din telespectatorii TVR vizualizează SRTv prin intermediul undelor hertziene, neavând acces la recepţia prin cablu/satelit).

Ca şi programele aparţinând posturilor particulare de televiziune, programele SRTv se recepţionează de telespectatori în principal prin cablu/satelit.

Spre deosebire de posturile particulare, însă, programele televiziunii publice sunt preluate gratuit de operatorii de cablu, serviciul public de televiziune neavând vocaţie la venituri (licenţa) din partea operatorilor de cablu pentru exploatarea de către aceştia a programelor lor tv (art. 82 s.u. din legea audiovizualului).

De asemenea, spre deosebire de posturile particulare, serviciul public de televiziune are obligaţia să asigure recepţia programelor sale şi de către publicul care nu poate recepţiona aceste programe prin cablu/satelit, ci numai prin unde hertziene, în care scop statul român asigură pentru aceştia plata releelor aparţinând societăţii naţionale de radiocomunicaţii, sub forma alocaţiilor bugetare acordate în acest scop.

Prin neincluderea acestor alocaţii bugetare în baza de calcul potrivit pct. 4 al metodologiei în discuţie nu se creează nicio diferenţiere în defavoarea posturilor particulare căci acestea nu beneficiază de astfel venituri.

Eliminarea acestor alocaţii bugetare din baza de calcul conform pct. 4 al metodologiei nu prejudiciază nici pe artiştii membri ai ARAIEX, căci lipsa acestor alocaţii este cu suficienţă compensată de includerea în baza de calcul (în veniturile televiziunii publice) a taxelor pentru serviciul public de televiziune, gen de venituri care nu se regăsesc şi la posturile particulare de televiziune, astfel încât, oricum, remuneraţiile plătite de SRTV către organismele de gestiune colectiva sunt mult mai mari faţă de cele pe care le plătesc celelalte posturi de televiziune care obţin venituri numai din publicitate.

3) Incluzând în baza de calcul şi alocaţiile bugetare, completul de arbitraj a dat dovadă de inconsecvenţă faţă de soluţia pronunţată în legătură cu stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO şi a VISARTA, metodologie a cărei formă finală a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 4 din 22 martie 2012.

Potrivit Hotărârii nr. 4 din 22 martie 2012. Corpul de arbitri de pe lângă ORDA a stabilit că: „Ba2a de calcul a remuneraţiei prevăzute la punctul 5 este constituită din totalitatea veniturilor brute, rezultate din activitatea de radiodifuzare sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare.

4) Această inconsecvenţă este cu atât mai inexplicabilă cu cât 2 din arbitri, respectiv d-nii Tănăsescu Mihai Alexandru şi Gozia Dan Cristian, au făcut parte din ambele comisii de arbitraj care au stabilit forma finală a celor două metodologii sus-citate.

Cei 2 arbitri din corpul de arbitri de pe lângă ORDA care au făcut parte atât din completul care a pronunţat Hotărârea arbitrală nr. 4 din 22 martie 2012, cât şi din cel care a pronunţat Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012 ce face obiectul prezentului apel trebuiau să asigure consecvenţa practicii corpului de arbitri prin invocarea acestei practici a corpului de arbitri, cu atât mai mult cu cât, faţă de obiectul metodologiei şi faţă de similaritatea speţelor, se impunea aplicarea aceloraşi principii de drept (ambele hotărâri arbitrale vizând drepturi conexe gestionate colectiv facultativ).

5) În practica judecătorească a Curţii de Apel s-a stabilit în mod irevocabil că baza de calcul trebuie să fie stabilită în concordanţă cu dispoziţiile art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996. Astfel, prin Decizia nr. 153/A din 12 mai 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 10.141/2/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în baza Deciziei ORDA nr. 216 din 24 iunie 2011, instanţa a stabilit că: „Cât priveşte criticile cuprinse la pct. II din motivele de apel formulate de UPFR şi la pct. 4 din motivele formulate de CREDIDAM, referitor la includerea sau nu în baza de calcul a alocaţiilor bugetare, respectiv a veniturilor societăţilor terţe realizate în legătură cu activitatea de radiodifuzare a utilizatorului, Curtea reţine următoarele: în baza de calcul nu pot fi incluse alocaţiile bugetare, întrucât acestea nu pot fi incluse în categoria de venituri prevăzută de lege în art. 1311 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, respectiv „veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul”. Or, alocaţiile bugetare nu sunt venituri obţinute din activitatea de radiodifuzare.

Totodată, potrivit art. 41 şi 42 din Legea nr. 41/1994, alocaţia bugetară are destinaţii anume prevăzute de lege, iar din conţinutul legii rezultă că alocaţia bugetară este acordată Societăţii Române de Radiodifuziune în considerarea faptului că este considerată un obiectiv de interes naţional şi, totodată, 1 incumbă anumite obligaţii (cum ar fi cele prevăzute în art. 7, 9, 16 etc.), obligaţii care nu incumbă şi celorlalte posturi de radiodifuziune şi care fac ca activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune sa nu poată fi realizată în raport de criterii strict comerciale. Totodată, drepturile producătorilor de fonograme şi ale artiştilor interpreţi nu vor fi afectate întrucât, pe de o parte, dispoziţiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 nu le dau vocaţia la a obţine o remuneraţie echitabilă calculată în raport cu o bază de calcul în care să fie incluse şi alocaţiile bugetare, care nu sunt venituri obţinute din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, dar, în plus, baza de calcul al remuneraţiilor în cazul Societăţii Române de Radiodifuziune are o componentă care nu se regăseşte în baza de calcul a celorlalte posturi de radiodifuziune, respectiv sumele încasate din taxa radio. „6. Procedând astfel, respectiv reglementând pentru ARAIEX o bază de calcul mai largă decât pentru CREDIDAM, care este organul de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor din România şi care are încheiate convenţii bilaterale externe cu organismele similare din Europa şi din America, completul de arbitraj creează o situaţie de concurenţă neloială între cele două organisme de gestiune colectivă, încurajând astfel retragerea mandatelor acordate către CREDIDAM în favoarea încredinţării acestor mandate către ARAIEX.

Demonstrează cu hotărâri judecătoreşti irevocabile că CREDIDAM a fost obligată prin hotărâre irevocabilă ca remuneraţia pe care o încasează de la serviciul public de radiodifuziune să nu fie calculată şi asupra alocaţiilor bugetare ale acestui radiodifuzor. Respectând această hotărâre judecătorească CREDIDAM nu încasează nici de la serviciul public de televiziune, pentru artiştii pe care îi reprezintă, remuneraţii care să se raporteze şi la alocaţiile bugetare.

Faţă de cele arătate mai sus, solicită modificarea punctului 4 alin. 1 din metodologia inclusă în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, care să aibă următorul conţinut: „4. Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului din domeniul audiovizual. Veniturile sunt constituite din totalitatea veniturilor obţinute din activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente, sponsorizări, închirieri spaţiu emisii, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare) din care se scad alocaţiile bugetare, taxele aferente cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite de lege.”

Sintagma „surse financiare care susţin activitatea de radiodifuzare”, utilizată de hotărârea arbitrală apelată, este contrară dispoziţiilor art. 131 alin. 2, potrivit cărora baza de calcul pentru remuneraţie procentuale în cazul activităţii de radiodifuzate o constituie veniturile rezultate din activitatea de radiodifuzare. Prin urmare textul trebuie reformulat - nici alocaţia bugetară şi nici alte venituri (chirii, închirieri echipamente, sublicenţieri etc. nu sunt obţinute din activitatea de radiodifuzare, iar includerea în baza de calcul este contrară dispoziţiilor legale, având caracterul unei modificări legislative, şi nu al unei norme juridice emise în aplicarea legii.

În concluzie, solicită să se admită cererea de suspendare a executării vremelnice a Hotărârii arbitrale nr. 3/2012 până la judecarea irevocabilă a prezentului apel, iar, pe fond, să modificaţi punctul 4 alin. 1 din metodologia stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012, conform textului de mai sus.

În drept, dispoziţiile art. 131 indice 2 alin. (9), art. 131 indice 1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, art. 282 şi următoarele din Codul de procedură civilă, Legea nr. 41/1994, Apelanta Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX invocă art. 131 (9) din Legea nr. 8/1996 şi arată următoarele:

1. Completul de arbitri desemnat să soluţioneze Dosarul nr. 3/2012 ce a avut ca obiect cererea ARAIEX de stabilire a formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, admiţând excepţia inadmisibilităţii prezentei cereri de arbitraj în raport cu CREDIDAM, instituie un regim discriminator în domeniul gestiunii drepturilor artiştilor interpreţi.

Astfel, se observă că metodologiile negociate conform dispoziţiilor Legii nr. 8/1996 sunt un set de norme care reglementează în detaliu relaţia dintre OGC-urile şi utilizatorii dintr-uri domeniu, astfel încât aceste reglementări surit aplicabile unitar acestora, singura eventuală variabilă în acest context putând fi doar valoarea reprezentând remuneraţie achitată de utilizatori OGC-urilor.

Scopul acestui set de norme care reglementează în detaliu relaţia dintre OGC-uri şi utilizatori constă în protejarea echidistantă a drepturilor aparţinând unei categorii de beneficiari protejaţi de Legea nr. 8/1996, astfel încât dacă într-un domeniu funcţionează mai multe OGC-uri în paralel nu pot exista concomitent mai multe metodologii care să reglementeze pentru fiecare dintre acestea relaţia cu o anumită categorie de utilizatori.

În completarea acestor condiţii generale de reglementare a unui domeniu, legiuitorul a permis ca fiecare dintre OGC-urile dintr-un domeniu de gestiune să încheie, în afara metodologiei general aplicabile, şi protocoale direct cu utilizatorii, prin care să stabilească eventual cote de remuneraţii diferenţiate.

Aceste protocoale sunt însă o modalitate suplimentară, completatoare a cadrului general stabilit de metodologiile ce trebuie să acorde tuturor titularilor de drepturi condiţii egale de tratament.

În raport cu această situaţie, se reţine aspectul că şi membrii ARAIEX, cu şi membrii CREDIDAM, prestează acelaşi tip de prestaţii artistice, astfel încât este evident că modul de stabilire şi încasare a remuneraţiilor cuvenite acestora nu poate fi diferit de cel stabilit pentru membrii CREDIDAM.

Ca atare, completul de arbitri putea în principiu, motivat de faptul că domeniul este unul de gestiune facultativă conform art. 1232 din Legea nr. 8/1996, să dispună cu privire la inadmisibilitatea stabilirii unui unic colector în acest domeniu, dar nu putea să dispună cu privire la stabilirea unor condiţii diferenţiate de administrare a drepturilor titularilor, deoarece o astfel de situaţie de drept instituie un regim discriminator în domeniu.

Faţă de această situaţie, vă rugăm să observaţi că prin hotărârea arbitrală atacată s-a stabilit o metodologie aplicabilă exclusiv unui segment de artişti interpreţi, cei membri ai ARAIEX, fapt care conduce, nelegal, la stabilirea unui regim discriminator în acest domeniu.

Pentru acest motiv, vă rugăm să constataţi ca nelegală măsura admiterii excepţiei inadmisibilităţii invocate în speţă de CREDIDAM şi să o reţineţi cel mult în raport cu cererea de stabilirea unui unic colector în domeniul radiodifuzăm prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune.

2. Completul de arbitri desemnat să soluţioneze Dosarul nr. 3/2012 invocă aspectul că soluţia adoptată prin hotărârea contestată este fundamentată pe acordul părţilor stabilit în cadrul procedurii de negociere a metodologiei, prealabilă procedurii de arbitraj, în condiţiile în care această soluţie nesocoteşte total acordul astfel stabilit între părţile din comisia de negociere. Prin hotărârea atacată se reţine de către comisia de arbitraj aspectul că, pe parcursul negocierilor, SRTV şi ARCA şi-au arătat disponibilitatea de a conveni cu ARAIEX asupra unor repere din metodologia aplicabilă în domeniu şi anume: cuantumul procentului aplicabil, baza de calcul şi ponderarea procentului aplicabil.

Din toată documentaţia depusa la dosarul de arbitraj se observă că atât propunerea ARAIEX, cât şi acordul eventual al utilizatorilor mai sus precizaţi, care sunt doar o parte dintre utilizatorii desemnaţi prin Decizia ORDA nr. 286/2011 să negocieze metodologia în acest (domeniu) au vizat reglementarea unitară a situaţiei drepturilor conexe în acest domeniu.

Este explicit precizat atât în procesele-verbale întocmite la cele două întâlniri de negociere, cât şi în întâmpinarea depusă

de SRTV în cadrul procedurii de arbitraj aspectul că aceste părţi aveau în vedere o eventuală convenţie cu privire la aceste repere în condiţiile aplicării ideii deja repertoriu gestionat colectiv, deci în raport cu stabilirea unui unic colector în domeniu.

Astfel, în condiţiile admiterii de către comisia de arbitraj a excepţiei inadmisibilităţii cererii de arbitraj în raport cu repertoriul CREDIDAM, ce a avut ca efect instituirea, pentru prima dată de la apariţia Legii nr. 8/1996, a principiului conform căruia pentru acelaşi domeniu pot exista metodologii diferite aplicabile în raport cu fiecare dintre OGC-urile care activează în acel domeniu, susţinerea comisiei de arbitraj referitoare la faptul că soluţia sa este bazată pe varianta de metodologie supusă negocierii este eronată.

Metodologia iniţial supusă negocierii de către ARAIEX a avut în vedere aplicarea unui procent unic: pentru toate OGC-urile din domeniu stabilit la nivelul de 1.6% din baza de calcul cu luarea în considerare a ponderii de utilizare.

Acest procent putea fi stabilit unitar pentru toate OGC-urile, fiecare dintre acestea urmând să-l colecteze prin aplicarea ponderii de utilizare a propriului repertoriu de către fiecare dintre utilizatori. Pe parcursul negocierilor, ARAIEX a pus în discuţia părţilor prezente şi ipoteza reducerii procentului în referinţă, în condiţiile reducerii cheltuielilor de administrare şi colectare a acestor remuneraţii prin stabilirea prin convenţia OGC-urilor(dat fiind că domeniul este unul de gestiune facultativă a drepturilor aparţinând artiştilor interpreţi) a unui unic colector.

SRTV şi ARCA au achiesat la această propunere, care avea în vedere o situaţie de fapt specială, fiind propusă de ARAIEX numai sub condiţia obligatorie a stabilirii unui unic colector, motivat de aspectul reducerii costurilor pentru activitatea de colectare. Dat fiind însă că CREDIDAM nu a achiesat la această propunere, în mod greşit completul de arbitraj a concluzionat că părţile au convenit în negociere asupra unor repere din metodologia aplicabilă în domeniu şi anume: cuantumul procentului aplicabil, baza de calcul şi ponderarea procentului aplicabil, îndepărtând nemotivat precizarea depusă de ARAIEX în cadrul procedurii de arbitraj.

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare şi faptul ca în mod nelegal comisia de arbitraj invocă prevederile art. 131 din Legea nr. 8/1996 ca instituind obligaţia supunerii dezbaterilor arbitrajului exclusiv probleme supuse negocierii prealabile în condiţiile în care, în realitate, nicio dispoziţie din Legea nr. 8/1996 nu obligă iniţiatorul unui cereri de arbitraj de a solicita instanţei arbitrale a se pronunţa exclusiv pe propuneri de metodologie ce au făcut anterior obiectul fazei prealabile a negocierii, solicită să se admită apelul şi să se schimbe în parte Hotărârea arbitrală nr. 3/2012, pronunţată de Completul de arbitri ORDA desemnat în Dosarul nr. 3/2012 la data de 15 martie 2012, în sensul admiterii cererii noastre de arbitraj astfel cum a fost precizată.

În drept, dispoziţiile Legii nr. 8/1996, în principal cele ale art. 131 alin. (9) şi pe cele ale Codului de procedură civilă.

Apelanta S.C. Antena TV Group - S.A. invocă art. 1312 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 şi solicită schimbarea în parte a hotărârii arbitrate în sensul eliminării din cadrul dispozitivului acesteia a obligaţiei sale de achitare a onorariului.

Arată următoarele:

În fapt, prin Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012, Completul de arbitraj de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a stabilit forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, aflate în gestiunea ARAIEX.

Hotărârea arbitrală apelată prevede în sarcina subscrisei obligaţii de plată a unor cheltuieli reprezentând onorarii de arbitri.

Arată că părţile ce nu au dorit să achite onorariul de arbitri nu pot fi obligate la achitarea acestuia.

Potrivit art. 1312 alin. (6) din Legea nr. 8/1996, părţile aflate în arbitraj contribuie în mod egal la plata onorariului arbitrilor, iar neîndeplinirea acestei obligaţii are ca sancţiune decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe perioada arbitrajului.

Deşi prin hotărârea arbitrală s-a arătat că aceste părţi sunt obligate în solidar la plata cheltuielilor arbitrale, fără să se arate ce reprezintă aceste cheltuieli, este evident că sumele în cauză se referă la cotele datorate de părţi drept onorariu arbitral, evidenţă care se impune având în vedere următoarele:

Singurele cheltuieli avansate de părţi şi probate în faţa completului sunt cele apărute cu ocazia achitării onorariilor arbitrale;

i) Nu pot fi considerate drept cheltuieli arbitrale sumele datorate de partea care a căzut în pretenţii, întrucât completul arbitral a obligat o serie de utilizatori la plata unor sume de bani către SRTV (de asemenea utilizator). Având în vedere că părţile arbitrajului au fost organismele de gestiune colectivă (pe de o parte) şi utilizatorii (pe de altă parte), este imposibil ca unii utilizatori să fi căzut în pretenţii şi alţii nu.

ii) Potrivit pct. 4 din hotărâre, onorariile arbitrilor au fost stabilite, în solidar, pentru subscrisa, S.C. Antena Tv Group - S.A., A.R.C.A., S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PRO TV - SA. la plata către SRTV a cheltuielilor arbitrale avansate de către aceasta, în sumă de 5.625 lei; a obligat ARAIEX la plata către CREDIDAM a cheltuielilor arbitrale, în sumă de 9.375 lei, a obligat Antena Tv Group - SA., ARCA, Prima TV şi S.C. PRO TV - SA, în solidar, să achite către CREDIDAM cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta, în sumă de 4.687,5 lei şi a obligat subscrisa, Antena Tv Group - SA, A.R.CA, Prima TV şi S.C. PRO TV - SA., în solidar, să achite către ARAIEX cheltuielile arbitrale avansate de către aceasta, în sumă de 4.687,5 lei.

În acest mod, completul arbitral, deşi a decăzut părţile din drepturile ce le reveneau pentru neplata cotei de onorariu, a şi obligat părţile să plătească această cotă de onorariu.

Cele două sancţiuni se exclud reciproc, întrucât părţile ce nu au plătit onorariul datorai au ales această modalitate întrucât nu au dorit să participe activ la dezbaterile acestui litigiu arbitral. Obligarea acestor părţi la plata cotei de onorariu contravine dispoziţiilor art. 1312 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 8/1996, care prevede că părţile pot alege să nu plătească onorariul arbitral, însă această atitudine atrage decăderea lor din dreptul de a propune probe şi formula concluzii.

Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 8/1996 reprezintă norma specială faţă de dispoziţiile cuprinse în art. 3591 din Codul de procedură civilă, astfel că aceste dispoziţii se aplică cu prioritate. În acest sens arătăm că art. 3591 din Codul de procedură civilă poate fi aplicat numai cu respectarea art. 358 din acelaşi act normativ care prevede, sub sancţiunea nulităţii absolute, că procedura arbitrală trebuie să respecte principiul contradictorialităţii şi principiul egalităţii armelor.

Aceste două principii au fost încălcate în ceea ce priveşte părţile ce nu au achitat onorariul arbitral, astfel că arbitrii, invocând şi aplicând art. 3591 din Codul de procedură civilă, recunosc implicit că nu au respectat principiile fundamentale ale procedurii arbitrale prevăzute de art. 358, cu implicaţia atragerii nulităţii absolute a hotărârii arbitrale.

În mod evident, hotărârea arbitrală apelată nu este lovită de nulitate absolută întrucât prioritate are norma specială [art. 1312 alin. (6) din Legea nr. 8/1996] care prevede sancţiunea pentru neplata onorariului, respectiv decăderea din dreptul de a propune probe şi formula concluzii.

Însă această sancţiune este singura aplicabilă părţii ce nu achită onorariul arbitral, astfel că obligarea părţii la plata cotei de onorariu excedează cadrului legal, fiind astfel vădit nelegală şi neîntemeiată, urmând ca obligaţia instituită în sarcina părţilor ce nu au plătit onorariul să fie înlăturată de instanţa de apel.

Pentru toate considerentele prezentate mai sus, solicită să se admită cererea de aderare la apelul SRTV, astfel cum a fost formulată.

În drept, dispoziţiile art. 1311 şi următoarele din Legea nr. 8/1996, art. 293, art. 358, art. 3591 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Apelanta Asociaţia Română pentru Comunicări Audiovizuale - ARCA, în apelul său, solicită schimbarea în parte a hotărârii arbitrale prin care s-a stabilit forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, În sensul desfiinţării dispoziţiilor privind cheltuielile de arbitraj.

Arată următoarele:

În mod nelegal si neîntemeiat, utilizatorii S.C. Pro TV - SA, S.C. Antena TV Group - SA., S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Comunicări Audiovizuale (ARCA) au fost obligate la plata cheltuielilor arbitrale către ARAIEX, Visarta şi Societatea Română de Televiziune (SRTV).

I. Părţile ce nu au dorit să achite onorariul de arbitri nu pot fi obligate la achitarea acestuia.

Potrivit art. 1312 alin. (6) din Legea nr. 8/1996, părţile aflate în arbitraj contribuie în mod egal la plata onorariului arbitrilor, iar neîndeplinirea acestei obligaţii are ca sancţiune decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe perioada arbitrajului.

Hotărârea arbitrală apelată prevede, pe de o parte, că prin încheierea din 28 februarie 2012 completul arbitral a dispus decăderea din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii a părţilor ce nu au achitat cota de onorariu ce Ie-a fost stabilită (printre care şi subscrisa), iar, pe de altă parte, prin dispozitivul hotărârii arbitrale s-a prevăzut că părţile ce nu au achitat onorariul de arbitru au obligaţia de a achita cota de onorariu datorată către părţile ce au plătit acest onorariu.

Deşi prin hotărârea arbitrală s-a arătat că aceste părţi sunt obligate în solidar la plata cheltuielilor arbitrale, fără să se arate ce reprezintă aceste cheltuieli, este evident că sumele în cauză se referă la cotele datorate de părţi drept onorariu arbitraj, evidenţă care se impune având în vedere următoarele constatări: singurele cheltuieli avansate de părţi şi probate în faţa completului sunt cele apărute cu ocazia achitării onorariilor arbitrale; nu pot fi considerate drept cheltuieli arbitrale sumele datorate de partea care a căzut în pretenţii, întrucât completul arbitral a obligat o serie de utilizatori la plata unor sume de bani către SRTV (de asemenea utilizator). Având în vedere că părţile arbitrajului au fost organismele de gestiune colectivă (pe de o parte) şi utilizatorii (pe de alta parte), este imposibil ca unii utilizatori să fi căzut în pretenţii şi alţii nu; onorariile stabilite de către arbitri au fost de 7.500 lei pentru fiecare arbitru, rezultând un total de 37.500 lei reprezentând întreg onorariul arbitral. Deoarece sunt două părţi, rezultă că utilizatorii aveau de achitat împreună 18.750 lei, deci fiecare utilizator trebuia să achite 3.750 lei. Cele patru părţi din litigiul arbitral ce nu au achitat cota de onorariu (S.C. Pro TV - SA, SC. Antena TV Group - SA, S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi Asociaţia Română pentru Comunicaţii Audiovizuale) datorau împreună 15.000 lei. Se poate observa că însumând sumele la plata cărora completul arbitral a obligat aceste părţi (5.625 lei către SRTV, 4.687,50 lei către Visarta şi 4.687,50 lei către ARAIEX) rezultă aceeaşi sumă.

În acest mod, completul arbitral, deşi a decăzut părţile din drepturile ce le reveneau pentru neplata cotei de onorariu, a şi obligat părţile să plătească această cotă de onorariu.

Cele două sancţiuni se exclud reciproc, întrucât părţile ce nu au plătit onorariul datorat au ales această modalitate întrucât nu au dorit să participe activ la dezbaterile acestui litigiu arbitral. Obligarea acestor părţi la plata cotei de onorariu contravine dispoziţiilor art. 1312 alin. (6) teza a două din Legea nr. 8/1996. care prevede că părţile pot alege să nu plătească onorariul arbitral, însă această atitudine atrage decăderea lor din dreptul de a propune probe şi formula concluzii.

Dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 8/1996 reprezintă normă specială faţă de dispoziţiile cuprinse în art. 3591 din Codul de procedură civilă, astfel că aceste dispoziţii se aplică cu prioritate. În acest sens arătăm că art. 3591 din Codul de procedură civilă poate fi aplicat numai cu respectarea art. 358 din acelaşi act normativ care prevede, sub sancţiunea nulităţii absolute, că procedura arbitrală trebuie să respecte principiul contradictorialităţii şi principiul egalităţii armelor.

Aceste două principii au fost încălcate în ceea ce priveşte părţile ce nu au achitat onorariul arbitral, astfel că arbitrii, invocând şi aplicând art. 3501 din Codul de procedură civilă, recunosc implicit că nu au respectat principiile fundamentale ale procedurii arbitrale prevăzute de art. 358, cu implicaţia atragerii nulităţii absolute a hotărârii arbitrale.

În mod evident, hotărârea arbitrală apelată nu este lovită de nulitate absolută întrucât prioritate are norma specială [art. 1312 alin. (6) din Legea nr. 8/1996] care prevede sancţiunea pentru neplata onorariului, respectiv decăderea din dreptul de a propune probe şi formula concluzii.

Însă această sancţiune este singura sancţiune aplicabilă părţii ce nu achită onorariul arbitral, astfel că obligarea părţii la plata cotei de onorariu excedează cadrului legal, fiind astfel vădit nelegală şi neîntemeiată, urmând ca obligaţia instituită în sarcina părţilor ce nu au plătit onorariul să fie înlăturată de instanţa de apel.

Pentru toate considerentele prezentate mai sus, apelanta ARCA solicită să se admită apelul său astfel cum a fost formulat.

În drept, art. 1311 şi următoarele din Legea nr. 8/1996, art. 282, art. 358, art. 3591 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Apelantul CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor, în apelul său, solicită:

- să se desfiinţeze Procesul-verbal privind constituirea Completului arbitral din data de 24 ianuarie 2012, ora 12, şi încheierile de şedinţă din data de 27 ianuarie 2012, ora 11, din 1 februarie 2012, ora 12,30, din 3 februarie 2012, ora 13,30, din 9 februarie 2012, ora 12, şi din 22 februarie 2012, ora 13, şi, în consecinţă, să se constate nulitatea absolută a Hotărârii arbitrale nr. 3 din data de 15 martie 2012. pronunţată ulterior;

- să se desfiinţeze Hotărârea arbitrală nr. 3 din data de 15 martie 2012 şi încheierea de şedinţă din data de 2 martie 2012 ce face parte integrantă din hotărâre şi să trimiteţi cauza spre negociere/arbitraj, având în vedere prevederile art. 1311 alin. (2) şi ale art. 1311 alin. (8) din Legea nr. 8/1996, în raport cu care metodologiile publicate în Monitorul Oficial al României sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat, în condiţiile în care Legea impune să fie respectate de către ARAIEX criteriile prevăzute de art. 1311 alin. (1) din Legea nr. 8/1996;

- în subsidiar, să se modifice în tot Hotărârea arbitrală nr. 3 din data de 15 martie 2012 şi pe fond să admiteţi metodologia propusă de CREDIDAM, ca organism de gestiune colectivă reprezentativ, potrivit art. 133 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 şi înţelegerii cu utilizatorii, având în vedere prevederile art. 1311 alin, (2) şi ale art. 131”„ alin. (8) din Lege, în raport cu care metodologiile publicate în Monitorul Oficial al României sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat.

Arată următoarele:

1. Precizări prealabile relevante pentru corecta soluţionare a cauzei

Prin Decizia ORDA nr. 286/2011 s-a constituit Comisia pentru elaborarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune. Membrii acestei comisii au fost, pe de o parte, organismele de gestiune colectivă CREDIDAM şi ARAIEX, iar pa de cealaltă parte, utilizatorii Societatea Română de Televiziune TSC Pro TV-S.A., S.C. Antena TV Group - SA., S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L., precum şi structura asociativă a utilizatorilor Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA).

Negocierile dintre părţi au fost consemnate în procesele-verbale din 9 decembrie 2011 (doar CREDIDAM şi utilizatorii), 20 decembrie 2011, 21 decembrie 2011 şi 17 ianuarie 2012 (doar CREDIDAM şi utilizatorii, ARAIEX nu a dat curs invitaţiei).

Astfel cum reiese din aceste procese-verbale, utilizatorii, precum şi organismul de gestiune colectivă CREDIDAM au dorit elaborarea unei metodologii care să fie rezultatul înţelegerii dintre părţi, purtând în acest sens negocieri reale cu privire la conţinutul acestei metodologii. Singura parte care a considerat această etapă ca fiind pur formală a fost organismul de gestiune colectivă ARAIEX, care nu a dorit niciun moment să negocieze ţinând cont de criteriile impuse de Legea nr. 8/1996, prin art. 1311 alin. (1). Astfel, organismul de gestiune colectivă a refuzat să depună repertoriul gestionat (în negocieri şi în arbitraj), deşi utilizatorii au solicitat, iar ARAIEX a fost de acord să pună la dispoziţia acestora repertoriul gestionat (după cum reiese din procesul-verbal încheiat în data de 20 decembrie 2011). Deşi prin procesul-verbal din data de 20 decembrie 2011 ARAIEX s-a obligat faţă de părţile la negociere să pună la dispoziţia utilizatorilor practica europeană în domeniu, a refuzat ulterior, în mod nejustificat, să îndeplinească obligaţia asumată, în conformitate cu prevederile art. 1311 alin. (1) din Lege, nu puteau avea loc negocieri reale, atât timp cât repertoriul gestionat de una din părţi şi practica europeană în domeniu nu au fost puse la dispoziţia Comisiei de elaborare a metodologiei, în consecinţă, în mod evident, declanşarea procedurii de negociere a fost făcută de către ARAIEX în mod pur formal, exclusiv în scopul de a determina pronunţarea unei hotărâri arbitrale, care, potrivit Legii, urmează să se publice în Monitorul Oficial al României şi să producă efecte de opozabilitate, dar şi de relativitate, faţă de toţi utilizatorii din domeniul pentru care s-a negociat [art. 1312 aţin. (2) şi art. 1312 alin. (8) din Legea nr. 8/1996]. Având în vedere efectele juridice produse de publicarea metodologiei, respectiv a hotărârii arbitrale privind metodologia în Monitorul Oficial al României, nu este de conceput că legea ar permite ca procedura de negociere sa fie o simplă formalitate, lipsită de orice conţinut în speţă, în condiţiile în care, din cauza comportamentului abuziv al ARAIEX, nu s-au îndeplinit cerinţele impuse de art. 1311 alin. (1), astfel că nu a existat în niciun moment posibilitatea încheierii unui protocol al părţilor cu privire la metodologie, procedura arbitrală declanşată în condiţiile provocării eşecului procedurii de negociere este abuzivă şi încalcă prevederi obligatorii ale Legii. Este relevant pentru reaua-credinţă a ARAIEX, în conivenţă cu ORDA, faptul că, deşi utilizatorii au propus termenul de 11 ianuarie 2012 pentru continuarea negocierilor, considerând că se poate ajunge la o înţelegere, ARAIEX nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate faţă de părţile la negociere şi a depus la ORDA cererea pentru iniţierea procedurii arbitrale.

Prin actul administrativ 274 din 13 ianuarie 2012, ORDA a dat curs cererii ARAIEX şi a dispus începerea procedurii de arbitraj, convocând părţile Comisiei de elaborare a metodologiei la tragerea la sorţi a completului arbitral. Declanşarea procedurii arbitrale s-a făcut în condiţiile în care ORDA nu a verificat îndeplinirea cerinţelor stabilite prin Legea nr. 8/1996, art. 1311 alin. (1), privind criteriile care trebuie să stea la baza oricărei negocieri şi hotărâri arbitrale. S-a săvârşit astfel un grav abuz, care a condus la pronunţarea unei hotărâri arbitrale privind forma definitivă a metodologii lor, publicată în Monitorul Oficial, aptă, potrivit art. 1312 alin. (2) şi (8) din Legea nr. 8/1996, să distorsioneze buna funcţionare a gestiunii colective facultative prin aceea că este opozabilă şi obligatorie faţă de toţi utilizatorii din domeniul pentru care s-a negociat.

Cu privire la abuzul de drept săvârşit de organismul de gestiune colectivă ARAIEX, cererea organismului de gestiune colectivă ARAIEX de iniţiere a procedurii arbitrale reprezintă un veritabil abuz de drept deoarece organismul de gestiune colectivă ARAIEX deturnează acest drept de la finalitatea urmărită de legiuitor, având reprezentarea că va ajunge să impună, prin hotărâre arbitrală, un procent mult mai mic decât cel existent timp de 15 ani de negocieri cu utilizatorii, contrar drepturilor patrimoniale şi intereselor legitime ale titularilor drepturilor gestionate colectiv. Or, potrivit art. 134 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, exercitarea gestiunii colective încredinţate prin contractul de mandat nu poate restrânge în niciun fel drepturile patrimoniale ale titularilor. Este relevantă împrejurarea că negocierile forma! declanşate de ARAIEX au rămas fără rezultat exclusiv din cauza atitudinii sale de rea-credinţă.

III. Privitor la nulitatea absolută a hotărârii arbitrale

III. 1. Nulitatea absolută a procesului-verbal încheiat la data de 16 ianuarie 2012, invocată şi la primul termen de arbitraj, respectiv încheierea din data de 9 februarie 2012. La data de 16 ianuarie 2012 au fost convocaţi de către ORDA pentru tragerea la sorţi a arbitrilor în vederea stabilirii Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune. La acea dată, au solicitat domnului director general Robert Bucur verificarea bilelor, înainte de tragerea la sorţi. Deşi procesul-verbal s-a încheiat în prezenţa reprezentanţilor membrilor Comisiei pentru elaborarea metodologiei, susţinerile şi obiecţiunile acestora cu privire la tragerea la sorţi a arbitrilor nu au fost consemnate. Deoarece susţinerile părţilor prezente la încheierea procesului-verbal contestat nu au fost consemnate, s-au încălcat dreptul părţilor la apărare, precum şi principiul contradictorialităţii. Se poate constata că procesul-verbal nu poartă semnătura niciuneia dintre părţile participante (acestora li s-a dat spre semnare doar o listă de prezenţă conform procesului-verbal în cauză, precum şi procesului-verbal încheiat la da;a de 12 ianuarie 2012).

III. 2. Hotărârea arbitrală s-a dat cu neobservarea formelor legale de procedură:

Potrivit Procesului-verbal privind constituirea Completului de arbitraj din data de 24 ianuarie 2012, ora 12, se poate constata că nu toate părţile au fost prezente, astfel că despre termenul acordat, respectiv 27 ianuarie 2012, ora 11, precum şi despre onorariul ce trebuie achitat au ştiut doar părţile prezente. La data de 27 ianuarie 2012, potrivit încheierii, au fost prezente CREDIDAM, ARAIEX, SRTV şi PRO TV. Deşi completul nu era legal constituit, deşi onorariul nu fusese achitat decât de CREDIDAM, ARAIEX şi SRTV, în cuantumul rezultat în urma calculului matematic raportat la prevederile art. 1312 alin. (6) din Legea nr. 8/1996, completul arbitral a acordat termen la data de 1 februarie 2012, ora 12. Nici de această dată nu au fost toate părţile prezente. Cu toate acestea, potrivit încheierii de şedinţă din data de 1 februarie 2012, ora 12,30, deşi părţilor care nu au fost prezente (nu există la dosar nicio dovadă în acest sens) nu li s-au adus la cunoştinţă termenele, ora şi cuantumul onorariului ce trebuia achitat (echivalentul taxei de timbru), au fost vătămate în drepturile lor, fiind decăzute din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii. Mai mult, Completul arbitral a luat această hotărâre la o dată la care nu era primul termen de arbitraj. La data de 1 februarie 2012 Completul arbitral a pus în vedere SRTV ca până la data de 3 februarie 2012 să achite diferenţa de onorariu în sumă de 15.000 lei datorată de ceilalţi utilizatori, urmând ca în cuprinsul hotărârii arbitra le ce va fi pronunţată Completul arbitral să determine explicit modalitatea prin care SRTV va fi dezdăunată (ceea ce, în opinia noastră, echivalează cu o antepronunţare). La data de 3 februarie 2012, ora 13, întrucât SRTV nu a achitat onorariul aşa cum s-a consemnat în încheierea din data de 1 februarie 2012, Completul arbitral a pus în vedere CREDIDAM şi ARAIEX să plătească, în cote egale, partea de onorariu rămasă neachitată, în cuantum de 9.375 lei. Potrivit Deciziei ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Completului de arbitri de pe lângă ORDA, respectiv art. 8 din Regulament, alin, 1: „Oficiul Român pentru Drepturile de Autor asigură activitatea de secretariat a corpului de arbitri, scop în care îndeplineşte următoarele atribuţii: [...] h) informează părţile în scris cu privire la termenul de arbitraj, iar pentru termenele următoare doar părţile care nu au fost prezente la dezbateri.”

Constatăm că, pe parcursul arbitrajului, admiterea excepţiei (de a fi decăzute din dreptul de a propune probe şi de a depune concluzii) privind părţile care nu au achitat onorariul arbitral s-a făcut prematur şi cu încălcarea regulilor elementare de procedură şi a Deciziei ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010, în sensul de a fi citate cu privire la termen, oră şi cuantumul onorariului ce trebuia achitat, pricinuind părţilor respective, dar şi CREDIDAM prin obligarea la plata suplimentară a onorariului arbitral, neachitat de părţile implicate în arbitraj din necunoştinţă, o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii arbitrale. Cu privire la prejudiciul suferit, cităm practica unitară în sensul că: „Curtea constată că şi condiţia de pagubă iminentă este întrunită, aceasta constând în costurile mari pe care le implică parcurgerea procedurii, într-un interval relativ scurt, conform dispoziţiilor Legii nr. 8/1996, respectiv onorariile pentru ipoteza iniţierii procedurii de arbitraj, dar şi noile tarife rezultând din procesul de negociere” [...] „Susţinerea pârâtului ORDA în sensul că plata onorariilor nu se poate constitui în prejudiciu este neîntemeiată. Curtea va înlătura susţinerea pârâtului ORDA în sensul că singurii prejudiciaţi sunt titularii de drepturi care nu îşi vor încasa remuneraţiile ce li se cuvin datorită inexistenţei cadrului legal care să le permită acest lucru în mod concret, întrucât, potrivit art. 131 ind. 3 alin. (3) din Legea nr. 3/1396, până la publicarea noilor metodologii rămân valabile vechile metodologii” (Sentinţa civilă nr. 7.106, dată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal). Plata onorariului constituie un prejudiciu având în vedere că această procedură de negociere a fost impusă CREDIDAM (a se vedea în acest sens şi Sentinţa civilă nr. 5.562 din 3 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată în Dosarul nr. 7.689/2/2011).

3. Aşa cum se poate observa din conţinutul Procesului-verbal privind constituirea Completului arbitral din data de 24 ianuarie 2012, ora 12, domnul avocat Florin Ştiolică a fost desemnat în unanimitate preşedintele completului.

Fără a exista o altă menţiune în acest sens în vreuna dintre încheierile existente la dosarul cauzei, după ce ne-a fost comunicată Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012 şi încheierea din data de 2 martie 2012 când au avut loc dezbaterile (adică după ce a rămas în pronunţare), am constatat că în calitate de preşedinte al Completului arbitral semnează doamna avocat Manolache Onofrei Tatiana.

Au fost încălcate astfel art. 7 pct. 5 şi 6 din Decizia ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010, privind aprobarea Regulamentului.

4. Încheierile pronunţate de Completul arbitral la data de 1 februarie 2012, ora 12,30 şi la data de 3 februarie 2012, ora 13, sunt nelegate, fiind încălcate dispoziţiile legale imperative privitoare la citarea părţilor (art. 85, 89 şi 107 din Codul de procedură civilă, dar şi Regulamentul), principiile contradictorialităţii, oralităţii şi disponibilităţii procesului civil (art. 127, art. 145-147 din Codul de procedură civilă), precum şi dreptul la apărare şi la un proces echitabil (art. 21 din Constituţia României, art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului).

Prin încheierea din 1 februarie 2012, Completul arbitral, din oficiu a ridicat excepţia „trasă” din dispoziţiile art. 131 alin. (6) teza finală din Legea nr. 8/1996 şi a admis excepţia în raport cu toate părţile care nu au achitat onorariul arbitral, respectiv ARCA, Prima TV, Pro Tv şi Antena 1, deşi părţile care nu au fost prezente la termenul din data de 27 ianuarie 2012, respectiv ARCA, Prima TV şi Antena 1, nu au fost citate cu privire la termen, oră şi cuantumul onorariului ce ar fi trebuit achitat.

Obligarea părţilor prezente la arbitraj la plata diferenţei de onorariu neachitat de părţile care nu au fost prezente şi nici nu au fost citate în acest sens, consemnate în încheierile din data de 1 februarie 2012 şi 3 februarie 2012, încalcă, fără putinţă de tăgadă, dispoziţiile Deciziei ORDA nr. 270din 6 septembrie2010 privind Regulamentul. Potrivit art. 7 pct. 9 din Regulament, cităm: „neplata onorariului nu împiedică desfăşurarea arbitrajului şi atrage decăderea părţii din dreptul de a propune probe şi a formula concluzii, pe orice cale, pe durata arbitrajului.” Se poate observa că nu există temei de drept pentru obligarea părţilor prezente, respectiv SRTV şi CREDIDAM, la plata diferenţei de onorariu neachitate fie voit, fie din neştiinţă de o altă parte, ceea ce, în opinia Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reprezintă o pagubă iminentă când aceste onorarii arbitrale sunt impuse.

III.5. Încheierea pronunţată de Completul arbitral la data de 9 februarie 2012, ora 12,00 prin care a fost respinsă excepţia prematurităţii este netemeinică şi nelegală.

Pornind de la dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (denumită în continuare lege), care prevede un termen relativ de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei, în vederea negocierii metodologii lor, ţinând cont de faptul că legea nu prevede o sancţiune dacă termenul de 30 de zile este depăşit, dată fiind perioada sărbătorilor de iarnă, în vederea stabilirii unei metodologii agreate de părţi pentru categorii de drepturi prevăzute de art. 123 (drepturi care pot fi gestionate colectiv), în urma unor negocieri reale, cu respectarea intereselor legitime ale membrilor pe care îi reprezintă (peste 11.000 membri direcţi români şi străini şi în jur de 1.000.000 de artişti străini reprezentaţi prin acordurile bilaterale încheiate cu cele 29 de organisme de gestiune colectivă), la data depunerii cererii de arbitraj de către ARAIEX, CREDIDAM se afla în pline negocieri cu utilizatorii, prin acordul de voinţă al părţilor. În acest sens stau dovadă procesele-verbale încheiate la masa de negocieri.

Cu rea-credinţă, la data de 11 ianuarie 2012, ARAIEX a depus cerere de arbitraj. Pentru a putea pronunţa o metodologie în raport cu dispoziţiile legii, trebuie supus arbitrajului, act subsecvent negocierii (dacă cele două părţi aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică), un proiect de metodologie care să privească punctul de vedere al celor două organisme de gestiune colectivă, deoarece metodologia trebuie să stabilească drepturile tuturor titularilor de drepturi din domeniul respectiv adică drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de cele două organisme de gestiune colectivă.

În realitate, negocierea/arbitrajul se referă exclusiv la propunerea de metodologie formulată de ARAIEX pentru cei cea 200 de artişti pe care îi reprezintă, cu încălcarea drepturilor celor reprezentaţi de CREDIDAM, deşi CREDIDAM a respectat dispoziţiile legale şi a depus toate diligentele.

Politica ARAIEX de a micşora procentul datorat artiştilor interpreţi sau executanţi cu 0,4% faţă de cel actual (de la 1,2% ponderat,cât este în acest moment în piaţă, la 0,8% ponderat), cu scopul vădit de a determina utilizatorii să treacă peste etapa negocierii foarte repede, dată fiind oferta tentantă a ARAIEX de micşorare neîntemeiată a procentului, nu putea fi însuşită de CREDIDAM, care consideră că organismele de gestiune colectivă au obligaţia de a face toate diligentele în vederea ducerii la îndeplinire a contractului de mandat în cefe mai bune condiţii pentru cei care ne-au acordat acest mandat şi, implicit, de creştere a remuneraţiei.

Excepţia prematurităţii prezentului arbitraj, în raport cu dispoziţiile art. 1312 alin. (3) lit. a), care prevede, cităm: „entităţile care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negocieri nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi”.

Se poate observa din petitul cererii că, deşi sunt invocate prevederile art. 1232 din lege, singura cerere avută în vedere la emiterea Deciziei ORDA nr. 286/2011 este cererea ARAIEX din 7 noiembrie 2011.

Faţă de toate acestea, constatăm că metodologia anexată Deciziei nr. 286/2011 reprezintă doar punctul de vedere al ARAIEX, neexistând un punct de vedere comun care să fie prezentat utilizatorilor. Faţă de aceasta situaţie se impune respingerea cererii de arbitraj ca fiind prematur introdusă, până când părţile stabilesc de comun acord (sau în urma unui alt arbitraj) metodologia comună ce trebuie prezentată celeilalte părţi, respectiv utilizatorilor.

Faptul că metodologia supusă arbitrajului reprezintă doar punctul de vedere al ARAIEX este dovedit de toate adresele ce reprezintă corespondenţa dintre CREDIDAM şi ORDA (Decizia ORDA nr. 229/2011, Adresa ORDA nr. 11.128 din 12 septembrie 2011, Cererea CREDIDAM înregistrată la ORDA cu nr. 11.273 din 5 septembrie 2011, Adresa ORDA nr. 11.273 din 13 septembrie 2011, Adresa CREDIDAM nr. 17.996 din 20 septembrie 2011, Adresa ORDA nr. 11.656din 23 septembrie 2011, Adresa ORDA nr. 12.633 din 11 octombrie 2011, Adresa ORDA nr. 12.948 din 19 octombrie 2011, Adresa CREDIDAM nr. 19.675 din 19 octombrie 2011, Adresa ORDA nr. 12.958 din 24 octombrie 2011, Adresa ORDA nr. 13.894 din 11 noiembrie 2011, Adresa CREDIDAM nr. 21.579 din 22 noiembrie 2011), dar şi de recunoaşterea expresă a ARAIEX din cererea de iniţiere a procedurii de negociere, neidentificată cu număr şi dată, a cererii de arbitraj înregistrată la ORDA sub nr. 274 din 11 ianuarie 2012 şi a Cererii completatoare a cererii de arbitraj nr. 302 din 27 ianuarie 2012.

PRO TV şi SRTV au pus concluzii de admitere a excepţiei. Faţă de excepţia invocată de CREDIDAM şi de cererea formulată în faţa completului arbitral de stabilire a formei comune a metodologiei ce urma a fi prezentată utilizatorilor se impunea soluţia legală de respingere ca prematur introdusă a cererii de arbitraj formulate de ARAIEX şi continuarea procedurii de stabilire a unui punct de vedere comun.

IV. Privitor la desfiinţarea Hotărârii arbitrale nr. 3 din data de 15 martie 2012, precum şi a încheierii de şedinţă din data de 2 martie 2012 ce face parte integrantă din hotărâre şi trimiterea spre negociere/arbitraj

Potrivit prevederilor art. 1312 alin. (2) şi (8) din Legea nr. 8/1996, metodologiile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat.

Sunt contrare prevederilor imperative ale Legii dezlegările Hotărârii arbitrale potrivit cărora efectele prezentei hotărâri arbitrale urmează a se produce numai cu privire la raporturile dintre ARAIEX şi utilizatori, în considerarea cărora s-a dat curs unei cereri formulate de ARAIEX în condiţiile nerespectării dispoziţiilor legale privind criteriile de negociere a metodologiilor.

A) Excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj ARAIEX

Sunt incidente următoarele prevederi ale Legii nr. 8/1996:

- art. 1232 alin. (2): „Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1) organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat şi elaborează metodologii, în limita repertoriului gestionat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (1) lit. a), sau negociază direct cu utilizatorii contractele de licenţă”; - art. 130 alin. (1) lit. b): „Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligaţii: [...] b) să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plăţii acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi.”;

- art. 1313: „(1) Organismele de gestiune colectivă sau, după caz, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societăţile publice de radiodifuziune sau de televiziune pot formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a tarifelor şi metodologiilor numai după 3 ani de la data publicării lor în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) în cazul negocierilor prevăzute de art. 107 alin. (4), oricare dintre părţi poate formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a metodologiilor numai după 2 ani de la data publicării acestora în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la publicarea noilor metodologii rămân valabile vechile metodologii.”

La data de 5 septembrie 2011 CREDIDAM a depus Cererea nr. 17.338 din 2 septembrie 2011 de iniţiere a negocierii metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, însoţită de propunerea de metodologie.

ORDA nu a dat curs acestei cereri. Au fost încălcate dispoziţiile art. 133 alin. (1), raportat la dispoziţiile art. 1312 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996.

La data de 11 noiembrie 2011, prin Adresa nr. 13.894, ORDA a comunicat CREDIDAM faptul că Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX) a depus cerere de iniţiere a metodologiilor în discuţie.

În cazul gestiunii colective facultative, CREDIDAM poate face parte din Comisia de negociere/arbitraj numai în situaţia în care comisia ar fi fost constituită şi în urma cererii de iniţiere formulate de CREDIDAM ca urmare a Deciziei ORDA nr. 229/2011, raportat la dispoziţiile art. 1312 alin. (3) lit. a), care prevede, cităm: „entităţile care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negocieri nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi”.

Se poate observa din petitul cererii că, deşi sunt invocate prevederile art. 1232 din lege, singura cerere avută în vedere la emiterea Deciziei ORDA nr. 286/2011 este cererea ARAIEX din 7 noiembrie 2011.

CREDIDAM este pus în imposibilitate de a reprezenta interesele legitime ale artiştilor români şi străini care au acordat mandat, având în vedere că în negociere/arbitraj lipseşte documentul esenţial - cererea CREDIDAM şi proiectul de metodologie propus a fi negociat sau punctul de vedere comun al celor două organisme de gestiune colectivă - faţă de care nici negocierea şi nici arbitrajul nu se pot desfăşura decât cu încălcarea dreptului conferit de lege, pentru toţi artiştii români şi străini reprezentaţi de CREDIDAM.

La data de 21 ianuarie 2012 ARAIEX a depus o completare a cererii de iniţiere a procedurii de arbitraj în vederea stabilirii prin hotărâre arbitrală a formei definitive a metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuza rea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune.

Metodologia depusă este complet diferită de cea pusă în discuţia părţilor de către ARAIEX, în cadrul celor două întâlniri avute la datele de 20 decembrie 2011 şi 21 decembrie 2011.

ARAIEX nu a supus negocierii cererea şi metodologia, ci Ie-a propus direct în etapa arbitrajului.

Diferenţele dintre cele două metodologii au fost scoase în evidenţă de către Societatea Română de Televiziune, la termenul din data de 13 februarie 2012.

Deşi este admisă excepţia inadmisibilităţii invocată de CREDIDAM cu privire la cererea completatoare de arbitraj depusă de ARAIEX şi înregistrată sub nr. 51 din 27 ianuarie 2012, în realitate Hotărârea arbitrală atacată are în vedere tocmai cererea completatoare.

Metodologia stabilită prin hotărâre arbitrală nu poate acoperi viciile procedurale determinate de actul administrativ - Decizia ORDA nr. 286/2011.

Cu încălcarea legii, a fost stabilită o metodologie care prejudiciază grav interesele celor 11.044 de membri direcţi şi cea 1.000.000 de membri indirecţi reprezentaţi de CREDIDAM, în favoarea celor cea 200 de membri reprezentaţi de ARAIEX.

B) Politica ARAIEX de a micşora procentul datorat artiştilor interpreţi sau executanţi cu 0,4% în negocieri sau 0,2% în arbitraj, faţă de cel actual, contravine prevederilor art. 134 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, care nu permite ca gestiunea colectivă să restrângă în vreun fel drepturile patrimoniale ale titularilor.

Legea obligă organismele de gestiune colectivă să depună toate diligentele m vederea îndeplinirii contractului de mandat în cele mai bune condiţii pentru titularii drepturilor.

Procentele propuse de ARAIEX şi stabilite prin hotărârea arbitrală atacate, opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat, ca efect al publicării metodologiei în Monitorul Oficial al României, nu sunt în concordanţă nici cu practica europeană [criteriu de stabilire a tarifelor prevăzut de art. 1311 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996 modificată şi completată].

Cererea ARAIEX este vădit arbitrară în contextul economic actual şi nu este susţinută de calcule economice justificative.

În afara înscrisurilor ce reprezintă corespondenţă între ARAIEX şi ORDA au mai fost depuse:

1. cele două procese verbale din data de 20 decembrie 2011 şi 21 decembrie 2011 din care rezultă fără dubii că ARAIEX nu a depus repertoriul şi practica europeană, iar CREDIDAM nu achiesează la procentul propus de ARAIEX;

2. 3 adrese de la SRTV din care rezultă că SRTV (Adresa nr. 121.892 din 16 decembrie 2011) a fost convocat pentru prima dată la 14 decembrie 2011, iar repertoriul ARAIEX solicitat la ORDA nu i-a fost pus la dispoziţie, Adresa SRTV nr. 121.904 din 23 decembrie 2011 prin care se arată că îşi exprimă acordul de principiu faţă de propunerea ARAIEX sub rezerva aprobării ei în Comitetul director şi în Consiliul de administraţie şi cu condiţia reanalizării textului în raport cu observaţiile SRTV (dovadă nedepusă la dosar) şi Adresa SRTV nr. 160 din 19 ianuarie 2012 prin care sunt trimise observaţiile la propunerea de metodologie iniţiată de ARAIEX.

3. Adresa ARCA din 23 decembrie 2011 prin care ARCA îşi exprimă acordul pentru un procent de 0,8% ponderat pentru o pondere de 100% şi 0,4% pentru o pondere de 50%, propunere însuşită şi de SBS Broadcasting - Prima TV.

Din conţinutul înscrisurilor aflate la dosar nu rezultă Că utilizatorii desemnaţi prin Decizia ORDA nr. 286/2011 să negocieze ar fi fost de acord cu propunerea referitoare la aplicarea unui procent de 0,8% din veniturile ce constituie baza de calcul.

În realitate, utilizatorii nu au acceptat procentele solicitate de ARAIEX, respectiv 0,8% în negocieri şi 1% în arbitraj. La dosar nu există niciun înscris, practică europeană în domeniu sau studiu/expertiză (chiar şi extrajudiciară), care să justifice în vreun fel procentele solicitate de ARAIEX şi stabilite prin hotărârea arbitrală atacată. Ponderea de 10% indicată verbal de ARAIEX la termenul din data de 2 martie 2012, consemnat în pagina 3 din încheiere, când, din oficiu, completul arbitral solicită ARAIEX să precizeze ponderea aproximativă avută în vedere în cadrul negocierilor şi cu ocazia depunerii cererii de arbitraj, ca o contraprobă la rezultatul expertizei tehnice de specialitate depus de CREDIDAM, este nedovedită, rămânând la stadiul de simplă afirmaţie nedovedită şi nu reflectă realitatea. Nu există la dosarul cauzei niciun înscris din care să rezulte ponderea de 10% susţinută verbal de reprezentantul ARAIEX în cadrul şedinţei din data de 2 martie 2011. Dimpotrivă, înscrisul depus de CREDIDAM la data de 2 martie 2012 la dosarul de arbitraj, ce reprezintă rezultatul unei expertize tehnice de specialitate privind ponderea utilizării repertoriului CREDIDAM şi a membrilor ARAIEX (în lipsa repertoriului) pe posturile de televiziune, aferentă trimestrelor 2 şi 3 ale anului 2011, dovedeşte contrariul. Lucrarea a avut la bază conţinutul tuturor înscrisurilor provenite de la utilizatori (playlisturi), posturi de TV, transmise la CREDIDAM pe propria răspundere sub semnătură privată şi purtând ştampila societăţii comerciale de care aparţin. aşa cum impune legea, pentru 6 luni, respectiv trimestrele li şi III ale anului 2011. CREDIDAM a solicitat să fie avute în vedere toate informaţiile de care a dispus din lista pusă la dispoziţie de ARAIEX, respectiv nume, prenume artist, nume grup şi nume de scenă acolo unde ni s-a comunicat, astfel încât marja de eroare să fie cât mai mică. Aceleaşi criterii au fost avute în vedere şi pentru membrii CREDIDAM. Expertiza a scos în evidenţă că ponderea de utilizare a membrilor ARAIEX pe playlisturile aferente celor două trimestre, cu o marjă de eroare de 10% este de 0,88%, iar diferenţa este ponderea de utilizare a repertoriului CREDIDAM, adică 99,12%, fiind luaţi în calcul doar titularii care au acordat mandat (gestiune colectivă facultativa). Prin urmare, ponderea de 10% afirmată de ARAIEX şi nedovedită nu poate răsturna proba CREDIDAM bazată pe înscrisuri provenite exact de la cei în sarcina cărora subzistă obligaţia de plată, purtând semnătura acestora. Cererea de completare a cererii de arbitraj modifică punctele de importanţă majoră în stabilirea unei metodologii, comparativ cu cele supuse negocierii: tipul gestiunii colective în cazul radiodifuzării prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual; cuantumul procentului maximal al remuneraţiei pentru drepturi conexe; baza de calcul; modalitatea de raportare a prestaţiilor artistice radiodifuzate (teatru, film, balet, circ etc.), astfel încât identificarea titularilor să fie posibilă, iar marja de eroare să fie cât mai mică; remuneraţia minimă.

În ceea ce priveşte baza de calcul propusă de CREDIDAM, dispoziţiile Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/2007, prin Decizia ORDA nr. 170/2007, astfel cum a fost modificată prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 271 A/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281/2008, prin Decizia ORDA nr. 41/2008, ca fiind ultima metodologie pronunţată într-un domeniu similar (drepturile de autor plătite de organismele de televiziune) în urma unui arbitraj, respectiv a deciziei instanţei Curţii de Apel cu competenţă de stabilire a tarifelor pe domeniul proprietăţii intelectuale, prevăd: „3. Baza de calcul se constituie din veniturile obţinute de flecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare (abonamente, sponsorizări, alocaţii bugetare, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare etc. ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.” „31. Sunt în aceeaşi măsură considerate ca venituri în sensul pct. 5 din prezenta metodologie veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului corespunzător spotului/spoturilor publicitar/publicitare radiodifuzat/radiodifuzate şi în măsura în care există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.” Cu privire la înscrisurile depuse de SRTV la termenul din data de 2 martie 2012, respectiv două contracte încheiate cu 2 artişti, nu justifică prezumţia ARAIEX că astfel de contracte se pot încheia şi cu membrii CREDIDAM. Pentru argumentele expuse, solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de arbitraj depuse de ARAIEX.

În subsidiar, solicită modificarea în tot a Hotărârii arbitrale nr. 3 din data de 15 martie 2012 în sensul admiterii metodologiei propuse de CREDIDAM, ca organism de gestiune colectivă reprezentativ, potrivit art. 133 alin. (2) şi (3) din lege şi înţelegerii cu utilizatorii. Procentul negociat de CREDIDAM în negocierile directe cu utilizatorii este de 1,2%, direct proporţional cu ponderea de utilizare a repertoriului, iar din baza de calcul a fost scoasă alocaţia bugetară. Remuneraţiile minime nu trebuie excluse, ci ar trebui să fie de natură a proteja şi garanta drepturile conexe ale artiştilor, cu respectarea art. 134 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 şi a practicii europene. Mai arată că imediat după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 3 ORDA a emis Decizia nr. 45/2012 prin care a desemnat organismul de gestiune colectivă Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi şi Executanţi (ARAIEX) drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune. Decizia ORDA nr. 45/2012 cuprinde prevederi contradictorii şi creează confuzii în rândul utilizatorilor. Prin decizia contestată se prevede, pe de o parte, că ARAIEX este desemnat drept colector pentru remuneraţiile datorate către artiştii interpreţi sau executanţi de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice, iar, pe de altă parte, că ARAIEX este desemnat drept colector pentru remuneraţiile datorate de organismele de televiziune pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice către artiştii interpreţi sau executanţi, reprezentaţi de către ARAIEX. Prima ipoteză, prevăzută de titlul Deciziei nr. 45/2012, dă dreptul organismului de gestiune colectivă ARAIEX să colecteze remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi, indiferent dacă aceste remuneraţii sunt datorate pentru drepturi gestionate de ARAIEX sau de alte organisme de gestiune. Această ipoteză este însă contrazisă de art. 1 din decizie, care prevede că organismul de gestiune colectivă este desemnat drept colector al remuneraţiilor datorate, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea arbitrală nr. 3/2012. Hotărârea arbitrală despre care se face vorbire stabileşte doar remuneraţiile datorate de organismele de gestiune colectivă artiştilor reprezentaţi de ARAIEX, astfel că acest organism de gestiune colectivă poate colecta doar remuneraţiile datorate artiştilor pe care îi reprezintă, nu şi remuneraţiile datorate artiştilor reprezentaţi de alte organisme de gestiune colectivă. Confuzia indusă de aceste prevederi contradictorii deja a fost folosită de către organismul de gestiune colectivă ARAIEX pentru a induce în eroare utilizatorii, solicitându-le acestora remuneraţii datorate şi pentru artiştii reprezentaţi de CREDIDAM.

Pentru toate aceste motive, solicită să se admită apelul său aşa cum a fost formulat.

În drept, dispoziţiile art. 85, 89, 107, art. 127, art. 145-147 coroborat cu dispoziţiile art. 282 şi următoarele din Codul de procedură civilă, art. 1312 alin. (2) şi (8), art. 134 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Decizia ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Completului de arbitri de pe lângă ORDA, art. 21 din Constituţia României, art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului

Solicită judecarea şi în lipsa părţilor (art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă).

Pe cale de întâmpinare, SRTV a cerut respingerea apelului ARAIEX.

Pe cale de întâmpinare, CREDIDAM a cerut respingerea apelului ARAIEX şi admiterea apelului său.

Pe cale de întâmpinare, CREDIDAM a cerut admiterea apelului SRTV.

La termenul din 3 octombrie 2012, completul care a participat la judecată la acel termen a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării hotărârii arbitrale, formulată de apelanta SRTv.

Analizând actele şt lucrările dosarului, Curtea constată că apelurile formulate de apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. ANTENA TA/GROUP- S.A. sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează, iar apelurile formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune - SRTV, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM şi Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX sunt fondate în limitele şi pentru considerentele ce se regăsesc în motivarea prezentei decizii:

Apelanta SRTv critică hotărârea arbitrală pentru prevederile de la pct. 4 stabilit în metodologia arbitrată, cu privire la nelegala includere a alocaţiilor bugetare în baza de calcul al remuneraţiei datorată de aceasta ca organism de televiziune organismelor de gestiune facultativă a drepturilor artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea de opere audiovizuale.

Apelantul CREDIDAM, prin apelul său, pretinde, în principal, desfiinţarea întregii proceduri arbitrale, începând cu Procesul-verbal de constituire a completului de arbitraj din 16 ianuarie 2012 şi finalizând cu Hotărârea arbitrală nr. 3/2012, considerând că instanţa de apel ar putea dispune astfel, în apelul său, trimiterea cauzei către părţi pentru reluarea negocierilor, iar, în subsidiar, schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 3/2012, învederând înţelegerea acestuia cu utilizatorii în care au ajuns la procentul de 1,2% al remuneraţiei, precum şi la excluderea alocaţiei bugetare din baza de calcul.

Apelanta ARAIEX critică hotărârea arbitrală cu privire la greşita admitere a excepţiei inadmisibilităţii cererii de arbitraj cu CREDIDAM şi înlăturarea acestuia din cauză, la procentul remuneraţiei şi la soluţia asupra cererii sale completatoare de arbitraj.

Apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. ANTENA TV GROUP - S.A. critică hotărârea arbitrală cu privire la cheltuielile de judecată, avansate în arbitraj de celelalte părţi, la a căror restituire, către părţile care le-au avansat, au fost obligate.

Apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. ANTENA TV GROUP - S.A. pretind nefondat că nu ar fi trebuit să restituie cheltuielile de judecată avansate în arbitraj de celelalte părţi, pe motiv că în cazul lor s-ar aplica doar decăderea din drepturile de a administra probe la arbitraj. Sunt, aşadar, nefondate. În limita în care sunt formulate, criticile apelantelor utilizatoare Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. Antena TV Group - SA. cu privire la onorariile arbitrilor, respectiv la dispoziţiile hotărârii arbitrale asupra acestor cheltuieli de arbitraj, utilizatoarele apelante susţinând că în mod nelegal şi neîntemeiat au fost obligate la plata cheltuielilor arbitrale avansate de SRTV, CREDIDAM şi ARAIEX. Hotărârea arbitrală a dispus în mod legal obligarea utilizatorilor care nu şi-au plătit în cursul arbitrajului părţile de cheltuieli arbitrale ce le reveneau, Societatea Comercială Antena TV GROUP - S.A., Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, Societatea Comercială SBS Broadcasting Media - SRL, Societatea Comercială PRO TV - S.A., la plata sumelor datorate părţilor care au avansat efectiv cheltuielile arbitrale, 5.625 lei către SRTV - Societatea Română de Televiziune, 4.687,50 lei către CREDIDAM, 4.687,50 lei către ARAIEX, cu titlu de cheltuieli arbitrale.

Cheltuielile din arbitraj, cu onorariile arbitrilor, nu au caracterul cheltuielilor de judecată supuse culpei procesuale conform art. 274 din Codul de procedură civilă, ci sunt supuse dispoziţiilor speciale care guvernează procedura arbitrajului în materia dreptului de autor şi drepturilor conexe. Astfel, potrivit art. 131 ind. 2 alin. (6) din Legea nr. 8/1996: „Cele două părţi aflate în arbitraj, organismele de gestiune colectivă şi, respectiv, utilizatorii sau alţi plătitori contribuie în mod egal la plata onorariului. Sumele se depun la casieria Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, înainte de primul termen de arbitraj. Neplata în termen atrage decăderea părţii care nu a achitat onorariul din dreptul de a propune probe şi de a formula concluzii pe durata arbitrajului.” Se observă că teza finală a textului se referă la sancţiunea nerespectării termenului de plată, nu la scutirea vreunei părţi de plata cheltuielilor de arbitraj pe care le datorează în mod egal cu celelalte părţi din arbitraj tocmai pentru că, fiind vorba despre o procedură arbitrală reglementată de lege, nu de o judecată la instanţa de judecată, se soluţionează după reguli proprii arbitrajului la care părţile sunt supuse, etapa judecăţii fiind la libera lor disponibilitate (respectiv de a mai ataca sau nu hotărârea arbitrală fără a fi decăzute în vreun fel dintr-un asemenea drept care, o dată exercitat, le conferă drepturi procesuale inclusiv pe tărâm probatoriu) după parcurgerea procedurii obligatorii a arbitrajului care intervine atunci când, deşi părţile au purtat procedura negocierii între ele, nu au ajuns la semnarea unui protocol de comun acord conform art. 131 ind. 2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996.

În acelaşi sens, sunt nefondate criticile apelantului CREDIDAM pe aspectul cheltuielilor de judecată din arbitraj, prin care solicită anularea procedurii începând cu procesul-verbal din 24 ianuarie 2012, apelantul invocând fără să justifice vreun interes juridic necitarea utilizatorilor la stabilirea cheltuielilor de arbitraj de avansat şi decăderii din dreptul de a propune probe a utilizatorilor care nu şi-au achitat părţile de onorariu, de către completul de arbitraj, un asemenea aspect juridic putând fi eventual invocat de utilizatori (art. 109, 298 din Codul de procedură civilă), în măsura în care ar fi avut de susţinut lega! vreo vătămare pentru administrarea de probe în procedura de arbitraj, din care au fost decăzuţi, nu de organismul de gestiune colectivă CREDIDAM faţă de care utilizatorii au fost deja obligaţi prin hotărârea arbitrală să restituie părţile de onorariu avansat ce cad legal în sarcina acestora.

Curtea reţine caracterul nefondat al criticilor principale din apelul CREDIDAM, prin care pretinde desfiinţarea întregii proceduri arbitrale desfăşurate, cu privire la inadmisibilitate şi prematuritate. Completul arbitral a admis în mod nelegal excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj şi cu o altă motivare decât cea a CREDIDAM, ceea ce a condus la nemulţumirea ambelor organisme de gestiune colectivă părţi în arbitraj, ARAIEX şi CREDIDAM, care au declarat apeluri pe acest aspect, astfel că, fiind nefondată această excepţie, Curtea nu o va putea admite, neputând desfiinţa întreaga procedură arbitrală şi, respectiv, a trimite părţile nelegal să continue negocierile, cum ar fi dorit apelantul CREDIDAM, sau a menţine dispoziţia nelegală a completului de arbitraj din hotărârea arbitrală de a păstra ca parte în hotărârea arbitrală doar unul dintre organismele de gestiune colectivă care fuseseră părţi la negocieri. ARAIEX, şi a înlătura din hotărârea arbitrală pe o parte dintre organismele de gestiune colectivă - CREDIDAM, cum nu solicitase niciuna dintre părţi, deşi ambele organisme de gestiune colectivă fuseseră părţi în negocieri şi, în consecinţă, în arbitraj.

În motivarea excepţiei de inadmisibilitate, la completul de arbitraj, CREDIDAM a invocat aspecte privind Decizia ORDA nr. 286/2011 (că nu este menţionată şi cererea sa de arbitraj, depusă la 5 septembrie 2011, în această decizie de constituire a comisiei de negociere), nu ceea ce a motivat nelegal completul de arbitraj în admiterea excepţiei, iar calea de atac a CREDIDAM contra Deciziei ORDA de constituire a comisiei de negociere nr. 266/2011 a fost respinsă de instanţa da contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a în Dosarul nr. 2.160/2/2012.

În acelaşi fel, completul de arbitraj a schimbat şi obiectul arbitrajului, stabilind o metodologie care să privească doar pe ARAIEX, deşi în speţă era vorba despre un domeniu comun gestionat colectiv facultativ, cu privire la drepturile artiştilor interpreţi şi executanţi rezultate din radiodifuza rea operelor audiovizuale de către organismele de televiziune, pentru care se şi constituise comisia de negociere prin Decizia ORDA nr. 286/2011.

Corect a reţinut completul arbitral că art. 1232 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 menţionează că „Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1) organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat şi elaborează metodologii, în limita repertoriului gestionat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a), sau negociază direct cu utilizatorii contractele de licenţă.” şi că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1212 alin. (1) lit. d), aflându-ne în prezenţa unei gestiuni colective facultative.

Potrivit art. art. 1232 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996, gestiunea colectivă este facultativă cu privire la dreptul de radiodifuzare a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual.

Însă nelegal a conchis completul arbitral că „faţă de acest aspect un organism de gestiune colectivă poate începe procedura negocierilor în vederea stabilirii unei metodologii doar pentru membrii săi, în limita repertoriului gestionat”, ignorând faptul că art. 1232 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 este reglementat astfel cum s-a redat mai sus pentru a face deosebirea de situaţia gestiunii colective [pentru care art. 1231 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 prevede că „Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1), organismele de gestiune colectivă îi reprezintă şi pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat”], cu privire la drepturile de reprezentare ale organismelor de gestiune colectivă faţă de titularii de drepturi de la care au nevoie de mandate numai în cazul gestiunii colective facultative. Completul arbitral a preluat trunchiat anumite dispoziţii din Legea nr. 8/1996 în loc să le aplice coroborat cu cele care reglementează obligaţiile organismelor de gestiune colectivă (art. 130 din Legea nr. 8/1996) şi, respectiv, procedura negocierii desfăşurate de organismele de gestiune colectivă cu utilizatorii în scopul încheierii de protocoale ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, protocoale care dobândesc efect obligatoriu pentru toţi utilizatorii din domeniul în care s-au purtat negocieri [art. 131 ind. 2 alin. (2) din Legea nr. 8/1996], iar, în cazul în care negocierile nu se pot fructifica în protocoale, în scopul obţinerii de metodologii arbitrate în procedura arbitrajului finalizată cu o hotărâre arbitrală opozabilă de asemenea tuturor utilizatorilor - din domeniul în care s-a negociat şi pentru repertoriile organismelor de gestiune colectivă care gestionează facultativ drepturile din radiodifuzarea de către organismele de televiziune a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual [art. 131 ind. 2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996].

Astfel, completul de arbitraj a încălcat prevederile art. 131 ind. 1 din Legea nr. 8/1996, din ale cărui dispoziţii coroborate rezultă, astfel cum corect pretinde apelanta ARAIEX, că negocierea se realizează cu utilizatorii de către organismele de gestiune colectivă dintr-un domeniu. Tocmai pentru a releva că negocierea metodologiilor, aplicabile în cazul gestiunii colective facultative atunci când nu se încheie direct de titularul de drepturi contracte cu utilizatorii, alin. (4) al acestui articol [după ce alineatele precedente făcuseră referire la criteriile după care se poate negocia în cazul gestiunii colective facultative, iar al celei obligatorii - cu excepţiile de la alin. (4)] menţionează că „în cazul în care gestiunea colectivă este obligatorie conform prevederilor art. 1231, metodologiile se negociază fără a se ţine seama de criteriile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) - repertoriul şi proporţia utilizărilor din contracte directe -, repertoriile fiind considerate repertorii extinse”.

Legea nr. 8/1996, la art. 94, îi defineşte pe titularii drepturilor conexe dreptului de autor: „Sunt recunoscuţi şi protejaţi, ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor, artiştii interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori execuţii, producătorii de înregistrări sonore şi producătorii de înregistrări audiovizuale, pentru propriile înregistrări, şi organismele de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi servicii de programe”, texte ulterioare din Legea nr. 8/1996 prevăzând:

„Art. 124. - Organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor conexe, denumite în cuprinsul legii organisme de gestiune colectivă, sunt, în sensul prezentei legi, persoane juridice constituite prin liberă asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea şi repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredinţată de către titulari.

Art. 125. - (1) Organismele de gestiune colectivă prevăzute în prezentul capitol se constituie în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, şi funcţionează potrivit reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial şi potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Aceste organisme sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice ori juridice, şi acţionează în limitele mandatului încredinţat şi pe baza statutului adoptat după procedura prevăzută de lege,

(3) Organismele de gestiune colectivă pot fi create în mod separat pentru gestionarea de categorii distincte de drepturi, corespunzând unor domenii diferite de creaţie, precum şi pentru gestionarea de drepturi aparţinând unor categorii distincte de titulari.

Art. 1251. - Organismele de gestiune colectivă au obligaţia să comunice publicului, prin mijloace de informare în masă, următoarele date:

a) categoriile de titulari de drepturi pe care îi reprezintă;

b) drepturile patrimoniale pe care le gestionează;

c) categoriile de utilizatori şi categoriile de persoane fizice şi juridice care au obligaţii de plată a remuneraţiilor compensatorii pentru copia privată către titularii de drepturi;

d) actele normative în temeiul cărora funcţionează şi colectează remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi;

e) modalităţile de colectare şi persoanele responsabile de această activitate, pe plan local şi central;

f) programul de lucru.

Art. 126. - (1) Avizul prevăzut la art. 125 alin. (1) se acordă organismelor de gestiune colectivă cu sediul România, care:

a) urmează să se constituie sau funcţionează potrivii reglementărilor legale la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor repertoriul de opere, interpretări şi execuţii artistice, fonograme şi videograme, aparţinând propriilor membri şi pe care îl gestionează, precum şi contractele încheiate, pentru gestionarea de drepturi similare, cu organisme străine;

c) au adoptat un statut care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;

d) au capacitate economică de gestionare colectivă şi dispun de mijloacele umane şi materiale necesare gestionării repertoriului pe întregul teritoriu al ţării;

e) permit, potrivit procedurilor exprese din propriul statut, accesul oricăror titulari ai drepturilor de autor sau drepturi conexe din domeniul pentru care se înfiinţează şi care doresc să le încredinţeze un mandat.

(2) Repertoriul menţionat la alin. (1) lit. b) se depune în regim de bază de date, protejat potrivit legii, în format scris şi electronic, stabilit prin decizie a directorului general, şi conţine cel puţin numele autorului, numele titularului de drepturi, titlul operei, elementele de identificare a artiştilor interpreţi şi executanţi, a fonogramelor sau videogramelor.

(3) Avizul de constituire şi funcţionare pentru organismul de gestiune colectivă se acordă prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial ai României, Partea i, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.

Art. 138. - (1) Principalele atribuţii ale Oficiului Român pentru Drepturile de Autor sunt următoarele:

a) reglementează activitatea din domeniu prin decizii ale directorului general, potrivit legii; [...]

f) avizează constituirea şi supraveghează funcţionarea organismelor de gestiune colectivă.”

Aşadar, pe aspectele sus-arătate urmează a se admite atât apelul ARAIEX, cât şi apelul CREDIDAM, urmând a se schimba hotărârea arbitrală, cu privire la excepţia de inadmisibilitate a cererii introductive de arbitraj, în sensul respingerii excepţiei cu consecinţa înlăturării din hotărârea arbitrală a dispoziţiilor privitoare la inopozabilitatea hotărârii faţă de CREDIDAM.

Curtea reţine că cererea de arbitraj nu era prematură sau inadmisibilă, cum nefondat susţine apelantul CREDIDAM, iar criticile apelantului CREDIDAM referitoare !a excepţiile de prematuritate şi inadmisibilitate sunt nefondate.

Cel dintâi argument al apelantului pe excepţia prematurităţii se referă la necesitatea prelungirii termenului de 30 zile prevăzut de lege pentru negocierea dintre organismele de gestiune colectivă cu utilizatorii, or, de vreme ce ARAIEX a respectat acest termen legal (care, conform susţinerilor din apelul CREDIDAM, ar fi început la 9 decembrie 2011), care se finalizase la data cererii de arbitraj înregistrată de ARAIEX la ORDA la 11 ianuarie 2012, dorinţa CREDIDAM de prelungire a lui în sensul anulării procedurii de arbitraj iniţiate de ARAIEX, pe motiv că au fost între timp şi sărbători de iarnă, nu are suport legal. Legea nr. 8/1996 prevede la art. 1312 alin. (1) că „Negocierea metodologiilor se desfăşoară conform programului stabilit între cele două părţi, pe o durată de maximum 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei”.

Şi argumentul de prematuritate şi inadmisibilitate că ORDA nu a dat curs cererii apelantului de arbitraj, făcută în acelaşi scop în septembrie 2012, pentru a se stabili o metodologie comună, este nefondat, completul de arbitraj învestit în speţa de faţă neputând respinge cererea ARAIEX de arbitraj, fără temei legal şi, respectiv, pe simpla aplicare de către acesta a unui tratament egal în raport cu ce a dispus/nu a dispus ORDA pentru cererea CREDIDAM. Învestit cu o cerere de arbitraj, completul nu avea decât posibilitatea legală de a o soluţiona în limitele legii. Dacă era nemulţumit CREDIDAM de faptul că ORDA a omis a consemna în decizia de constituire a comisiei de negociere nr. 286/2011 şi solicitarea sa din septembrie 2012 pentru o procedura arbitrală ori de a da curs unei proceduri arbitrale pe baza cererii sale - avea la dispoziţie atacarea refuzului administrativ expres sau implicit al ORDA, la instanţa de contencios administrativ, ceea ce nu a făcut, instanţa de faţă fiind învestită cu soluţionarea unor apeluri contra unei hotărâri arbitrale. Or, şi mai mult, calea de atac a CREDIDAM contra Deciziei ORDA de constituire a comisiei de negociere nr. 286/2011, a fost respinsă de instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a în Dosarul nr. 2.160/2/2012, conform extrasului din programul informatic Ecris depus la dosar, ceea ce înseamnă că în mod nejustificat apelantul CREDIDAM formulează în apelul de faţă critici contra acestei decizii administrative, deşi a pierdut deja procesul de anulare a ei la prima instanţă de contencios administrativ.

Susţinerea finală a apelantului pe excepţia prematuri taţii, că trebuia mai întâi arbitrat un punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, care să fie apoi negociat cu utilizatorii, este, de asemenea, nefondată, acea procedură nefiind obligatorie, ci facultativă, iar în măsura în care oricare dintre organismele de gestiune colectivă o aprecia necesară, adică inclusiv CREDIDAM, trebuia să apeleze la aceasta depunând la ORDA cerere de arbitra] în baza art. 1312 alin. (3) (care prevede că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate fi solicitat, pentru iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, într-o primă situaţie, de către entităţile care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negociere, care nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi) şi eventual, în lipsa îndeplinirii obligaţiei căzute în sarcina ORDA, să cheme ORDA în judecată pentru obligaţia legală de a face cu privire la alegerea arbitrilor şi punerea în aplicare a procedurii de arbitraj.

De altfel, în Adresa nr. 21.579 din 22 noiembrie 2011, depusă la ORDA sub nr. 14.315 din 23 noiembrie 2011 (copie fila 401, voi. II, dosar apel), CREDIDAM comunica ORDA că insistă în propunerea sa de Metodologie ce doreşte a o negocia cu utilizatorii, în care să se menţioneze că aceste negocieri se fac în baza Deciziei ORDA nr. 229 din 3 august 2011 (care îl obligase nelegal să iniţieze negocieri, deşi acestea sunt facultative, organismele de gestiune colectivă neputând fi obligate de ORDA în acest sens, ci putând să folosească vechile metodologii) şi arăta că nu poate întocmi formalităţi de negociere fără a menţiona denumirea organismului de gestiune colectivă (denumire pe care ORDA îi explicase să nu o înscrie în metodologii), arătând totodată că „proiectele do metodologii depuse de CREDIDAM la ORDA au fost înaintate organismului de gestiune concurent - ARAIEX, pe care ORDA ni le comunică la data de 14 noiembrie 2011 ca fiind întocmite de ARAIEX, creează premisa că ORDA acţionează în favoarea ARAIEX şi în defavoarea CREDIDAM”. Aşadar, sunt nefondate criticile apelantului CREDIDAM care susţine că „metodologia anexată Deciziei nr. 286/2011 reprezintă doar punctul de vedere al ARAIEX, neexistând un punct de vedere comun care să fie prezentat utilizatorilor”, fiind reale susţinerile apelantei ARAIEX că propunerea iniţială în negociere între utilizatori şi organismele de gestiune colectivă a procentului remuneraţiei a fost de 1,6%, tocmai pentru că propunerea iniţială din negocierile desfăşurate cu utilizatorii era aceeaşi pentru ambele organisme de gestiune colectivă CREDIDAM şi ARAIEX (aşa cum rezultă din înscrisurile din dosarul de arbitraj). Ulterior, ARAIEX a pretins un procent mai mic, 0,8%, cu anumite condiţii.

Decizia ORDA care obliga CREDIDAM la iniţierea de negocieri (care nu pot fi impuse de ORDA unui organism de gestiune colectivă ce are posibilitatea să se folosească de vechile metodologii până la negocierea altora), invocată de apelant, nr. 229/2011, nu poate fi, intr-adevăr, reţinută, dar, în acelaşi timp, nici CREDIDAM nu se putea opune legal arbitrajului din speţă care a fost următor negocierii iniţiate de organismul de gestiune colectivă ARAIEX. Dispoziţiile Legii nr. 8/1996 prevăd:

„Art. 130. - (1) Organismele de gestiune colectivă au următoarele obligaţii: [...] b) să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plăţii acestor drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi; [...]

Art. 131. - (1) în vederea iniţierii procedurilor de negociere, organismele de gestiune colectivă trebuie să depună la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor o cerere, însoţită de metodologiile propuse a fi negociate, potrivit prevederilor art. 130 alin. (1) lit. a).” Acestea vădesc, alături de celelalte considerente expuse de Curte mai sus, caracterul nefondat al criticilor principale din apelul CREDIDAM care pretinde desfiinţarea întregii proceduri arbitrale desfăşurate, cu privire la inadmisibilitate şi prematuritate.

Nefondat pretinde apelantul CREDIDAM anularea procesului-verbal din 16 ianuarie 2012 cu privire la constituirea completului arbitral, deoarece nu ar consemna cereri sau susţineri formulate, câtă vreme nu indică în concret niciuna din asemenea împrejurări care să se fi omis, cauzându-i eventual o vătămare, neformulând nici vreo cerere de îndreptare de erori materiale concrete pe asemenea aspecte. Nefiind inadmisibil sau prematur arbitrajul de stabilire a Metodologiei, în raport cu motivele invocate de apelant, s-a procedat legal la constituirea completului arbitral.

Nefondat pretinde apelantul CREDIDAM că ar fi observat numele preşedintelui completului de arbitri abia la comunicarea hotărârii arbitrale împreună cu încheierea de amânare a pronunţării, câtă vreme din încheierile fiecărei şedinţe din arbitraj rezultă că reprezentanta CREDIDAM a fost prezentă şi aparent a fost preşedintă a completului de arbitraj doamna Manolache Onofrei Tatiana în încheierile de şedinţă din 27 ianuarie 2012, 1 februarie 2012, 13 februarie 2012 şi 22 februarie 2012 - în care CREDIDAM a şi formulat cerere de recuzare a arbitrului Ştiolică Florin (filele 331 şi 333 dosar de arbitraj), precum şi 24 februarie 2012 şi 2 martie 2012, după ce procesul-verbal din 16 ianuarie 2012 menţionează următorii arbitri titulari: Manolache-Onofrei Tatiana, Tănăsescu Mihai Alexandru, Ştiolică Florin, Gozia Dan-Cristian, Lucian Mihai. Potrivit dispoziţiilor generale ale art. 1312 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 8/1996: „(4) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la solicitarea arbitrajului, convoacă părţile în vederea desemnării, prin tragere la sorţi, a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de arbitraj, şi a 3 arbitri de rezervă. Aceştia din urmă îi vor înlocui, în ordinea tragerii la sorţi, pe arbitrii titulari indisponibili. Desemnarea arbitrilor prin tragere la sorţi se face şi în cazul absenţei părţilor convocate.

(5) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la data desemnării arbitrilor, convoacă la sediul său arbitrii desemnaţi şi părţile, în vederea constituirii completului de arbitraj. Completul de arbitraj stabileşte: onorariul brut, prin negociere cu părţile, primul termen, dar nu mai târziu de 5 zile, precum şi locul arbitrajului şi informează părţile.”

Critica finală a apelantului CREDIDAM, care se referă la contestarea în acest apel a Deciziei ORDA nr. 45/2012, emisă pentru desemnarea drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice ale acestora din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, este inadmisibilă în apel faţă de prevederile art. 294 din Codul de procedura civilă, în apel neputând fi formulate cereri noi, ceea ce nu îl va împiedica să efectueze demersuri separate în baza prevederilor art. 133 din Legea nr. 8/1996 la ORDA, în măsura în care ar aprecia justificat.

În schimb, sunt fondate criticile apelanţilor CREDIDAM şi ARAIEX cu privire la procentul remuneraţiei stabilit de hotărârea arbitrală, în sensul că acesta a fost stabilit nejustificat de arbitri la 0,8%, în condiţiile în care nu s-a realizat un acord al tuturor părţilor, organismelor de gestiune colectivă şi utilizatorilor, pentru acest procent, completul de arbitraj nemotivând în niciun fel echitabil alegerea lui. Abordarea greşită a modului de stabilire a lui în arbitraj în lipsa unei înţelegeri comune a tuturor părţilor asupra unui anume procent, în sensul că în arbitraj părţile nu şi-armai putea ajusta poziţiile pe cuantumul procentului, a dus la stabilirea lui de către completul arbitral cu ignorarea poziţiei părţilor care şi-au arătat disponibilitatea înţelegerii, respectiv a ARAIEX care tocmai pentru că nu realizase un acord cu celelalte părţi, în special cu CREDIDAM. a revenit la un cuantum mai mare al procentului chiar în arbitraj, 1%, decât cel pe care înţelesese să îl scadă în negocieri la 0,8% condiţionat, dar şi a CREDIDAM, SC. Antena TV Group - SA, S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L., S.C. PRO TV - SA. şi Societatea Româna de Televiziune - SRTv - consemnata chiar în Procesul-verbal din 27 ianuarie 2012 cu privire la procentul de 1,2% (filele 382 şi 399 dosar de arbitraj). Curtea apreciază că asemenea procent de 1,2%, avut în vedere de majoritatea părţilor cauzei, corespunde prevederilor art. 131 ind. 1 din Legea nr. 8/1996 în condiţiile în care niciun element de fapt dintre criteriile de luat în considerare la stabilirea remuneraţiei procentuale nu a fost justificat de ARAIEX sau altă parte ca modificat în raport cu remuneraţia procentuală percepută anterior demarării procedurii de negociere cu utilizatorii.

Nicio remuneraţie minimală fixă nu este justificată în prezentul apel de către apelantul CREDIDAM, care face trimitere la ea spre finalul apelului, negocierea părţilor şi respectarea criteriilor de la art. 131 ind. 1 din Legea nr. 8/1996 relevând justeţea procentului de 1,2% din baza de calcul ponderată, pentru remuneraţia datorată organismelor de gestiune colectivă facultativă ale artiştilor interpreţi sau executanţi de utilizatori, proporţional cu veniturile realizate din radiodifuzarea repertoriilor, deoarece remuneraţia este datorată numai asupra veniturilor realizate din radiodifuzarea operelor audiovizuale din repertoriul fiecărui organism de gestiune colectivă care poate acţiona pe bază de mandat, respectiv, în lipsa veniturilor, asupra cheltuielilor utilizatorului din activitatea de radiodifuzare.

Hotărârea arbitrală a soluţionat procedura specială a arbitrajului, nu o cerere de chemare în judecată la instanţa de judecată, ce poate fi admisă sau respinsă pe aspecte de fond. Arbitrajul s-a finalizat printr-o soluţie care trebuia să ţină cont de echitatea susţinerilor şi apărărilor părţilor asupra procentului remuneraţiei care trebuia stabilit de completul de arbitraj nu neapărat cum voia cel care l-a învestit, ARAIEX, ci într-un mod echitabil atât organismelor de gestiune colectivă, cât şi utilizatorilor. Astfel, completul de arbitri nu avea posibilitatea legală, cum s-a arătat mai sus, de a respinge în parte pe excepţia inadmisibilităţii de arbitrare în procedura în care fuseseră părţi atât ARAIEX, cât şi CREDIDAM cererea introductivă de arbitraj, faţă de CREDIDAM, pentru că el era învestit cu o Metodologie ce trebuia stabilită în baza Legii nr. 8/1996, ce se publică în Monitorul Oficial cu caracter obligatoriu pentru domeniile în care s-au desfăşurat negocierile şi arbitrajul, în lipsa intervenirii de protocoale prin acordul efectiv al utilizatorilor cu organismele de gestiune colectivă, respectiv de contracte directe.

La întocmirea Procesului-verbal din 1 februarie 2012 depus la ORDA sub nr. 133 din 2 martie 2012, în care este menţionat că este încheiat pentru negociere tot în baza deciziei ORDA nr. 286 din 21 noiembrie 2011, au participat Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, S.C. Antena TV Group - S.A., S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L., S.C. PRO TV - S.A. şi Societatea Română de Televiziune - SRTv, stabilind prin acord un procent care nu va depăşi 1,2% din baza de calcul, ponderat cu utilizarea reală a repertoriului gestionat colectiv de către fiecare organism de gestiune colectivă în parte.

Curtea mai observă că este fondată critica formulată de apelanta SRTv, completul arbitral stabilind nemotivat, contrar practicii judiciare naţionale şi fără bază legală introducerea alocaţiilor bugetare în baza de calcul al remuneraţiei datorate de organismul de televiziune către organismele de gestiune facultativă a drepturilor artiştilor interpreţi şi executanţi rezultată din radiodifuzarea do opere audiovizuale, deşi alocaţiile bugetare nu reprezintă venituri rezultate din activitatea de radiodifuzare câtă vreme legea nu le dă această destinaţie în tot sau în parte. Baza de calcul al remuneraţiilor din radiodifuzarea prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual este legal corespunzătoare cu veniturile din radiodifuzarea repertoriului gestionat colectiv de fiecare organism de gestiune colectivă, deoarece dispoziţiile art. 131 ind. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996 prevăd că baza de calcul al remuneraţiilor (care pot fi stabilite în formă forfetară sau în formă procentuală) poate fi constituită din veniturile obţinute din radiodifuzarea în care se utilizează repertoriul gestionat colectiv. Astfel, Legea nr. 8/1996 prevede:

„Art. 1311. - (1) Metodologia se negociază de către organismele de gestiune colectivă cu reprezentanţii prevăzuţi la art. 131 alin. (2) lit. b), ţinându-se seama de următoarele criterii principale:

a) categoria titularilor de drepturi, membri sau nemembri, şi domeniul pentru care se poartă negocierea;

b) categoria de utilizatori pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau ceilalţi utilizatori desemnaţi să negocieze;

c) repertoriul, confirmat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, gestionat de organismul de gestiune colectivă, pentru membrii proprii, precum şi pentru membrii altor organisme străine similare, în baza contractelor de reprezentare;

d) proporţia utilizării repertoriului gestionat de un organism de gestiune colectivă;

e) proporţia utilizărilor pentru care utilizatorul a îndeplinit obligaţiile de plată prin contracte directe cu titularii de drepturi;

f) veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul ce face obiectul negocierii;

g) în cazul în care nu există venituri se va folosi practica europeană în domeniu;

h) practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă.

(2) Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin cablu sau comunicare publică, ţinând cont de practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune colectivă. Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare.

(3) Remuneraţiile forfetare sau procentuale, prevăzute la alin. (2), pot fi solicitate numai dacă şi în măsura în care sunt utilizate opere pentru care drepturile de autor sau drepturile conexe protejate se află în termenele de protecţie prevăzute de lege.

(4) în cazul în care gestiunea colectivă este obligatorie conform prevederilor art. 1231, metodologiile se negociază fără a se ţine seama de criteriile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e), repertoriile fiind considerate repertorii extinse.

Astfel, nu pot fi admise nici pretenţiile apelantei ARAJEX cu privire la remuneraţia minimală procentuală din cererea completatoare de arbitraj depusă de ARAIEX la 27 ianuarie 2012 (care să fie, prin excepţie, 0,75% din baza de calcul de la art. 4 din metodologie), cerere la care SRTv s-a opus şi care a fost respinsă pe acest aspect corect şi legal de completul arbitral, ca inadmisibilă pentru lipsa negocierii ei cu utilizatorii. Tocmai pentru respectarea art. 1311 din Legea nr. 8/1996, şi completul arbitral a avut în vedere o bază de calcul ponderată, respectiv că procentul remuneraţiei procentuale cuvenite în cauză se va aplica în raport cu ponderea utilizării repertoriului (art. 4 şi 5 din metodologie), ceea ce înseamnă (în urma schimbării procentului de către Curte, de la 0,8%, la 1,2% conform celor mai sus arătate) 1,2% - la o utilizare de 100% a repertoriului, gestionat de fiecare organism de gestiune colectivă, în activitatea de radiodifuzare a organismelor de televiziune.

Având a se pronunţa în dispozitiv în limitele procesuale stabilite de apelurile declarate, Curtea are în vedere că remuneraţia în speţă este una echitabilă, pentru repertoriile utilizate în activitatea de radiodifuzară a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual, având formă procentuală, iar stabilirea modului de calcul în raport cu veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare care utilizează repertoriul gestionat colectiv este rezultată din dispoziţiile art. 1311 din Legea nr. 8/1996. Tocmai de aceea, în considerente, hotărârea arbitrată relevă faptul că baza de calcul al remuneraţiilor din radiodifuzarea prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual va fi corespunzătoare cu veniturile din radiodifuzarea repertoriului gestionat colectiv de organismul de gestiune colectivă al cărui repertoriu este utilizat, ceea ce înseamnă că baza de calcul al remuneraţiei procentuale prevăzută la art. 3 este constituită din veniturile organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al organismelor de gestiune colectivă sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare şi, respectiv, din ceea ce s-a menţionat în dispozitivul hotărârii arbitrate pe baza acordului utilizatorilor - venituri din abonamente, sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare (cu excepţia alocaţiilor bugetare incluse nelegal de completul arbitral în baza de calcul, cum s-a arătat mai sus de Curte), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege, fiind în aceeaşi măsură considerate venituri în sensul arătat mai sus veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului corespunzător spotului/spoturilor publicitar/publicitare radiodifuzat/radiodifuzate şi în măsura în care există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv, ponderea utilizării fiind determinată pe baza playlisturilor realizate de utilizatori, în raport cu repertoriul gestionat colectiv, iar, în situaţia în care organismele de gestiune colectivă deţin informaţii din care rezultă o pondere diferită, părţile vor analiza toate informaţiile şi vor stabili de comun acord ponderea utilizării.

Cu privire la cheltuielile de judecată din apel, Curtea va dispune, pe baza cererilor părţilor care le-au solicitat, conform art. 274,276 şi 277 din Codul de procedură civilă, în raport cu soluţiile de apel date, faţă de înscrisurile doveditoare ale acestor cheltuieli aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Respinge apelurile formulate de apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. Antena TV Group - S.A., în contradictoriu cu intimaţii S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PRO TV - S.A. şi cu apelantele Societatea Română de Televiziune - SRTv, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM şi Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, ca nefondate.

Admite apelurile formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune - SRTv, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM şi Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, în contradictoriu cu intimaţii S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PRO TV - S.A. şi cu apelantele Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA şi S.C. Antena TV Group - S.A.

Schimbă în parte Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012, care urmează să aibă următorul cuprins:

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii iniţiale de arbitraj invocată de CREDIDAM şi, în consecinţă, înlătură dispoziţiile Hotărârii arbitrale privitoare la inopozabilitatea metodologiei faţă de CREDIDAM.

Stabileşte forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune astfel:

 

METODOLOGIE

privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din

domeniul audiovizual de către organismele de televiziune

 

Art. 1. - Pentru radiodifuzarea directă sau indirectă a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, organismele de televiziune au obligaţia să plătească o remuneraţie echitabilă organismelor de gestiune colectivă, conform repertoriului acestora, cu respectarea principiului gestiunii colective facultative.

Art. 2. - Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual aduse anterior la cunoştinţa publică şi ale căror drepturi patrimoniale conexe se află în termenele de protecţie prevăzute de lege se poate face numai în baza unui contract încheiat cu organismele de gestiune colectivă.

Art. 3. - Organismele de televiziune, denumite utilizatori în sensul prezentei metodologii, au obligaţia să plătească organismelor de gestiune colectivă o remuneraţie pentru utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 1,2% din baza de calcul prevăzută la art. 4, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv.

Art. 4. - (1) Baza de caicul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente, sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.

(2) Sunt în aceeaşi măsură considerate venituri în sensul arătat mai sus veniturile societăţilor terţe, în special ale

societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, în măsura în care sunt încasate pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului corespunzător spotului/spoturilor publicitar/publicitare radiodifuzat/radiodifuzate şi în măsura în care există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv.

(3) Dacă utilizatorul nu obţine venituri din activitatea de radiodifuzare, remuneraţia se calculează sub forma unui procent din totalitatea cheltuielilor efectuate de către utilizator pentru această activitate.

Art. 5. - Ponderea utilizării va fi determinată pe baza playlisturilor realizate de utilizatori, în raport cu repertoriul gestionat colectiv. În situaţia în care organismele de gestiune colectivă deţin informaţii din care rezultă o pondere diferită, părţile vor analiza toate informaţiile şi vor stabili de comun acord ponderea utilizării.

Art. 6. - Remuneraţia se plăteşte trimestrial, până la data de 26 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată. Pentru întârziere la plată utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% pe zi, aferente sumelor neachitate la termen.

Art. 7. - La solicitarea scrisă a organismelor de gestiune colectivă, după efectuarea plăţilor, utilizatorul are obligaţia de a comunica acestuia copii, certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal, de pe documentele cuprinzând informaţiile pe baza cărora s-a determinat baza de calcul. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune colectivă o asemenea cerere va avea un termen de maximum 15 zile calendaristice pentru pregătirea şi transmiterea documentaţiei solicitate. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remuneraţiei, efectuat de către un auditor agreat de toate părţile.

Art. 8. - (1) Utilizatorii au obligaţia să transmită organismelor de gestiune colectivă, până la data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă, un raport care va cuprinde:

a) lista completă, în format electronic, a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual radiodifuzate din repertoriul organismelor de gestiune colectivă, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos:

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

A - Orchestră/Formaţie

B - Nr. de artişti

C - Nr. de catalog

D - Pro ducător

E - Anul înregistrării

 

Nr. crt.

Data difuzării

Minute

Secunde

Titlu

Autor piesă

Artist muzică

A

B

Album

C

D

E

Ţara

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

 

Figura 2Lex: Model de playlist

Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă;

b) baza de calcul a remuneraţiei.

(2) Raportul trebuie să fie transmis în format electronic şi să fie însoţit de o adresă de înaintare în scris purtând numele reprezentantului legal, semnătura şi ştampila utilizatorului, adresă prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informaţiilor conţinute în raport.

Art. 9. - Utilizatorii pot consulta repertoriul organismelor de gestiune colectivă, iar acesta trebuie să conţină cel puţin informaţiile necesare completării raportului mai sus menţionat.

Art. 10. - (1) Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismele de gestiune colectivă sau utilizatorii vor putea solicita iniţierea unei noi proceduri de negociere.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii arbitrale.

Obligă pe apelanta ARAIEX la plata în favoarea apelantei SRTv a sumei de 8,15 lei cheltuieli de judecată în apel.

Obligă pe apelanta ARAIEX la plata în favoarea apelantei CREDIDAM a sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată parţiale în apel.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 23 ianuarie 2013.

 

Preşedinte,

Judecător,

 

Grefier,

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A IX- A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

ÎNCHEIERE

Şedinţa din Camera de Consiliu din data de 5 iunie 2013

 

Dosar nr. 3.280/2/2012

Curtea constituită din:

Preşedinte - Bianca Antoaneta Scrob

Judecător - Crina Bianca Trămîndan

Grefier - Bratosin Petre Bogdan

Pe rol, soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de petenta - apelanta Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, strecurată în art. 4 alin. (1) din dispozitivul Deciziei civile nr. 10 din 23 ianuarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.280/2/2012, ce a avut ca obiect judecarea cererilor de apel formulate de apelantele Societatea Română de Televiziune, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - SA., Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX împotriva Hotărârii arbitrale nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în Dosarul de arbitraj nr. 3/2012, în contradictoriu cu intimaţi; S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PRO TV -S.A.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns apelanta Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM, prin avocat Savu Mariana, cu împuternicire avocaţială nr. 686.074 din 25 aprilie 2012, aflată la fila 47 din dosar, apelanta Asociaţia Română pentru Artiştii Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, prin consilier juridic Camelia Marilena Muntean, cu împuternicirea nr. 1.780 din 7 mai 2013, aflată la fila 997 din dosar, şi intimata S.C. PROTV - S.A., prin avocat Adrian Pintilie, cu împuternicirea avocaţială nr. 408.802 din 20 iunie 2012, aflată la fila 126 din dosar, lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că, la data de 9 mai 2013 şi la data de 14 mai 2013, O.R.D.A. a răspuns adreselor emise.

Curtea constată că O.R.D.A. şi-a declinat competenţa soluţionării cererii de îndreptare a erorii materiale în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, întrucât eroarea s-a strecurat în decizie, şi nu în hotărârea arbitrală.

Apelanta CREDIDAM, prin avocat, arată că prin motivele de apel formulate, ce se află la pagina 12, s-a apelat hotărârea în întregul său, deci şi cu privire la eroarea materială, şi solicită admiterea cererii şi înlocuirea menţiunii „venituri obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale” cu „venituri obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual”.

Apelanta CREDIDAM, prin avocat, apelanta ARAIEX, prin consilier juridic, şi intimata S.C. PRO TV - S.A., prin avocat, solicită admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale.

CURTEA

Prin Cererea înregistrată la data de 18 martie 2013 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, petenta - apelantă CREDIDAM a solicitat ca, în contradictoriu cu intimaţii Societatea Română de Televiziune, Asociaţia Română DE Comunicaţii Audiovizuale - ARCA, S.C. Antena TV Group - S.A.. Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau

Executanţi - ARAIEX, S.C. SBS Broadcasting Media -S.R.L. şi S.C. PRO TV - S.A., să dispună îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 10Adin 23 ianuarie 2013 a acestei instanţe, pronunţată în Dosarul nr. 3.280/2/2012, în sensul de a se menţiona în mod corect la art. 4 alin. (1) din forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune că „Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual”, în loc de „baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale.”, cum din eroare s-a trecut.

Având în vedere împrejurarea că Hotărârea arbitrală nr. 3 din 15 martie 2012, pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 3/2012 a avut drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţilor sau executaţilor, pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, iar nu remuneraţia datorată pentru aceste categorii de artişti pentru radiodifuzarea repertoriului de opere muzicale, cum din eroare s-a menţionat la art. 4 din forma finală a metodologiei stabilite prin Decizia nr. 10A din 23 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Având în vedere împrejurarea că în cauză sunt, prin urmare, îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 281 din Codul de procedură civilă,

DISPUNE:

Admite cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenta - apelantă CREDIDAM, în contradictoriu cu intimaţii Societatea Română de Televiziune, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale - ARCA. S.C. Antena TV Group - S.A., Asociaţia Româna pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, S.C. SBS Broadcasting Media - S.R.L. şi S.C. PROTV - S.A., strecurată în dispozitivul Deciziei civile nr. 10Adin 23 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi în consecinţă:

Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei în sensul că se va menţiona la art. 4 din forma finală a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune că „Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual”, în loc de „baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale.”

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 iunie 2013.

 

PREŞEDINTE

Judecător,

BIANCA ANTOANETA SCROB

Crina Bianca Trămîndan

 

Grefier,

 

Bratosin Petre Bogdan