MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 796/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 796         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 27 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

222. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

 

717. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 749 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

532. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Elena Costea a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

8. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Zizinaş

 

178. - Ordin al directorului Serviciului de informaţii Externe privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Serviciul de Informaţii Externe

 

262. - Ordin al ministrului delegat pentru administraţie privind acordarea titlului de parc industrial Societăţii Comerciale „Business Park Bistriţa Sud” - S.R.L.

 

1.525. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea art. 5 din Normele metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 246/2005, şi a formularului „Chitanţă pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii”, cod 14.20.09/TS, prevăzut în anexa nr. 1 a) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995

 

3.680/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind definitivarea în funcţie şi promovarea în grade profesionale a personalului de probaţiune, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.570/C/2010

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

„Art. 11. - Practicienii în insolvenţă compatibili, autorizaţi în condiţiile legii, pot îndeplini, pe tot teritoriul României, calitatea de administrator judiciar, lichidator, conciliator, precum şi orice altă calitate prevăzută de lege. Îndeplinirea acestor calităţi se face prin preluarea funcţiei şi exercitarea atribuţiilor specifice în condiţiile legii şi ale actului de numire ori a hotărârii de desemnare.”

2. După articolul 3 se introduc două noi articole, articolele 31 şi 32, cu următorul cuprins:

„Art. 31. - Conciliatorul este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau cele stabilite de instanţa de judecată, în cadrul procedurii de concordat preventiv.

Art. 32. - Mandatarul ad-hoc este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau cele stabilite de instanţa de judecată, în cadrul mandatului ad-hoc.”

3. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Practicienii în insolvenţă compatibili îşi pot exercita profesia în cabinete individuale, societăţi profesionale cu răspundere limitată (SPRL) şi întreprinderi unipersonale cu răspundere limitată sau pot avea calitatea de colaboratori ori angajaţi ai uneia dintre formele de exercitare a profesiei.

(2) Un practician în insolvenţă compatibil îşi poate exercita activitatea într-o singură formă de organizare a profesiei şi va putea avea calitatea de asociat într-o singură societate profesională sau întreprindere profesională unipersonală, cu excepţia constituirii de filiale ale societăţii profesionale cu răspundere limitată (SPRL), în care este partener.

(3) Practicienii în insolvenţă cu studii juridice beneficiază de vechime în specialitate.”

4. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Cabinetul individual se constituie pe baza deciziei practicianului în insolvenţă compatibil şi se înregistrează în Registrul formelor de organizare.”

5. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată, denumită în continuare SPRL, se constituie prin contract de societate, prin asocierea practicienilor în insolvenţă compatibili.”

6. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Pot deţine calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă definitivi compatibili.”

7. La articolul 21, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) în mod excepţional, se poate constitui şi o întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare IPURL, fie prin actul de voinţă al unui singur practician în insolvenţă compatibil, fie ca urmare a decesului, incompatibilităţii, retragerii sau excluderii unuia ori mai multor asociaţi dintr-o SPRL, care au ca efect reducerea asociaţilor la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activităţii sale sub forma IPURL.

(2) O persoană care a optat să îşi exercite profesia ca asociat unic într-o IPURL nu mai poate avea calitatea de asociat în altă IPURL. O IPURL nu poate avea ca asociat unic o altă IPURL şi nu poate constitui filiale.”

8. La articolul 25, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) Este nedemnă de a fi practician în insolvenţă persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, inclusiv orice infracţiune de corupţie, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care determină incapacitatea legală de a dobândi sau deţine calitatea de fondator, administrator, membru în consiliul de supraveghere, membru al directoratului ori director al unei societăţi comerciale şi de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare. Nedemnitatea se constată de Consiliul naţional de conducere al UNPIR, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu.”

9. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Practicienii în insolvenţă incompatibili nu pot exercita atribuţiile prevăzute de lege în competenţa lor şi nu pot fi aleşi în organele de conducere ale UNPIR şi filialelor acesteia, pe perioada existenţei stării de incompatibilitate.”

10. La articolul 26 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) calitatea de avocat, expert contabil, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator ori expert tehnic judiciar, care lucrează în interiorul profesiei.”

11. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) La începutul exercitării profesiei, practicianul în insolvenţă efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, perioadă în care are calitatea de practician în insolvenţă stagiar. Sunt scutite de stagiu persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie juridică ori economică. La calculul perioadei de 10 ani se va ţine cont şi de perioada în care persoanele au fost deputaţi sau senatori, în comisiile de specialitate juridică ori economică, fără ca aceasta să depăşească jumătate din durata celor 10 ani.”

12. La articolul 33, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Sunt scutite de stagiu persoanele care au promovat examenul de admitere în profesie şi care au avut calitatea de angajat, pe o funcţie economică sau juridică, într-un cabinet individual, într-o SPRL ori într-o IPURL cel puţin 3 ani.”

13. La articolul 36, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) prin decizie a Instanţei de disciplină, în cazurile în care împotriva practicianului în insolvenţă s-a luat măsura suspendării, ca sancţiune disciplinară conform Statutului UNPIR;”.

14. La articolul 41, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Sunt atribuţii ale practicianului în insolvenţă care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3), următoarele:

a) notificarea debitorului şi a creditorilor, întocmirea tabelelor de creanţe, formularea contestaţiilor la cererile de admitere a creanţelor;

b) verificarea fiecărei creanţe şi a documentelor justificative depuse, pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe, putând solicita părţilor, atunci când consideră necesar, orice alte explicaţii, informaţii şi documente suplimentare;

c) convocarea şi prezidarea adunărilor creditorilor, acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuţii în sarcina altor persoane;

d) valorificarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului;

e) elaborarea planului de reorganizare judiciară a debitorului, în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege;

f) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

g) conducerea, integrală sau în parte, a activităţii debitorului, atunci când legea ori instanţa fixează această atribuţie în sarcina practicianului în insolvenţă;

h) încheierea de tranzacţii şi convenţii arbitrale, descărcarea de datorii, descărcarea fideiusorilor, garanţilor şi avaliştilor, renunţarea la privilegii şi garanţii reale, în condiţiile legii şi sub condiţia confirmării de către instanţa de judecată;

i) distribuirea, în condiţiile legii, a sumelor aflate sau intrate în conturile debitorului după deschiderea unei proceduri colective, precum şi a sumelor rezultate din lichidare;

j) semnarea bilanţului final de lichidare;

k) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor, introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi a transferurilor cu caracter patrimonial, a operaţiunilor comerciale încheiate de debitor şi a constituirii de privilegii şi garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor sau, după caz, ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;

l) elaborarea şi susţinerea rapoartelor periodice în procedurile de insolvenţă, concordat preventiv sau mandat ad-hoc;

m) elaborarea şi întocmirea de expertize privind activităţile cuprinse în procedurile prevăzute la art. 1, atât la cererea părţilor, a instanţei de judecată, cât şi a altor organe judiciare, inclusiv cele de urmărire penală;

n) efectuarea, după caz, a demersurilor pentru soluţionarea oricărei dispute între debitor şi creditori ori între creditori;

o) orice alte atribuţii exprese prevăzute prin lege, prin actul de numire, prin hotărârea de desemnare sau stabilite de orice instanţă în sarcina lor.”

15. La articolul 44, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Membrii UNPIR aflaţi în situaţia de incompatibilitate îşi pierd dreptul de a desfăşura activitatea de practician în insolvenţă pe întregul teritoriu al României şi dreptul de a fi aleşi în organele de conducere ale UNPIR şi ale filialelor sale, pe perioada existenţei stării de incompatibilitate.”

16. La articolul 46 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Utilitatea publică nu se extinde şi asupra formelor de organizare profesională.”

17. La articolul 54, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - (1) Congresul UNPIR se constituie din membrii Consiliului naţional de conducere al UNPIR, membrii consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, instanţelor de disciplină, precum şi din câte un reprezentant la 20 de membri din fiecare filială, desemnat de adunarea generală.”

18. La articolul 55 alineatul (1), literele c), g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) ratifică bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR;

g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR, la propunerea Instanţei superioare de disciplină. Hotărârile Congresului UNPIR sunt definitive. Contestaţiile împotriva sancţiunilor hotărâte de Congresul UNPIR pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării, în scris, a hotărârii şi se judecă de către Curtea de Apel Bucureşti, conform procedurii contenciosului administrativ;

i) alege şi revocă membrii Instanţei superioare de disciplină;”.

19. La articolul 55, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) Congresul UNPIR alege preşedintele UNPIR, precum şi membrii Consiliului naţional al UNPIR de conducere dintre persoanele desemnate de adunările generale ale filialelor şi de Consiliul naţional de conducere al UNPIR în exerciţiu, conform procedurii prevăzute în Statut.

(6) Congresul UNPIR poate hotărî înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă, denumit în continuare INPPI, care dobândeşte personalitate juridică la data înfiinţării lui, în condiţiile legii şi ale Statutului. Organizarea INPPI se va reglementa prin Statutul său de organizare şi funcţionare.”

20. După articolul 55 se introduc două noi articole, articolele 551 şi 552, cu următorul cuprins:

„Art. 551. - (1) INPPI este persoană juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare. INPPI funcţionează sub autoritatea Adunării reprezentanţilor permanenţi a UNPIR.

(2) INPPI are buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR.

(3) Adunarea Reprezentanţilor Permanenţi a UNPIR adoptă şi modifică Statutul INPPI, prin care se stabilesc organizarea şi funcţionarea acestuia.

(4) Conducerea INPPI este asigurată de Consiliul de conducere al INPPI, denumit în continuare Consiliul Institutului.

(5) Consiliul Institutului este format din 5 membri desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR, conform Statutului INPPI.

(6) Preşedintele INPPI este şi preşedintele Consiliului Institutului.

(7) Conducerea executivă a INPPI este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR.

(8) Veniturile INPPI provin din:

a) resurse provenite de la bugetul UNPIR;

b) donaţii, sponsorizări sau legate;

c) venituri realizate din activităţi didactice;

d) alte venituri, în condiţiile legii.

Art. 552. - (1) INPPI are următoarele atribuţii:

a) organizează formarea profesională iniţială şi perfecţionarea profesională a practicienilor în insolvenţă;

b) elaborează programele de studiu ale practicienilor în insolvenţă stagiari;

c) organizează examenul de definitivat, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul naţional de conducere al UNPIR.

(2) Cursurile organizate de INPPI sunt obligatorii pentru practicienii în insolvenţă stagiari si se stabilesc prin Statutul INPPI.

(3) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de definitivat atestă formarea profesională iniţială în profesia de practician în insolvenţă.”

21. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR este constituită din membrii Consiliului naţional de conducere al UNPIR şi preşedinţii consiliilor de conducere aleşi ai filialelor UNPIR. Adunarea reprezentanţilor permanenţi a UNPIR se întruneşte semestrial, aprobă situaţiile financiare ale UNPIR şi adoptă hotărâri ce urmează a fi supuse ratificării proximului Congres al UNPIR.”

22. La articolul 58, partea introductivă se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 58. - Consiliul naţional de conducere al UNPIR este format din 17 membri titulari, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 2 vicepreşedinţi, 13 membri, precum şi 5 membri supleanţi şi are următoarele atribuţii principale:”.

23. La articolul 58, după litera p) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:

,,r) soluţionează plângerile împotriva membrilor Instanţei superioare de disciplină şi face propuneri de sancţionare a acestora, pe care le supune hotărârii Congresului UNPIR.”

24. La articolul 59, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Preşedintele UNPIR reprezintă Uniunea în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Acesta poate delega atribuţiile sale, pe timp limitat, de regulă prim-vicepreşedintelui sau unuia dintre vicepreşedinţi.”

25. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 60. - (1) Pe lângă Consiliul naţional de conducere al UNPIR funcţionează Comisia de cenzori.

(2) Comisia de cenzori este formată din 5 cenzori, dintre care cel puţin 2 sunt experţi contabili şi 3 practicieni în insolvenţă compatibili. Comisia are ca principală atribuţie supravegherea modului de gestionare a fondului de lichidare prevăzut la art. 4 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

26. După articolul 60 se introduce un nou articol, articolul 601, cu următorul cuprins:

„Art. 601. - Dobânzile la sumele virate cu titlu de fond de lichidare în contul UNPIR se fac venit la acelaşi fond şi pot fi folosite doar cu acest titlu.”

27. La articolul 62, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - (1) Adunarea generală a filialelor este formată din membri practicieni în insolvenţă, cu domiciliul, respectiv cu sediul principal stabilit în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz. Practicienii în insolvenţă incompatibili nu au drept de vot în Adunarea generală a filialei.”

28. La articolul 63, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) alege şi revocă preşedintele, membrii consiliului de conducere, ai instanţei de disciplină a filialei;

d) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte, Consiliul naţional de conducere al UNPIR, Instanţa superioară de disciplină, instanţele locale de disciplină şi Comisia de cenzori, în conformitate cu normele de desemnare prevăzute în Statut;”.

29. La articolul 65, alineatul (1) se abrogă.

30. La capitolul VI, după secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 4-a, cuprinzând articolele 661-663, cu următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 4-a

Organele jurisdicţionale de disciplină ale UNPIR

Art. 661. - (1) Pe lângă Consiliul naţional de conducere funcţionează Instanţa superioară de disciplină.

(2) Instanţa superioară de disciplină este compusă din 9 membri titulari - preşedintele şi 8 membri - şi 3 membri supleanţi, desemnaţi de Congresul UNPIR pentru o perioadă de 4 ani dintre practicienii în insolvenţă compatibili şi care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

(3) Instanţa superioară de disciplină are următoarele atribuţii:

a) soluţionează, în complet de 3 membri, contestaţiile împotriva hotărârilor instanţelor locale de disciplină;

b) soluţionează, în complet de 3 membri, plângerile împotriva membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR şi face propuneri de sancţionare a acestora, pe care le supune hotărârii Congresului UNPIR;

c) soluţionează, în complet de 3 membri, plângerile împotriva membrilor consiliilor filialelor UNPIR şi ai instanţelor disciplinare locale;

d) dispune strămutarea plângerilor disciplinare, în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura disciplinară şi aplicarea sancţiunilor, sau orice alte măsuri necesare înfăptuirii justiţiei disciplinare.

(4) împotriva deciziei Instanţei superioare de disciplină persoana lezată poate formula acţiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 662. - În localităţile în care îşi desfăşoară activitatea curţile de apel se înfiinţează instanţele locale disciplinare ale UNPIR.

Art. 663. - (1) La instanţele locale de disciplină vor fi arondate filialele ale căror membri îşi desfăşoară activitatea în raza tribunalelor aparţinând curţilor de apel respective.

(2) Instanţele locale de disciplină sunt compuse din 7 membri titulari - preşedintele şi 6 membri - desemnaţi de adunările generale pentru o perioadă de 4 ani dintre membrii practicieni în insolvenţă, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

(3) Preşedintele instanţei locale de disciplină va fi ales de către membrii acestei instanţe.

(4) Criteriile de alegere a membrilor instanţelor locale de disciplină sunt stabilite în Statut.

(5) Instanţa locală de disciplină soluţionează abaterile, în primă instanţă în complet de 3 membri.

(6) Hotărârile instanţei locale de disciplină sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Instanţei superioare de disciplină, care va judeca o astfel de cerere de suspendare de urgenţă şi cu precădere.”

31. La articolul 67, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 67. - (1) UNPIR are obligaţia să reactualizeze periodic pe site-ul său oficial Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, denumit în continuare Tabloul UNPIR. Informaţiile şi datele care se înscriu în Tabloul UNPIR se stabilesc prin Statut.”

32. La articolul 73, după litera k) se introduc patru noi litere, literele l)-o), cu următorul cuprins:

,,l) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (10) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

m) necalcularea şi nevirarea, în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară, a procentului de 2% prevăzut de art. 4, din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă;

n) declanşarea de către practicianul în insolvenţă a unor măsuri asigurătorii sau a procedurii de executare silită asupra fondului de lichidare;

o) exercitarea de către practicianul în insolvenţă incompatibil a oricărei activităţi prevăzute la art. V în competenţa practicienilor în insolvenţă compatibili.”

33. La articolul 74 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 74. - (1) Sancţiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvenţă, inclusiv reprezentanţilor formelor de organizare profesională desemnaţi să exercite atribuţiile de administrator judiciar sau lichidator în numele formei de organizare, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite sunt următoarele:”.

34. La articolul 74, alineatele (3), (4) şi (6) se abrogă.

35. După articolul 76 se introduce un nou articol, articolul 761, cu următorul cuprins:

„Art. 761. - Pentru procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, practicienii în insolvenţă sunt scutiţi de la plata taxelor privind operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Birou Carte Funciară.”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 21 noiembrie 2012.

Nr. 222.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

În temeiul prevederilor art. 77 alin.(1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2012.

Nr. 717.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 749

din 20 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşea, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş în Dosarul nr. 9.167/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 508D/2012.

La apelul nominal se prezintă personal şi asistat de avocatul Lacrima Ciorbea autorul excepţiei, Ioan Turlacu. De asemenea, avocatul Lacrima Ciorbea răspunde şi pentru ceilalţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc părţile Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentatului autorilor excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că mai multe curţi de apel au admis recursurile în anulare formulate împotriva Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 prin hotărâri irevocabile. Ca urmare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 59/2011, aceste hotărâri judecătoreşti au fost lipsite de efect, dispunându-se revizuirea din oficiu a pensiilor de serviciu. Astfel, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, stabilitatea juridică, principiul egalităţii în drepturi şi accesul liber la justiţie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.167/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.

Excepţia a fost ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşea, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş, cu prilejul soluţionării unei acţiuni privind drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează următoarele critici de neconstituţionalitate:

1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, acest act normativ abrogă Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, deşi această hotărâre fusese suspendată, potrivit art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin hotărâre judecătorească. Prin urmare, hotărârile judecătoreşti de suspendare sunt lipsite de efect, Guvernul intervenind pe cale legislativă asupra celor decise de puterea judecătorească.

2. Prin lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, actul normativ criticat aduce atingere, totodată, şi dreptului la un proces echitabil.

În plus, nu se mai poate vorbi de existenţa unui „just echilibru între părţile în proces” de vreme ce Guvernul, care este parte în proces, a reglementat situaţia juridică ce a dat naştere litigiilor privind dreptul la pensie.

3. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare şi prevederilor constituţionale şi celor internaţionale privind protecţia dreptului de proprietate. În acest sens, arată că dreptul la pensie constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite iniţial în baza legislaţiei naţionale aduce atingere dreptului de proprietate privată, impunând o sarcină excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale omului.

4. Întrucât afectează drepturi câştigate în temeiul legislaţiei anterioare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt retroactive, contravenind astfel art. 15 alin. (2) din Constituţie.

5. Prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd că, în urma revizuirii, se va păstra în plată cuantumul mai avantajos al pensiei, aşa cum prevede art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Autorii excepţiei consideră că prevederile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la procesul echitabil, şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia amintită privind proprietatea.

Examinând critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti invocate de autorii excepţiei, hotărâri prin care instanţele de judecată au suspendat ori anulat Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. Acestea îşi păstrează valabilitatea în ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010.

Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate şi succesive.

Prin urmare, Curtea apreciază că Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.

Curtea apreciază că cele reţinute mai sus răspund şi criticilor referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva lipsirii de efect a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Cât priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii părţilor în proces, Curtea reţine că acest principiu vizează egalitatea de arme procesuale de care se bucură părţile adverse într-un litigiu. Or, emiterea unui act normativ de către Guvern, ulterior pronunţării de către instanţa de judecată asupra acelui litigiu, nu poate fi privită ca un astfel de mijloc de apărare, cu atât mai mult cu cât nu se urmăreşte anularea drepturilor obţinute în urma recalculării, aşa cum de altfel reiese din conţinutul art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, potrivit căruia „Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz.”

Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, precum şi la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că toate acestea pornesc de la premisa încălcării dreptului la pensie văzut din perspectiva unui „bun”.

Faţă de critici asemănătoare celor arătate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, că acestea sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. S-a arătat, de asemenea, că acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest

lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44).

În sfârşit, referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu permit ca, în urma revizuirii, titularul pensiei să poată opta pentru cuantumul mai avantajos, aşa cum prevedea art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, Curtea reţine că, la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, legea amintită nu mai era în vigoare, fiind abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

De altfel, Curtea reţine că principiul enunţat de Legea nr. 19/2000 privea numai pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. În acest sens sunt şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care s-au statuat următoarele: „Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.

Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se însă tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei”.

Din această perspectivă, Curtea constată că nu există identitate între situaţia la care se referă art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi situaţia în care se află autorii excepţiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Elena Mocanu, Livia Frunză, Silvia Albu, Ioana Oprea, Marieta Maria Feieş, Gabriela-Veturia Dubovan, Ana Petrovici, Horea Brumar, Floarea Colta, Amalia Damian, Marioara Dan, Georgeta Ioneci, Ana Roşea, Rodica-Tatiana Ionescu, Irena Sârbu, Ioan Gavrilescu, Maria Argentina Stoica, Mihail Stelian Popa, Constantin Magericu, Elena Condu, Gheorghe Enescu, Aurelia Plopeanu, Ana Ardelean, Mircea Mihai Ciobanu, Gheorghe Galu, Ştefan Gyurko, Marian Niţu, Petru-Victor Verenca, Dorin Lucian Cristescu, Moise Eleneş, Marin Plocon, Ştefan Florea, Dumitru Niţu, Simion Şeicaru, Constantin Nuţă, Lucian Olteanu, Gheorghe Voicu, Nicolae Dulama, Titu Duran, Ion Dumitru, Dumitru Chelaru, Ion Crachină, Traian Iliescu, Octav Oprescu, Ion Popa, Ion Vladu, Ilie Incrosnatu, Gheorghe Ilie Chiriţoiu, Steliana Rudeanu, Maria Bărbuceanu, Liviu Cărăuşu, Ştefan Dima, Nicu Şerban, Florea Păun, Niculae Constantin Vasile Ionescu Galbeni, Constantin Gheorghe Avramescu, Ioan Turlacu, Ionel Aichimoaie, Petru Juravlea, Vasile Mândroviceanu, Alexandru Popovici, Sorin Adrian Vornicu, Constantin Şerban Zoner Rădulescu, Liviu Petreu, Florica Rădiţa Raica, Elena Baroean, Silvia Petrovici, Delia Ionescu şi Maria Pelmuş în Dosarul nr. 9.167/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Elena Costea a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi Avizul favorabil nr. 1.664.893/2012 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Elena Costea a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin.(1i) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Elena Costea exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2012.

Nr. 532.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Zizinaş

 

Având în vedere:

- art. 31 lit. b) coroborat cu art. 32 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale gestionare, evaluare şi concesionare resurse/rezerve minerale, integrare europeană nr. 302.131 din 14 noiembrie 2012,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a apei minerale naturale din perimetrul Zizinaş, judeţul Braşov, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 13.701/2010, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială APEMIN ZIZIN - S.A., cu sediul în Zizin, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 8.

 

SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific în Serviciul Patriei unor maiştri militari si subofiţeri din Serviciul de Informaţii Externe

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1, art. 4 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu modificările ulterioare,

directorul Serviciului de Informaţii Externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2012 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2012 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 decembrie 2012 se conferă Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maistrului militar şi subofiţerilor prevăzuţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului de Informaţii Externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2012.

Nr. 178.


*) Anexele nr. 1-3 nu se publică, fiind informaţii clasificate.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

privind acordarea titlului de parc industrial Societăţii Comerciale „Business Park Bistriţa Sud” - S.R.L.

 

Având în vedere art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare, art. 2 alin. (2) din Instrucţiunile de acordare şi anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării şi prognozei nr. 264/2002,

în temeiul art. 7 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru administraţie emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acordă titlul de parc industrial Societăţii Comerciale „Business Park Bistriţa Sud” - S.R.L., denumită în continuare societate-administrator, având numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud J6/624/2012, cod unic de înregistrare 30735390, sediul social în municipiul Bistriţa, str. Nicolae Titulescu nr. 6, judeţul Bistriţa-Năsăud, care administrează parcul industrial constituit pe terenul având datele de identificare prevăzute la art. 2.

Art. 2. - Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici:

a) este amplasat în extravilanul municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud;

b) are o suprafaţă de 30 ha.

Art. 3. - Titlul de parc industrial este valabil în perimetrul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, pe perioada de existenţă a societăţii-administrator, în condiţiile respectării caracteristicilor de parc industrial prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 4. - Societatea-administrator transmite Ministerului Administraţiei şi Internelor rapoarte semestriale privind activităţile realizate în parcul industrial.

Art. 5. - În baza titlului acordat potrivit prezentului ordin, operatorii economici pot beneficia de ajutor de stat regional pentru investiţiile realizate în parcul industrial, în situaţia îndeplinirii condiţiilor stipulate în:

a) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 214 din 9 august 2008;

b) Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 296/2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale.

Art. 6. - Furnizor al ajutorului de stat care va fi acordat în temeiul titlului de parc industrial, potrivit prezentului ordin, este municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru administraţie,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2012.

Nr. 262.

 

ANEXĂ*)

 

PARC INDUSTRIAL BISTRIŢA SUD

 

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea art. 5 din Normele metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 246/2005, şi a formularului „Chitanţă pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii”, cod 14.20.09/TS,

prevăzut în anexa nr. 1 a) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 5 din Normele metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 246/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,o) Rubrica «Nr. de evidenţă a plăţii» se completează potrivit prevederilor legale în vigoare la data întocmirii documentului de plată;”.

Art. II. - La formularul „Chitanţă pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii”, cod 14.20.09/TS, prevăzut în anexa nr. 1 a) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 20 noiembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, nota de subsol*) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„*) Se completează potrivit prevederilor legale în vigoare la data întocmirii documentului de plată.”

Art. III. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, rubrica „Nr. de evidenţă a plăţii” din formularul „Chitanţă pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii”, cod 14.20.09/TS, prevăzut în anexa nr. 1 a) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se completează potrivit prevederilor legale în vigoare la data întocmirii documentului de plată.

Art. IV. - Formularele „Chitanţă pentru încasarea de impozite, taxe şi contribuţii”, cod 14.20.09/TS, aflate în stoc, se utilizează până la epuizare.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 21 noiembrie 2012.

Nr. 1.525.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind definitivarea în funcţie şi promovarea în grade profesionale a personalului de probaţiune, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.570/C/2010

 

Având în vedere dispoziţiile art. 25 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul privind definitivarea în funcţie şi promovarea în grade profesionale a personalului de probaţiune, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.570/C/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Proba teoretică are ca obiect testarea cunoştinţelor privind: metodologia activităţii de probaţiune şi protecţie a victimelor, instituţii de drept penal şi procedură penală, criminologie, dezvoltare instituţională şi cooperare instituţională, informatică socială, sănătate mentală şi infracţiune, problema dependenţei, sociologie aplicată şi psihologia dezvoltării.”

2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Pentru examenul de definitivare în funcţie,

ministrul justiţiei numeşte prin ordin:

a) comisia de organizare a examenului;

b) comisia de verificare a cunoştinţelor;

c) comisia de soluţionare a contestaţiilor;

d) comisia de arbitraj.

(2) Fiecare comisie are în componenţa sa un preşedinte, membri şi un secretar.

(3) Comisia de arbitraj este formată din 3 membri, după cum urmează: un membru din comisia de soluţionare a contestaţiilor, un membru din comisia de verificare a cunoştinţelor şi un alt membru, cu rol de arbitru, care nu a făcut parte din niciuna dintre comisiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) şi care va îndeplini şi atribuţia de preşedinte al comisiei.

(4) Prin ordinul de constituire a comisiilor, ministrul justiţiei desemnează un membru supleant pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), precum şi un membru supleant pentru secretarii comisiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), pentru situaţia în care, din motive obiective, aceste persoane nu îşi mai pot exercita atribuţiile în cadrul comisiei. Pentru comisia de arbitraj se desemnează câte un membru supleant pentru fiecare dintre categoriile de membri prevăzuţi la alin. (3).

(5) Din comisia prevăzută la alin. (1) lit. a) fac parte reprezentanţi ai Direcţiei de probaţiune şi ai Direcţiei resurse umane din Ministerul Justiţiei.

(6) Din comisiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) fac parte reprezentanţi ai Direcţiei de probaţiune sau ai serviciilor de probaţiune, desemnaţi de directorul Direcţiei de probaţiune.

(7) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţii înscrişi la examenul de definitivare în funcţie.

(8) Fiecare membru al comisiilor prevăzute la alin. (1) semnează o declaraţie pe propria răspundere, în care precizează că:

a) nu se află în vreuna dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (7);

b) va respecta secretul şi confidenţialitatea lucrărilor comisiei şi ale variantelor de subiecte ce vor fi elaborate.”

3. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Comisia de organizare a examenului are următoarele atribuţii:

a) centralizează cererile de înscriere la examen, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi afişează lista finală a candidaţilor;

b) verifică dacă există o diferenţă mai mare de un punct între nota acordată de comisia de verificare a cunoştinţelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor şi, atunci când este cazul, sesizează pe bază de proces-verbal comisia de arbitraj;

c) asigură afişarea rezultatelor probelor de examen, stabileşte şi afişează rezultatele finale ale examenului;

d) asigură transmiterea rezultatelor examenului către Direcţia de probaţiune;

e) îndeplineşte orice sarcini necesare pentru buna desfăşurare a examenului.

(2) Comisia de verificare a cunoştinţelor are următoarele atribuţii:

a) stabileşte tematica şi bibliografia şi elaborează subiectele pentru examenul de definitivare;

b) stabileşte baremul de notare a probelor scrise cu caracter teoretic şi practic;

c) notează lucrările scrise ale candidaţilor şi stabileşte media notelor acordate lucrărilor de către fiecare membru al comisiei;

d) recorectează şi stabileşte nota finală acordată lucrării, dacă există o diferenţă în notare mai mare de un punct între corectori;

e) comunică în scris rezultatele probei către comisia de organizare, în vederea afişării acestora.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notarea lucrărilor scrise;

b) recorectează şi stabileşte nota acordată lucrării, dacă există o diferenţă în notare mai mare de un punct între corectori;

c) comunică în scris comisiei de organizare rezultatele soluţionării contestaţiilor, în vederea afişării acestora.

(4) Comisia de arbitraj are următoarele atribuţii:

a) recorectează şi stabileşte nota finală acordată lucrării în etapa de soluţionare a contestaţiilor, dacă există o diferenţă în notare mai mare de un punct între comisia de verificare a cunoştinţelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor;

b) înainte de expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, comunică în scris comisiei de organizare nota acordată în modalitatea prevăzută la lit. a), în vederea afişării.”

4. La articolul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) în cazul în care se constată, în urma soluţionării contestaţiilor, că există o diferenţă mai mare de un punct faţă de rezultatul obţinut iniţial de către candidat, lucrarea va fi recorectată de către comisia de arbitraj, care va stabili nota finală acordată lucrării în etapa de soluţionare a contestaţiilor.”

5. La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Nu se pot înscrie la examenul de promovare în grade profesionale consilierii de probaţiune sau inspectorii de probaţiune care au obţinut calificativul «foarte slab» sau «slab» ia ultima evaluare a performanţelor profesionale, precum şi persoana faţă de care, la data-limită de înscriere la examen, produce efecte sancţiunea disciplinară a suspendării dreptului de promovare în gradele profesionale pe o perioadă de la un an la 3 ani.

(3) Se pot înscrie la examenul de promovare consilierii de probaţiune a căror vechime se împlineşte până la data-limită de depunere a lucrărilor scrise, inclusiv.”

6. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Data şi locul susţinerii examenului de promovare în grade profesionale, precum şi tematica, actele necesare înscrierii, termenul de depunere a acestora şi a lucrărilor scrise se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiţiei şi se afişează la sediul serviciilor de probaţiune cu cel puţin 60 de zile înainte de data organizării acestuia.

(2) Lucrarea scrisă se depune ori se transmite atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe CD.

(3) După finalizarea examenului de promovare în grade profesionale, lucrările scrise se arhivează la sediul Direcţiei de probaţiune şi pot fi consultate de către persoanele interesate, în urma unei solicitări scrise şi numai în măsura în care autorul lucrării îşi exprimă acordul în acest sens.”

7. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Examenul de promovare în gradele I şi II a consilierilor de probaţiune, precum şi cel de promovare în gradul I a inspectorilor de probaţiune constă în întocmirea şi prezentarea unei lucrări scrise pe o temă aleasă din domeniul probaţiunii sau care este în strânsă legătură cu domeniul probaţiunii.”

8. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Pentru examenul de promovare în grade

profesionale se constituie următoarele comisii:

a) comisia de organizare a examenului;

b) comisia de verificare a cunoştinţelor;

c) comisia de soluţionare a contestaţiilor;

d) comisia de arbitraj.

(2) Prevederile art. 5 alin. (2)-(8) se aplică în mod corespunzător.

(3) Comisia de organizare a examenului are următoarele atribuţii:

a) centralizează cererile de înscriere la examen, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi afişează lista finală a candidaţilor;

b) verifică dacă există o diferenţă mai mare de două puncte între nota acordată de comisia de verificare a cunoştinţelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor şi, atunci când este cazul, sesizează pe bază de proces-verbal comisia de arbitraj;

c) asigură afişarea rezultatelor probelor de examen, stabileşte şi afişează rezultatele finale ale examenului;

d) asigură transmiterea rezultatelor examenului către Direcţia de probaţiune;

e) îndeplineşte orice sarcini necesare pentru buna desfăşurare a examenului.

(4) Comisia de verificare a cunoştinţelor are următoarele atribuţii:

a) stabileşte tematica pentru examenul de promovare în grade profesionale a personalului de probaţiune;

b) stabileşte baremul de notare pentru întocmirea şi susţinerea lucrărilor scrise prin raportare la criteriile precizate la art.16 alin. (2);

c) acordă o notă potrivit baremului pentru modalitatea de întocmire şi prezentare a lucrărilor scrise;

d) reevaluează şi stabileşte nota finală acordată fiecărui candidat, dacă există o diferenţă în notare mai mare de două puncte între corectori;

e) comunică în scris rezultatele comisiei de organizare, în vederea afişării acestora.

(5) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notele acordate de comisia de verificare a cunoştinţelor conform prevederilor alin. (4);

b) reevaluează şi stabileşte nota acordată fiecărei lucrări prezentate, dacă există o diferenţă în notare mai mare de două puncte între corectori;

c) comunică în scris comisiei de organizare rezultatele soluţionării contestaţiilor, în vederea afişării acestora.

(6) Comisia de arbitraj are următoarele atribuţii:

a) în termen de 5 zile lucrătoare de la data sesizării de către comisia de organizare, reevaluează lucrarea scrisă, audiază înregistrarea prezentării şi stabileşte nota finală acordată în etapa de soluţionare a contestaţiilor, dacă există o diferenţă în notare mai mare de două puncte între nota acordată de comisia de verificare a cunoştinţelor şi nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor;

b) comunică în scris comisiei de organizare nota acordată în modalitatea prevăzută la lit. a), în vederea afişării.

(7) în cazul în care examenul de definitivare în funcţie se organizează concomitent cu examenul de promovare în grade profesionale, prin ordin al ministrului justiţiei se pot numi comisii comune de examen.”

9. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Lucrarea scrisă se prezintă în faţa comisiei de verificare a cunoştinţelor.

(2) întocmirea şi prezentarea lucrării scrise se raportează la următoarele criterii:

a) întinderea maximă de 30 de pagini, tehnoredactare în format A4, font Arial 12, la un rând şi jumătate;

b) încadrarea în tematica examenului de promovare;

c) contribuţia personală în scrierea lucrării;

d) utilitatea şi aplicabilitatea lucrării pentru domeniul probaţiunii;

e) utilizarea unor repere legislative şi teoretice actuale şi relevante pentru tema studiată din literatura de specialitate română şi/sau străină, cu precizarea surselor bibliografice;

f) sinteza şi coerenţa informaţiilor din cuprinsul lucrării;

g) utilizarea corectă şi adaptarea metodologiei de lucru la tema aleasă şi scopul lucrării;

h) sinteza informaţiilor şi coerenţa prezentării lucrării; i) oferirea unor răspunsuri pertinente la întrebările membrilor comisiei de verificare a cunoştinţelor;

j) încadrarea în timpul stabilit pentru prezentarea lucrării;

k) utilizarea corectă a limbii române în cuprinsul lucrării şi în prezentarea acesteia.

(3) Prezentarea lucrării scrise se înregistrează audio, cu acordul prealabil al candidatului, iar înregistrările sunt utilizate exclusiv în cadrul examenului.”

10. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Fiecare membru al comisiei de verificare a cunoştinţelor acordă o notă pentru întocmirea şi prezentarea lucrării scrise în conformitate cu baremele stabilite conform art. 15 alin. (4) lit. b).

(2) Prevederile art. 8 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Nota obţinută de către fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei de verificare a cunoştinţelor.

(4) Sunt declaraţi admişi la examenul de promovare în grade profesionale consilierii de probaţiune şi inspectorii de probaţiune care au obţinut nota finală de minimum 7.”

11. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) nu este admisibilă atunci când candidatul nu şi-a dat acordul pentru înregistrarea audio a prezentării lucrării.”

12. La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) în cazul în care se constată, în urma soluţionării contestaţiilor, că există o diferenţă mai mare de două puncte faţă de rezultatul obţinut iniţial de către candidat, lucrarea va fi recorectată înăuntrul termenului de 15 zile prevăzut la alin. (4) de către comisia de arbitraj, care va stabili nota finală acordată în etapa de soluţionare a contestaţiilor.”

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Direcţia de probaţiune, Direcţia resurse umane, curţile de apel, tribunalele şi serviciile de probaţiune vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul justiţiei,

Ovidiu Puţura,

secretar de stat

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2012.

Nr. 3.680/C.