MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 481/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 481         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 1 august 2013

 

SUMAR

 

DECRETE

 

707. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

708. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

709. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

710. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

521. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

340. - Decizie privind numirea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Economic şi Social

 

341. - Decizie privind numirea domnului Virgil Daniel Popescu în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

 

342. - Decizie privind numirea responsabilului naţional cu autorizarea finanţării PHARE, Facilitatea de tranziţie şi SAPARD

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

543/2.366/1.446/1.489/1.441/879. - Ordin al ministrului fondurilor europene, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale si administraţiei publice, al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului economiei, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului transporturilor pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice

 

1.038. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 691/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Dâscă Cezar, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, se eliberează din funcţie, ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 707.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1)şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Marina Viorica, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei, se eliberează din funcţie, ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 708.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 690/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Bocşe Elena Lucica, judecător la Curtea de Apel Oradea, se eliberează din funcţie, ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 709.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin, (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 479/2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Creţu Marcel, preşedintele Judecătoriei însurăţei, se eliberează din funcţie, ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 30 iulie 2013.

Nr. 710.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Regiei Autonome “Monetăria Statului” din subordinea Băncii Naţionale a României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli în structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Băncii Naţionale a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) În cazul în care în cursul execuţiei bugetare se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă “Monetăria Statului” va putea efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 24 iulie 2013.

Nr. 521.

 

ANEXĂ

 

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI

Regia Autonomă “Monetăria Statului”

Bucureşti, sectorul 5, str. Fabrica de Chibrituri nr. 30

Cod unic de înregistrare RO427304

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2013

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri an curent

(2013)

0

1

2

3

5

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.3+Rd.4)

1

48199

 

1

 

Venituri din exploatare

2

48019

 

2

 

Venituri financiare

3

180

 

3

 

Venituri extraordinare

4

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.5=Rd.6+Rd.17+Rd,18)

5

38496

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

6

38046

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

7

23047

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate

8

102

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

9

11769

 

 

 

C1

ch. cu salariile

10

7977

 

 

 

C2

bonusuri

11

1259

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

12

0

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

13

0

 

 

 

C4

cheltuieli aferente contractului de mandat

14

270

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

15

2263

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

16

3128

 

2

 

Cheltuieli financiare

17

450

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

18

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

19

9703

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

20

1552

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

21

8151

 

1

 

Rezerve legale

22

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

23

0

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

24

0

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

25

0

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

26

0

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor do la Rd. 22, 23, 24, 25 şi 26.

27

8151

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic În exerciţiul financiar de referinţă

28

518

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

29

4373

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat sau local, după caz

30

0

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.22 - Rd.29 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

31

3260

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

32

0

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

33

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

34

0

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

35

0

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

36

0

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

37

0

 

 

e)

alte cheltuieli

38

0

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

39

6380

 

1

 

Alocaţii de la buget

40

0

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

41

6380

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

42

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

43

300

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

44

300

 

3

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b), din care:

45

9236

 

 

a)

cheltuieli cu salariile

46

7977

 

 

b)

bonusuri

47

1259

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de munca (Rd.46/Rd.44)/12*1000

48

2215,833

 

5

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.45/Rd.44)/12*1000

49

2565,556

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preturi curente (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44)

50

160,6633

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (Rd.1/Rd.44*ICP)

51

160,6633

 

8

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/ persoana)

52

1588,19

 

9

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.5/Rd.1)x1000

53

798,69

 

10

 

Plăţi restante, în preţuri curente

54

0

 

11

 

Creanţe restante, în preţuri curente

55

0

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Economic şi Social

 

Având în vedere propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, formulată prin Adresa nr. 988 din 24 iulie 2013, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/4.769 din 24 iulie 2013,

în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social nr. 248/2013,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se numesc ca membri în Consiliul Economic şi Social reprezentanţii societăţii civile, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 1 august 2013.

Nr. 340.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând reprezentanţii societăţii civile în Consiliul Economic şi Social

 

Nr. crt.

Nume şi prenume

Organizaţie

1.

Sevastiţa Grigorescu

Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti - UCECOM

2.

Costel Stanciu

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor - APC

3.

Adrian Dită

Fundaţia pentru SMURD

4.

Cătălin Zamfir

Academia Română

5.

Dragoş Nicolae Drăghinescu

Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România

6.

Preda Nedelcu

Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice - CNPV

7.

Ioan Cindrea

Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România - UNCJR

8.

Ion Anghel

Uniunea Profesiilor Liberale din România - UPLR

9.

Marius Marinescu

Federaţia pentru Protecţia .Animalelor şi Mediului

10.

Ruba Sergiu Radu

Asociaţia Nevăzătorilor din România

11.

Gabriela Szabo

Federaţia Culturală Delta - FCD

12.

Ionuţ Sibian

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile - FDSC

13.

Mihaela Iulia Guna

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - învăţământ Preuniversitar FNAP - IP

14.

Dana Cavaleru

HR Management Club

15.

Loredana Urzică

Uniunea Studenţilor din România - USR

 

GUVERNUL ROMÂNIEI PRIM-MI NISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Virgil Daniel Popescu în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 361/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Virgil Daniel Popescu se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 1 august 2013.

Nr. 341.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea responsabilului naţional cu autorizarea finanţării PHARE, Facilitatea de tranziţie şi SAPARD

 

Având în vedere prevederile:

- Hotărârii Guvernului nr. 1.011/1999 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE (O.P.C.P), semnat la Bucureşti la 16 iulie 1998, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998, cu modificările ulterioare;

- Memorandumului de înţelegere dintre România şi Comisia Europeană pentru punerea în aplicare a Facilităţii de tranziţie, publicat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.849/2007;

- Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 859/2001 privind utilizarea Fondului Naţional pentru programul SAPARD şi constituirea Comitetului de Acreditare Naţională SAPARD;

- Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie. Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dan Manolescu, având funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, se numeşte în funcţia de responsabil naţional cu autorizarea finanţării PHARF, Facilitatea de tranziţie şi SAPARD.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia prim-ministrului nr. 385/2012 privind numirea responsabilului naţional cu autorizarea finanţării PHARE, Facilitatea de tranziţie şi SAPARD, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 27 iunie 2012.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 1 august 2013.

Nr. 342.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Nr. 543 din 4 iunie 2013

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Nr. 2.366 din 24 iulie 2013

MINISTERUL MEDIULUI Şl SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Nr. 1.446 din 5 iunie 2013

MINISTERUL ECONOMIEI

Nr. 1.489 din 25 iunie 2013

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE SI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.441 din iulie2013

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 879 din 17 iunie 2013

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi al art. 11 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrul mediului şi schimbărilor climatice, ministrul economiei, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrul transporturilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice, prevăzut în anexă.

Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,

Rovana Plumb

p. Ministrul economiei,

Adrian Ciocănea Teodorescu,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

 

ANEXĂ

 

GHID

privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management/organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice

 

CAPITOLUL I

Riscuri

 

În aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii finanţate din instrumente structurale au fost identificate o serie de deficienţe, care vor fi tratate după cum urmează:

1. Reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunţ de intenţie:

Note generale

- Reducerea termenelor-limită de depunere a ofertelor, aferente procedurilor de licitaţie deschisă şi restrânsă, ca urmare a transmiterii spre publicare a unui anunţ de intenţie, este operabilă numai în situaţia în care în conţinutul anunţului de intenţie sunt incluse toate criteriile de calificare şi selecţie, precum şi criteriul de atribuire, regăsite şi la nivelul anunţului de participare.

- în ceea ce priveşte factorii de evaluare, în cuprinsul anunţului de intenţie aceştia vor fi detaliaţi doar în măsura în care aceştia se cunosc la momentul transmiterii anunţului de intenţie.

Concluzii

- Simpla publicare a unui anunţ de intenţie nu poate conduce în mod automat la aplicarea reducerii termenului cuprins între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data-limită de depunere a ofertelor.

- Simpla afirmaţie că autoritatea contractantă a publicat în anunţul de intenţie toate informaţiile pe care le cunoaşte la momentul transmiterii spre publicare a acestuia nu este suficientă.

2. Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului

Note generale

- Accelerarea procedurilor de licitaţie restrânsă, respectiv negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi realizată dacă există o justificare a situaţiei de urgenţă ce a impus reducerea termenelor, situaţie ce nu a fost generată de o acţiune sau inacţiune a autorităţii contractante.

- Reducerea de termen într-una din etapele procedurii trebuie să fie corelată cu durata celorlalte etape din procedura de achiziţie, inclusiv cu durata alocata semnării contractului şi cu calendarul de implementare a proiectului finanţat.

Concluzii

- Simpla accelerare a procedurii de atribuire, fără o justificare a situaţiei care a determinat urgenţa, nu poate conduce la reducerea termenelor.

- Accelerarea procedurii de atribuire nu poate fi susţinută în măsura în care, din culpa autorităţii contractante generată de inacţiunea acesteia (de exemplu, neformalizarea deciziilor luate de membrii comisiei de evaluare), perioada de evaluare a candidaturilor şi/sau ofertelor şi/sau atribuirea/semnarea contractului s-a prelungit nejustificat.

3. Publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete

Note generale

- Criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt ele prevăzute la art. 176 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedura de atribuire, nu pot fi utilizate ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

- La stabilirea criteriilor de calificare se va avea în vedere ca acestea să fie: obiective, nediscriminatorii şi proporţionale cu complexitatea şi obiectul contractului şi să reflecte posibilitatea concretă a operatorului economic de a îndeplini contractul.

- Criteriile de calificare şi selecţie publicate în anunţul de participare trebuie să fie aceleaşi cu cele precizate în documentaţia de atribuire.

Greşeli frecvente care trebuie evitate:

- publicarea parţială a criteriilor de calificare în anunţul de participare în raport cu informaţiile cuprinse în documentaţia de atribuire, documentaţie ce cuprinde fişa de date a achiziţiei şi caietul de sarcini.

NOTĂ:

Nota de justificare privind alegerea criteriilor de calificare şi selecţie, anunţul de participare şi documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi criterii.

- Solicitarea unor criterii prin raportare la o anumită arie geografică restrânsă (de exemplu: o unitate de producţie stabilită în România sau în zona de referinţă a proiectului, o staţie de asfalt situată în limitele judeţului).

- Restrângerea artificială a concurenţei prin solicitarea de experienţă similară specifică unui anumit tip de construcţie (de exemplu, construirea de şcoli în loc de construcţii civile).

- Solicitarea de dovezi nerezonabile pentru demonstrarea îndeplinirii unui anumit criteriu de calificare (de exemplu, copia facturilor pentru dovedirea îndeplinirii unui anumit nivel al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului).

- Restricţionarea competiţiei prin solicitarea unor certificate sau autorizaţii care nu sunt relevante pentru îndeplinirea contractului (de exemplu, ISO 9001 de la producător).

4. Utilizarea criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu includerea unor factori de evaluare nerelevanţi şi/sau necuantificabili

Note generale

- Factorii de evaluare trebuie să aibă legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică şi să reflecte avantaje reale şi evidente pe care autoritatea contractantă le poate obţine.

- Ponderea stabilită pentru factorii de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului procedurii de atribuire.

- Factorii de evaluare şi metodologia de aplicare a acestora trebuie să permită o departajare adecvată a ofertelor şi să evite pe cât posibil aprecierile subiective ale comisiei de evaluare.

Greşeli frecvente care trebuie evitate:

- utilizarea ca factor de evaluare a “timpului de remediere a defecţiunilor”, deşi perioada necesară remedierii diferă în funcţie de natura şi tipul defecţiunii şi nu poate fi estimată la momentul procedurii de atribuire;

- utilizarea ca factor de evaluare “Înţelegerea caietului de sarcini şi a obiectivelor proiectului”, factor de evaluare ce nu poate fi cuantificat şi care induce aprecieri subiective ale membrilor comisiei de evaluare.

5. Excluderea automată a ofertantului cu preţul cel mai scăzut pentru a compensa/a justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput şi pregătit insuficient sau prost.

Note generale

- Autoritatea contractantă trebuie să verifice ofertele din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

- Autoritatea contractantă, înainte de a lua o decizie de respingere a unei oferte ce prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat/prestat/executat, are obligaţia de a solicita clarificări (detalii şi precizări semnificative), precum şi de a verifica răspunsurile care justifică respectivul preţ.

- Respingerea ofertelor se face ca urmare a încadrării acestora în una sau mai multe dintre circumstanţele prevăzute la art. 36 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu ca urmare a faptului că preţul ofertat este cel mai scăzut/mic.

6. Modificarea anunţului de participare prin clarificări, şi nu prin publicarea unei erate

Note generale

- Modificarea pe parcursul procedurii a oricăruia/oricăreia dintre elementele/informaţiile obligatorii ale anunţului de participare trebuie publicată sub formă de erată atât în SEAP, cât şi (în funcţie de valoarea contractului) la nivel european, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

- Modificările aduse informaţiilor cuprinse în anunţul de participare trebuie publicate pe bază de erată, şi nu de clarificări, deoarece pentru asigurarea principiului transparenţei este necesar ca modificările intervenite să fie aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici.

- Modificarea/Completarea criteriilor de calificare şi selecţie, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se face obligatoriu prin publicarea unei erate şi cu prelungirea perioadei necesare elaborării candidaturilor/ofertelor.

- Prelungirea termenului de depunere a candidaturilor/ ofertelor trebuie, de asemenea, publicată prin erată în SEAP (şi în funcţie de valoarea contractului, la nivel european), întrucât este vorba de modificarea unei informaţii obligatorii a anunţului iniţial.

Greşeli frecvente care trebuie evitate:

- publicarea în mod eronat a unei clarificări în loc de erată, motivat de faptul că modificarea criteriilor de calificare a vizat relaxarea cerinţelor impuse iniţial;

- modificarea unor informaţii din anunţul de participare care au impact asupra modului de elaborare a ofertelor, fără publicarea unei erate care să vizeze prelungirea termenului de depunere a ofertelor, astfel încât să existe un timp suficient inclusiv pentru adaptarea ofertelor la noile condiţii.

7. Respingerea solicitării de modificare a datei-limită de depunere a ofertelor, la cererea ofertanţilor

Note generale

- Atunci când stabileşte perioada necesară elaborării ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să ţină cont de complexitatea contractului, de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare solicitate.

- Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor atunci când:

- acestea nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentelor sau după consultarea la faţa locului a unor documente anexă la caietul de sarcini;

- autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite documentaţia de atribuire sau răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele-limită stabilite;

- perioada de timp stabilită nu este suficientă pentru elaborarea ofertelor şi/sau pregătirea documentelor de calificare care sunt solicitate prin documentaţia de atribuire, existând solicitări întemeiate/justificate primite din partea operatorilor economici de decalare a datei-limită de depunere a ofertelor.

Greşeli frecvente care trebuie evitate:

- stabilirea termenului minim prevăzut de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice pentru elaborarea ofertelor, spre exemplu de 24 de zile, din care o perioadă semnificativă este acoperită de sărbători legale şi, deşi au existat solicitări din partea operatorilor economici de decalare a datei-limită de depunerea ofertelor şi a celei de deschidere, autoritatea contractantă nu le-a dat curs.

8. Solicitarea de clarificări În timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor în mod discriminatoriu (ne respecta rea principiului tratamentului egal)

Note generale

- În procesul de evaluare a documentelor de calificare/selecţie şi/sau a ofertelor, comisia de evaluare trebuie să asigure respectarea principiului tratamentului egal între candidaţii/ofertanţii participaţi la procedura de atribuire, respectiv:

- clarificările solicitate cu privire la acelaşi aspect să fie formulate de aceeaşi manieră şi să fie solicitate tuturor candidaţilor/ofertanţilor ale căror oferte necesită respectivele clarificări;

- perioadele de timp necesare elaborării răspunsului de către candidaţi/ofertanţi, cu privire la acelaşi aspect necesara fi clarificat, trebuie să fie aceleaşi.

- Termenul acordat candidaţilor/ofertanţilor pentru transmiterea răspunsului/răspunsurilor la clarificarea/clarificările solicitate de comisia de evaluare trebuie să fie stabilit în funcţie de volumul şi complexitatea informaţiilor necesar a fi furnizate/prezentate.

9. Lipsa informaţiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, situaţie care duce la depunerea de contestaţii.

- Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire transmisă candidaţilor/ofertanţilor respinşi trebuie să cuprindă;

a) motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii;

b) motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini;

c) data-limită până la care au dreptul de a depune contestaţie.

.- Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire transmisă ofertanţilor necâştigători (cei care au prezentat oferte acceptabile şi conforme, prin urmare admisibile, dar care nu au fost declarate câştigătoare) trebuie să cuprindă:

a) caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta lor, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru;

b) data-limită până la care au dreptul de a depune contestaţie.

10. Neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificărilor contractuale

 

 

CAPITOLUL II

Modificarea contractului de lucrări atribuit prin procedură de achiziţie publică

 

1. Ce se înţelege prin modificare substanţială a contractului de achiziţie publică

Modificarea substanţială a dispoziţiilor unui contract de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire şi necesită derularea unei noi proceduri de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice.

Din jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, astfel cum a specificat Comisia Europeană (prin DGMarkt) în Adresa nr. Ares (2012) 601434 - 21/05/2012, modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanţială atunci când, prin această modificare, contractul devine substanţial diferit faţă de cel încheiat iniţial. O modificare este considerată substanţială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) Modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectaţi iniţial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant.

b) Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului.

c) Modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse iniţial.

NOTĂ:

Prin excepţie de la cele mai sus menţionate, o modificare substanţială nu necesită derularea unei proceduri de achiziţie competitivă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 122 lit. i) sau art. 252 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Evenimente din cadrul contractului care nu implică modificări substanţiale (ceea ce nu conduce la derularea unei proceduri de atribuire)

2.1. Comisia Europeană (prin DGMarkt) în Adresa nr. Ares (2012) 601434 - 21/05/2012 menţionează faptul că nu este necesară modificarea contractului de lucrări publice iniţial, în situaţia în care preţul acestuia nu este calculat ca valoare fixă (preţ forfetar), ci este determinat pe baza preţurilor unitare ale cantităţilor estimate de materiale necesare pentru lucrări, şi în cazul în care cuprinde clauze contractuale clare referitoare la:

a) preţurile unitare fixe ale diferitelor tipuri de materiale ce urmează a fi utilizate la execuţia lucrărilor;

b) cantităţile estimate de materiale necesare pentru execuţia lucrărilor, o astfel de estimare fiind realizată de autoritatea contractantă pe baza proiectului iniţial şi a investigaţiilor tehnice aferente; şi

c) “clauze de variaţie”/prevederi contractuale ce indică faptul că preţul final ce urmează a fi plătit va fi determinat doar după execuţia lucrărilor, pe baza cantităţilor exacte de materiale efectiv utilizate (după măsurători) pentru execuţia proiectului (în strictă conformitate cu proiectul şi cerinţele iniţiale), costul acestor materiale fiind calculat pe baza preţurilor unitare fixate în contract.

Aceste clauze sunt prevăzute în documentaţia de atribuire în mod corect de la început, sunt cunoscute pentru toţi operatorii economici şi sunt suficient de precise.

Astfel, în cazul contractului de execuţie de lucrări, măsurătorile referitoare la cantităţile exacte de materiale/articole de lucrări utilizate în timpul execuţiei contractului indică în mod sistematic variaţii marginale pozitive sau negative ale cantităţilor/articolelor de lucrări efectiv utilizate, prin comparaţie cu cantităţile de materiale/articolele de lucrări estimate iniţial de autoritatea contractantă şi nu reprezintă o modificare a contractului.

Aceste variaţii nu reprezintă o modificarea contractului iniţial, ci doar o aplicare a prevederilor contractuale, dacă se respectă în mod cumulativ următoarele condiţii:

- sunt datorate diferenţelor normale dintre estimarea cantităţilor/articolelor de lucrări prevăzute în contracte şi măsurătorile finale exacte şi nu reprezintă rezultatul unei modificări majore şi substanţiale a specificaţiilor tehnice sau a altor cerinţe iniţiale ale autorităţii contractante;

- se reflectă, în conformitate cu clauzele de variaţie, asupra preţului efectiv ce urmează a fi plătit, calculat ca produs al preţurilor fixe unitare (indicate în contract) şi cantităţile exacte de materiale/articolele de lucrări utilizate pentru executarea contractului (exemplu FOC, clauzele 12.1 şi 13.1);

- au fost clar anticipate în contract prin “clauze de variaţie”, cunoscute de către toţi ofertanţii, pentru a evita orice modificare discreţionară pe durata execuţiei contractului care ar putea afecta condiţiile competiţiei iniţiale.

Aceste condiţii nu sunt considerate îndeplinite dacă:

- formula de calcul al preţului final ce urmează a fi plătit nu a fost determinată în mod obiectiv în contractul iniţial; sau

- variaţia cantităţilor/articolelor de lucrări care conduce la costuri adiţionale faţă de contractul iniţial nu a fost clar precizată în “clauzele de variaţie”; sau

- modificările sunt substanţiale.

În cazul contractelor de lucrări având o valoare sub 5.000.000 euro, care nu includ “clauze de variaţie”, dar al căror preţ este determinat pe baza preţurilor unitare ale cant taţilor estimate de materiale necesare pentru lucrări, modificările datorate diferenţelor normale dintre estimarea cantităţilor/ articolelor de lucrări prevăzute în contracte şi măsurătorile finale exacte nu reprezintă o modificare a contractului iniţial.

2.2. Modificarea nu este considerată substanţială dacă în urma exprimării în termeni monetari valoarea modificării nu depăşeşte valoarea ce rezultă din aplicarea procentului de diverse şi neprevăzute (definit în devizul general al proiectului), cu condiţia ca respectiva modificare să fie strict necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, în directă corelare cu obiectul acestuia, nefiind schimbat caracterul general al obiectului contractului. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii cumulate a modificărilor succesive.

Dacă modificarea nu este substanţială, autoritatea contractantă aplică clauzele contractuale prevăzute în documentaţia de atribuire sau, după caz, încheie act adiţional cu acordul părţilor.

NOTĂ:

Se va acorda atenţie situaţiilor în care există mai multe modificări minore, dar care cumulate pot conduce la o modificare substanţială a contractului.

3. Evenimente din cadrul contractului care implică modificări substanţiale (ceea ce conduce la derularea unei proceduri de atribuire)

Atunci când se analizează modificarea unui contract, se va avea în vedere dacă aceasta este substanţială sau nu, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei, sunt considerate modificări substanţiale ale contractului situaţiile menţionate la pct. 1.

Dacă modificarea este substanţială, autoritatea contractantă trebuie să reoferteze contractul. Comisia Europeană (prin DGMarkt) în Adresa nr. Ares (2012) 601434 - 21/05/2012 menţionează faptul că orice modificare substanţială a termenilor iniţiali ai contractului (nu neapărat a preţului) este asimilată unui nou contract care trebuie reofertat, pentru a evita afectarea condiţiilor iniţiale ale competiţiei. Condiţiile iniţiale ale competiţiei nu se referă doar la preţ, ci, de asemenea, la multe alte elemente (de exemplu, caracteristici ale bunurilor/ serviciilor/lucrărilor achiziţionate, volumul lucrărilor, durata acestora etc.).

De la această regulă există excepţia potrivit căreia autorităţile contractante pot contracta lucrări sau servicii suplimentare, neincluse în contractul iniţial, prin procedura de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, doar dacă astfel de lucrări/servicii suplimentare (care nu au fost incluse în contractul iniţial), datorită unor circumstanţe imprevizibile, au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial; (a se vedea art. 122 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare);

Pentru calcularea limitei de 20% prevăzute la art. 122 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă va lua în calcul doar valoarea serviciilor şi/sau lucrărilor adiţionale, fără a putea deduce serviciile şi/sau lucrările la care s-a renunţat pe parcursul executării contractului.

Autorităţile contractante au sarcina de a dovedi că circumstanţele imprevizibile care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare în cazul modificărilor substanţiale au fost îndeplinite.

Cu privire la condiţia particulară referitoare la “circumstanţele imprevizibile”, această cerinţă trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă diligentă nu ar fi putut să prevadă.

Exemple:

- dezastre naturale;

- noi cerinţe rezultate din adoptarea de noi reglementări legislative;

- condiţii tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice care au stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprobării proiectului tehnic etc.

 

CAPITOLUL III

Identificarea conflictului de interese

 

Noţiunea de conflict de interese trebuie interpretată într-o manieră cât mai largă - “conflict între îndatoririle profesionale şi interesele private ale unui funcţionar public (sau a unei persoane care acţionează în contul unei autorităţi publice), care pot fi percepute de natură a afecta executarea imparţială şi obiectivă a îndatoririlor”.

În această interpretare, chiar şi interese de natură nepatrimonială pot afecta conduita unei persoane.

Este recomandabil ca apariţia unui eventual conflict de interese să fie detectată încă din timpul procedurii de atribuire a contractului.

O verificare ex-ante şi îndepărtarea riscului de apariţie a conflictului de interese trebuie să reprezinte o prioritate. În verificările efectuate pe această temă este recomandabil să se ţină seama de semnalele din presă, dacă sunt cunoscute.

Sub aspectul riscurilor asupra proiectului, conflictul de interese/concurenţa neloială îmbracă mai multe forme, dintre care menţionăm:

- riscul contractării unor consultanţi care să includă în documentaţia de atribuire elemente care conduc la avantajarea unui anumit ofertant, fapt care denaturează concurenţa;

- riscul influenţării deciziilor cu privire la rezultatul evaluării prin furnizarea de informaţii care induc în eroare în mod deliberat;

- riscul primirii unor oferte trucate.

În etapa de implementare a contractelor de achiziţii trebuie să se verifice dacă persoanele fizice sau juridice implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor s-au angajat la firma câştigătoare, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului.

 

CAPITOLUL IV

Recomandări privind managementul procedurii de atribuire (aplicabile beneficiarilor)

 

1. Utilizarea cu precădere a procedurilor competitive

2. Elaborarea documentaţiei de atribuire

- Este interzisă definirea specificaţiilor tehnice astfel încât să conducă către un anumit operator economic sau către un anumit produs.

- Nu este recomandabil să se includă în conţinutul documentaţiilor de atribuire specificaţii de care autoritatea contractantă nu are nevoie (pentru a se evita limitarea în mod artificial a concurenţei).

- Nu pot fi solicitate criterii de calificare şi selecţie care nu sunt prevăzute în legislaţie (nu se pot cere dovezi suplimentare nerezonabile).

NOTA:

Nu se pot cere elemente suplimentare faţă de cele prevăzute în art. 185 (Capacitatea economică şi financiară) şi art. 188 (Capacitatea tehnică şi/sau profesională) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi servicii. Potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, enumerarea prevăzută în aceste articole are un caracter exhaustiv (de aceea, nici legislatorul naţional, nici autorităţile contractante nu pot prevedea cerinţe suplimentare).

3. Stabilirea unui termen realist pentru elaborarea şi depunerea ofertelor, fiind în interesul autorităţii contractante ca ofertanţii să aibă suficient timp la dispoziţie pentru pregătirea ofertei în scopul obţinerii unei concurenţe reale.

4. Evaluarea ofertelor:

- cooptarea în comisiile de evaluare a unor experţi tehnici independenţi;

- solicitarea de informaţii suplimentare şi clarificări, cu respectarea principiului tratamentului egal, înainte de a decide excluderea unui ofertant, coroborat cu acordarea unui timp suficient pentru prezentarea răspunsurilor solicitate;

- luarea în considerare în vederea îndeplinirii criteriilor de calificare a resurselor entităţilor care sprijină/susţin ofertantul (terţi susţinători);

- motivarea temeinică a rezultatului evaluării în cadrul raportului procedurii de atribuire şi includerea la nivelul comunicării privind rezultatul procedurii a motivelor care au condus la respingerea ofertelor.

5. Redactarea contractului

Se personalizează clauzele contractuale incluse în documentaţia de atribuire publicată în funcţie de complexitatea obiectului contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit. Dacă sunt clauze nerezonabile, care nu sunt în acord cu practicile de piaţă, există riscul de a exclude operatorii economici serioşi.

Exemplu:

în cazul introducerii unor clauze care impun contractantului asumarea unor riscuri disproporţionate faţă de practicile de piaţă, candidaţii vor avea tendinţa fie să se retragă din competiţie (reducându-se astfel în mod artificial concurenţa), fie să încerce să se eschiveze:

a) prin introducerea de rezerve (care sunt în mod normal inacceptabile în cadrul unei proceduri deschise); sau

b) acceptându-le formal, dar încercând să le ocolească în faza de execuţie a contractului.

Pentru evitarea acestor consecinţe, este recomandabil ca documentaţia de atribuire şi clauzele de execuţie să fie conforme cu standardele de piaţă în domeniu.

6. Trebuie evitată practica modificării contractului prin acte adiţionale.

7. Aplicarea sancţiunilor prevăzute în contract este obligatorie, dacă nu sunt îndeplinite obligaţiile contractuale. Neaplicarea sancţiunilor prevăzute iniţial ar însemna o înlesnire a condiţiilor de executare stabilite iniţial, incompatibilă cu principiul tratamentului egal şi al transparenţei.

 

CAPITOLUL V

Recomandări privind identificarea riscurilor în procesul de verificare a procedurilor de achiziţie

 

Atunci când se verifică o procedură de atribuire, reprezentanţii Autorităţii de management au în vedere următoarele aspecte:

1. Trebuie să verifice în detaliu cel puţin una dintre ofertele depuse şi să analizeze dacă decizia membrilor comisiei de evaluare coincide.

2. Trebuie să se verifice dacă membrii comisiei de evaluare au justificat acordarea punctajului,

3. Trebuie să se verifice aplicarea corectă a algoritmului de calcul, după caz.

4. În cazul contractelor încheiate în urma unui acord-cadru, contractul subsecvent trebuie verificat prin raportare la acordul-cadru ce a fost încheiat, respectiv la activităţile aferente acestuia, cu preţurile unitare aferente.

5. În cazul în care pe parcursul evaluării ofertelor sunt excluse mai multe oferte, rămânând o singură ofertă admisibilă, trebuie să verifice întreaga procedură de atribuire deoarece acest caz este principalul indiciu că pot exista încălcări ale legislaţiei.

6. Dacă în cadrul unei proceduri de atribuire s-a depus o contestaţie, reprezentanţii Autorităţii de management trebuie să analizeze conţinutul acelei contestaţii indiferent de decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Astfel, chiar dacă CNSC a respins contestaţia depusă de un operator economic (ca fiind tardivă/nefondată/retrasă), reprezentanţii Autorităţii de management verifică condiţiile de fond invocate de contestatar şi decid dacă acestea au avut impact asupra modului de derulare a procedurii. De asemenea, în situaţiile în care CNSC consideră că trebuie reluată procedura din etapa de evaluare a ofertelor, reprezentanţii Autorităţii de management trebuie să verifice care sunt elementele şi motivele suplimentare care au intervenit în procesul de reevaluare (dacă se păstrează decizia iniţială, trebuie analizate existenţa şi motivaţia elementelor suplimentare care au condus la menţinerea rezultatului procedurii, iar, dacă se modifică rezultatul, trebuie analizate motivele care au condus la respectiva modificare).

7. Dacă din raportul procedurii rezultă faptul că oferta cea mai competitivă (adică, după caz, cu preţul cel mai scăzut sau cu cel mai bun raport calitate-preţ) a fost inacceptabilă/ neconformă, trebuie să se analizeze cu atenţie motivele care au condus la încadrarea ofertei în prevederile art. 36 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Trebuie analizate cu mare atenţie şi actele adiţionale care se încheie în timpul implementării contractului, deoarece (cu excepţia cazului prevăzut la art. 122 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare - modificări substanţiale determinate de circumstanţe imprevizibile) nu sunt permise modificări substanţiale fără aplicarea unei proceduri competitive.

9. Trebuie verificat dacă în raportul procedurii sau în anexele sale se pot identifica etapele evaluării şi clarificările solicitate, cu respectarea tratamentului egal şi încadrarea în termenul de răspuns.

10. Nu sunt admise cerinţe cu caracter discriminatoriu: garanţia să fie emisă de o bancă din România, experienţă în proiecte implementate în România, instruiri efectuate în România, aprovizionarea pe lângă furnizori cu sediul în România, angajarea de personal român etc. În domeniul IT în special, dar şi în alte situaţii, trebuie verificat dacă nu există criterii care să aibă legătură cu limitarea ariei teritoriale, care ar putea avea un caracter discriminatoriu.

11. Este indicată reflectarea în listele de verificare, completate de către reprezentanţii Autorităţii de management, a acelor elemente care au fost analizate şi motivele care au dus la decizia asumată. Nu este suficientă numai completarea cu DA/NU/NU SE APLICĂ, ci trebuie să fie precizate toate detaliile care conduc la acea decizie.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

 

În temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia, prin ordin al ministrului afacerilor externe, se face cunoscută intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale încheiate de România cu alte state, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

constatând că părţile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 8 februarie 2013 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din România şi Ministerul de Finanţe din Turkmenistan privind cooperarea în domeniul schimbului de informaţii financiare având legătură cu spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism, semnat la Ashgabad la 11 octombrie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 26/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013.

Art. 2. - La data de 22 februarie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor, semnat la Washington la 6 septembrie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013.

Art. 3. - La data de 1 martie 2013 a intrat în vigoare Legea pentru retragerea declaraţiei prevăzute prin Legea nr. 309/2007 privind declararea neaplicării Regulilor uniforme privind Contractul de utilizare a infrastructurii în traficul internaţional feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind validarea normelor tehnice şi adoptarea prescripţiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat a fi utilizat în trafic internaţional (APTU) şi a Regulilor uniforme privind admiterea tehnică a materialului feroviar destinat a fi utilizat în trafic internaţional (ATMF), cuprinse în apendicele E, F şi, respectiv, G la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, şi pentru ratificarea acestor anexe, astfel cum au fost ele aprobate la cea de-a 24-a sesiune a Comitetului de Revizuire (Berna 2009), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 7 noiembrie 2012.

Art. 4. - La data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale al României şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, semnat la laşi la 3 martie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 12 martie 2013.

Art. 5. - La data de 25 martie 2013 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interioare pe sectorul comun româno-bulgar al  Dunării, semnat la Sofia la 11 octombrie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.261/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2013.

Art. 6. - La data de 27 martie 2013 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România şi Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale din Republica Cipru, semnat la Nicosia la 13 iulie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 91/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 19 martie 2013.

Art. 7. - La data de 27 martie 2013 a intrat în vigoare Memorandumul de înţelegere dintre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România şi Ministerul Afacerilor Sociale şi Ocupării din Regatul Ţărilor de Jos referitor la cooperarea privind aplicarea reglementărilor în domeniul politicilor sociale în cazul muncii şi serviciilor transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 1 iulie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013.

Art. 8. - La data de 4 aprilie 2013 a intrat în vigoare Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Bucureşti, la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger, (a 13 martie 1972, aprobat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 25 octombrie 2012.

Art. 9. - La data de 4 aprilie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2011, ratificat prin Legea nr. 173/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 16 noiembrie 2012.

Art. 10. - La data de 24 aprilie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la laşi la 3 martie 2012, ratificat prin Legea nr. 58/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 27 martie 2013

Art. 11. - La data de 25 aprilie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind mormintele de război, semnat la Ljubljana la 15 iunie 2011, ratificat prin Legea nr. 58/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 27 martie 2013.

Art. 12. - La data de 30 aprilie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind recunoaşterea academică a diplomelor şi perioadelor de studii din învăţământul superior, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2012, ratificat prin Legea nr. 108/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 26 aprilie 2013.

Art. 13. - La data de 1 mai 2013 a intrat în vigoare Protocolul dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Republica Muntenegru privind cooperarea în domeniul poliţienesc, semnat la Bucureşti la 25 august 2006, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.537/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006.

Art. 14. - La data de 10 mai 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind dezvoltarea utilizării paşnice a energiei nucleare, semnat la Amman la 9 ianuarie 2011, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 168/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013.

Art. 15. - La data de 14 mai 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind asistenţa pentru implementarea proiectelor finanţate prin intermediul instrumentelor structurale ale UE, semnat la Bucureşti la 21 noiembrie 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 23 aprilie 2013.

Art. 16. - La data de 28 mai 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la laşi la 3 martie 2012, ratificat prin Legea nr. 65/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 aprilie 2013.

Art. 17. - La data de 4 iunie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia, la 28 februarie 20Î3, ratificat prin Legea nr. 166/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 28 mai 2013.

Art. 18. - La data de 5 iunie 2013 a intrat în vigoare Legea pentru Aderarea României la Convenţia nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, ratificată prin Legea nr. 65/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 26 aprilie 2012.

Art. 19. - La data de 10 iunie 2013 a intrat în vigoare Amendamentul, semnat la Bucureşti la data de 22 februarie 2012, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Canadei în domeniul relaţiilor cinematografice, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1992, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 4 iunie 2013.

Art. 20. - La data de 27 august 2013 va intra în vigoare Acordul de cooperare ştiinţifică şi tehnologică dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Ştiinţei, Tehnologiei şi Inovării din Republica Argentina, semnat la Bucureşti la 10 iunie 2011, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.250/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 22 decembrie 2012.

 

Ministrul afacerilor externe,

Titus Corlăţean

 

Bucureşti, 18 iulie 2013.

Nr. 1.038.