MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 497/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 497         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 7 august 2013

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

20. - Ordonanţă privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

 

527. - Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.

 

560. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci

 

561. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Român de Metrologie Legală

 

570. - Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

769. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

 

Întrucât:

- la solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat o modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în cursul lunii martie 2013, care vizează, printre altele, amendarea Sistemului de garantare cu finanţare din PNDR în scopul excluderii posibilităţii de finanţare, prin intermediul schemelor de garantare, a scrisorilor de garanţie bancară pentru acordarea avansului din contractele de finanţare nerambursabilă;

- o astfel de măsură poate atrage consecinţe extrem de grave asupra dinamicii derulării proiectelor intrate în sistem pentru care a fost previzionat un anumit cash-flow, în condiţiile în care în ultimii ani de implementare a Programului trebuie intensificate eforturile pentru realizarea tuturor proiectelor contractate;

- în contextul în care valoarea reală a bunurilor materiale proprii ale beneficiarilor, în această perioadă de criză financiară, a scăzut considerabil, există mari dificultăţi pentru îndeplinirea de către beneficiari a cerinţelor băncilor comerciale pentru obţinerea finanţărilor necesare proiectelor de investiţii din PNDR, iar absenţa garanţiilor pentru a obţine creditul non-cash pentru emiterea scrisorilor de garanţie bancara presupune în mod real imposibilitatea acordării avansurilor beneficiarilor de proiecte de investiţii finanţate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

- în lipsa garanţiilor pentru scrisorile de garanţie bancară necesare avansurilor solicitate de beneficiari există un risc major de blocare a PNDR, ca urmare a imposibilităţii realizării investiţiilor sprijinite prin PNDR şi, implicit, riscul dezangajării fondurilor PNDR;

- pentru a răspunde acestor probleme stringente legate de lipsa garanţiilor pe care le întâmpină beneficiarii PNDR se impune crearea, în regim de maximă urgenţă, a cadrului legal pentru finanţarea din surse naţionale a acestui mecanism, astfel încât beneficiarii PNDR să aibă posibilitatea de a obţine, în cel mai scurt timp, finanţarea necesară derulării investiţiei pentru a evita situaţia nefinalizării proiectului până la sfârşitul Programului şi astfel a pierderii fondurilor,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. IX din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - (1) Anual, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), din prevederile bugetare de la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare”, titlul „împrumuturi”, precum şi din Fondul de garantare a creditelor, constituit şi reconstituit potrivit prevederilor Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din sumele disponibilizate la nivelul fondurilor de garantare, alocate în baza Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, şi din sumele rambursate de instituţiile de credit în baza Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, alocă fondurilor de garantare sumele necesare pentru acordarea de garanţii beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru facilitarea accesului la finanţarea bancară necesară în scopul realizării obiectivelor de investiţii cofinanţate prin PNDR.

(2) în înţelesul prezentei ordonanţe, prin fond de garantare se înţelege instituţia financiară nebancară care are în obiectul de activitate asumarea de angajamente de garantare şi este înscrisă la Registrul special al Băncii Naţionale a României.

(3) Sumele alocate se stabilesc prin convenţii încheiate între MADR şi fondurile de garantare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare din domeniul achiziţiilor publice.

Art. 2. - Finanţările aprobate de instituţiile de finanţare care pot fi garantate de fondurile de garantare vor fi acordate pentru:

a) emiterea scrisorilor de garanţie bancară necesare beneficiarilor prevăzuţi la art. 3 pentru încasarea avansului prevăzut în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu APDRP, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

b) creditele de investiţii necesare pentru realizarea obiectivelor de investiţii cofinanţate din FEADR de către beneficiarii prevăzuţi la art. 3 lit. b), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 3. - Beneficiarii garanţiilor acordate de fondurile de garantare sunt:

a) beneficiarii privaţi ai măsurilor 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere”. 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi” şi 313 „încurajarea activităţilor turistice” din PNDR pentru finanţările prevăzute la art. 2 lit. a);

b) beneficiarii privaţi ai axei LEADER pentru finanţările prevăzute la art. 2.

Art. 4. - Beneficiarii prevăzuţi la art. 3 nu vor putea beneficia de prevederile Legii nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Fondurile de garantare acordă garanţii cu o expunere de maximum 5 ori a sumei alocate de MADR şi cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) beneficiarii nu se află în dificultate economică conform definiţiei „firmei în dificultate” menţionate în secţiunea 2.1 - Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr. 244 din 1 octombrie 2004;

b) garanţia este legată de o finanţare bancară aprobată de o instituţie finanţatoare în scopul emiterii scrisorii de garanţie bancară necesare beneficiarilor pentru încasarea avansului prevăzut în contractele încheiate cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) sau, după caz, pentru finanţările contractate de beneficiari în vederea derulării investiţiilor finanţate prin axa LEADER, de o sumă maximă fixată şi o durată limitată;

c) garanţia acoperă maximum 80% din valoarea finanţării acordate de către instituţiile finanţatoare, iar diferenţa până la valoarea acesteia se asigură de către beneficiar cu garanţii proprii. În situaţia în care valoarea finanţării scade în timp, suma garantată descreşte, în mod proporţional, astfel încât, în orice moment, garanţia să nu acopere mai mult de 80% din valoarea finanţării;

d) beneficiarii vor emite un bilet la ordin în favoarea instituţiilor finanţatoare, fără protest, cu scadenţa la vedere, de valoare egală cu valoarea garanţiei, avalizat, după caz, în funcţie de tipul entităţii juridice, de către acţionari/asociaţi/administratori/reprezentanţi legali ai acestora în calitate de persoane fizice şi care la momentul executării de către instituţiile finanţatoare a contractelor de garantare va fi girat fără regres de către acestea fondurilor de garantare. Biletul la ordin, emis de beneficiar în condiţiile prezentei ordonanţe în favoarea fondurilor de garantare, reprezintă titlu executoriu, potrivit legii;

e) fondurile de garantare realizează demersurile pentru învestirea biletului la ordin cu formulă executorie, în scopul dobândirii calităţii de titlu executoriu;

f) beneficiarii plătesc un comision de garantare calculat pe baza ratingului stabilit de instituţia finanţatoare.

Art. 6. - Fondurile alocate şi dobânzile încasate prin plasarea acestora în sistem bancar se evidenţiază distinct în înregistrările contabile ale fondurilor de garantare, fiind considerate „împrumuturi subordonate”, aşa cum sunt definite de reglementările contabile ale Băncii Naţionale a României.

Art. 7. - (1) Dobânzile încasate de fondurile de garantare, în condiţiile legii, ca venit financiar rezultat din plasarea sumelor alocate de MADR în depozite bancare sau în titluri de stat, precum şi valoarea creanţelor recuperate sunt venituri neimpozabile pentru acestea şi reîntregesc sursa din care s-a efectuat plata garanţiei.

(2) Dobânzile încasate, inclusiv creanţele recuperate, vor fi utilizate pentru acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garanţiile acordate în baza prezentei ordonanţe prin plata valorii garanţiei/soldului garanţiei, în cazul contractelor de garantare executate de instituţiile finanţatoare pentru împrumutaţii care nu şi-au îndeplinit obligaţii asumate prin contractele de finanţare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) în situaţia în care valoarea garanţiilor executate de instituţiile finanţatoare depăşeşte nivelul dobânzilor acumulate şi afectează sumele alocate de MADR pentru acordarea de garanţii, reîntregirea sumelor alocate se va realiza din bugetul MADR, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - (1) în cazul debitorilor aflaţi în procedura insolvenţei, recuperarea creanţelor se face, în condiţiile legii, de către fondurile de garantare, prin înscrierea la masa credală, sau, după caz, de băncile comerciale prin executarea garanţiilor prevăzute în contractul de credit şi pentru Fond în calitate de cocreditor.

(2) Sumele finale recuperate astfel, precum şi cele virate de instituţiile finanţatoare fondurilor de garantare ca urmare a executării celorlalte garanţii prevăzute în contractul de credit reîntregesc sursa din care Fondul a efectuat plata.

Art. 9. - (1) Pentru neplata la scadenţă de către avalişti a sumelor înscrise în biletul la ordin, aceştia datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Executarea silită a avalistului biletului la ordin pentru neplata atât a sumelor cuprinse în biletul la ordin, cât şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestora se efectuează potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în temeiul biletului la ordin emis de debitor şi avalizat de către acţionari/asociaţi/administratori/reprezentanţi legali în calitate de persoane fizice, transmis spre executare de fondurile de garantare, după ce au fost învestite cu formulă executorie, conform dispoziţiilor legale, cu respectarea art. 6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Sumele recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sunt venituri ale bugetului de stat.

Art. 10. - Comisioanele de garantare datorate de beneficiari potrivit prevederilor art. 5 lit. f) sunt venituri ale fondurilor de garantare.

Art. 11. - Lunar, până în data de 10 a lunii curente, fondurile de garantare vor transmite MADR situaţia sumelor primite şi utilizate, în vederea întocmirii contului de execuţie pentru luna expirată şi a transmiterii acestuia la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 15 a lunii curente.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 20.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 14 alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, precum şi al art. 1 alin. (1) lit. b), art. 2 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.. prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 671/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 5 iulie 2007, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice,

Doru Ciocan

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 24 iulie 2013.

Nr. 527.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în temeiul prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. &1/ZUQ6, republicata, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(2) A.N.R.S.C. are sediul central în municipiul Bucureşti, str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3.

Art. 2. - (1) A.N.R.S.C. are ca scop reglementarea, monitorizarea şi controlul la nivel central al activităţilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în sfera sa de reglementare, potrivit legii.

(2) A.N.R.S.C. efectuează încasarea veniturilor din activităţile desfăşurate, urmăreşte şi execută creanţele, în condiţiile legii.

(3) A.N.R.S.C. are competenţele şi atribuţiile prevăzute de Legea nr. 51/2006, republicată, şi de legislaţia specifică fiecărui serviciu comunitar de utilitate publică.

Art. 3. - (1) A.N.R.S.C. Îşi exercită prerogativele de autoritate publică centrală în condiţii de echidistanţă şi tratament nediscriminatoriu faţă de utilizatori, faţă de toţi furnizorii/prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi faţă de autorităţile administraţiei publice locale.

(2) A.N.R.S.C. Îşi exercită competenţele şi atribuţiile faţă de toţi furnizorii/prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, operatorii economici şi instituţiile publice care desfăşoară în condiţii de monopol activităţi specifice serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare, precum şi faţă de operatorii economici care montează şi/sau exploatează sisteme de repartizare a costurilor.

 

CAPITOLUL II

Conducerea A.N.R.S.C.

 

SECŢIUNEA 1

Preşedintele A.N.R.S.C.

 

Art. 4. - (1) A.N.R.S.C. este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat ajutat de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat.

(2) Preşedintele este numit şi revocat în/din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în condiţiile legii.

(3) Preşedintele asigură îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor care revin A.N.R.S.C., potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, ale prezentului regulament, precum şi a atribuţiilor specifice prevăzute de alte acte normative.

(4) Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, emite ordine, decizii şi avize. Preşedintele A.N.R.S.C. poate delega, prin ordin, atribuţiile sale vicepreşedintei ui sau altor persoane cu funcţii de conducere.

Art. 5. - Preşedintele A.N.R.S.C. reprezintă instituţia în relaţiile cu ministerele, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice şi fizice din ţara şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Art. 6. - Preşedintele îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) organizează, conduce şi controlează activitatea structurilor AN R.S.C.;

b) exercită calitatea de ordonator de credite;

c) comunică ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice rapoarte anuale cu privire la starea serviciilor comunitare de utilităţi publice din sfera de reglementare a A.N.R.S.C. şi la activitatea A.N.R.S.C, în vederea prezentării acestora Guvernului;

d) asigură colaborarea cu ministerele, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţii similare din străinătate, furnizorii/prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice şi reprezentanţii utilizatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice şi alţi operatori economici, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin A.N.R.S.C, potrivit legii;

e) coordonează procesul de elaborare a reglementărilor specifice serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în sfera de reglementare a A.N.R.S.C;

f) avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, care au implicaţii şi consecinţe asupra activităţilor din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice;

g) stabileşte obiectivele de performanţă individuală ale personalului A.N.R.S.C, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Vicepreşedintele A.N.R.S.C.

 

Art. 7. - Vicepreşedintele este numit şi revocat în/din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în condiţiile legii.

Art. 8. - În cazul în care preşedintele se află în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator de credite, precum şi celelalte atribuţii ce îi revin se exercită în numele preşedintelui A.N.R.S.C. de către vicepreşedintele A.N.R.S.C..

Art. 9. - Vicepreşedintele are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează, controlează şi răspunde de activitatea instituţiei în limita dispoziţiilor specifice primite de la preşedinte;

b) îndeplineşte orice alte sarcini şi dispoziţii primite de la preşedintele A.N.R.S.C, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III

Consiliul consultativ al A.N.R.S.C.

 

Art. 10. - (1) Preşedintele A.N.R.S.C. este asistat de un consiliu consultativ ale cărui lucrări le coordonează.

(2) Consiliul consultativ este constituit dintr-un preşedinte şi 9 membri, numiţi prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C. conform legii. Preşedintele A.N.R.S.C. conduce activitatea consiliului consultativ, fiind preşedintele acestuia.

(3) Secretariatul consiliului consultativ este asigurat de o persoană din cadrul A.N.R.S.C, desemnată de preşedinte prin ordin şi care nu este membru al consiliului.

Art. 11. - (1) Consiliul consultativ se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru sau la cererea preşedintelui.

(2) Principalele sarcini şi atribuţii ale membrilor consiliului consultativ:

a) aprobă, în şedinţa de constituire, cu majoritate de voturi, regulamentul propriu de funcţionare, la propunerea preşedintelui;

b) adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor din numărul total al acestora; în caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui este hotărâtor;

c) analizează şi propune modificări ale normelor şi normativelor tehnico-economice în raport cu politicile economice guvernamentale, evoluţia tehnologiilor aplicate şi dinamica puterii de cumpărare;

d) analizează şi propune elaborarea/abrogarea, modificarea sau completarea, după caz, de acte normative în sprijinul dezvoltării serviciilor pentru populaţie, reducerii componentelor birocratice şi armonizării intereselor şi raporturilor dintre furnizori/prestatori şi utilizatori;

e) întocmeşte raportul anual de analiză şi sinteză a activităţii proprii, aprobat cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor consiliului.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea şi funcţionarea A.N.R.S.C.

 

SECŢIUNEA 1

Organizarea A.N.R.S.C.

 

Art. 12. - (1) Structura organizatorică a A.N.R.S.C. este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(2) Numărul maxim de posturi în aparatul central al A.N.R.S.C. şi în agenţiile teritoriale este de 96, exclusiv preşedintele şi vicepreşedintele, din care 68 de posturi pentru aparatul central şi 28 de posturi pentru agenţiile teritoriale.

(3) în structura A.N.R.S.C se organizează şi funcţionează agenţii teritoriale, fără personalitate juridică. Sediile agenţiilor teritoriale ale A.N.R.S.C, precum şi arondarea lor geografică se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

(4) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al preşedintelui, în funcţie de nevoile instituţionale şi structura proprie de personal, pot fi constituite servicii, birouri şi compartimente în aparatul central, iar în cadrul agenţiilor teritoriale, birouri şi/sau compartimente judeţene.

(5) Statul de funcţii şi normativele proprii de personal ale A.N.R.S.C se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice la propunerea preşedintelui A.N.R.S.C., în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile generale ale compartimentelor de specialitate din cadrul A.N.R.S.C.

 

Art. 13. - Compartimentele de specialitate din cadrul A.N.R.S.C. asigură îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în următoarele domenii de activitate:

a) Compartimentul audit intern: realizează auditarea activităţilor desfăşurate de întreg aparatul A.N.R.S.C, în vederea gestionării în mod corespunzător a patrimoniului A.N.R.S.C;

b) Direcţia financiar, contabilitate, administrativ: gestionează elementele de activ şi pasiv ale patrimoniului autorităţii, întocmeşte documentaţia de urmărire a debitorilor rezultaţi din neachitarea creanţelor datorate A.N.R.S.C, asigură exercitarea controlului financiar preventiv privind execuţia bugetului A.N.R.S.C. şi organizează procedurile de achiziţii publice pentru bunuri, servicii şi lucrări conform legislaţiei privind achiziţiile publice;

c) Serviciul juridic, contencios şi metodologie: asigură activitatea de asistenţă şi reprezentare juridică a A.N.R.S.C, coordonează activitatea de avizare/elaborare a proiectelor de acte normative la nivelul A.N.R.S.C, avizează pentru legalitate actele cu caracter juridic emise la nivelul instituţiei;

d) Compartimentul comunicare şi relaţii cu publicul: promovează, prin mijloace specifice, imaginea publică a A.N.R.S.C, gestionează şi soluţionează petiţiile, în condiţiile legii;

e) Biroul resurse umane, IT şi prevenirea şi protecţia muncii: gestionează politica de resurse umane şi securitate şi sănătate în muncă, iniţiază şi organizează programe de instruire şi pregătire profesională în domeniile de activitate reglementate de A.N.R.S.C., îmbunătăţeşte permanent şi menţine în funcţiune sistemul informatic;

f) Direcţia reglementări, licenţe, preţuri şi tarife: elaborează reglementări tehnice şi comerciale, proceduri de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, norme metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, din competenţa de reglementare a A.N.R.S.C. Propune eliberarea de licenţe pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, precum şi eliberarea de autorizaţii pentru operatorii economici care montează şi/sau exploatează sisteme de repartizare a costurilor. Propune spre avizare/aprobare preţurile şi tarifele conform competenţelor conferite de lege;

g) Direcţia generală monitorizare şi control: analizează şi evaluează starea serviciilor comunitare de utilităţi publice la nivel naţional, supraveghează şi monitorizează desfăşurarea procedurilor pentru delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, controlează implementarea şi respectarea de către furnizori/prestatori şi autorităţile administraţiei publice locale a legislaţiei şi a reglementărilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice şi coordonează activitatea desfăşurată la nivelul agenţiilor teritoriale;

h) Compartimentul executarea silită a creanţelor: asigură executarea silită a creanţelor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Resurse umane

 

Art. 14. - (1) Personalul A.N.R.S.C. este constituit din salariaţi angajaţi pe bază de contract individual de muncă.

(2) Angajarea, promovarea, precum şi modificarea sau încetarea raporturilor de muncă ale personalului A.N.R.S.C. se fac în conformitate cu reglementările legale în vigoare, cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale contractului colectiv de muncă şi se aprobă prin decizie a preşedintelui.

(3) Criteriile şi modul de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual din cadrul A.N.R.S.C, precum şi Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor sau examenelor de ocupare a posturilor vacante ori temporar vacante şi a examenelor de promovare şi avansare a personalului contractual din structura A.N.R.S.C. se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice la propunerea preşedintelui A.N.R.S.C., în condiţiile legii.

Art. 15. - (1) Salarizarea personalului A.N.R.S.C. se stabileşte în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2) Drepturile salariale şi celelalte drepturi de personal se stabilesc în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Finanţarea A.N.R.S.C.

 

Art. 16. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale A.N.R.S.C. se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, sau din alte surse, în condiţiile legii.

(2) Tarifele percepute pentru acordarea licenţelor, cele pentru eliberarea autorizaţiilor, precum şi pentru activitatea de pregătire şi specializare profesională a furnizorilor/prestatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice, contribuţiile furnizorilor/ prestatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa de reglementare şi orice alte sume încasate în condiţiile legii se fac venit la bugetul de stat.

(3) Se fixează în cuantum de 0.12% contribuţia datorată de:

a) furnizorii/prestatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, din veniturile înregistrate ca urmare a furnizării/prestării serviciilor/activităţilor aflate în sfera de reglementare a A.N.R.S.C. sau din fondurile băneşti alocate de autorităţile administraţiei publice locale pentru desfăşurarea acestor activităţi;

b) operatorii economici care prestează activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi serviciului public de alimentare cu energie termică şi care nu exploatează sisteme publice, din veniturile înregistrate ca urmare a furnizării serviciilor.

(4) Modul de achitare a contribuţiei prevăzute la alin. (3) se stabileşte cu avizul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Nivelul tarifelor prevăzute la alin. (2) se stabileşte în actele normative de aprobare a regulamentelor privind acordarea licenţelor/autorizaţiilor, precum şi în actul normativ privind aprobarea tarifelor pentru activitatea de pregătire şi specializare profesională a furnizorilor/prestatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice.

Art. 17. - A.N.R.S.C. are un parc auto normat pentru activităţi specifice de 19 autoturisme. Consumul lunar de carburanţi normat pe fiecare autoturism este de 450 litri.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 18. - (1) Atribuţiile şi sarcinile compartimentelor de specialitate se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament

(2) Atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile posturilor din structura A.N.R.S.C. se stabilesc prin fişele posturilor, aprobate de preşedinte.

Art. 19. - Încadrarea personalului în numărul maxim de posturi se face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin decizie a preşedintelui A.N.R.S.C.

 

ANEXĂ 1)

la regulament

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.

 


*) Organizate la nivel de direcţie/serviciu/birou.

1) Anexa este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 11 septembrie 1998, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este de 243.”

2. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea personalului Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,

Alexandru Cristian Ştrenc

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 560.

 

ANEXĂ1)

(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 573/1998)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci

 

Structura organizatorică completă conţinând servicii şi birouri se stabileşte în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 573/1998, cu modificările ulterioare.


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Român de Metrologie Legală

În temeiul articolului 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă următoarea hotărâre:

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Român de Metrologie Legală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 13 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Numărul maxim de posturi este de 659.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) la prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea personalului Biroului Român de Metrologie Legală în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Varujan Vosganian

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Fănel Iacobescu

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 561.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 193/2002)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Biroului Român de Metrologie Legală – BRML

 


* Se organizează la nivel de compartiment/birou/serviciu în funcţie de numărul de personal, conform legii.

1) Prevederi le anterioare privitoare la Direcţia inspecţii şi supravegherea pieţei - DISP din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală, cuprinse în alte acte normative, se vor referi la structura Inspecţii şi supravegherea pieţei din cadrul Biroului Român de Metrologie Legală.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea Fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 570.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu

 

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea fondului mutual

 

Art. 1. - (1) Fondurile mutuale înfiinţate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu au ca unic obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare fermierilor afiliaţi, pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, şi se organizează ca structură tehnică şi de coordonare la nivel central cu 8 centre regionale fără personalitate juridică în subordine.

(2) Fondurile mutuale înfiinţate şi acreditate sunt responsabile pentru întregul teritoriu naţional şi pentru ansamblul activităţilor agricole definite de art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.

(3) Fondurile mutuale înfiinţate trebuie să aibă o secţiune comună şi pot avea secţiuni specializate, structuri fără personalitate juridică, care acoperă pierderile înregistrate pe unul sau mai multe tipuri de producţie separate. Fiecare secţiune specializată, definită prin statutul de funcţionare a fondului ca subdiviziune a acestuia, inclusiv cu resurse financiare separate, va fi coordonată de un responsabil tehnic ales sau numit de către consiliul director, va ţine evidenţa financiar-contabilă proprie şi va fi reprezentată în cadrul consiliului director ai fondurilor mutuale.

(4) Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare membrilor atât din resursele financiare ale secţiunii comune, cât şi din resursele financiare ale secţiunilor specializate, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare stabilita prin statutele proprii sau regulamentele interne de organizare şi funcţionare. Compensaţiile financiare vor fi stabilite în funcţie de resursele financiare existente şi de decizia consiliului director.

(5) Crearea sau modificarea oricărei secţiuni specializate în cadrul fondurilor mutuale se supune aprobării consiliului director al acestora.

Art. 2. - Resursele financiare ale fondurilor mutuale sunt asigurate în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013.

Art. 3. - (1) Capitalul fondurilor mutuale este constituit din:

a) contribuţiile membrilor pentru secţiunea comună;

b) contribuţiile membrilor pentru secţiunile specializate.

(2) Modalitatea de calcul al fiecărei contribuţii şi nivelul acestora se vor stabili de către consiliul director al fondurilor mutuale.

Art. 4. - Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare fermierilor pentru pierderile economice determinate de bolile animalelor, ale plantelor, precum şi pentru pierderile determinate de un incident de mediu, în limita resurselor financiare ale fondurilor mutuale şi cu aprobarea consiliului director.

Art. 5. - Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare numai membrilor care au contribuţiile stabilite la art. 3 achitate la zi, pe baza angajamentului acestora de a ceda fondurilor mutuale dreptul legal de recuperare-cesionare potrivit prevederilor art. 71 alin. (11) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Art. 6. - După acreditarea fondurilor mutuale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale monitorizează activitatea acestora, efectuând audit anual în vederea verificării respectării condiţiilor de acreditare. Acreditarea poate fi retrasă temporar/definitiv, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 7. - Contribuţia financiară aferentă cheltuielilor ocazionate de funcţionarea fondurilor mutuale este definită conform art. 71 alin.(6) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi va fi inclusă în cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.

Art. 8. - În baza reglementărilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013, fondul poate derula şi implementa inclusiv programe de compensare financiară, Ia cererea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

CAPITOLUL II

Lista bolilor şi dăunătorilor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membri

 

Art. 9. - (1) Lista bolilor animalelor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membrii fondului este cea stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală şi/sau în anexa la Decizia nr. 90/424/CEE.

(2) Bolile şi dăunătorii de carantină la plante care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către membrii fondului sunt cei prevăzuţi prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - Lista bolilor şi dăunătorilor la plante, altele decât cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este stabilită prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

 

CAPITOLUL III

Criterii de evaluare a capacităţii unui anumit eveniment de a atrage plata unor compensaţii financiare

 

Art. 11. - (1) Sunt considerate eligibile pentru acordarea de compensaţii financiare de către un fond mutual pierderile economice, fie că sunt anterioare, fie că sunt ulterioare expertizei tehnice a fondului mutual care confirmă caracterul compensator al acestora, rezultate ca urmare a apariţiei unuia dintre evenimentele menţionate mai jos:

a) pierderi de efective la animale sau de producţie la plante;

b) pierderile economice rezultate din activitatea desfăşurată în exploataţie, în special scăderea performanţelor zootehnice ale animalelor sau scăderea producţiei plantelor;

c) pierderile economice provenite din restricţionarea sau interdicţia circulaţiei ori a schimburilor, limitarea zonelor pentru păşunat, schimbarea destinaţiei producţiei, restricţionarea utilizării sau distrugerea unor produse de pe exploataţie, tratamente sanitare, restricţionarea folosirii solurilor ori devalorizarea comercială a producţiei;

d) pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislaţia fitosanitară în vigoare;

e) pierderile economice provocate de un incident de mediu definit potrivit art. 2 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013.

(2) Prin costuri şi pierderi legate de pierderea animalelor sau plantelor, în sensul alin. (1) lit. a), se înţelege:

a) costurile sau pierderile legate de mortalitatea animalelor, pe baza valorii de piaţă obiective a acestor animale;

b) costurile sau pierderile cauzate de depistarea organismului dăunător de carantină;

c) costurile sau pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislaţia fitosanitară în vigoare;

d) costurile sau pierderile legate de sacrificarea animalelor, decisă, pe de o parte, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor atunci când despăgubirea acordată de stat nu acoperă totalitatea costurilor şi pierderilor legate de această sacrificare sau, pe de altă parte, în cadrul unui plan de combatere/prevenire desfăşurat de organele abilitate, pe baza valorii de înlocuire a animalelor sacrificate, cu deducerea făcută din valoarea de abatorizare a acestora;

e) costurile legate de dezinfecţia spaţiilor de creştere a animalelor, numai dacă măsurile de dezinfecţie sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară; costurile legate de dezinfecţia terenului, a spaţiilor de cultivare, depozitare a plantelor, numai dacă măsurile sunt impuse de organismele oficiale fitosanitare;

f) costurile legate de măsurile impuse de spălarea sau dezinfecţia unor utilaje agricole, echipamente, spatii de depozitare, staţii de ambalare, numai dacă măsurile de dezinfecţie sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară, fitosanitară;

g) costurile sau pierderile legate de distrugerea plantelor, pe baza costului acestora de distrugere şi a prejudiciului economic legat de plantele distruse, care include cheltuielile de replantare şi costurile de recultivare a culturilor perene, cu deducerea făcută din valoarea reziduală sumelor aferente.

(3) Prin costuri şi pierderi economice din activitatea desfăşurată în exploataţie, în sensul alin. (1) lit. b), se înţelege:

a) costurile sau pierderile legate de scăderea fertilităţii animalelor, scăderea sau stoparea producţiei animalelor, slaba vânzare a animalelor şi supracosturile generate de aceasta din urmă;

b) costurile sau pierderile legate de scăderea sau stoparea producţiei plantelor, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a producţiei medii a unei plante neafectate şi valoarea comercială a producţiei medii a unei plante afectate.

(4) Prin costuri şi pierderi de ordin economic şi comercial, în sensul alin. (1) lit. c), se înţelege:

a) costurile sau pierderile legate de imobilizarea animalelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii de circulaţie sau de schimb, pe baza costurilor privind hrănirea, îngrijirea şi întreţinerea animalelor imobilizate, a pierderii valorii comerciale a animalelor imobilizate, a pierderilor legate de suspendarea certificării animalelor şi pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de pierderile provocate de închiderea unor pieţe ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări terţe;

b) costurile sau pierderile legate de izolarea plantelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii de circulaţie sau de schimb, pe baza costului referitor la stocarea şi întreţinerea plantelor izolate, a pierderii valorii comerciale a plantelor izolate, a pierderilor legate de suspendarea paşaportului fitosanitar european şi a pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de pierderile unor pieţe ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări terţe;

c) costurile sau pierderile legate de limitarea zonelor de păşunat, pe baza costului de achiziţie şi transport al furajelor cumpărate în substituirea limitării zonelor de păşunat;

d) costurile sau pierderile legate de schimbarea destinaţiei producţiei, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a producţiei rezultate din destinaţia prevăzută iniţial şi valoarea comercială a producţiei rezultate din noua destinaţie;

e) costurile şi pierderile legate de o restricţie de utilizare sau de distrugerea produselor exploataţiilor, pe baza pierderii valorii comerciale a produselor cu utilizare redusă sau distruse şi a costului de distrugere a produselor;

f) costurile sau pierderile legate de tratamentele fitosanitare, pe baza costului de achiziţie şi administrare a tratamentelor fitosanitare;

g) costurile legate de tratamentele sanitar-veterinare pe baza costului de achiziţie şi de administrare a tratamentelor sanitar-veterinare;

h) costurile sau pierderile legate de declasarea comercială a animalelor, plantelor şi produselor acestora, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea prevăzută şi valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea consecutivă declasării;

i) costurile legate de restricţionarea folosirii solurilor, pe baza costului de distrugere a culturilor vizate de măsura de restricţiona re şi a costului de replantare a unei culturi de înlocuire;

j) costurile şi pierderile legate de limitarea alegerii culturii de producţie, pe baza diferenţei dintre valoarea culturii vizate de limitare şi valoarea culturii puse în producţie sau a culturii de referinţă ori, în cazul terenurilor lăsate pârloagă, dintre valoarea culturii vizate de limitare, valoarea medie pe ultimii 5 ani pentru culturile anuale şi zero;

k) costurile suplimentare se vor calcula ca diferenţa dintre veniturile obţinute din valorificarea produselor rămase în urma incidentului şi costurile generale pentru cultura respectivă; această valoare nu va depăşi valoarea x% din costurile directe sau x lei.

(5) Pierderea de venit se calculează prin diferenţa dintre:

a) rezultatul exprimat în lei/hectar/cap, obţinut din înmulţirea producţiei medii pe cei 3 ani precedenţi anului în cauză, exprimată în kg/nectar/kg/kg.g.v, realizată pentru fiecare cultură/categorie de animale în parte, cu preţul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, obţinut pe cei 3 ani precedenţi anului respectiv; şi

b) pentru producţia vegetală, rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea cantităţii de produse agricole, exprimată în kg/hectar, obţinută pe fiecare cultură în parte de pe suprafeţele afectate în toamna anului agricol respectiv sau/şi primăvara aceluiaşi an agricol, cu preţul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, din cursul anului în cauză.

(6) La valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se pot adăuga alte costuri suportate de producătorul agricol ca urmare a faptului că recolta/producţia zootehnică nu s-a realizat.

(7) Din valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se scad, după caz, orice sumă primită în cadrul unui regim de asigurare şi/sau costurile nesuportate de producătorul agricol ca urmare a efectelor evenimentelor cauzate de boli ale plantelor/incidente de mediu.

Art. 12. - (1) Pot beneficia de compensaţii financiare membrii fondului a căror producţie, pe culturi/specii de animale, a fost diminuată în anul în cauză cu un procent mai mare de 30% faţă de producţia medie realizată de acesta în 3 ani anteriori” consecutivi. În cazul în care un producător agricol nu a mai cultivat/crescut în anii precedenţi cultura/specia afectată, acesta se consideră că se încadrează în procentul de peste 30% de pierdere de producţie prin comparare cu datele publicate anual de către Institutul Naţional de Statistică în Anuarul statistic al României.

(2) Calculul compensaţiei financiare are la bază pierderea de venit şi, după caz, alte costuri suportate şi/sau nesuportate de beneficiar. În cazul în care cultura/specia afectată nu a mai fost cultivată/crescută în anii precedenţi sau producătorul agricol în cauză are un istoric incomplet al activităţii agricole anterioare anului în cauză sau nu are un istoric al activităţii agricole anterioare anului în cauză, metoda de calcul prevăzută la art. 11 alin. (5) lit. a) va utiliza datele privind producţia medie la hectar/cap şi preţul mediu de achiziţie, publicate anual de către Institutul Naţional de Statistică în Anuarul statistic al României.

(3) Nivelul maxim al compensaţiilor financiare acordate producătorilor agricoli din contribuţia financiară nu poate depăşi 65% din valoarea totală a costurilor eligibile rezultate prin aplicarea prevederilor art. 11 şi 12, după caz.

 

CAPITOLUL IV

Tipurile de costuri administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru acordarea sprijinului

 

Art. 13. - Cheltuielile administrative eligibile pentru sprijin financiar din contribuţia financiară pentru crearea şi funcţionarea fondurilor mutuale sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea şi funcţionarea acestora, cu excepţia cheltuielilor de investiţii şi a amortizării aferente, impozitelor şi taxelor datorate bugetului local sau de stat, altele decât cele aferente cheltuielilor de personal, provizioanelor, cheltuielilor excepţionale, amenzilor şi penalităţilor financiare, cheltuielilor pentru acţiunile în contencios şi taxei pe valoarea adăugată.

Art. 14. - Nivelul maxim al cheltuielilor administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru sprijin financiar din contribuţia financiară va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

 

CAPITOLUL V

Modalitatea de calcul al costurilor suplimentare care constituie pierderi economice în temeiul art. 71 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (CE) 73/2009

 

Art. 15. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabileşte anual prin ordin al ministrului, pe baza indicatorilor tehnologici din anul anterior, diferenţiat pe sectoare, animal şi vegetal, categoriile de costuri suplimentare de natură să determine pierderi economice pentru care fondurile mutuale constituite şi acreditate potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 pot acorda compensaţii financiare, calculate potrivit art. 12 alin. (3).

Art. 16. - Pentru sectorul vegetal costurile suplimentare sunt calculate ca procent din total cost de producţie la hectar, în funcţie de cultură şi stare de vegetaţie, raportat la momentul recoltării (fără costuri de depozitare şi transport).

Art. 17. - (1) Pentru sectorul zootehnic costurile suplimentare se calculează ca procent din costul total de producţie pe unitatea de produs, pe toată filiera de producţie, cu excepţia segmentului final al producţiei de came, unde calculul se va raporta la kg./gr. vie (se exclud cheltuielile de abatorizare şi transport).

(2) În situaţia în care este afectat întregul flux tehnologic sau costul suplimentar intervine în cadrul etapelor premergătoare obţinerii producţiei agricole, pierderea economică intervenind prin compensarea deficitului de material biologic sau de materii prime, calculul costurilor suplimentare se raportează pe fermă/exploataţie.

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011

 

Având în vedere dezbaterile din şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Barouri lor din România referitoare la necesitatea modificării şi completării Statutului profesiei de avocat,

în temeiul prevederilor aii. 2 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 6 din 29-30 martie 2013 privind mandatarea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România de a îndeplini atribuţiunea prevăzută la art. 64 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995,

Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, întrunit la 29 iunie 2013 la Constanţa, constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, h o t ă r ă s t e:

Art. I. - Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 279, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.”

2. La articolul 281, alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Soluţia se comunica. În termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, Sa sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum si, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.

(5) în caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de procedură civilă.”

3. La articolul 283, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.”

4. La articolul 283, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă,”

5. La articolul 284, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.”

6. La articolul 285, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

(4) Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.”

7. Articolul 287 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 287. - (1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.

(3) Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.

(4) începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare.”

8. În tot cuprinsul capitolului IV subsecţiunea a 3-a, termenul „recurs” se înlocuieşte cu termenul „contestaţie”.

Art. II. - Dispoziţiile prezentei hotărâri au regimul prevăzut de art. 85 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat.

Art. III. - Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România,

Gheorghe Florea

 

Constanţa, 29 iunie 2013.

Nr. 769.