MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 190/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 190         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 martie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

31. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

291. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

41. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până !a data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

301. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, 3, 6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1930 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi a celor din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 si anexa la Legea nr. 85/1992

 

Decizia nr. 79 din 2 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

151. - Hotărâre privind aprobarea Statutului propriu de organizare şt funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

 

165. - Hotărâre privind aprobarea listei cuprinzând 3 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

245. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România

 

1.403. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii pentru aprobarea Programului de restructurare a Regiei Autonome RASIROM

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52 din 8 iunie 2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2011, cu următoarea modificare:

- La articolul I punctul 2, alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), Ministerul Finanţelor Publice, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, efectuează verificarea procesului de atribuire a contractelor finanţate din instrumente structurale, la toate procedurile de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru care a fost înştiinţat de către autoritatea contractantă în baza art. 5 alin. (2).”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 19 martie 2012.

Nr. 31.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 16 martie 2012.

Nr. 291.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte

normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17 din 23 februarie 2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficia! al României, Partea I, nr. 145 din 28 februarie 2011, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.”

2. La articolul I, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Administrarea creanţelor bugetare prevăzute la alin. (1) se efectuează de către inspectoratele teritoriale de muncă, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), creanţele bugetare prevăzute la alin. (1) datorate de angajatorii care au înfiinţat sedii secundare în alte judeţe decât cel în care angajatorul îşi are sediul se administrează de către inspectoratele teritoriale de muncă pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea sediile secundare ale angajatorului.”

3. La articolul I, alineatul (4) se abrogă.

4. Articolele II şi III se abrogă.

5. La articolul IV se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Pentru sediile secundare ale angajatorilor din alte judeţe decât cel în care angajatorul îşi are sediul, declaraţiile fiscale prevăzute la alin. (1) se depun la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea sediul secundar.”

6. Articolul V se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 19 martie 2012.

Nr. 41.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 16 martie 2012.

Nr. 301.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 18

din 17 ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1,3, 6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi a celor din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa la Legea nr. 85/1992

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, 3, 6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi a prevederilor cuprinse în anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa la Legea nr. 85/1992, excepţie ridicată de Societatea Comercială „ACI. Bistriţa” - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 498.1/190/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 314D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că părţile Mihaela Cioloboc, Nicolae Coman şi alţii au depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 223/2004.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 498.1/190/2008, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, 3, 6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi a prevederilor cuprinse în anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa la Legea nr. 85/1992, excepţie ridicată de Societatea Comercială „A.C.I. Bistriţa” - S.A. din Bistriţa într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile sunt neconstituţionale, deoarece creează posibilitatea obligării unei persoane juridice de drept privat să înstrăineze un bun proprietatea sa, dobândit în mod licit, împotriva voinţei sale, fapt ce aduce atingere dreptului de proprietate, lipsindu-l de conţinut.

De asemenea, textele criticate impun persoanei juridice obligaţii şi restrângeri referitoare la dreptul de a dispune de bunul său, inclusiv cu privire la preţ, după ce statul român a încasat preţul pentru locuinţă, context în care nu ar mai avea dreptul să dispună, din nou, de acest bun, în baza unui alt text de lege,

Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prin textele de lege criticate nu a fost încălcat dreptul de proprietate, acestea operând doar o limitare legală a exerciţiului acestui drept, şi nu o expropriere, o naţionalizare sau orice altă măsură de trecere silită în proprietatea publică a statului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest context, arată că prin art. 1, 3, 6 şt 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 se consacră o normă de justiţie socială, conformă cu art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi din Constituţie şi în deplină concordanţă cu normele instituite prin art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, în ceea ce priveşte prevederile art. 1 din Legea nr. 85/1992, Avocatul Poporului invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 598/2009, prin care s-a statuat că această reglementare legală nu contravine Legii fundamentale.

Referitor la dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, arată că acestea nu au incidenţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1,3,6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 8 februarie 1990, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, precum şi cele din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa ia Legea nr. 85/1992.

Textele de lege criticate din Decretul-lege nr. 61/1990 au următorul cuprins:

- Art. 1: „Întreprinderile pentru vânzarea locuinţelor şi oficiile specializate pot vinde către populaţie locuinţe construite din fondurile statului, în condiţiile prezentului decret-lege.”;

- Art. 3: „Locuinţele prevăzute la ari. 1 se vând cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, cu achitarea integrală a preţului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau prin acordarea unui împrumut de către Casa de Economii şi Consemn aţi uni, fără restricţii privind deţinerea în proprietate a unei a două locuinţe.

O dată cu locuinţa se transmite cumpărătorului acesteia şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent pe durata existenţei construcţiei.”;

- Art. 6: „Preţurile de vânzare către populaţie pentru locuinţele construite din fondurile statului şi recepţionate până la data de 31 decembrie 1989 se stabilesc potrivit anexelor nr. 1 şi 2.

h vederea corelării preţurilor de vânzare cu preţurile de deviz pentru locuinţele recepţionate după 1 ianuarie 1990, Ministerul Economiei Naţionale, Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului vor prezenta în termen de 60 de zile de la data prezentului decret-lege nivelurile corespunzătoare ale preţurilor de vânzare în funcţie de numărul de camere, suprafeţele utile, gradul de confort şi finisaj.”;

- Art. 7: ”În vederea încheierii contractului pentru vânzarea locuinţelor, cumpărătorii vor depune la unitatea specializată un avans de cel puţin 30 la sută din preţul de vânzare al locuinţei.

Pentru tinerii în vârstă de până la 30 de ani, avansul va fi de cel puţin 10 la sută din preţul de vânzare al locuinţei.”;

- Art. 1 din Legea nr. 85/1992: „Locuinţele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie fi ale prezentei legi.

Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuinţele care depăşesc suprafeţele maxime prevăzute în actele normative în baza cărora s-au executat locuinţele din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice şi bugetare de stat, precum şi cele care prezintă, la data vânzării, finisaje superioare, echivalente unor lucrări de artă sau ornamentale deosebite, sau care beneficiază de dotări speciale, cum ar fi: piscină, saună, seră, cramă, bar-vinotecă, cameră frigorifică sau altele asemenea.

De asemenea, sunt exceptate locuinţele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite în funcţii drept locuinţe pe durata exercitării funcţiei, chiar dacă acestea sunt scoase ulterior din evidenţa locuinţelor de protocol.”

Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa la Legea nr. 85/1992 se referă la „Preţurile de vânzare către populaţie ale locuinţelor construite din fondurile statului înainte de 1 ianuarie 1977”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (4) referitoare la dreptul de proprietate, precum şi dispoziţiilor cuprinse în art. 1 din primul Protocol Adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. II-77 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, raportate la prevederile art. 11, art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţia României.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 874 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, a reţinut că Decretul-lege nr. 61/1990 reglementează posibilitatea cumpărării locuinţelor construite din fondurile statului de către chiriaşii acestora. De asemenea, Curtea a reţinut că, prin normele criticate, legiuitorul a avut în vedere protejarea chiriaşilor, fără a stabili vreun criteriu de diferenţiere între aceştia, ele aplicându-se tuturor celor aflaţi în ipoteza reglementată de aceste norme. Singura cerinţă stabilită de normele criticate este manifestarea de voinţă a chiriaşului de a cumpăra locuinţa, exprimată prin cererea adresată unităţilor specializate în vânzarea locuinţelor.

Curtea constată că s-a pronunţat şi asupra constituţionalităţii prevederilor art. 1 din Legea nr. 85/1992, de exemplu, prin Decizia nr. 564 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, sau prin Decizia nr. 252 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 6 august 2004, constatând netemeinicia criticilor formulate.

Astfel, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate prevăd o trecere în proprietatea deţinătorilor de locuinţe, foşti chiriaşi ai acestora, a locuinţelor şi terenurilor aferente acestor locuinţe dobândite prin cumpărare de Ea unităţile economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor făcându-se integral sau proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcţiei respective.

Curtea a constatat, în legătură cu invocarea încălcării art. 44 din Constituţie, precum şi a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că, deşi în proprietatea societăţilor comerciale sau a regiilor autonome au intrat şi locuinţele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituţiei, a posibilităţii ca fiecare chiriaş al unei asemenea locuinţe să devină proprietar nu poate fi privită decât ca o limitare legală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice respective. Astfel, se consacră o normă de justiţie socială, chiriaşii având posibilitatea să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic. Ca atare, aceste prevederi de lege sunt conforme literei şi spiritului art. 44 din Constituţie, precum şi în deplină concordanţă cu dispoziţiile cuprinse în art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, 3, 6 şi 7 din Decretul-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, ale art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, precum şi a prevederilor cuprinse în anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 şi anexa la Legea nr. 85/1992, excepţie ridicată de Societatea Comercială ACI. Bistriţa” - SA din Bistriţa în Dosarul nr. 498.1/190/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 79

din 2 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 45.164/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.059D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 45.164/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vinţan) într-o cauză având ca obiect o acţiune oblică de ieşire din indiviziune.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât cetăţenii care desfăşoară activităţi profesionale în afara contractului de muncă, respectiv liber-profesioniştii, nu sunt egali în faţa legii cu cetăţenii care desfăşoară activităţi profesionale în cadrul raporturilor de muncă, în ceea ce priveşte scutirea de taxa de timbru necesară acţiunilor şi cererilor în instanţă pentru recuperarea salariului sau onorariului corespunzător activităţii desfăşurate. Mai arată că, potrivit legii, contractul de asistenţă juridică este titlu executoriu, însă acesta nu poate fi pus în executare până nu se dispune ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile debitorului, atâta timp cât un debitor nu are bunuri proprii, ci doar bunuri în indiviziune şi bunuri comune.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii. În acest sens arată că, pentru a putea invoca o discriminare, reclamantul ar trebui să se afle într-o situaţie comparabilă în raport cu persoana sau grupul de persoane faţă de care se consideră discriminat, or, în prezenta cauză, reclamantul este un cabinet de avocat, iar norma a cărei neconstituţionalitate se invocă se adresează salariaţilor. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece, în cazul de faţă, nu există o similitudine de situaţii între persoanele aflate într-un raport de muncă şi liber-profesionişti.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului. concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care au următorul cuprins:

- Art. 15 lit. a): „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la:

a) încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea contactelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 instituie o derogare de la principiul timbrării acţiunilor în justiţie în privinţa cererilor referitoare la încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii.

De asemenea, Curtea constată că, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, liber-profesioniştii nu sunt egali în faţa legii cu salariaţii, fiind nemulţumit de faptul că cele două categorii nu beneficiază de aceleaşi scutiri prevăzute la art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997.

Or, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării poate exista numai atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. În speţă, prevederile criticate reglementează norme de dreptul muncii, astfel că cei ce intră sub incidenţa ipotezei normei respective se află într-o altă situaţie juridică, diferită de cea a liber-profesioniştilor.

Totodată, Curtea observă că prin Decizia nr. 773 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, sau prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001, a statuat, de principiu, că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituţional al egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Într-o atare situaţie, excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru apare ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 fit d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vinţan) în Dosarul nr. 45.164/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Statutul propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.285/2008 privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I a nr. 717 din 22 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, la propunerea directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Claudia Boghicevici

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 martie 2012.

Nr. 151.

 

ANEXĂ

 

STATUT PROPRIU

de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, denumită în continuare Agenţia, este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi inspecţie Socială.

Art. 2. - (1) Agenţia are în subordine agenţii pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, ca servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică.

(2) Agenţiile teritoriale, în funcţie de nevoile locale şi pentru eficientizarea activităţii proprii, pot organiza în subordine agenţii locale.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile Agenţiei şi ale agenţiilor teritoriale

 

Art. 3. - (1) în realizarea obiectivelor sale. Agenţia îndeplineşte, în principal, atribuţiile prevăzute de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011.

(2) Pentru realizarea obiectivelor sale în domeniul inspecţiei sociale, Agenţia îndeplineşte şi următoarele atribuţii specifice:

a) asigură exercitarea activităţilor de inspecţie la nivel naţional în domeniul sistemului naţional de asistenţă socială, în scopul respectării drepturilor sociale ale cetăţenilor;

b) desfăşoară activităţi de monitorizare pentru aplicarea unitară a prevederilor legale referitoare la administrarea fondurilor pentru plata beneficiilor de asistenţă socială, precum şt a celor alocate pentru susţinerea şi dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor şi politicilor din domeniu;

c) formulează propuneri de îmbunătăţire a activităţii, organizării şi a metodei de acordare a beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale;

d) controlează furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi din punctul de vedere al eficienţei şi performanţei acestora în îndeplinirea obiectivelor stabilite în conformitate cu standardele de calitate şi de cost, conform reglementărilor în vigoare;

e) dispune, în condiţiile legii, suspendarea ori încetarea temporară sau definitivă a serviciului social în cazul încălcării grave a prevederilor legale în domeniu şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse;

f) solicită comisiilor de acreditare retragerea acreditării şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse în cazul în care constată neconformităţi în funcţionarea serviciilor sociale;

g) elaborează şi difuzează metodologii, proceduri de inspecţie socială, instrucţiuni şi ghiduri specifice activităţii de inspecţie socială;

h) elaborează planul anual de inspecţie pentru implementarea politicii sistemului naţional de beneficii de asistenţă socială;

i) controlează respectarea standardelor de calitate în acordarea serviciilor sociale publice şi private;

j) acţionează la nivel naţional pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor oricăror acte sau fapte care încalcă principiile şi normele din domeniul asistenţei sociale stabilite prin convenţiile internaţionale la care România este parte sau prin reglementările Uniunii Europene;

k) efectuează analize de risc în vederea eficientizării activităţii de inspecţie socială;

l) înregistrează, centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la furnizorii de servicii sociale şi la serviciile sociale acordate de aceştia;

m) propune autorităţilor administraţiei publice, precum şi persoanelor fizice şi juridice, publice şi private controlate, luarea măsurilor pentru respectarea prevederilor legale încălcate, stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate, după caz, precum şi remedierea deficienţelor constatate în urma activităţii de inspecţie;

n) dispune în cazul autorităţilor administraţiei publice, precum şi în cazul persoanelor fizice şi juridice, publice şi private controlate, în condiţiile legii, acordarea, suspendarea sau încetarea, după caz, a drepturilor sociale atunci când se constată că acestea nu au fost acordate în conformitate cu prevederile legale;

o) constată şi sancţionează neîndeplinirea măsurilor dispuse în urma activităţii de inspecţie socială, în condiţiile legii.

(3) Agenţia îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse prin lege în domeniul său de competenţă.

Art. 4. - (1) în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011, agenţiile teritoriale îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:

a) asigură exercitarea activităţilor de inspecţie la nivel teritorial în domeniul sistemului naţional de asistenţă socială, în scopul respectării drepturilor sociale ale cetăţenilor;

b) desfăşoară activităţi de control, precum şi de monitorizare a modului în care sunt stabilite şi acordate beneficiile de asistenţă socială la nivel teritorial;

c) promovează acţiuni de informare şi conştientizare a cetăţenilor asupra drepturilor sociale şi stabilesc programe de colaborare cu societatea civilă;

d) controlează respectarea prevederilor legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al cetăţenilor la drepturile sociale;

e) propun suspendarea ori încetarea temporară sau definitivă a serviciului social în cazul încălcării grave a prevederilor legale în domeniu şi urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse;

f) propun autorităţilor administraţiei publice, precum şi persoanelor fizice şi juridice, publice şi private controlate, luarea măsurilor pentru respectarea prevederilor legale încălcate, stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate, după caz, precum şi remedierea deficienţelor constatate în urma activităţii de inspecţie;

g) dispun în cazul autorităţilor administraţiei publice, precum şi în cazul persoanelor fizice şi juridice, publice şi private controlate, acordarea, suspendarea sau încetarea, după caz, a drepturilor sociale atunci când se constată că acestea nu au fost acordate în conformitate cu prevederile legale,

h) constată şi sancţionează neîndeplinirea măsurilor dispuse în urma activităţii de inspecţie socială;

i) constată contravenţiile şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de lege, prin inspectorii sociali;

j) sesizează organele competente, în cazul în care se constată săvârşirea faptelor care încalcă prevederile legale a căror cercetare nu se află în sfera proprie de competenţă;

k) desfăşoară activităţi de cercetare şi analiză socială, pentru cunoaşterea realităţii sociale, ca urmare a controlului sau a rezultatelor acestuia, şi formulează propuneri de îmbunătăţire a activităţii, organizării şi a metodei de acordare a beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale;

l) elaborează situaţii statistice şi analize specifice activităţii de control desfăşurate la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.

(2) Agenţiile teritoriale îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse prin lege în domeniul lor de competenţă.

(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, agenţiile teritoriale cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu organizaţiile guvernamentale, cu societatea civilă, precum şi cu partenerii sociali.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică şi numărul maxim de posturi ale Agenţiei, la nivel central şi local

 

Art. 5. - (1) Structura organizatorică a aparatului central al Agenţiei este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Structura organizatorică cadru a agenţiilor teritoriale este prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Atribuţiile compartimentelor constituite potrivit structurilor organizatorice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, la propunerea directorului general al Agenţiei.

Art. 6. - Prin decizie a directorului general al Agenţiei, în cadrul structurilor organizatorice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, se pot organiza servicii, birouri sau compartimente, conform legii, în funcţie de necesităţile care se impun în vederea îndeplinirii atribuţiilor.

Art. 7. - (1) Agenţia funcţionează cu un număr maxim de 1438 de posturi, finanţate de la bugetul de stat, funcţionari publici şi personal contractual, din care 87 de posturi pentru aparatul central şi 1351 de posturi pentru agenţiile teritoriale.

(2) Statul de funcţii pentru aparatul central al Agenţiei se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

(3) Repartizarea numărului de posturi şi statul de funcţii pentru agenţiile teritoriale se aprobă prin decizie a directorului general al Agenţiei.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea Agenţiei

 

Art. 8. - (1) Agenţia este condusă de un director general, funcţie publică de conducere, având, în principal, atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute la art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011.

(2) în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011, directorul general îndeplineşte următoarele funcţii specifice:

a) organizează, controlează şi îndrumă metodologic activitatea Agenţiei şi a structurilor sale subordonate, exercitând toate prerogativele stabilite de lege;

b) elaborează propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ din domeniul de competenţă al Agenţiei şi le înaintează Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru promovare;

c) coordonează elaborarea proiectelor şi programelor internaţionale în domeniu) de activitate aJ Agenţiei, în limita competenţelor prevăzute de lege;

d) asigură şi urmăreşte punerea în aplicare şi respectarea deciziilor adoptate pe baza raportului anual de activitate al Agenţiei, aprobat de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale;

e) prezintă ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale rapoarte şi analize cu privire la indicatorii statistici aferenţi domeniului de competenţă al Agenţiei;

f) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale agenţiilor teritoriale şi locale;

g) aprobă metodologia, procedurile de inspecţie socială, instrucţiunile, manualele operaţionale şi ghidurile specifice activităţii de inspecţie socială;

h) aprobă componenţa şi repartizarea echipelor de inspectori sociali care realizează activităţile de inspecţie la nivel naţional;

i) aprobă planul anual de audit intern şi evaluare anuală a activităţii agenţiilor teritoriale şi ia toate măsurile legale pentru îmbunătăţirea activităţii acestora;

j) reprezintă Agenţia în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice şi fizice publice sau private, cu organismele internaţionale în domeniu, precum şi în relaţiile cu mass-media şi cu societatea civilă;

k) îndeplineşte orice altă atribuţie prevăzută de lege sau, după caz, delegată de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale.

(3) Directorul general al Agenţiei poate delega calitatea de ordonator secundar de credite, în condiţiile legii, directorului general adjunct sau, după caz, unuia dintre ceilalţi directori. Prin actul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării.

(4) în situaţia în care directorul general al Agenţiei nu poate să îşi exercite temporar atribuţiile, acestea sunt exercitate de directorul general adjunct sau, după caz, de un director desemnat prin decizie a directorului general.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii speciale privind activitatea de inspecţie socială

 

Art. 9. - Constatările rezultate în urma activităţii de inspecţie socială şi măsurile propuse de către inspectorii sociali sunt consemnate de către aceştia în procese-verbale de control.

Modelul procesului-verbal de control se aprobă de către directorul general al Agenţiei.

Art. 10. - Nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul asistenţei sociale rezultate în urma activităţii de inspecţie şi sancţiunile dispuse de către inspectorii sociali sunt consemnate de către aceştia în procese-verbale de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale. Modelul procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Art. 11. - (1) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale de control încheiate de inspectorii sociali sunt soluţionate potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale încheiate de inspectorii sociali sunt soluţionate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 12. - Parcul normat de mijloace de transport şi consumul lunar de carburanţi pentru Agenţie şi pentru agenţiile teritoriale este prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 13. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul

statut.

 

ANEXA Nr. 1

la statut

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a aparatului central al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

 

 

Număr total de posturi: 87

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director General

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Agenţii pentru plăţi şi inspecţie sociala judeţene şi a Municipiului Bucureşti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director General Adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Proceduri, regulamente comunitare şi lucrători migranţi

 

 

Audit public intern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Juridic şi relaţii publice

 

 

Managementul calităţii , monitorizare şi control intern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia management resurse umane, formare profesională şi incluziune sociala

 

Direcţia de inspecţie sociala

 

Direcţia finanţare gestionare şi management financiar

 

 

ANEXA Nr. 2

la statut

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ CADRU

a agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti

 

Număr maxim de posturi repartizat agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti: 1351

 

 

Director executiv

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Audit public Intern

 

 

Juridic şi contencios

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autorizare formare profesională

 

 

 

 

 

 

 

Director executiv adjunct*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Beneficii de asistenţă socială, programe deservicii sociale, incluziune socială, egalitate de şanse

 

Economic, financiar şi contabilitate, resurse umane, administrativ şi achiziţii publice

 

Inspecţie socială

 

 


*) Postul de director executiv adjunct este înfiinţat la Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a municipiului Bucureşti, numit prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Sociala, în condiţiile legii. 1)

 

ANEXA Nr. 3

la statut

 

PARCUL NORMAT

de mijloace de transport şi consumul lunar de carburanţi pentru Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

 

Nr. crt.

Denumirea instituţiei

Tipul mijlocului de transport

Parcul normat

Consumul lunar de carburanţi -

litri/lună/mijloc de transport

1.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

 

 

- autoturism

 

 

- aparat central - 6*)

- agenţii judeţene de plăţi şi inspecţie socială şi Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti - 85 (câte două pentru fiecare agenţie judeţeană şi 3 pentru cea a municipiului Bucureşti)

150

100

 

- activitate de inspecţie socială

- autoturism

- câte un autoturism la nivelul fiecărei agenţii judeţene şi un autoturism la nivelul municipiului Bucureşti

150


*) 3 autoturisme se folosesc pentru activitatea de inspecţie socială.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea listei cuprinzând 3 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestora

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Lista obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, prevăzută în anexa nr. I.

(2) Se aprobă caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (1), cuprinşi în anexele nr. II/1-II/3,

Art. 2. - Finanţarea obiectivelor de investiţii prevăzute în anexele nr. II/I-II/3 se realizează din împrumutul acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Anexele nr. I si II/I-II/3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă poziţiile nr. 32 şi 80 din anexa nr. IA, poziţia nr. 9 din anexa nr. IB, precum şi anexele nr. H/32, M/80 şi HI/80 privind caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii „Amenajare Valea Băiţa în comuna Tăuţii Măgherăuşi, judeţul Maramureş”, „Apărare de mal râu Dâmboviţa în zona frontului de captare Dragomireşti, Sălcioara şi aval pod C.F. Conteşti, judeţul Dâmboviţa” şi „Amenajare râu Cracau la Slobozia, judeţul Neamţ la Hotărârea Guvernului nr. 446/2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 21 mai 2007, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

p, Ministrul mediului şi pădurilor,

Marin Anton,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Cristian Petrescu

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 martie 2012.

Nr. 165.

 

ANFXA Nr. I

 

LISTA

obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu

 

Nr. crt.

Denumirea

1.

 Amenajare vale Băiţa în comuna Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş

2.

Apărare de mal râu Dâmboviţa în zona frontului de captare Dragomireşti, Sălcioara şi aval pod C.F. Conteşti, judeţul Dâmboviţa

3.

 Amenajare râu Cracau la Slobozia, judeţul Neamţ

 

ANEXA Nr. II/1

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Amenajare vale Băiţa în comuna Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş”

 

Titular: Ministerul Mediului şi Pădurilor

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

Amplasament: bazinul hidrografic Lăpuş pe valea Băiţa, pe teritoriul administrativ al localităţilor Băiţa şi Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

27.899*)

(în preţuri valabile la 30.09.2011; 1 euro = 4,3218 lei)

 

 

din care:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

26.128

din care:

 

 

- Valoarea investiţiei rest de executat

mii lei

9.334*)

din aceasta:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

8.270

- Capacităţi:

 

 

- amenajare albie

km

14,20

- ziduri de sprijin

km

11,198

- Durata de realizare a investiţiei

luni

54

din care:

 

 

- durata de realizare a investiţiei rest de executat

luni

12

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din împrumutul acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

ANEXA Nr. II/2

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Apărare de mal râu Dâmboviţa în zona frontului de captare Dragomireşti, Sălcioara şi aval pod C.F. Conteşti, judeţul Dâmboviţa”

 

Titular: Ministerul Mediului şi Pădurilor

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea

Amplasament: bazinul hidrografic Dâmboviţa, pe teritoriul administrativ al localităţilor Dragomireşti, Sălcioara şi Conteşti, judeţul Dâmboviţa

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

9.134*)

(în preţuri valabile la 30.06.2011; 1 euro = 4,2157 lei)

 

 

din care:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

7.059

- Valoarea investiţiei rest de executat

mii lei

6.359*)

din aceasta:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

4.499

- Capacităţi:

 

 

 apărare de mal

km

2,060

din care:

 

 

- Dragomireşti

km

1,000

- Sălcioara

km

0,650

- Conteşti

km

0,410

- recalibrară albie

km

2,885

din care:

 

 

- Dragomireşti

km

1,750

- Sălcioara

km

0,450

- Conteşti

Km

0,685

- diguri de închidere albie

km

0,400

din care:

 

 

- Sălcioara

km

0,150

- Conteşti

km

0,250

- canal tăiere de cot

km

0,650

din care:

 

 

- Sălcioara

km

0,350

- Conteşti

km

0,300

- refacere dig

km

0,050

- Durata de realizare

luni

24

- durata de realizare a investiţiei rest de executat

luni

12


*) Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din împrumutul acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, CU modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ANEXA Nr. II/3

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Amenajare râu Cracau la Slobozia, judeţul Neamţ” Titular: Ministerul Mediului şi Pădurilor

 

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Şiret

Amplasament: În bazinul hidrografic al râului Şiret, subbazinul râului Bistriţa. Lucrările propuse în prezentul proiect sunt amplasate pe râul Cracau, în zona de vărsare a acestuia în râul Bistriţa, în zona satului Slobozia, oraşul Roznov, judeţul Neamţ.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală  a investiţiei (inclusiv TVA)

mii lei

43.094*)

(în preţuri valabile la 31.07.2011; 1 euro = 4,2403 lei;

 

 

din care:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

33.737

din care:

 

 

- Valoarea investiţie  rest de executat

mii lei

34.689

din aceasta:

 

 

- construcţii-montaj

mii lei

27.182

- Eşalonarea investiţiei rest de executat

 

 

Anul I

INV

mii lei

18.000

 

C+M

mii lei

14.000

Anul II

INV

mii lei

16.689

 

C+M

mii lei

13.162

- Capacităţi:

 

 

- regularizare albie existentă râu Cracau

km

3,500

- amenajare albie nouă deviată râu Cracau

km

5,059

- poduri

buc.

2

 Durata de realizare a investiţiei

luni

72

 durata de realizare  a investiţiei rest de executat

luni

24


*) Valoarea sa va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din împrumutul acordat României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România

 

Văzând Referatul Direcţiei politica medicamentului nr. R.L./2.333/2012, având în vedere:

- prevederile ari. 851 din titlul XVII „Medicamentul” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- prevederile art. 140 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă preţurile la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional a! preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se completează Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România cu preţurile produselor nou-avizate/reavizate în perioada 19 decembrie 2011-17 martie 2012.

(3) Actualizarea preţurilor medicamentelor de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România se face la cursul valutar utilizat în alcătuirea bugetului pentru anul în curs, comunicat de Comisia Naţională de Prognoză, respectiv la 4,26 lei/euro.

Art. 2. - Preţurile cu ridicata şi amănuntul maximale aprobate sunt valabile până la data de 31 martie 2013.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2012.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară se abrogă.

Art. 5. - Direcţia politica medicamentului, precum şi celelalte direcţii din cadrul Ministerului Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, operatorii economici importatori şi distribuitori, Compania Naţională „Unifarm”- S.A. Bucureşti, precum şi unităţile sanitare publice şi private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

 

Bucureşti, 16 martie 2012.

Nr. 245.

 

SERVICIUL ROMAN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Programului de restructurare a Regiei Autonome RASIROM

În temeiul prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 312/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data prezentului ordin se aprobă Programul de restructurare a Regiei Autonome RASIROM, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Consiliul de administraţie şi conducerea executivă a Regiei Autonome RASIROM vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George-Cristian Maior

 

Bucureşti, 5 martie 2012.

Nr. 1.403.


*) Anexa nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece conţine informaţii din domeniul apărării, securităţii naţionale sau ordinii publice.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.