MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 151/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 151         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 martie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.540 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin.(2), art. 35 alin. (1) si (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

 

Decizia nr. 1.541 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1)-(3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

 

Decizia nr. 1.610 din 20 decembrie 2011 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIE] PUBLICE CENTRALE

 

799. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.540

din 6 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2),art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin,

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) si alin. (2), art. 35 alin. (1) si (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.607/318/2010 al Judecătoriei Târgu Jiu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.700D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 4.737D/2010, nr. 4.752D/2010, nr. 13D/2011,nr. 239D/2011, nr. 503D/2011, nr. 517D/2011, nr. 603D/2011 şi nr. 841 D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea parţială de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 4.737D/2010, nr. 4.752D/2010, nr. 13D/2011, nr. 239D/2011, nr. 503D/2011, nr. 517D/2011, nr. 603D/2011 si nr. 841D/2011 la Dosarul nr. 4.700D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.737D/2010, nr. 4.752D/2010, nr. 13D/2011, nr. 239D/2011, nr. 503D/2011, nr. 517D/2011, nr. 603D/2011 şi nr. 841 D/2011 la Dosarul nr. 4.700D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii, respectiv Decizia nr. 1.446 din 3 noiembrie 2011, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierea din 23 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 17.607/318/2010, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. {2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010  privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 6 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.419/202/2010, Judecătoria Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36,art. 38 alin. (1), art.46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), art. 89 şi art. 95 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.745/337/2010, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.417/100/2010, Tribunalul Maramureş - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1). art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3). art. 89 şi art. 95 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierile din 25 ianuarie 2011 şi 7 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 12.613/288/2010 şi nr. 14.103/288/2010, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36,art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. p), art. 89 şi art. 95 aiin. (i), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin Încheierea din 14 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.893/334/2010, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), art. 89 şi art. 95 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 13 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 16.821/225/2010, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) Ut t) şi alin. (2), ari 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 2 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.027/204/2010, Judecătoria Câmpina - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul consideră că reglementările criticate sunt neconstituţionale, întrucât Guvernul a adoptat respectiva ordonanţă de urgenţă cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie referitor la delegarea legislativă. Invocarea scurgerii termenului fixat pentru transpunerea directivei europene evocate în preambulul ordonanţei nu poate constitui o scuză pentru incapacitatea statului de a se organiza şi a-şi coordona instituţiile astfel încât transpunerea să fie realizată corect, cu mult înaintea termenului de 11 iunie 2010. În aceste condiţii, urgenţa nu poate fi invocată ca motiv de adoptare a ordonanţei respective.

De asemenea, prin faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 se aplică şi creditelor garantate cu ipotecă se încalcă prevederile Directivei 48/2008/CE, ceea ce poate constitui un motiv de declanşare a procedurii de infringement împotriva României, contrar scopului ordonanţei de urgenţă. Menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie referitoare la condiţiile ce justifică adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, autorul excepţiei de neconstitutionalitate consideră că Guvernul nu motivează în ce fel este afectat interesul public major, în condiţiile neadoptării ordonanţei de urgenţă criticate.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 încalcă, după opinia autorului excepţiei, dreptul de proprietate privată, ea aplicându-se unor contracte de credit aflate în derulare. Mai mult, unele tipuri de contract de credit nici măcar nu erau menţionate de normele Directivei 48/2008/CE, Guvernul extinzând sfera de aplicare a regulilor prescrise şi altor contracte.

Implementarea unor măsuri în afara cadrului directivei conduce la crearea unor situaţii potrivnice chiar obiectivelor acesteia. Acesta este şi motivul pentru care directiva a implementat un sistem de armonizare maximă, care nu poate fi depăşit de către state. Orice depăşire a acestuia, în domeniul protecţiei consumatorilor, conduce la efectele inverse celor scontate: scăderea concurenţei şi blocarea consumatorului în spaţiul naţional.

Autorul excepţiei arată că speranţa sa legitimă cu privire la creanţele rezultate din contractele de credit în derulare rezultă în mod temeinic din existenţa unor contracte de credit încheiate în mod legal înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 şi prevederile de drept comunitar potrivit cărora Directiva nr. 2008/48/CE nu se aplică contractelor de credit în derulare. De asemenea, autorul mai arată că trebuie luate în considerare şi prevederile art. 148 din Constituţia României care stipulează că dreptul comunitar primar sau derivat are prioritate faţă de orice altă dispoziţie legală naţională, precum şi regulile comunitare relative la armonizarea maximală a dreptului comunitar cu privire la piaţa creditelor de consum.

Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Zalău, Tribunalul Maramureş - Secţia comercială, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Câmpina - Secţia civilă, precum şi Judecătoria Râmnicu Vâlcea - în Dosarul nr. 12.613/288/2010 - consideră că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Vatra Domei, precum şi Judecătoria Râmnicu Vâlcea - în Dosarul său nr. 14.103/288/2010 -, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu au comunicat opiniile lor asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, prin punctele sale de vedere comunicate în dosarele nr. 603D/2011 şi nr. 841 D/2011 consideră că excepţia de neconstitutionalitate este în principal inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată.

Avocatul Poporului, prin punctul său de vedere exprimat în Dosarul nr. 4.700D/2010, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate ti constituie dispoziţiile art. 2, art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) si (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În opinia autorului excepţiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) privind regimul legilor organice, art. 108 alin. (3) privind actele Guvernului, art. 115 alin. (1) şi (4) privind procedura adoptării ordonanţelor de urgenţă, precum şi dispoziţiilor art. 1 privind dreptul de proprietate din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia aduce atât critici de neconstitutionalitate extrinseci, cât şi critici de neconstitutionalitate intrinseci prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010. Având în vedere acest aspect, Curtea va analiza mai întâi criticile de neconstitutionalitate extrinseci şi, ulterior, pe cele intrinseci.

I. Curtea constată că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 a intervenit într-un context mai larg în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naţionale.

În acest sens, Curtea observă că Guvernul, la data de 7 iunie 2010, şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi asupra proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Acest pachet de măsuri, afectând nivelul veniturilor populaţiei, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai al acesteia, a fost însoţit şi de alte acte normative, precum ordonanţa de urgenţă criticată, adoptate în scopul limitării efectelor măsurilor de austeritate asupra populaţiei. În acest sens, în nota de fundamentare, se face referire în mod expres la „criza economico-financiară cu impact asupra veniturilor per familie, ceea ce indică faptul că ordonanţa de urgenţă criticată se constituie într-o veritabilă măsură de protecţie a populaţiei, respectiv a consumatorilor care intră în sfera sa de incidenţă. Adoptarea tardivă a acesteia ar fi lipsit persoanele afectate de un instrument de natură să protejeze veniturile per familie ale populaţiei.

Pe lângă aspectele legate de criza economică şi care în jurisprudenţa Curţii Constituţionale au fost considerate motive importante,dar nu suficiente pentru a justifica existenţa situaţiei extraordinare [de exemplu, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, şi Decizia nr. 1,533*) din 28 noiembrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii], Curtea urmează a avea în vedere faptul că, deşi declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene prevăzuta de ari 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene nu era iminentă (a se vedea şi Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 1.599 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2011), şi că, de principiu, măsurile naţionale necesare pentru implementarea directivei trebuie adoptate de Parlament, în calitatea sa de legiuitor ordinar (a se vedea Decizia nr. 1.599 din 9 decembrie 2010), necesitatea adoptării acestor măsuri de către legiuitorul delegat, respectiv Guvernul României, s-a impus în scopul evitării consecinţelor negative ce s-ar fi produs asupra concurenţei la nivelul Uniunii Europene, respectiv asigurării protecţiei imediate a consumatorilor.

Astfel, Curtea reţine că prin adoptarea actului normativ criticat s-a încurajat mobilitatea consumatorilor în sensul de a li se permite acestora mutarea creditelor de la un creditor la altul în condiţii contractuale mai avantajoase, li s-a dat posibilitatea consumatorilor de a rambursa anticipat sumele contractate fără a plăti penalităţi excesive şi s-a creat cadrul necesar pentru relansarea acordării de credite în condiţii de transparentă şi liberă concurenţă.

Pe lângă protecţia consumatorilor, această intervenţie legislativă a fost necesară pentru a permite creditorilor să îndeplinească obligaţiile prevăzute în actul normativ european, astfel încât să fie atins obiectivul de creare a pieţei interne a Uniunii Europene, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul acesteia.

De asemenea. Curtea observă că, în lipsa unei reglementări imediate a contractelor de credit pentru consumatori, aceştia nu ar fi putut beneficia de drepturile prevăzute de actul normativ european, ceea ce ar fi avut un impact direct asupra veniturilor consumatorilor. Totodată, s-ar fi creat o denaturare a concurenţei la nivelul instituţiilor de credit.

Curtea mai reţine că România fiind un stat de drept, care face parte din Uniunea Europeană şi care şi-a asumat anumite obligaţii faţă de aceasta în baza art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, trebuie să respecte prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi să asigure ducerea la îndeplinire a cerinţelor celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Curtea observă însă, în conformitate cu jurisprudenţa sa mai sus citată, că necesitatea transpunerii şi implementării în legislaţia naţională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi â Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, care trebuia realizată până la data de 11 iunie 2010, nu poate justifica, singură, îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) referitoare la existenţa unei situaţii extraordinare. Mai mult, o atare concluzie este susţinută şi de faptul că Guvernul nu a făcut demersurile necesare şi nu a depus vreun proiect de lege la Parlament prin care să se urmărească transpunerea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008, astfel că Guvernul nu ar putea invoca propria culpă pentru netranspunerea în timp util a acesteia.

Cu toate acestea, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, Guvernul a venit în întâmpinarea dificultăţilor economico-financiare ale populaţiei, atenuându-le, în contextul adoptării măsurilor legislative mai sus menţionate. Mai mult, prin implementarea directivei, Guvernul a reuşit să creeze cadrul favorabil liberei concurenţe între instituţiile de credit.

Desigur, limita temporală stabilită în textul directivei nu echivalează cu existenţa unei situaţii care să nu sufere amânare, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, situaţie ce ar fi fost determinată de iminenţa declanşării procedurii de infringement de către Comisia Europeană, potrivit dispoziţiilor art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Acest articol prevede că Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate fi sesizată de către Comisie atunci când un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul tratatelor, după ce Comisia emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile şi doar în cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie. Aşadar, această procedură presupune mai multe faze, nu intervine automat, prin simpla netranspunere în termenul prevăzut de o directivă, iar decizia de a o declanşa şi continua, respectiv de a sesiza Curtea este un atribut discreţionar al Comisiei Europene. Or, declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul de faţă nu era iminentă în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Aşadar, Curtea reţine că situaţia extraordinară a fost determinată de contextul economico-financiar dificil care reclama măsuri rapide, ferme, de natură să diminueze efectele crizei economice şi ale măsurilor de austeritate pe care aceasta Ie-a generat, precum şi de necesitatea luării unor măsuri pozitive pentru a nu fi afectat obiectivul de realizare a pieţei interne a Uniunii Europene.


*) Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011.

 

II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate pentru motivele ce vor fi expuse mai jos.

În legătură cu pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii, prevăzut de Constituţie, se reţine că, în concepţia Curţii Constituţionale, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 respectă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, producând efecte pentru viitor de la data intrării în vigoare, creditorilor nefiindu-le impuse obligaţii de recalculare transparentă a dobânzilor şi de eliminare a comisioanelor percepute în trecut, contractul de credit fiind un contract cu executare succesivă. Obligaţiile care cad în sarcina creditorilor operează pentru viitor, dispoziţiile legale ce le impun fiind de aplicabilitate imediată, adică din momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, ceea ce înseamnă că acestea vizează prestaţiile viitoare pe care contractanţii trebuie să le execute în temeiul unui contract cu executare succesivă.

Curtea mai observă că dispoziţiile în cauză, aplicându-se contractelor în curs de derulare, nu încalcă prevederile art. 44 din Constituţie. Astfel, nu este afectat patrimoniul creditorilor, întrucât nu este diminuat principalul obligaţiei de plată, ci modalitatea în care sunt stabilite pe viitor dobânzile şi alte costuri pe care le implică un contract de credit. Prestaţiile viitoare sub forma dobânzilor nu intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, acesta protejând doar acele creanţe - în cazul de faţă sub forma sumei împrumutate, dobânzilor sau comisioanelor - care sunt certe, lichide şi exigibile.

Curtea mai reţine că dispoziţiile de lege criticate transpun în dreptul intern o reglementare secundară a Uniunii Europene, şi anume o directivă, act obligatoriu care stabileşte în sarcina statelor membre destinatare o obligaţie de rezultat în ceea ce priveşte transpunerea, obligaţie care însă nu este de natură să împiedice legiuitorul naţional să reglementeze mai amplu, mai riguros sau mai detaliat domeniul vizat. Legiuitorul naţional este obligat însă să efectueze această operaţiune în mod corect, în acord cu scopul şi spiritul directivei europene transpuse care, în cazul de faţă, vizează asigurarea unei mai eficiente protecţii a consumatorilor. De altfel, pct. 9 din preambulul Directivei 2008/48/CE prevede necesitatea de a asigura consumatorilor din Uniunea Europeană un nivel ridicat şi echivalent de protecţie a intereselor lor şi de a crea o veritabilă piaţă internă, recunoscând dreptul statelor membre de a menţine sau de a introduce, în anumite condiţii, dispoziţii legale naţionale suplimentare. Interdicţia adresată statelor membre, prin acelaşi pct. 9, de a menţine sau de a introduce alte dispoziţii de drept intern decât cele prevăzute de directivă nu se aplică decât în cazul dispoziţiilor armonizate din directivă. Referitor la acest aspect, şi anume la faptul dacă legiuitorul delegat a afectat prin ordonanţa de urgenţă dispoziţiile armonizate, Curtea mai reţine că instanţele de judecata, împreună cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sunt singurele competente să analizeze şi să constate neconcordanţa dintre legislaţia internă ce vizează transpunerea unei directive şi dreptul Uniunii Europene (a se vedea Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010).

Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 73 şi 108 din Constituţie, Curtea constată că printr-o ordonanţă de urgenţă se poate reglementa într-un domeniu rezervat legii organice (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

În fine, invocarea art. 16 din Legea fundamentală în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, autorul excepţiei nemotivând în niciun fel relaţia de contrarietate existenta între textul criticat şi această dispoziţie constituţională. În acest caz, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în invocarea acestor motive [a se vedea şi Decizia nr. 1.313*) din 4 octombrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii].

De altfel, asupra unei părţi din dispoziţiile legale criticate, respectiv dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) Ut. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din ordonanţa de urgenţă, Curtea s-a pronunţat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.446**) din 3 noiembrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38 alin. (1), art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17-607/318/2010 al Judecătoriei Târgu Jiu, în Dosarul nr. 6.419/202/2010 al Judecătoriei Călăraşi, în Dosarul nr. 4.745/337/2010 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 6.417/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 12.613/288/2010 şi nr. 14.103/288/2010 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, în Dosarul nr. 1.893/334/2010 al Judecătoriei Vatra Domei, în Dosarul nr. 16.821/225/2010 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin şi în Dosarul nr. 6.027/204/2010 ai Judecătoriei Câmpina - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fablan Nlculae


*) Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

**) Decizia nr. 1.446 din 3 noiembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 16 decembrie 2011.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.541

din 6 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), ari. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1)-(3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1)lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi {3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.020/333/2010 al Judecătoriei Vaslui şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.802D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 140D/2011, nr. 213D/2011. nr. 289D/2011, nr. 302D/2011, nr. 369D/2011, nr. 400D/2011, nr. 500D/2011, nr. 584D/2011, nr. 640D/2011, nr. 753D/2011, nr. 754D/2011, nr. 787D/2011 şi nr. 790D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1). art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1)lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) si (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1)-(3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea parţială de obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 140D/2011, nr. 213D/2011. nr. 289D/2011, nr. 302D/2011, nr. 369D/2011, nr. 400D/2011, nr. 500D/2011, nr. 584D/2011, nr. 640D/2011, nr.753D/2011, nr. 754D/2011, nr. 787D/2011 şi nr. 790D/2011 la Dosarul nr. 4.802D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 140D/2011, nr. 213D/2011, nr. 289D/2011, nr. 302D/2011, nr. 369D/2011, nr. 400D/2011, nr. 500D/2011, nr. 584D/2011, nr. 640D/2011, nr. 753D/2011, nr. 754D/2011, nr. 787D/2011 şi nr. 790D/2011 la Dosarul nr. 4.802D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii, respectiv Decizia nr. 1.446 din 3 noiembrie 2011, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierea din 30 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.020/333/2010, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (?). art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 5 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 26.982/245/2010, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. {2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin Sentinţa civilă nr. 692 din 12 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 30.649/245/2010, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. {1} lit. t) şt alin (2), art. 88 alin. (1)-(3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 16 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 22.403/281/2010, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) fit. b) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierea din 24 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 18.770/225/2010, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3). art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierile din 17 ianuarie 2011 şi 22 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 5.242/175/2010 şi nr. 5.886/175/2010, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin Sentinţa civilă nr. 4.830 din 9 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 36.298/245/2010, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (1)-(3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierile din 7 aprilie 2011 si 5 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.736/189/2010/al şi nr. 743/189/2011/a1, Judecătoria Bârlad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin sentinţele civile nr. 842 din 28 februarie 2011 şi nr. 1.334 din 4 aprilie 2011, pronunţate în dosarele nr. 10.863/315/2010 şi nr. 41/315/2011, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Prin încheierile din 9 mai 2011 si 16 mai 2011, pronunţate în dosarele nr. 12.651/296/2010 şi nr. 12.691/296/2010, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 sunt neconstituţionale, deoarece se aplică şi contractelor garantate cu ipotecă, precum şi contractelor de credit în derulare, impunând eliminarea unor costuri din contracte de credit în derulare. Astfel, consideră că dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 91, art. 92 şi art. 95 din această ordonanţă de urgenţă contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi art. 115 alin. (4), întrucât noua lege nu poate desfiinţa modalitatea în care legea anterioară a reglementat contractele de credit, această modalitate fiind supusă regulii tempus regit actum. Dispoziţiile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 înfrâng prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 115 alin. (4) şi art. 135 alin. (2) lit. a), în măsura în care limitează comisioanele ce pot fi percepute de către instituţiile de credit şi în măsura în care, coroborate cu dispoziţiile art. 95 din ordonanţa de urgenţă, impun instituţiilor de credit să elimine din toate contractele de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă toate acele comisioane care nu se regăsesc ca denumire în enumerarea limitativă prevăzută de art. 36, cu diminuarea corespunzătoare a veniturilor instituţiilor de credit aferente acestor comisioane. În fine, dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 sunt neconstituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (6) şi art. 21, în măsura în care impun instituţiilor de credit să restituie împrumutaţilor sumele încasate fără temei legal şi, respectiv, să repare deficienţele constatate prin proces-verbal.

Judecătoria Vaslui, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu a comunicat opinia sa asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Aiud, Judecătoria Bârlad - Secţia civilă, Judecătoria Târgovişte şi Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) si alin. (2), art. 35 alin. (1) si (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1)-(3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, prin punctele sale de vedere trimise în dosarele nr. 4.802D/2010, nr. 140D/2011, nr. 213D/2011, nr. 400D/2011, nr. 640D/2011, nr. 787D/2011 şi nr. 790D/2011, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este în principal inadmisibilă şi în subsidiar neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. {3), art. 88 alin. (1)-(3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie2010.

Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, art. 108 alin. (3) privind regimul adoptării ordonanţelor, art. 115 alin. (1), (4) şi (6) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind obligaţiile statului în economie, art. 136 privind proprietatea şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia aduce atât critici de neconstituţionalitate extrinseci, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinseci prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010. Având în vedere acest aspect, Curtea va analiza mai întâi critici le de neconstituţionalitate extrinseci şi, ulterior, pe cele intrinseci.

I. Curtea constată că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 a intervenit într-un context mai larg în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naţionale.

În acest sens, Curtea observă că Guvernul, la data de 7 iunie 2010, şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi asupra proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Acest pachet de măsuri, afectând nivelul veniturilor populaţiei, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai al acesteia, a fost însoţit şi de alte acte normative, precum ordonanţa de urgenţă criticată, adoptate în scopul limitării efectelor măsurilor de austeritate asupra populaţiei. În acest sens, în nota de fundamentare, se face referire în mod expres la „criza economico-financiară cu impact asupra veniturilor per familie”, ceea ce indică faptul că ordonanţa de urgenţă criticată se constituie într-o veritabilă măsură de protecţie a populaţiei, respectiv a consumatorilor care intră în sfera sa de incidenţă.

Adoptarea tardivă a acesteia ar fi lipsit persoanele afectate de un instrument de natură să protejeze veniturile per familie ale populaţiei.

Pe lângă aspectele legate de criza economică şi care în jurisprudenţa Curţii Constituţionale au fost considerate motive importante, dar nu suficiente pentru a justifica existenţa situaţiei extraordinare [de exemplu. Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, şi Decizia nr. 1.533*) din 28 noiembrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii], Curtea urmează a avea în vedere faptul că, deşi declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prevăzuta de art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu era iminentă (a se vedea şi Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 1.599 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2011) şi, de principiu, măsurile naţionale necesare pentru implementarea directivei trebuie adaptate de Parlament, în calitatea sa de legiuitor ordinar (a se vedea Decizia nr. 1.599 din 9 decembrie 2010), necesitatea adoptării acestor măsuri de către legiuitorul delegat, respectiv Guvernul României, s-a impus în scopul evitării consecinţelor negative ce s-ar fi produs asupra concurenţei la nivelul Uniunii Europene, respectiv asigurării protecţiei imediate a consumatorilor.

Astfel, Curtea reţine că prin adoptarea actului normativ criticat s-a încurajat mobilitatea consumatorilor în sensul de a li se permite acestora mutarea creditelor de la un creditor la altul în condiţii contractuale mai avantajoase, s-a dat posibilitatea consumatorilor de a rambursa anticipat sumele contractate fără a plăti penalităţi excesive şi s-a creat cadrul necesar pentru relansarea acordării de credite în condiţii de transparenţă şi liberă concurenţă.

Pe lângă protecţia consumatorilor, această intervenţie legislativă a fost necesară pentru a permite creditorilor să îndeplinească obligaţiile prevăzute în actul normativ european, astfel încât să fie atins obiectivul de creare a pieţei interne a Uniunii Europene, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul acesteia.

De asemenea, Curtea observă că, în lipsa unei reglementări imediate a contractelor de credit pentru consumatori, aceştia nu ar fi putut beneficia de drepturile prevăzute de actul normativ european, ceea ce ar fi avut un impact direct asupra veniturilor consumatorilor. Totodată, s-ar fi creat o denaturare a concurenţei la nivelul instituţiilor de credit.

Curtea mai reţine că România, fiind un stat de drept care face parte din Uniunea Europeană şi care şi-a asumat anumite obligaţii faţă de aceasta în baza art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, trebuie să respecte prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi să asigure ducerea la îndeplinire a cerinţelor celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Curtea observă însă, în conformitate cu jurisprudenţa sa mai sus citată, că necesitatea transpunerii şi implementării în legislaţia naţională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, care trebuia realizată până la data de 11 iunie 2010, nu poate justifica, singură, îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie referitoare la existenţa unei situaţii extraordinare. Mai mult, o atare concluzie este susţinută şi de faptul că Guvernul nu a făcut demersurile necesare şi nu a depus vreun proiect de lege la Parlament prin care să se urmărească transpunerea Directivei 2008/48/CE, astfel că Guvernul nu ar putea invoca propria culpă pentru netranspunerea în timp util a acesteia.

Cu toate acestea, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, Guvernul a venit în întâmpinarea dificultăţilor economico-financiare ale populaţiei, atenuându-le, în contextul adoptării măsurilor legislative mai sus menţionate. Mai mult, prin implementarea directivei, Guvernul a reuşit să creeze cadrul favorabil liberei concurenţe între instituţiile de credit

Desigur, limita temporală stabilită în textul directivei nu echivalează cu existenţa unei situaţii care să nu sufere amânare, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, situaţie ce ar fi fost determinată de iminenţa declanşării procedurii de infringement de către Comisia Europeană, potrivit dispoziţiilor art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Acest articol prevede că Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate fi sesizată de către Comisie atunci când un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul tratatelor, după ce Comisia emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile şi doar în cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie. Aşadar, această procedură presupune mai multe faze, nu intervine automat, prin simpla netranspunere în termenul prevăzut de o directivă, iar decizia de a o declanşa şi continua, respectiv de a sesiza Curtea este un atribut discreţionar al Comisiei Europene. Or, declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul de faţă nu era iminentă în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Aşadar, Curtea reţine că situaţia extraordinară a fost determinată de contextul economico-financiar dificil care reclama măsuri rapide, ferme, de natură să diminueze efectele crizei economice şi ale măsurilor de austeritate pe care aceasta Ie-a generat, precum şi de necesitatea luării unor măsuri pozitive pentru a nu fi afectat obiectivul de realizare a pieţei interne a Uniunii Europene.


*) Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011.

II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci, Curtea constată că şi acestea sunt neîntemeiate pentru motivele ce vor fi expuse mai jos.

În legătură cu pretinsa încălcare a principiului ne retroactivităţii legii prevăzut de Constituţie, se reţine că, în concepţia Curţii Constituţionale, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 respectă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, producând efecte pentru viitor de la data intrării în vigoare, creditorilor nefiindu-le impuse obligaţii de recalculare transparentă a dobânzilor şi de eliminare a comisioanelor percepute în trecut, contractul de credit fiind un contract cu executare succesivă. Obligaţiile care cad în sarcina creditorilor acestora operează pentru viitor, dispoziţiile legale ce le impun fiind de aplicabilitate imediată, adică din momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, ceea ce înseamnă că acestea vizează prestaţiile viitoare pe care contractanţii trebuie să le execute în temeiul unui contract cu executare succesivă.

Curtea mai observă că dispoziţiile în cauză, aplicându-se contractelor în curs de derulare, nu încalcă prevederile art. 44 din Constituţie. Astfel, nu este afectat patrimoniul creditorilor, întrucât nu este diminuat principalul obligaţiei de plată, ci modalitatea în care sunt stabilite pe viitor dobânzile şi alte costuri pe care le implică un contract de credit. Prestaţiile viitoare sub forma dobânzilor nu intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, acesta protejând doar acele creanţe - în cazul de faţă sub forma sumei împrumutate, dobânzilor sau comisioanelor - care sunt certe, lichide şi exigibile.

Curtea mai reţine că dispoziţiile de lege criticate transpun în dreptul intern o reglementare secundară a Uniunii Europene, şi anume o directivă, act obligatoriu care stabileşte în sarcina statelor membre destinatare o obligaţie de rezultat în ceea ce priveşte transpunerea, obligaţie care însă nu este de natură să împiedice legiuitorul naţional să reglementeze mai amplu, mai riguros sau mai detaliat domeniul vizat. Legiuitorul naţional este obligat însă să efectueze această operaţiune în mod corect, în acord cu scopul şi spiritul directivei europene transpuse, care, în cazul de faţă, vizează asigurarea unei mai eficiente protecţii a consumatorilor. De altfel, pct. 9 din preambulul Directivei 2008/48/CE prevede necesitatea de a asigura consumatorilor din Uniunea Europeană un nivel ridicat şi echivalent de protecţie a intereselor lor şi de a crea o veritabilă piaţă internă, recunoscând dreptul statelor membre de a menţine sau introduce, în anumite condiţii, dispoziţii legale naţionale suplimentare. Interdicţia adresată statelor membre, prin acelaşi pct. 9, de a menţine sau de a introduce alte dispoziţii de drept intern decât cele prevăzute de directivă nu se aplică decât în cazul dispoziţiilor armonizate din directivă. Referitor la acest aspect, şi anume la faptul dacă legiuitorul delegat a afectat prin ordonanţa de urgenţă dispoziţiile armonizate, Curtea mai reţine că instanţele de judecată, împreună cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sunt singurele competente să analizeze şi să constate neconcordanţa dintre legislaţia internă ce vizează transpunerea unei directive şi dreptul Uniunii Europene (a se vedea Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010).

Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 73 şi 108 din Constituţie, Curtea constată că printr-o ordonanţă de urgenţă se poate reglementa într-un domeniu rezervat legii organice (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

În fine, invocarea art. 16 din Legea fundamentală în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, autorul excepţiei nemotivând în niciun fel relaţia de contrarietate existentă între textul criticat şi această dispoziţie constituţională. În acest caz, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în invocarea acestor motive [a se vedea şi Decizia nr. 1.313* ) din 4 octombrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii].

Având în vedere argumentele prezentate, Curtea nu poate reţine nici încălcarea art. 45 privind libertatea economică din Constituţia României, ţinând cont de faptul că libertatea economică se exercită în limitele legii. Aşadar, intervenţia legiuitorului în stabilirea condiţiilor de executare a contractelor cu executare succesivă nu are semnificaţia încălcării acestui articol.

Curtea mai observă că dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie nu au incidenţă în cauză întrucât dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate nu intră în sfera de aplicare a acestor dispoziţii constituţionale.

Luând în considerare faptul că nu s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate sau a altor dispoziţii constituţionale, Curtea reţine că prevederile art. 53, respectiv ale art. 1 alin. (5) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.

De altfel, asupra unei părţi din dispoziţiile legale criticate, respectiv dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din ordonanţa de urgenţă, Curtea s-a pronunţat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.446**) din 3 noiembrie 2011, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t) şi alin. (2), art. 35 alin. (1) şi (2), art. 36, art. 38, art. 46 alin. (2), art. 55 alin. (3), art. 88 alin. (1)-<3), art. 89, art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială Volksbank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.020/333/2010 al Judecătoriei Vaslui, în dosarele nr. 26.982/245/2010, nr. 30.649/245/2010 şi nr. 36.298/245/2010 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 22.403/281/2010 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 18.770/225/2010 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, în dosarele nr. 5.242/175/2010 şi nr. 5.886/175/2010 ale Judecătoriei Aiud, în dosarele nr. 6.736/189/2010/a1 şi nr. 743/189/2011/a1 ale Judecătoriei Bârlad - Secţia civilă, în dosarele nr. 10.863/315/2010 şi nr. 41/315/2011 ale Judecătoriei Târgovişte, precum şi în dosarele nr. 12.651/296/2010 şi nr. 12.691/296/2010 ale Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 


*) Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

**) Decizia nr. 1.446 din 3 noiembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 16 decembrie 2011.

 

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.610

din 20 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ari. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedura civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Horea Răzvan Nicorici în Dosarul nr. 4.879/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 46D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.879/4/2010, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Horea Răzvan Nicorici în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 248 raportat la art. 2481 din Codul penal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 23 alin. (12) referitor ia principiul egalităţii pedepsei, deoarece, nemaifiind incidente dispoziţiile referitoare la suspendarea cauzei în care a fost invocată o excepţie de neconstituţionalitate, se creează premisele aplicării unui tratament discriminatoriu între persoane aflate în situaţii juridice identice. Totodată, noua lege lipseşte părţile de dreptul la un acces liber la justiţie, întrucât, deşi se contestă pe calea excepţiei constituţionalitatea unei legi, cauza continuă a fi judecată în lipsa stabilirii conformităţii acesteia din urmă cu Constituţia.

În sfârşit, este afectat şi principiul legalităţii pedepsei, întrucât este posibil ca un inculpat să fie condamnat în baza unei legi care ulterior poate fi declarată neconstituţională.

Prevederile art. 258 alin. 2 din Codul penal contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege, deoarece nu includ şi prevederile art. 248 şi art. 2481 din Codul penal în sfera infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest fel se produce o ocrotire inegală a proprietăţii în funcţie de titularul acesteia.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Totodată, mai arată că, din perspectiva criticilor formulate cu privire la art. 258 alin. 2 din Codul penal, excepţia poate fi apreciată ca inadmisibilă, deoarece se solicită modificarea şi completarea textului, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Potrivit art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 258 alin. 2 din Codul penal cu denumirea marginală - Fapte săvârşite de alţi funcţionari, precum şi dispoziţiile art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, care au următorul conţinut:

- Art. 258 alin. 2 din Codul penal: „în cazul prevăzut la alin. 1, pentru faptele prevăzute la art. 246, 247 şi 250 alin. 1-4, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia acelora care au fost săvârşite de o persoana dintre cele prevăzute la art. 147 alin. 1.”;

- Art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010: „Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]

3. La articolul 29, alineatul (5) se abrogă.”;

- Art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010: „Codul de procedură penală al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 303, alineatul 6 se abrogă.

2. După articolul 4081 se introduce un nou articol, articolul 4082, cu următorul cuprins:

«Revizuirea în cazul deciziilor Curţii Constituţionale

Art. 4082

Hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii, dacă soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare,

Pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale;

b) soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după moartea acestuia;

c) procurorul.

Cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea rămasă definitivă a cărei revizuire se cere.

Cererea de revizuire se poate face în termen de 3 luni de ia publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale.

Dispoziţiile art. 4081 alin. 5-11 se aplică în mod corespunzător.

Hotărârea instanţei de revizuire este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea supusă revizuirii.»„

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei si art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin, 2 din Codul penal, Curtea constată că, potrivit acestora, legiuitorul a găsit oportun să instituie principiul disponibilităţii pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi şi purtare abuzivă, cu excepţia situaţiilor în care subiectul activ al infracţiunii face parte din categoria funcţionarului public aşa cum este definit de art. 147 alin, 1 din acelaşi cod.

Autorul excepţiei arată că printr-o astfel de reglementare se instituie un tratament inegal de ocrotire a proprietăţii private, întrucât nu include în sfera faptelor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice şi de abuz în serviciu în formă calificată.

Cu privire la aceste aspecte, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată, deci şi procedura plângerii prealabile, sunt stabilite de lege. Instituirea acestei proceduri este determinată de raţiuni de politică penală şi vizează cu precădere acele infracţiuni care prezintă un pericol social mai ridicat şi pentru care se impune intervenţia fermă a statului, indiferent de manifestarea explicită de voinţă a persoanei vătămate. De altfel, ceea ce se urmăreşte şi se realizează prin prevederile contestate nu constă într-o ocrotire inegală a proprietăţii, ci în diferenţieri de tratament stabilite obiectiv şi rezonabil între funcţionarul public şi alţi funcţionari. Aceasta s-a impus cu stringenţă cu atât mai mult cu cât funcţionarul public este evident într-o altă situaţie juridică decât funcţionarul prevăzut de art. 258 din Codul penal. Legiuitorul a considerat mai gravă fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, tocmai în considerarea funcţiei publice pe care acesta o îndeplineşte. Fapta funcţionarului public prezintă un grad de pericol social mai mare, ceea ce şi determină aplicarea unui regim sancţionator mai sever faţă de fapta săvârşită de funcţionarul prevăzut de art. 258 din Codul penal.

În sfârşit, o eventuală modificare a textelor legale criticate în sensul dorit de autor nu poate constitui obiectul unui control de constituţionalitate, deoarece, potrivit art. 61 alin. (1) şi art. 115 din Constituţie, doar autoritatea legiuitoare ordinară sau delegată o poate face. Prin activitatea pe care o desfăşoară în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală, Curţii îi este interzis să se poziţioneze în postura de legiuitor pozitiv.

2. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pd. 3 şi art. II! pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010, Curtea constată că se susţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 23 alin. (12), deoarece nemaifiind incidente dispoziţiile referitoare la suspendarea cauzei în care a fost invocată o excepţie de neconstituţionalitate, se creează premisele aplicării unui tratament discriminatoriu între persoane aflate în situaţii juridice identice.

O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece, chiar dacă nu se mai suspendă cauzele în care a fost invocată o excepţie de neconstituţionalitate. aceasta nu înseamnă că este afectat principiul egalităţii în drepturi, întrucât, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, acesta nu presupune uniformitate şi impune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit.

Tot astfel nu pot fi primite susţinerile referitoare la încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, deoarece prevederile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părţilor interesate de a se adresa instanţelor judecătoreşti şi de a valorifica în acest cadru toate garanţiile dreptului la un proces echitabil, întrucât, aşa cum rezultă din chiar conţinutul prevederilor criticate, în măsura în care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate, aceasta poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive pronunţate, dacă soluţia dată s-a întemeiat pe dispoziţia declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare. În plus, prin continuarea judecăţii în cauzele în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, se dă expresie exigenţei constituţionale consacrate de art. 21 alin. (3) potrivit căreia părţile au dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, şi Decizia nr. 1.422 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011).

În sfârşit, nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea principiului legalităţii pedepsei, deoarece, aşa cum s-a arătat mai sus, o condamnare dispusă în baza unei legi care ulterior a fost declarată neconstituţională poate fi înlăturată ca urmare a noului caz de revizuire. De altfel, este de observat că autorul excepţiei inversează oarecum ordinea firească a unui raţionament pornind de la o posibilă concluzie şi ajungând la o dorită ipoteză. Or, atâta vreme cât o dispoziţie legală se află în circuitul normativ activ, aceasta beneficiază de prezumţia de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 şi art. III pct. 1 şi 2 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Horea Răzvan Nicorici în Dosarul nr. 4.879/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia perală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 40.963/G.C. din 25 noiembrie 2011 al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 110 lit. f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea pentru Inundaţii şi Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 31 iulie 2006 se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi pădurilor,

László Borbéely

 

Bucureşti, 6 februarie 2012.

Nr. 799.

 

ANEXĂ

 

NORMATIV DE CONŢINUT

al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor se realizează în baza unor documentaţii tehnice al căror conţinut trebuie să respecte prevederile prezentului normativ de conţinut.

(2) Documentaţiile tehnice sunt întocmite de unităţi publice sau private certificate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale, şi trebuie prezentate numai în limba română, în formă tipărită, precum şi în format electronic.

(3) Documentaţia tehnică trebuie să conţină în mod obligatoriu şi copia certificatului de atestare a elaboratorului, în conformitate cu reglementările legale privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în elaborarea de documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor.

(4) Documentaţia tehnică se semnează şi se ştampilează de către elaborator, care răspunde de corectitudinea datelor înscrise în documentaţie, precum şi de respectarea prevederilor prezentului normativ de conţinut.

Art. 2. - (1) în documentaţiile tehnice de fundamentare a avizului de gospodărire a apelor sunt prevăzute măsurile şi lucrările necesare pentru asigurarea funcţionării în continuare a folosinţelor de apă existente sau în curs de realizare şi care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrările proiectate, cum

sunt: prize de apă sau fronturi de captare, evacuări de ape uzate, poduri şi alte traversări, platforme industriale, incinte îndiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea. Pentru terasamente de căi ferate şi drumuri sunt prevăzute lucrări ca: poduri, şanţuri de colectare şi dirijare a apelor, drenuri şi altele asemenea, care să asigure circulaţia liberă a apelor.

(2) Se vor prevedea obligatoriu lucrări pentru respectarea obligaţiilor asumate de România prin Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei. Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară. Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, denumit în continuare Tratat de aderare.

(3) În cazul instalaţiilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este descrisă tehnologia propusă, care trebuie să fie în concordanţă cu cele mai bune tehnici disponibile înregistrate în dezvoltarea tipului de activitate propus pentru reglementare şi pentru care sunt stabilite valori-limită de emisie în scopul prevenirii poluării. Cele mai bune tehnici disponibile sunt definite în Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 15272005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Pentru exploatarea agregatelor minerale din cursurile de apă în zonele de frontieră, documentaţia tehnică pentru avizul de gospodărire a apelor necesar pentru emiterea permisului de exploatare cuprinde măsurile şi lucrările speciale prevăzute prin reglementările şi convenţiile încheiate de statul român cu părţile interesate. Pentru Dunăre şi cursurile de apă navigabile se vor prezenta avizul autorităţii de navigaţie şi celelalte avize şi acorduri legale.

Art. 4. - (1) Pentru lucrările existente amplasate în zone inundabile, documentaţia tehnică pentru emiterea autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu toate măsurile şi lucrările necesare, trebuie să cuprindă şi Planul de apărare împotriva inundaţiilor, beneficiarii asumându-şi pe propria răspundere riscurile şi valoarea pagubelor în caz de inundaţii.

(2) Pentru planurile de amenajare a teritoriului şi planurile urbanistice generale, emiterea avizului de gospodărire a apelor se va face pe baza documentaţiei tehnice de fundamentare, elaborată de unităţi certificate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, a memoriului general şi a regulamentului de urbanism, elaborate conform prevederilor legale,

Art. 5. - Pe parcursul elaborării documentaţiei, proiectantul poate să solicite unităţilor de gospodărire a apelor - ori de câte ori este cazul - consultaţii tehnice, contra cost, cu privire la: inundabilitatea amplasamentelor, corelarea cu lucrările de gospodărire a apelor existente sau prevăzute în schema de amenajare a bazinului/subbazinului hidrografic respectiv, condiţiile acceptate de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali sau cu privire la orice alte aspecte de gospodărire a apelor.

Art. 6. - Emitentul avizului sau autorizaţiei de gospodărire a apelor poate solicita completarea documentaţiei şi cu alte date pe care le consideră necesare: studii de impact, studii de inundabilitate, studii hidrogeologice şi hidrologice etc.

 

CAPITOLUL II

Normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor

 

Art. 7. - În documentaţiile tehnice necesare pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor, pentru toate categoriile de lucrări care se execută pe ape sau care au legătură cu apele, sunt comune următoarele prevederi:

a) date generale şi localizarea obiectivului:

a.1) localizarea obiectivului: bazinul hidrografic, cursul de apă, denumirea şi codul cadastral, corpul de apă, denumirea şi codul, judeţul, localitatea sau localităţile din zonă;

a.2) titularul şi beneficiarul investiţiei, proiectantul general şi proiectanţii de specialitate, precizându-se elementele de identificare: numele, adresa, telefon, fax etc.;

a.3) denumirea completă a societăţii beneficiare, forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoană fizică, profilul de activitate, cod CAEN, CUI, atribut fiscal, număr de înregistrare în registrul comerţului, adresa sediului principal, adresa punctului de lucru pentru care se solicită avizul, cod poştal, telefon fix şi mobil, fax, cod IBAN şi bancă, reprezentanţi: director general, director economic, administrator etc.;

a.4) scrisoarea de confirmare a faptului că solicitantul nu înregistrează debite restante faţă de emitentul actului de reglementare.

a.5) copie de pe factură, care să ateste că s-au plătit 50% din contravaloarea serviciului de emitere a actului de reglementare;

b) caracterizarea zonei de amplasare:

b.1) date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apă - necesare pentru amplasarea şi dimensionarea lucrărilor, cu evidenţierea unor situaţii caracteristice;

b.2) date hidrogeologice şi hidrochimice;

b.3) analiza, din punctul de vedere al gospodăririi apelor, a influenţei lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă prin schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic sau conform planului de urbanism zonal (PUZ);

c) scopul investiţiei şi elementele de coordonare:

c.1) elemente privind profilul şi capacităţile investiţiei, în funcţie de care se dimensionează lucrările ce fac obiectul avizului;

c.2) necesitatea investiţiei şi impactul ei major asupra mediului şi comunităţii din zonă;

c.3) precizări referitoare la alte documente şi avize emise anterior, anexate în copie la documentaţie; certificat de urbanism şi documente care să ateste deţinerea terenului pe care se execută investiţia;

c.4) încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zonă şi analiza posibilităţilor de interacţiune/influenţă cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente ori prevăzute a se realiza în zonă;

c.5} încadrarea lucrărilor în clasa şi categoria de importanţă conform standardelor în vigoare şi împreună cu fundamentarea tehnico-economică a încadrării respective;

c.6) influenţa lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă, cu indicarea măsurilor sau lucrărilor prevăzute pentru evitarea unor pagube ori afectarea acestor obiective, inclusiv refacerea folosinţelor sau a lucrărilor care au avut de suferit;

d) precizări privind:

1. măsurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacuării directe sau indirecte în resursele de apă a substanţelor din familiile şi grupele de substanţe periculoase din lista I şi din lista II şi a substanţelor prioritare/prioritar periculoase, conform Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, cu modificările şi completările ulterioare, specifice sectorului de activitate şi tipului de produs, precum şi modul de asigurare a monitorizării efluentului evacuat şi a calităţii apelor.

La categoriile de instalaţii care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnice vor fi fundamentate conform prevederilor acesteia şi ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, cuprinzând date despre:

a) valorile de evacuare pentru substanţele din familiile şi grupele de substanţe periculoase din lista I, specifice sectorului de activitate şi tipului de produs;

b) lucrări pentru respectarea standardelor de calitate specifice ale resursei de apă receptoare, în cazul în care resursa de apă are o anumită utilizare care impune anumite standarde de calitate;

c) program de reducere a valorilor indicatorilor de calitate şi substanţelor prevăzute la pct. 1, a apelor uzate la evacuare, dacă resursele de apă receptoare prezintă sau ar putea prezenta un risc semnificativ de poluare;

d) valorile de toxicitate, persistenţă şi bioacumulare;

e) abordarea combinată a programului de monitorizare, dacă este cazul;

f) orice alte prevederi cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la autorizare;

2. aparatura şi instalaţiile de măsurare a debitelor şi volumelor de apă captate, prelevate şi evacuate;

3. aparatura şi instalaţiile de monitorizare a calităţii apei la evacuare în emisar;

4. controlul poluării industriale, gestiunea deşeurilor;

5. sistemul informaţional, sistem de prognoză hidrometeorologică, sistem de avertizare şi alarmare a populaţiei în caz de incidente sau accidente la construcţiile hidrotehnice;

6. lucrări pentru refacerea axului cadastral de referinţă afectat prin obiectivul propus;

7. lucrări pentru refacerea amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

e) consideraţii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile.

La determinarea celor mai bune tehnici disponibile, aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avute în vedere, pe lângă costurile şi beneficiile fiecărei măsuri, şi următoarele:

1. utilizarea unei tehnologii care produce mai puţine deşeuri;

2. utilizarea substanţelor mai puţin periculoase;

3. promovarea valorificării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces, precum şi a deşeurilor, acolo unde este cazul;

4. instalaţii şi metode comparabile de exploatare, care au fost testate cu succes la scară industrială;

5. utilizarea de tehnologii avansate şi a nivelului de cunoştinţe ştiinţifice în domeniu;

6. luarea în considerare a naturii, efectelor şi volumului emisiilor produse pe un anumit amplasament;

7. date confirmate şi autorizate pentru instalaţiile noi sau existente;

8. perioada necesară pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile;

9. consumul de apă şi materiile prime utilizate în proces şi eficienţa energetică a tehnologiilor utilizate conform pct. 5;

10. necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra mediului şi riscurile implicate de acesta;

11. necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizării/reducerii la minimum a consecinţelor acestora pentru mediu;

f) anexe, după caz:

f.1) elemente de fundamentare a principalilor parametri funcţionali şi tehnologici ai lucrărilor care fac obiectul avizului, breviar de calcul;

f.2) studii hidrologice, hidrogeologice, hidraulice, de gospodărire a apelor sau de altă natură, analiza şi evaluarea cumulativă a impactului lucrărilor proiectate în interiorul şi amonte de ariile naturale protejate în care apa are un rol important, de teren sau de laborator, sinteze sau extrase ale acestora, strict necesare pentru fundamentarea prevederilor documentaţiei; studiile hidrologice, studiile hidrogeologice sau de transport al poluanţilor în resursele de ape subterane, care stau la baza elaborării documentaţiei, vor fi elaborate/expertizate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, denumit în continuare INHGA.

Datele hidrologice şi hidrogeologice necesare pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice sau hidroedilitare ale unor noi obiective de investiţii ori pentru extinderi ale obiectivelor existente trebuie actualizate pentru etapa elaborării documentaţiei respective de investiţii, iar datele hidrologice de

bază folosite (debite cu diverse asigurări, în diverse secţiuni etc.) vor fi confirmate de INHGA sau de administraţiile bazinale de apă, după caz;

f.3) acceptul altor beneficiari şi condiţiile de cooperare în cazul influenţării unor lucrări sau instalaţii deţinute de alţi beneficiari;

f.4) certificatul de abilitare şi agrementare a instalaţiilor şi utilajelor propuse a se utiliza prin documentaţia tehnică, după caz;

g) planşe:

1. plan de încadrare în zonă a lucrărilor de investiţii propuse, inclusiv a celor conexe şi a celor cu care se cooperează, cu indicarea schematică a principalelor localităţi, căi de comunicaţie, cursuri de apă, lucrări hidrotehnice existente şi a lucrărilor propuse prin documentaţie. Se recomandă scări cuprinse între: 1:50.000 şi 1:10.000;

2. plan de ansamblu al lucrărilor investiţiei propuse, cu încadrarea în planul urbanistic. Sunt prezentate următoarele aspecte: limitele zonei propuse avizării, limita de inundabilitate la probabilitatea de calcul considerată, zone cu risc crescut de deversare şi exfiltrare, zone de protecţie şi acces liber, acces intrare/ieşire în amplasament, lucrări de apărare împotriva apelor mari şi gheţurilor, prezenţa zonelor protejate naturale, perimetre de protecţie hidrogeologică, inclusiv zona de protecţie sanitara şi de restricţie pentru lucrările hidrotehnice propuse.

De asemenea trebuie menţionate: depozite de materii prime şi produse, depozite de deşeuri, facilităţi de tratare a apei şi de epurare a apelor uzate, drenaje, conducte, canale cu potenţial de deversare a poluanţilor. Se recomandă scări cuprinse între 1:10.000 şi 1:2.000;

3. planuri de situaţie şi profile transversale şi longitudinale, în secţiuni caracteristice pentru principalele lucrări care fac obiectul avizului. Se recomandă scări cuprinse între 1:500 şi 1:100;

4. plan de amplasare a forajelor şi secţiuni geologice şi hidrogeologice, cu prezentarea cotelor şi caracteristicilor tehnice, precum şi a altor elemente strict necesare pentru evidenţierea influenţei lucrărilor propuse asupra apelor subterane, inclusiv perimetre de protecţie hidrogeologică şi zone de protecţie;

5. planuri pentru lucrările provizorii din albii, destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări de maluri, îndiguiri, halde de pământ sau piatră descoperite, platforme sau incinte pentru organizarea de şantier etc.;

6. precizarea zonei de protecţie sanitară pentru bazinele piscicole amenajate în terasă, în intravilan.

Toate planurile vor fi prezentate în coordonate Stereo 70 şi raportate la sistemul de nivelment respectiv: Marea Neagră, Marea Baltică, Marea Adriatică, sistem local. Punctele în coordonate Stereo 70 reprezentative ale folosinţei de apă vor fi considerate cel puţin următoarele: sursele de apă, staţia de tratare a apei, staţia de epurare sau bazinele de colectare a apelor uzate, punctul de descărcare în emisar. În cazul captărilor de apă destinate consumului uman, al instalaţiilor, aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie aferente se vor marca şi punctele în coordonate Stereo 70 care delimitează zonele de protecţie sanitară şi, după caz, hidrogeologică, prevăzute de legislaţia în vigoare, în vederea reprezentării spaţiale a acestora.

Art. 8. - În documentaţiile tehnice necesare pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor vor fi incluse şi prevederi specifice pe categorii de lucrări. Prevederile specifice din documentaţii sunt minimale şi nu exclud solicitarea de către emitentul avizului a altor completări pe care le consideră necesare pentru o evaluare corectă a impactului investiţiei asupra resurselor de apă.

Art. 9. - În documentaţiile tehnice privind lucrările de alimentare cu apă sunt tratate şi problemele canalizării, epurării şi evacuării debitelor de ape uzate, meteorice sau alte ape în exces, în vederea corelării soluţiilor, capacităţilor şi termenelor de realizare.

Art. 10. - La alimentările cu apă potabilă şi industrială, evacuări şi epurări de ape uzate şi meteorice pentru folosinţe, documentaţiile tehnice vor cuprinde următoarele prevederi specifice:

a) precizarea sursei de apă şi calitatea necesară pentru scopul avizat şi a receptorului apelor uzate şi meteorice;

b) valorile medii ale necesarului de apă, cerinţa la sursă şi evacuarea apelor uzate menajere/tehnologice şi meteorice, gradul de recirculare a apei. Trebuie precizaţi parametrii funcţionali ai folosinţei de apă, fundamentaţi pe baza schemei fluxului apei în procesul tehnologic şi a normelor de apă pe unitatea de produs, rezultate din breviarul de calcul inclus. Pentru instalaţiile existente ce se propun a fi dezvoltate se va prezenta situaţia existentă privind modul de folosire a apelor, gradul de recirculare instalat şi realizat, prelevările efective şi instalaţiile de epurare existente cu eficienţa acestora;

c) regimul de funcţionare a folosinţei de apă, permanent sau sezonier.

Pentru folosinţele sezoniere cum sunt fabrici de zahăr ori de conserve, topitorii de in sau de cânepă şi altele asemenea, sunt prezentaţi parametrii funcţionali de capăt, pentru regimul normal de funcţionare în situaţia de vârf de producţie şi pentru cel în perioada de remont, cu precizarea duratei fiecărei situaţii de activitate.

Cerinţa şi evacuarea vor fi prezentate în funcţie de regimul de funcţionare şi se vor exprima astfel;

c.1) cerinţa ca: debitul maxim, mediu şi minim al zilei - Qs zi max, Qs zi med, Qs zi min - exprimate în metri cubi pe zi şi în litri pe secundă - cu cerinţa de la sursa de apă. Pot fi determinate conform standardelor în vigoare, specificându-se totodată şi calitatea necesară;

C.2) evacuarea ca: debitul maxim, mediu al zilei şi debitul maxim orar ce se poate evacua în receptor - Quz zi max, Quz zi med, Quz orar max - exprimate în metri cubi pe zi şi în litri pe secundă, ţinând cont şi de situaţia evacuării în corpuri de apă nepermanente, fără debit de diluţie asigurător. Debitele pot fi determinate conform standardelor în vigoare;

c.3) debite în litri pe secundă, prin valoarea maximă de calcul, ale altor ape în exces care se elimină prin sistemul de canalizare unitar sau divizor şi în special apele meteorice, apele de drenaj, alte ape provenite din versanţi, pâraie sau torenţi care străbat incinta unităţii, ape geotermale sau minerale, după caz, ape provenite din cura balneară;

c.4) pentru unităţile industriale, parametrii funcţionali se vor prezenta în două situaţii:

- în regim normal de funcţionare - situaţie în care sursa este disponibilă pentru satisfacerea integrală a cerinţei;

- în regim de restricţii - situaţii excepţionale în care, pe perioade scurte de deficit pronunţat la sursă, unitatea păstrează în exploatare normală secţiile principale de producţie şi scoate din funcţiune - total sau parţial - utilizatori auxiliari (spălat auto, stropit spaţii verzi, spălat drumuri şi altele asemenea), precum şi secţii ori activităţi mai puţin importante;

d) descrierea obiectivelor care formează sistemul de alimentare şi canalizare al folosinţei, inclusiv instalaţiile de tratare, de epurare şi gospodăria de nămol - fluxul cantitativ şi calitativ al apei.

Se vor prezenta caracteristicile tehnice, constructive şi funcţionale ale sistemului de alimentare cu apă, de evacuare şi epurare, inclusiv prezentarea traversărilor cursurilor de apă cu reţele hidroedilitare.

În cazul sistemelor de alimentare cu apă se vor prezenta mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, precum şi studiile privind determinarea acestora, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Pentru gospodăria de nămol se vor prezenta cantitatea, natura şi compoziţia nămolurilor, precum şi instalaţiile de stabilizare, deshidratare, depozitare intermediară şi finală, valorificare ori ardere, după caz;

e) elemente de calcul pentru dimensionarea lucrărilor de captare pentru ape subterane: rezultatele testelor de pompare, calcule pentru debitul de captare, calcule pentru dimensionarea numărului de puţuri, drenuri, în conformitate cu standardele în vigoare, evaluarea debitului minim asigurat pe baza urmăririi pe o perioadă de cel puţin un an hidrologic pentru izvoare.

Studii hidrogeologice privind impactul exploatărilor existente de ape din subteran, precum şi al exploatărilor de agregate minerale şi/sau de alte resurse minerale din zonă, acolo unde este cazul;

f) elemente caracteristice ale lucrărilor în albie cum sunt: prize, guri de evacuare, regularizări, consolidări; debitele instalate şi cele de dimensionare a prizelor de apă şi a gurilor de evacuare în receptori;

g) sisteme de monitoring cantitativ şi calitativ a apelor subterane, foraje hidrogeologice de observaţie, obligatorii în zona obiectivelor în care pot apărea infiltraţii şi impurificări ale apelor subterane, caracteristici tehnice de execuţie;

h) aparatura şi instalaţii atestate în ţară/Uniunea Europeană, cu certificat de metrologie în termen de valabilitate, cu autorul cărora să se măsoare debitele de apă şi să se determine parametrii calitativi ai apelor.

Trebuie prezentate, de asemenea: măsuri de prevenire şi control ale deversărilor accidentale, tipul şi frecvenţa de realizare a inspecţiilor şi monitoringului pentru evacuări accidentale, programul de măsuri de întreţinere a echipamentelor şi sistemelor, procedura de intervenţie în situaţii de poluare accidentală, inclusiv lista persoanelor de contact, cu date necesare de localizare pentru situaţii de urgenţă şi lista utilizatorilor din avalul amplasamentului avizat, cu risc de a fi afectaţi.

De asemenea, se va prezenta programul de măsuri de întreţinere a echipamentelor şi sistemelor;

i) piese desenate:

i.1) schema fluxului apei sub aspect cantitativ şi calitativ, în cadrul căreia reţelele de alimentare sunt marcate cu culoarea albastru, iar cele pentru canalizare cu roşu;

i.2) pentru staţiile de tratare sau de epurare şi pentru prelucrarea şi depozitarea nămolurilor rezultate se vor prezenta planul de situaţie şi procesul tehnologic propus, sub formă de scheme tehnologice funcţionale;

5.3) planuri de situaţie, profile transversale şi longitudinale, secţiuni caracteristice - cu indicarea nivelurilor apelor determinante pentru dimensionare - pentru lucrările în albie sau la mal;

i.4) date de proiectare, fişa geologică tehnică a lucrărilor propuse a se executa etc.

Art. 11. - Pentru alimentări cu apă pentru irigaţii, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) suprafaţa şi capacitatea care se propun pentru a fi irigate;

b) prezentarea deficitului mediu şi maxim de umiditate evaluat pe baza unor studii de bilanţ al evapotranspiraţiei care fundamentează introducerea irigaţiei. Necesarul de apă, pe baza planului de cultură adoptat şi a normelor de irigare utilizate: volum anual de apă necesar la sursă, regimul lunar de udare, debite în metri cubi pe secundă şi volume în mii m3 pe lună, în funcţie de numărul udărilor rezultate. Trebuie precizate: debitul de dimensionare al construcţiilor şi instalaţiilor de captare; prognoza modificării regimului apelor subterane, consecinţele previzibile, măsuri şi lucrări ce decurg din aceasta cu justificarea soluţiilor propuse;

c) încadrarea suprafeţelor propuse pentru irigare în potenţialul irigabil al bazinului hidrografic şi în strategia stabilită, modul de asigurare a sursei de apă şi prevederea, după caz, a lucrărilor de priză, transport al apei şi alte lucrări, corelat cu prevederile schemei directoare de amenajare a bazinului hidrografic şi cu lucrările de gospodărire a apei existente sau prevăzute în bazinul respectiv;

d) descrierea succintă a sistemului de irigare propus:

d.1) sistemul de transport al apei: tipuri de canale, randamentele sistemului pe metode de udare şi tipuri de amenajare şi ponderat pe sistem;

d.2) văile sau cursurile de apă prevăzute pentru descărcarea sistemului de irigaţii la terminarea udărilor sau accidental; sisteme de golire, debite, durate, capacitatea de transport a văilor, lucrări necesare pentru calibrarea receptorilor naturali;

d.3) posibilitatea funcţionării reversibile: desecare - irigare a canalelor;

e) lucrările şi instalaţiile prevăzute la sursa pentru preluarea apei de alimentare, măsurarea acesteia, stabilitatea albiei în zona de preluare; principalele caracteristici tehnice, dimensiuni, cote, capacităţi instalate:

e.1) prize gravitaţionale cu sau fără lucrări de barare sau dirijare a curentului apei la niveluri mici;

e.2) staţii de pompare, amplasamentul şi lucrările necesare pentru apărarea locală a acestora: diguri, platforme înălţate, consolidări etc.;

f) lucrări de traversare/intersectare a canalelor sau conductelor de transport a apei, cu diguri, cursuri de apă, văi naturale şi altele asemenea - conţinutul acestor documentaţii este cel stabilit pentru traversări;

g) amplasamentul, structura şi principalele elemente ale reţelei de foraje hidrogeologice pentru urmărirea în timp a nivelurilor şi chimismului apelor subterane pe suprafaţa amenajată prin lucrări de irigare. În conformitate cu cerinţele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul normativ de conţinut;

h) calculul randamentului sistemului de irigaţii;

i) programul de urmărire a influenţei aplicării udărilor asupra pânzei freatice;

j) pentru situaţii în care apa de alimentare este provenită din categoria apelor uzate epurate este necesară prezentarea caracteristicilor fizico-chimice, bacteriologice şi helmintologice ale acestora, precum şi programul de urmărire a calităţii apelor subterane în zona irigată.

Art. 12. - Documentaţia tehnică pentru centrale hidroelectrice, inclusiv microhidrocentrale, va cuprinde:

a) încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic, analiza amplasării şi posibilităţile de cooperare în raport cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente în zonă;

b) influenţe ale lucrărilor proiectate asupra albiei cursului de apă şi obiectivelor existente în zonă, inclusiv în caz de incidente la capacităţile propuse, cu indicarea măsurilor prevăzute pentru evitarea unor pagube sau stânjeniri asupra acestor obiective, sau pentru refacerea folosinţelor afectate, pentru cazurile în care:

b.1) înălţimea construcţiei de barare la captare este mai mare sau egală cu 0,5 m, lucrări de migrare a ihtiofaunei, după caz;

b.2) volumul util al acumulării create de barare este mai mare sau egal cu 25.000 m3;

b.3) justificarea utilizării capacităţii potenţialului hidroenergetic de minimum 70%;

c) clasa de importanţă, respectiv probabilităţile de calcul şi de verificare necesare pentru dimensionarea diferitelor obiective componente ale amenajării hidroenergetice, ţinând seama de necesitatea apărării împotriva inundaţiilor a acestora şi de importanţa obiectivelor economice şi sociale din aval de amenajare;

d) date hidrologice de bază - debite: mediu, maxim de calcul şi de verificare - niveluri, volume de apă, debite ce trebuie asigurate în aval - debite salubre sau de servitute;

e) valorificarea potenţialului hidroenergetic: variante, capacităţi propuse; producţia medie anuală de energie electrică; calcule hidroenergetice; parametrii caracteristici şi indicatori hidroenergetici; debit minim în albie, debit asigurat pentru celelalte folosinţe din aval;

f) descrierea obiectivelor componente ale amenajării, cu principalele dimensiuni şi capacităţi pentru captări, inclusiv lucrările de barare, descărcători, bazin compensator, aducţiuni, centrală, echipamente, instalaţii pentru asigurarea debitului minim în albie în aval, regim de exploatare, eventuale măsuri şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;

g) planul de situaţie, profile transversale şi longitudinale în secţiuni caracteristic» pentru principalele lucrări: captări, inclusiv lucrări de barare, lacuri compensatoare, derivaţii şi, după caz, regularizări aval şi nivelurile apelor mari la asigurările de calcul şi verificare pentru obiectele necesar a fi apărate împotriva inundaţiilor;

h) acceptul şi condiţiile de cooperare cu lucrări sau instalaţii deţinute de alţi beneficiari, după caz, în copie;

i) documentaţia va cuprinde în mod obligatoriu certificat de urbanism şi documente care să ateste situaţia juridică a terenului şi, după caz, o copie de pe contractul de închiriere a terenului din domeniul public administrat de către Administraţia Naţională „Apele Române” pe care se va executa obiectivul;

j) proiectantul va prezenta o soluţie constructivă, care, în funcţie de definirea corpului de apă în care se execută lucrarea, să respecte conectivitatea hidraulică a râului, în conformitate cu măsurile pentru îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de proiectare şi de realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare şi reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.163/2007;

k) lucrările de amenajare sau reamenajare a cursurilor de apă care se vor realiza pe corpuri de apă naturale trebuie să nu schimbe încadrarea corpului de apă din natural în puternic modificat;

l) lucrările de barare a cursurilor de apă mai înalte de 0,5 m vor fi prevăzute cu pasaje de trecere (scări de peşti) pentru fauna acvatică migratoare;

m) toate lucrările proiectate vor permite asigurarea în aval de construcţiile hidrotehnice de retenţie sau derivaţie a debitelor minime necesare în albie, stabilite printr-un studiu elaborat/expertizat de INHGA în vederea menţinerii unei stări favorabile de conservare a speciilor acvatice de floră şi faună, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de apă;

n) documentul legal care să ateste depunerea garanţiei financiare pentru blocarea amplasamentului de către viitoarele investiţii de tip microhidrocentrale.

Art. 13. - (1) Pentru amenajări piscicole, iazuri agro-piscicole, heleştee, bazine, acumulări locale cu volum total până la 5 milioane m3 Inclusiv, conţinutul documentaţiei se va stabili, după caz, corespunzător problemelor pe care le ridică aceste amenajări, prin adaptarea prevederilor corespunzătoare de la capitolele lacurilor de acumulare, alimentări cu apă şi evacuări de apă. Documentaţia tehnică va mai cuprinde:

a) descrierea caracteristicilor calitative ale apei de alimentare şi de evacuare, precum şi a emisarului, a măsurilor propuse în vederea menţinerii echilibrului ecologic şi respectiv a modalităţilor de alimentare pentru cele amenajate în terasă;

b) planuri de situaţie;

c) încadrarea suprafeţei terenului la categoria corespunzătoare investiţiei;

d) certificat de urbanism care să prevadă în mod expres realizarea acestei investiţii pe terenul respectiv;

e) studiu hidrogeologic;

f) prezentarea amenajărilor existente pe cursul de apă şi a celor de la crescătoriile de peşti, precum şi a celor din terasă aflate în vecinătate. Acceptul beneficiarilor lucrărilor existente în zona limitrofă ce pot fi afectate, după caz;

g) prezentarea formulei de populare, modul de furajare, compoziţia chimică a furajelor şi tehnologia de recoltare;

h) studiu de evaluare a impactului asupra mediului privind influenta acestei activităţi asupra apelor subterane din zonă şi respectiv a captărilor de apă din surse subterane, la cele din terasă;

i) prezentarea instalaţiilor şi măsurilor pentru protecţia calităţii apei utilizatorilor din aval, precum şi măsurile pentru asigurarea apărării împotriva inundării platformei;

j) studiul de inundabilitate (după caz).

(2) Documentaţia de realizare a lucrărilor menţionate la alin. (1), elaborată la faza de studiu de prefezabilitate, va fi însuşită de către solicitant.

Art. 14. - În cazul amenajărilor pentru navigaţie, plutărit, flotaj, poduri plutitoare, ecluze, porturi fluviale sau maritime, şantiere navale, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) delimitarea sectorului de curs de apă propus navigabilizării, traseu, lungime;

b) prezentarea lucrărilor propuse:

b.1) elemente de calcul, debite caracteristice, niveluri corespunzătoare acestora în secţiuni de calcul;

b.2) elemente constructive: caracteristici de navigaţie - etiaj, niveluri, adâncime, lăţimi, raze de curbură, gabarite de navigaţie, biefarea şenalului navigabil, ecluze;

b.3) bilanţul hidraulic al canalului navigabil: consumuri de apă prin ecluzare, pierderi de apă datorate neetanşeităţii construcţiilor, sursa de alimentare cu apă şi debite caracteristice;

c) prevederi pentru urmărirea în timp a comportării lucrărilor propuse, pentru exploatare, monitoring, semnalizare şenal navigabil;

d) prezentarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, a construcţiilor de pe şenalul navigabil: poduri, tunele navigabile;

e) pentru activităţile portuare se prezintă amenajările necesare acostării navelor, încărcării şi descărcării mărfurilor cu precizarea utilităţilor şi surselor de alimentare; soluţiile constructive adoptate;

f) se vor prezenta instalaţiile şi măsurile propuse pentru protecţia calităţii apei, preluarea apelor de santină;

g) măsuri de apărare împotriva inundaţiilor a amenajărilor portuare.

Art. 15. - Pentru folosinţe hidromecanice, precum mori de apă, fierăstraie şi pive, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) descrierea amenajărilor destinate captării de apă-priză, precum şi cele destinate devierii debitelor;

b) prezentarea mărimii debitelor instalate;

c) descrierea regimului de utilizare a debitelor şi a măsurilor pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane;

d) măsuri de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 16. - Pentru amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) prezentarea construcţiilor, amenajărilor şi dotărilor;

b) descrierea utilităţilor, modul de asigurare a surselor de alimentare şi de epurare a apelor uzate;

c) prezentarea modului de stocare a unor substanţe şi soluţii periculoase şi a măsurilor speciale de intervenţie în caz de poluări accidentale cu ape uzate de la unităţile sanitare ale amenajărilor turistice şi bazele de tratament balnear;

d) conţinutul documentaţiei se va stabili, după caz, în raport cu cel pentru alimentări cu apă şi evacuări ape uzate, incluzând

descrierea lucrărilor necesare protejării calităţii apei şi gospodăririi raţionale a resursei, precum şi elemente privind încadrarea în schiţa de sistematizare a zonei.

Art. 17. - (1)în documentaţia tehnică pentru canalizări, staţii şi instalaţii de epurare, evacuări de ape uzate, evacuări în receptorii naturali de ape geotermale sau minerale, după utilizare, se vor prezenta distinct elemente în legătură cu preepurarea locală a apelor uzate, provenite dintr-un anumit proces tehnologic, împreună cu valorile parametrilor cantitativi şi calitativi de ieşire, care concură la constituirea efluentului în staţia finală de epurare.

(2) Pentru produse noi se vor menţiona valori le-limită de emisie pentru indicatorii de calitate respectivi, metoda de analiză, precum şi tehnologia de epurare.

(3) Pentru dezvoltări ale producţiei existente sau pentru produse noi generatoare de ape uzate se prezintă: situaţia existentă a canalizării cu impactul asupra apelor subterane, modalităţi de preluare cantitativă a apelor uzate suplimentare, eficienţa capacităţilor de epurare existente, precum şi necesarul de noi capacităţi şi tehnologii de epurare, sistemul de monitorizare cantitativă şi calitativă a evacuărilor.

(4) De asemenea, se prezintă impactul corelat cu cerinţele europene conţinute în Ghidurile sectoriale recomandate pentru evaluarea impactului asupra mediului pentru: staţii de epurarea apelor uzate şi reţele de canalizare, captarea apelor subterane şi sisteme de alimentare cu apă, lucrări de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor. Ghidurile pot fi solicitate de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau Administraţia Naţională „Apele Române”.

Art. 18. - În cazul injecţiilor de ape de mină, de zăcământ, tehnologice în straturi de mare adâncime, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) analiza tehnologică şi economică din care să răzuite imposibilitatea aplicării unei soluţii de epurare;

b) studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nu afectează structurile geologice, apele subterane şi substanţele minerale exploatabile;

c) precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice;

d) proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran;

e) descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupra calităţii apei subterane;

f) descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei de ape uzate; asigurări asupra durabilităţii lucrărilor;

g) acte de reglementare ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Art. 19. - Pentru lacurile de acumulare cu volumul de cel puţin 100.000 m3 apă - indiferent de folosinţe - inclusiv barajele şi anexele acestora, documentaţia tehnică va cuprinde:

a} încadrarea în schema directoare de amenajare a bazinului hidrografic, corelarea funcţională cu alte lucrări din bazin şi precizarea categoriei de importanţă, stabilită conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor - NTLH-021, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 115/288/2002;

b) acord de funcţionare în condiţii de siguranţă emis conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, republicată;

c) necesităţi economice şi sociale care sunt asigurate prin lacul de acumulare propus: alimentări cu apă volume şi debite asigurate -, apărare împotriva inundaţiilor debite maxime naturale şi atenuate, valorificarea potenţialului hidroenergetic - producţie de energie, debit minim în albie, piscicultura -

suprafaţa de luciu de apă la nivel minim de exploatare -, agrement, navigaţie etc.;

d) stabilirea pe etape a deficitelor, respectiv a volumelor de apă necesar a fi acumulate sau derivate; condiţiile de umplere a lacului de acumulare;

e) caracteristicile geomorfologice ale cuvetei lacului de acumulare: relaţia volum-nivel-suprafaţă; date privind geologia, hidrogeologia şi stabilitatea versanţilor;

f) principalele capacităţi şi caracteristici ale lacului de acumulare şi ale centralelor hidroelectrice aferente, precum şi principalii indicatori tehnico-economiei:

f.1) caracteristici ale lacului: volum total, de atenuare, util, de colmatare; volume pentru tranzitarea undelor de apă din incidente la lacurile de acumulare din amonte; coeficient de acumulare; debite ori volume de apă pierdute; graficul de exploatare; coeficientul de regularizare;

f.2) determinarea curbei suprafeţei libere a apei în lacurile de acumulare cu diguri-baraje laterale, la tranzitarea debitelor maxime şi a undelor provenite din incidente la barajele lacurilor de acumulare din amonte, existente şi prevăzute;

f.3) regimul debitelor descărcate din lac: debite salubre sau de servitute, debite maxime, debite de apă pierdute, modul de satisfacere a folosinţelor de apă, stabilite, după caz, printr-un studiu elaborat/expertizat de INHGA;

f.4) regimul debitelor de sedimente intrate şi descărcate din lac; prevederile pentru evacuarea temporară ori integrală a sedimentelor reţinute;

f.5) măsurile şi lucrările antierozionale şi de corecţie a torenţilor în bazinul versant şi în amonte, în vederea prevenirii colmatării [acului; măsuri de valorificare a rezervelor de balast din cuvete etc. şi implicaţiile acestora asupra mărimii volumelor utile;

f.6) măsuri pentru prevenirea modificărilor morfologice pe cursuri de apă, în aval de lacul de acumulare până la primul afluent important, ca şi pentru modificările nivelurilor apelor subterane din zonă;

f.7) valorificarea energetică a potenţialului apelor; parametri, caracteristici şi indicatori energetici;

f.8) capacitatea descărcătorilor de suprafaţă şi de adâncime şi echipamentul hidromecanic al acestora, corelat cu posibilitatea de golire accelerată a lacului de acumulare pentru cazuri de necesitate sau de incidente la barajul respectiv oh la barajele unor lacuri din amonte, cu sau fără prognoză;

f.9) eventualele lacuri de compensare a debitelor exploatate după un regim diferit de cel al cerinţelor de apă;

f.10) lucrări de regularizare a albiilor aval de baraj, pe o distanţă corespunzătoare conform legislaţiei în domeniu;

f.11) lucrări pentru migrarea ihtiofaunei;

f.12) lucrări de combatere a eroziunii solului;

f.13) lucrări de regularizare a scurgerii pe versant;

g) principalele lucrări de construcţii, echipamente hidromecanice, instalaţii şi aparate, descrierea acestora, cum ar fi:

g.1) lucrări pentru baraj, ecrane de etanşare, descărcătorii de suprafaţă şi de fund, inclusiv disipatorii de energie aferenţi, prize de apă, lucrări în cuveta lacului de acumulare şi alte lucrări de tranzitare a debitelor, lucrări de regularizare în aval de baraj;

g.2) lucrări pentru repararea construcţiilor hidrotehnice din albii şi pentru refacerea axului cadastral;

g.3) evidenţierea lucrărilor necesare menţinerii echilibrului ecologic în zonă;

h) plan de ansamblu al zonei, în care sunt amplasate lucrările ce fac obiectul avizului inclusiv lucrările de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a torenţilor în bazinul de recepţie al lacului de acumulare şi în bazinul versant al sectorului de râu regularizat;

i) planuri pentru lucrări provizorii din albii destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări de mal, îndiguiri, halde de pământ sau piatră, platforme ori incinte pentru organizarea de şantier etc.;

j) aparatura de măsură şi control necesară pentru urmărirea în timp a comportării barajului şi anexelor sale, posturi hidrometrice de exploatare şi sistemul informaţional, sistemul de prognoză hidrometeorologică şi de avertizare - alarmare a populaţiei din zonele afectabile în caz de incidente la construcţia hidrotehnică.

Art. 20. - Pentru lucrări distincte de derivaţii de debite între bazine hidrografice sau în interiorul aceluiaşi bazin, precum şi pentru aducţiuni magistrale, conţinutul documentaţiei se va stabili, după caz, în raport cu cel pentru lacuri de acumulare şi cel pentru lucrări de regularizare a cursurilor de apă, adaptându-se corespunzător problemelor specifice derivaţiei sau aducţiunii în cauză.

Art. 21. - Pentru lucrări de regularizare a cursurilor de apă, apărări şi consolidări de maluri, consolidări de albii şi praguri de fund, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, documentaţia tehnică va prezenta o soluţie constructivă, care, în funcţie de definirea corpului de apă în care se execută lucrarea, să respecte conectivitatea hidraulică a râului, în conformitate cu măsurile pentru îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de proiectare şi de realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare şi reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.163/2007, şi va cuprinde:

a) clasa de importanţă a lucrărilor conform standardelor în vigoare corelate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;

b) date specifice: delimitarea sectorului de curs de apă supus regularizării, lungimea sectorului şi kilometrajul după axul de referinţă cadastrală; suprafeţe şi obiective apărate, comparativ cu situaţia dinainte de regularizare. Necesitatea lucrărilor, suprafeţe de teren, obiective şi bunuri, căi de comunicaţii apărate.

Valoarea pagubelor înregistrate şi potenţiale; corelarea, după caz, cu lucrări existente sau propuse de desecare, combaterea eroziunii solului, amenajarea torenţilor, lucrări de apărare împotriva apelor provenite de pe versanţi sau apelor interne etc.;

c) debite de calcul în regim natural şi amenajat şi nivelurile corespunzătoare acestora în secţiunile de calcul, corelate cu prevederile din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, eventualele dezatenuări ale undelor de viitură produse pe sectorul regularizat şi în aval de acesta şi măsurile şi lucrările propuse, parametrii proiectaţi ai albiei stabile, încadrarea sectorului regularizat în parametrii generali de traseu şi secţiune a albiei cursului de apă, corelarea lucrărilor propuse cu exploatările de material din albie, ţinând seama de modificările curgerii debitelor solide;

d) măsuri necesare pentru apărarea de inundaţii a localităţilor şi a obiectivelor economice şi sociale;

e) implicaţiile care se pot produce la tranzitarea undelor de apă din accidente la barajele din amonte şi măsurile necesare în cazul unor lucrări de regularizare situate în avalul acumulărilor existente sau prevăzute;

f) prezentarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului şi de desecare pe terenurile agricole, ca şi a celor de amenajare a torenţilor din fondul forestier, necesare apărării obiectivelor sau funcţionării lucrărilor de regularizare;

g) măsuri şi lucrări pentru evacuarea apelor interne sau de pe versanţi în cazul în care prin îndiguire se creează incinte fără evacuări naturale;

h) prevederi pentru urmărirea în timp a comportării lucrărilor de regularizare şi a morfologiei albiei regularizate; programul de observaţii. Prevederi pentru exploatare: cantoane, dotări, sisteme de comunicaţie, modalităţi de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate etc.;

i) lucrările de combatere a eroziunii solului şi de desecare pe terenurile agricole, precum şi lucrările de amenajare a torenţilor din fondul forestier, atunci când acestea sunt incluse în investiţii ca fiind indispensabile apărării obiectivelor sau funcţionării lucrărilor de regularizare;

j) planul de ansamblu pentru albia regularizată şi teritoriul apărat, cu menţionarea lucrărilor de regularizare a incintelor care se formează şi a obiectivelor apărate, inclusiv terenurile pe categorii de folosinţe, precum şi a limitelor de inundabilitate la asigurarea considerată: 1:10.000,1: 5.000 şi 1: 2.000;

k) profiluri longitudinale prin albia râului cu indicarea liniilor de pantă ale fundului, malurilor, lucrărilor proiectate şi a apei la asigurarea considerată, inclusiv lucrările de artă existente; coeficienţii de rugozitate, viteze-limită şi efective; indicarea poziţiei canalelor de colectare a apelor de infiltraţie şi a traversărilor.

Art. 22. - Pentru îndiguiri şi incinte îndiguite, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) clasa de importanţă a obiectivului principal şi a celor colaterale şi conexe, din punct de vedere al apărării împotriva efectelor dăunătoare ale apelor mari. Pentru dezvoltări şi extinderi de obiective existente sau pentru platforme industriale, clasa de importanţă se va examina pe ansamblul obiectivului în situaţia finală prevăzută. Pentru zonele sau platformele industriale, clasa de importanţă se va analiza pentru întreg ansamblul ce urmează a fi apărat. În cazul unor obiective deja apărate, analiza se va face pentru verificarea necesităţii unor lucrări suplimentare de apărare, ca urmare a modificării clasei de importanţă, datorită noului obiectiv sau noilor dezvoltări;

b) provenienţa apelor care pot produce efecte dăunătoare şi modalităţile de acţionare a acestora asupra obiectivului şi funcţionării sale: ape meteorice, ape de suprafaţă de pe cursurile de apă permanente şi de pe văile cu curgere nepermanentă, unde de apă ce pot proveni de la amenajări hidrotehnice existente sau prevăzute, din amonte ori dominante faţă de obiectivul în cauză, excese de umiditate datorită ridicării nivelului apelor freatice, ape de scurgere de pe versanţi;

c) modalităţile de acţionare a apelor asupra obiectivului prin: inundare şi propagare, subinundare, infiltrare, eroziune - colmatare etc.;

d) prevederile de sistematizare în plan orizontal şi vertical a obiectivului economic sau social, cu considerarea vecinătăţilor sale;

e) prezentarea soluţiilor de apărare împotriva inundaţiilor: e.1) lucrările şi măsurile de evacuare a apelor pluviale care

se formează în incinta propriu-zisă şi de pe suprafeţele dominante;

e.2) lucrările şi măsurile de apărare pentru cursurile de apă care traversează incinta sau pentru cele din vecinătate care la debite maxime pot afecta incinta şi obiectivul;

e.3) soluţiile de drenare, izolare sau altele, împotriva inundării din apele subterane;

f) soluţiile ce se vor propune vor avea în vedere, după caz, şi:

f.1) dezatenuarea debitelor maxime produse de îndiguirile din amonte sau atenuarea acestora prin lacuri de acumulare;

f.2) creşterile sau diminuările de debite maxime ca efecte ale unor derivaţii de ape mari;

f.3) remuurile produse de lucrări care strangulează curgerea în aval;

g) implicaţiile care pot apărea, precum şi măsurile şi lucrările necesare, inclusiv sistemul de avertizare-alarmare automată a lucrărilor, populaţiei pentru apărarea împotriva inundării din undele de apă provenite din accidente la sistemele hidrotehnice;

h) planuri şi secţiuni transversale: 1: 2.000 - 1:200, privind sistematizarea în plan orizontal şi vertical a incintei obiectivului;

i) acord privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor, emis conform prevederilor Legii siguranţei digurilor nr. 259/2010.

Art. 23. - Pentru lucrări de regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) suprafaţa totală a zonei studiate, din care suprafaţa propusă pentru ameliorare, pe categorii de folosire şi grupe de deţinători: înainte şi după schimbarea categoriilor de folosire a terenurilor; după caz, structura fondului forestier în perimetrul studiat: proporţia speciilor, clasele de vârstă, categorii de consistenţă.

Situaţia suprafeţelor propuse pentru ameliorarea pe clase de eroziune şi de pantă, cu indicarea principalelor categorii de pagube provocate pe terenuri şi la obiective;

b) situaţia actuală a degradărilor - pe grade de eroziune - şi a torenţializării reţelei hidrografice din fondul forestier, lungimea reţelei hidrografice totale, din care torenţializată; debit solid mediu anual provenit de pe versanţi şi de pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat; debit solid de calcul; cauze existente în afara fondului forestier, care provoacă colmatarea şi torenţializarea reţelei hidrografice din perimetrul studiat;

c) lucrări de combatere a torenţialităţii versanţilor existente în zonă, comportarea şi efectele acestora; corelarea, după caz, a lucrărilor propuse cu cele existente, în curs de proiectare şi prevăzute în celelalte sectoare interesate: agricol, respectiv forestier, ape, căi de comunicaţii şi altele asemenea;

d) descrierea lucrărilor de combatere a torenţialităţii, pe clase de pantă şi de eroziune, a celor de amenajare a terenurilor cu alunecări, a formaţiilor eroziunii de adâncime sau a torenţilor; principalele tipuri de lucrări cu elemente hidraulice şi geometrice;

e) situaţia fondului piscicol natural pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat, cerinţe minime de debit în aval de lucrări hidrotehnice; prevederi de lucrări şi măsuri pe reţeaua de formaţii torenţiale şi pe principalele cursuri de apă, în vederea îmbunătăţirii fondului piscicol natura!;

f) efectele preconizate privind reducerea eroziunilor de suprafaţă şi a celor de adâncime, reducerea pierderilor de sol, în metri cubi pe hectar şi pe an:

f.1) pentru lucrările care nu au ca scop şi apărarea împotriva colmatării lacurilor de acumulare sau pentru lucrările de regularizare a sectoarelor de cursuri de apă se vor indica comparativ numai datele globale;

f.2) pentru lucrările care au ca scop şi apărarea împotriva colmatării a lacurilor de acumulare sau a regularizărilor de cursuri de apă se vor preciza bilanţul eroziunilor de sol, de suprafaţă şi adâncime de pe întregul fond funciar agricol şi silvic al perimetrului studiat, la viitura de proiectare, defalcat pe subbazine aferente direct lacului de acumulare sau regularizărilor, precum şi bilanţul eroziunilor de sol, de suprafaţă şi adâncime, pe ansamblul bazinului de recepţie al lacului de acumulare - fond funciar agricol şi silvic - pentru anul mediu şi pentru viiturile de proiectare a lacului de acumulare;

g) plan de situaţie cu delimitarea suprafeţelor pe categorii de folosire şi a suprafeţelor ameliorate propuse, cu precizarea principalelor lucrări de combatere a torenţialităţii de suprafaţă şi de adâncime;

h) profiluri longitudinale prin formaţiile eroziunii de adâncime, cu indicarea principalelor lucrări propuse.

Art. 24. - Pentru lucrări de combatere a eroziunii solului, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) suprafaţa totală a zonei studiate, din care suprafaţa propusă pentru ameliorare, pe categorii de folosire şi grupe de deţinători: înainte şi după schimbarea categoriilor de folosire a terenurilor; după caz, structura fondului forestier în perimetrul studiat: proporţia speciilor, clasele de vârstă, categorii de consistenţă.

Situaţia suprafeţelor propuse pentru ameliorarea pe clase de eroziune şi de pantă, cu indicarea principalelor categorii de pagube provocate pe terenuri şi la obiective;

b) situaţia actuală a degradărilor - pe grade de eroziune - şi a torenţializării reţelei hidrografice din fondul forestier, lungimea reţelei hidrografice totale, din care torenţializată; debit solid mediu anual provenit de pe versanţi şi de pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat; debit solid de calcul; cauze existente în afara fondului forestier, care provoacă colmatarea şi torenţializarea reţelei hidrografice din perimetrul studiat;

c) lucrări de combaterea eroziunii solului existente în zonă, comportarea şi efectele acestora; corelarea, după caz, a lucrărilor propuse cu cele existente, în curs de proiectare sau prevăzute în celelalte sectoare interesate: agricol, respectiv forestier, ape, căi de comunicaţii şi altele asemenea;

d) descrierea lucrărilor de combatere a eroziunii de suprafaţă, pe clase de pantă şi de eroziune, a celor de amenajare a terenurilor cu alunecări, a formaţiilor eroziunii de adâncime sau a torenţilor; principalele tipuri de lucrări cu elemente hidraulice şi geometrice;

e) situaţia fondului piscicol natural pe reţeaua hidrografică din perimetrul studiat, cerinţe minime de debit în aval de lucrările hidrotehnice; prevederi de lucrări şi măsuri pe reţeaua de formaţii torenţiale şi pe principalele cursuri de apă, în vederea îmbunătăţirii fondului piscicol natural;

f) efectele preconizate privind reducerea eroziunilor de suprafaţă şi a celor de adâncime, reducerea pierderilor de sol, în metri cubi pe hectar şi pe an:

f.1) pentru lucrările care nu au ca scop şi apărarea împotriva colmatării lacurilor de acumulare sau a lucrărilor de regularizare a sectoarelor de cursuri de apă se vor indica comparativ numai datele globale;

f.2) pentru lucrările care au ca scop şi apărarea împotriva colmatării lacurilor de acumulare sau a regularizărilor de cursuri de apă se va prezenta bilanţul eroziunilor de sol (de suprafaţă şi adâncime) de pe întregul fond funciar agricol al perimetrului studiat, la viitura de proiectare, defalcat pe subbazine aferente direct lacului de acumulare sau regularizărilor, precum şi bilanţul eroziunilor de sol (de suprafaţă şi adâncime) pe ansamblul bazinului de recepţie al lacului de acumulare - fond funciar agricol şi silvic - pentru anul mediu şi pentru viiturile de proiectare a lacului de acumulare;

g) plan de situaţie, cu delimitarea suprafeţelor pe categorii de folosire şi a suprafeţelor propuse, cu precizarea principalelor lucrări de combatere a eroziunii solului de suprafaţă şi de adâncime;

h) profiluri longitudinale prin formaţiile eroziunii de adâncime, cu indicarea principalelor lucrări propuse,

Art. 25. - Pentru lucrări de desecări, asanări si drenaje, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) date privind: suprafaţa sistemului de desecare şi suprafaţa agricolă ameliorată;

b) provenienţa excesului de umiditate, bilanţul hidric, regimul lunar al debitelor evacuate;

c) cantitatea de apă necesar a fi evacuată în anul cu probabilitatea de calcul considerată (totală şi pe fiecare evacuare); ploi de calcul pentru durate normate, zonarea suprafeţelor după coeficienţii de scurgere, volumul anual de apă şi regimul lunar al cantităţilor de apă evacuate în anul de calcul, debitul maxim de dimensionare şi regimul de funcţionare a evacuatorilor;

d) verificarea capacităţii de primire a receptorului natural în care se face evacuarea; modul de evacuare a apelor interne; lucrări necesare pentru asigurarea capacităţii de transport a receptorului şi a debuşeelor traversărilor peste acestea, pe sectorul influenţat, ca urmare a executării lucrărilor de desecare;

e) lucrările şi instalaţiile prevăzute pentru evacuarea apelor din desecare sau drenaj, în raport cu nivelurile caracteristice ale receptorilor naturali: numărul gurilor de vărsare gravitaţională, cu sau fără construcţii pentru reglarea debitelor efluente sau a nivelurile acestora; staţii de pompare; canale deschise sau închise în rambleu, pentru transportul apelor interne în zona dig-mal, în cazul zonelor îndiguite şi influenţa acestor lucrări asupra curgerii apelor mari;

f) lucrări şi construcţii hidrotehnice în albie şi la malurile acesteia, necesare funcţional pentru asigurarea desecării; lucrări de traversare-intersectare a canalelor sau a conductelor din sistemul de desecare, cu diguri, cursuri de apă, văi naturale. Conţinutul acestor documentaţii este cei stabilit pentru traversări;

g) studii hidrogeologice pentru prognoza modificărilor regimului apelor subterane, consecinţele previzibile, măsuri şi lucrări ce decurg din acestea, cu justificarea soluţiilor propuse, studii cu privire la impactul lucrărilor respective asupra mediului, în special asupra apelor, cu evidenţierea eventualelor efecte negative şi a modificărilor sistemului;

h) instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă interne evacuate, la fiecare punct de evacuare.

Art. 26. - Pentru trasee şi traversări ale apelor de suprafaţă cu drumuri (poduri), conducte de transport lichide şi gaze, căi de comunicaţie, linii electrice, de telecomunicaţii, funiculare sau altele asemenea, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) precizarea clasei de importanţă şi a categoriei căii sau conductei ce traversează cursul de apă, cu debitele caracteristice de calcul şi nivelul corespunzător debitului de calcul, cote talveg.

Este obligatorie prezentarea documentelor cuprinzând datele hidrologice de bază furnizate de administraţia bazinală de apă sau INHGA;

b) calculul hidraulic al debuşeelor traversărilor apelor de suprafaţă, traseele căilor de comunicaţie cu amplasarea şanţurilor de gardă, podeţelor şi a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanţi sau din zona de interfluviu. Influenţa lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente sau proiectate din zonă;

c) la traseele care traversează amplasamente reţinute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor (potrivit schemei directoare de amenajare şi management}, documentaţia tehnică va trebui să prezinte şi variante de ocolire a acestor amplasamente;

d) măsuri de asigurare a funcţionării în interdependenţă cu balastierele din zonă, pentru evitarea implicaţiilor negative cauzate de exploatările de agregate minerale în zona de influenţă;

e) măsuri pentru asigurarea circulaţiei normale a apelor de suprafaţă interceptate de terasamentele drumurilor sau căilor ferate, în scopul prevenirii degradării terenurilor agricole;

f) prezentarea adâncimii de îngropare, precum şi lucrările propuse pentru stabilizarea patului albiei în corelare cu lucrările de regularizare existente sau proiectate pentru situaţii de subtraversare a cursurilor de apă cu conducte;

g) lucrările, măsurile şi responsabilităţile pentru prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi subterane din cauza unor defecţiuni sau avarii la conductele ce transportă produse care prin natura lor, sunt poluante, precum şi măsurile şi mijloacele de avertizare-alarmare a folosinţelor din aval;

7

h) pentru râurile pe care există sau sunt prevăzute lacuri de acumulare, la stabilirea principalelor trasee de drumuri, linii ferate sau conducte, se vor avea în vedere şi undele de apă datorate accidentelor la baraje, stabilite în colaborare cu proiectanţii acumulărilor respective;

i) măsurile de asigurare a etanşeităţii digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, ce sunt traversate de conducte;

j) prezentarea măsurilor ce se impun pentru punerea în siguranţă la ape mari a obiectivelor realizate în scopul asigurării funcţionării şi exploatării conductelor ce traversează cursurile de apă, cum sunt: staţii de compresoare-pompare, puncte de exploatare - întreţinere, locuinţe pentru personalul de exploatare;

k) profil longitudinal al sectorului de traseu studiat, pe care vor fi indicate: linia terenului natural, linia roşie a traseului, talvegul albiilor traversate şi adiacente cu nivelurile maxime ale apelor la probabilitatea normată, obiectivele ce pot fi afectate;

l) profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roşie, nivelurile maxime şi eventualele supraînălţări de nivel provocate de lucrarea propusă;

m) dispoziţia generală a fiecărei traversări, cu prezentarea parametrilor hidraulici şi constructivi, cota la partea cea mai coborâtă a suprastructurii, nivelurile maxime ale apei în secţiune şi lucrările de racordare {rampe de acces, diguri de dirijare, consolidări etc.).

În cazul subtraversărilor de conducte, dispoziţia generală va cuprinde şi date privind adâncimea de îngropare şi lucrările de punere în siguranţă a conductei şi de împiedicare a poluării apelor,

n) tabel centralizator al traversărilor cursurilor de apă cu podeţe, poziţia de identificare pe planul general de situaţie, caracteristicile cursului de apă (debitele maxime, viteza şi panta în secţiunea traversării), deschiderea debuşeului şi înălţimea de liberă trecere în ceea ce priveşte drumurile forestiere;

o) pentru situaţii de traversări cursuri de apă cu linii electrice este necesară prezentarea următoarelor elemente:

0.l) clasa de importanţă privind apărarea împotriva inundaţiilor în funcţie de puterea instalată, de importanţa şi necesităţile obiectivelor deservite, ca şi de etapele ulterioare de dezvoltare;

0.2) măsuri şi lucrări de apărare pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie a consumatorilor pe perioada inundaţiilor;

0.3) măsuri şi lucrări pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi a solului, în situaţii de scurgeri de ulei de la transformatori;

p) pentru traversări de cabluri de telecomunicaţii, conţinutul documentaţiei se va adapta conform celui de mai sus.

Art. 27. - (1) Pentru amenajări şi instalaţii de extragere şi prelucrare a agregatelor minerale din albii sau malurile cursurilor de apă, Cuvetele lacurilor şi bălţilor şi din terase documentaţia tehnică va cuprinde:

a) caracterizarea zonei de amplasare şi a zăcămintelor de agregate minerale supuse evaluării şi avizării;

b) contractul de închiriere a perimetrului aflat în domeniul public al statului de interes naţional din care se vor exploata agregatele minerale;

c) prezentarea procesului tehnologic de extracţie şi transport la staţia de sortare-expediţie, perimetrele de exploatare a balastului pe etape principale şi pilierii de siguranţă, lucrările de regularizare a albiei cursurilor de apă ce se impun ca urmare a exploatării balastului;

d) prezentarea utilităţilor şi a surselor de alimentare;

e) capacitatea de producţie; lista obiectelor balastierei; clasa de importanţă pentru apărarea de inundaţii;

f) studiul tehnic zonal care, pe baza analizei morfologiei albiei minore şi majore, a dinamicii şi evoluţiei albiei, cu precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie şi târâte şi a măsurilor şi lucrărilor pentru stabilizarea albiei, să demonstreze că se încadrează în condiţiile prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Vor fi prezentate şi obiectivele existente în zonă, terenurile riverane şi zonele de restricţii, cu criteriile de constituire a acestora.

Pentru exploatările de balast din albiile situate în apropiere de captări de apă, poduri, podeţe, terasamente de căi de comunicaţii ori lucrări de apărare se va prezenta şi acordul beneficiarilor acestora, după caz;

g) studii hidrogeologice pentru precizări privind influenţele asupra resurselor de apă subterane;

h) elemente privind procesul tehnologic de exploatare:

h.1) capacitatea anuală de producţie;

h.2) perimetre de exploatare, pe etape, adâncimi de extracţie, pilier! de siguranţă;

h.3) lista obiectivelor care constituie unitatea de exploatare;

h.4) tehnologia de extracţie, sortare-transport-depozitare şi zonele de depozitare;

h.5) condiţii de curgere a apelor ca efect al extragerii balastului şi de refacere a terenurilor de pe care s-a extras balastul;

h.6) alimentarea cu apă şi lucrările pentru decantarea şi recircularea apelor de spălare;

h.7) canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

h.8) prezentarea căilor de acces la exploatarea de balast, la staţia de sortare şi, după caz, acceptul administratorului/ proprietarului acestora;

i) ridicări topo periodice pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona balastierei şi a obiectivelor ce pot fi afectate (poduri, prize de apă etc.) si programul de observaţii;

j) fişa perimetrului temporar de exploatare întocmită conform Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu prezentarea morfologiei albiei minore şi majore, a dinamicii şi evoluţiei albiei, cu precizarea limitelor de inundare şi a măsurilor şi lucrărilor pentru stabilizarea albiei;

k) pentru exploatarea agregatelor minerale din cursurile de apă în zonele de frontieră, documentaţia tehnică pentru avizul de gospodărire a apelor necesar pentru emiterea permisului de exploatare cuprinde măsurile şi lucrările speciale prevăzute prin reglementările şi convenţiile încheiate de statul român cu părţile interesate;

l) pentru Dunăre şi cursurile de apă navigabile se va prezenta avizul autorităţii de navigaţie şi celelalte avize şi acorduri legale.

(2) Pentru balastierele din terasă se vor mai prezenta

a) planuri de situaţie;

b) încadrarea suprafeţei terenului la categoria corespunzătoare investiţiei;

c) certificat de urbanism care să prevadă în mod expres realizarea acestei investiţii pe terenul respectiv;

d) studiu hidrogeologic;

e) acceptul beneficiarilor lucrărilor existente în zona limitrofă ce pot fi afectate, după caz;

f) studiu de evaluare a impactului asupra mediului privind influenţa acestei activităţi asupra apelor subterane din zonă şi, respectiv, a captărilor din surse subterane;

g) studiu de inundabilitate, după caz.

(3) Adâncimea maximă de exploatare a agregatelor minerale trebuie să fie deasupra nivelului apelor subterane, cel puţin 1,00 m, astfel încât acoperământul resursei să nu fie afectat.

Art. 28. - Pentru depozite de deşeuri şi reziduuri, halde de steril, zgură, cenuşă, şlamuri, nămoluri, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă, având în vedere importanţa obiectivului, menajer sau industrial, precum şi mărimea efectelor în aval în caz de avarii sau accidente la depozite;

b) descrierea caracteristicilor depozitelor menajere, cantităţi de gunoaie menajere şi stradale depozitate, capacitatea de depozitare necesară, prezentarea procesului tehnologic şi a tehnologiilor folosite pentru depozitare. Pentru depozitele de deşeuri industriale se vor preciza cantităţile de deşeuri, steril, zgură, şlamuri, nămol rezultate în t/zi, t/an, inclusiv compoziţia fizico-chimică a acestora;

c) se va prezenta tehnologia utilizată pentru neutralizarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor stocate;

d) prezentarea utilităţilor şi surselor de alimentare;

e) prezentarea măsurilor de integrare în ecosistem şi de urmărire a efectelor negative atât pentru amplasamentele depozitelor de deşeuri menajere, cât şi pentru centre industriale;

f) prezentarea lucrărilor de apărare a depozitului împotriva inundaţiilor provocate de undele de viitură de pe cursurile de apă din zonă, scurgerile de pe versanţi şi precipitaţiile maxime căzute pe suprafaţa depozitului;

g) prezentarea măsurilor de protecţie a taluzurilor în timpul depozitării şi de evitare a antrenării de către vânt a particulelor depuse pe acestea;

h) prezentarea măsurilor de redare în circuit a suprafeţei de teren după epuizarea capacităţii de depozitare şi a măsurilor de stabilitate a taluzurilor;

i) măsuri speciale de punere în siguranţă a lucrărilor în perioada de exploatare şi de stabilizare în condiţii de supraînălţare a acestora. Concluziile studiilor de specialitate privind stabilitatea taluzurilor;

j) sistemul de monitoring al calităţii apelor subterane din zona de influenţă a depozitului;

k) modificarea regimului de curgere pe cursurile de apă şi inundabilitatea în amonte pentru cazul în care depozitul este amplasat pe firul văii sau în luncă;

l) lucrările şi măsurile de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane din zona depozitelor de deşeuri, împotriva poluării cu ape uzate provenite din infiltraţii sau din evacuări dirijate din aceste depozite;

m) lucrări de drenaj ale apelor de exfiltraţii, ale lucrărilor de epurare a apelor uzate, de compost şi caracteristicile acestora;

n) planşe cu lucrările propuse (plan şi secţiuni) cu principalele caracteristici hidrologice, hidraulice, constructive şi tehnologice.

Art. 28. - Pentru plantări şi defrişări de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zone de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) caracteristicile geologice, hidrogeologice, pedologice şi hidrologice ale zonei supuse amenajamentelor silvice;

b) prezentarea lucrărilor propuse în toate etapele de dezvoltare şi a capacităţilor existente. Descrierea speciilor utilizate pentru plantări, însoţite de justificarea criteriilor de selecţie a acestora;

c) elemente privind corelarea funcţională cu lucrările de gospodărire a apelor existente şi prevăzute, precum şi cu prevederile diverselor programe de dezvoltare teritorială, agricolă, energetică etc.;

d) efecte preconizate ca urmare a realizării planurilor de amenajamente silvice, cu referire la asigurarea stabilităţii terenurilor, conservarea ecosistemelor acvatice;

e) planuri de situaţie, cu indicarea lucrărilor propuse.

Art. 30. - (1) Pentru lucrări de alimentare cu apă din sursa subterană de adâncime, prospecţiuni geologice şi de explorare/exploatare prin foraje, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) scopul lucrărilor de foraj:

a.1) studii: hidrogeologice elaborate/expertizate de INHGA, geotehnice, prospecţiuni, caracterizare hidrostructuri, extindere lucrări de captare, resurse şi rezerve de ape subterane şi, după caz, determinare perimetru hidrogeologic şi zone de protecţie;

a.2) explorare şi/sau exploatare;

a.3) de observaţie: supravegherea evoluţiei în timp a regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane;

b) conţinutul minimal al documentaţiilor pentru executarea forajelor:

b.1) date generale privind folosinţa (beneficiar, scopul utilizării apei: potabilă, industrie alimentară şi farmaceutică etc.);

b.2) breviar de calcul pentru justificarea cerinţei şi a necesarului de apă conform standardelor în vigoare;

b.3) caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei amplasamentului: date climatice: precipitaţii şi temperaturi, date geomorfologice, date hidrografice etc.;

b.4) plan de amplasare scara 1: 25.000 şi de detaliu al obiectivului;

c) caracterizarea geologico-structurală (după datele din literatura de specialitate, completate obligatoriu cu date ale forajelor din zonă):

c.1) hărţi geologice la scara 1: 50.000 sau 1: 200.000

c.2) secţiuni geologice pe baza forajelor existente în zonă la scara 1: 5 000-1: 25.000;

c.3) după caz, bloc diagrame pentru explicitarea structurii geologice;

c.4) hărţi structurale cu izobate şi izopahite ale formaţiunilor purtătoare de apă şi ale celor acoperitoare;

c.5) hărţi cu interpretarea datelor de electrometrie (potenţial electric);

d) caracterizarea hidrogeologică şi hidrochimică (după datele din literatura de specialitate completată obligatoriu cu rezultatele forajelor hidrogeologice din zonă):

d.1) hărţi cu amplasamentul lucrărilor existente: foraje, lucrări de captare (izvoare, drenuri, front de puţuri) a apelor subterane, lucrări hidrotehnice şi de hidroamelioraţii, lucrări edilitare, rampe de gunoi, depozite de deşeuri, industrie poluantă etc.;

d.2) hărţi cu hidroizopahite şi hidroizofreate;

d.3) secţiuni hidrogeologice;

d.4) tabele sintetice cu datele tehnice şi de execuţie, rezultatele testelor de pompare, conform standardelor în vigoare, parametrii hidraulici (K, T, R, S, q);

d.5) tabele cu rezultatele analizelor fizico-chimice care vor include în mod obligatoriu poluanţii chimici toxici sintetici şi nesintetici;

d.6) măsuri prevăzute pentru apărarea împotriva inundaţiilor. inclusiv pentru perioada de execuţie şi de probă a forajelor;

d.7) măsuri de protecţie a resurselor de apă;

d.8) concluzii, recomandări, propuneri de lucrări şi echipare a forajelor pentru exploatare.

(2) Documentaţia tehnică pentru eliberarea autorizaţiei de gospodărire a apelor va cuprinde obligatoriu fişa de inventariere a forajelor hidrogeologice executate în cadrul folosinţei de apă sau în alte scopuri, întocmită conform anexei la prezentul normativ.

(3) Pentru forajele cu caracter de explorare/exploatare se vor întocmi şi instrucţiuni specifice de exploatare.

Art. 31. - Pentru staţii electrice de transformare şi de transformare cu tensiune în secundar, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) clasa de importanţă privind apărarea împotriva apelor mari în funcţie de puterea instalată, de importanţa şi necesităţile

obiectivelor deservite de lucrările în cauză, ca şi de etapele următoare de dezvoltare;

b) amplasamentul staţiei şi eventualele lucrări sau măsuri de apărare pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie a consumatorilor în perioadele de ape mari. Situaţia inundabilităţii lucrărilor energetice şi a eventualelor lucrări pentru asigurarea neîntreruptă a traficului de telecomunicaţii şi semnalizări ale staţiei de „transformare;

c) măsuri şi lucrări de protecţie a solului, a apelor de suprafaţă sau subterane, faţă de eventualele scurgeri de ulei de la transformatori;

d) pentru instalaţii de telecomunicaţii conţinutul documentaţiei se va adapta conform celor prezentate la lit. a)-c).

Art. 32. - Pentru planuri de amenajament silvic se vor elabora documentaţii de sinteză ce vor cuprinde:

a) caracteristicile geologice, hidrogeologice, pedologice şi hidrologice ale zonei supuse amenajamentelor silvice;

b) prezentarea lucrărilor propuse în toate etapele de dezvoltare şi a capacităţilor existente;

c) elemente privind corelarea funcţională cu lucrările de gospodărire a apelor existente şi prevăzute, precum şi cu prevederile diverselor programe de dezvoltare teritorială, agricolă, energetică etc.;

d) efecte preconizate ca urmare a realizării planurilor de amenajamente silvice, cu referire la asigurarea stabilităţii terenurilor, conservarea ecosistemelor acvatice;

e) planuri de situaţie, cu indicarea lucrărilor propuse.

Art. 33 - (1) în cazul documentaţiilor de urbanism, precum planul de amenajare a teritoriului (PAT), documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor va cuprinde:

a) sinteza strategiilor sectoriale şi modul de intercorelare a acestora;

b) prevederile programelor de lucrări pe orizonturile de timp considerate;

c) indicarea sintetică, însoţită de reprezentarea cartografică, a zonelor pentru care s-a stabilit că este necesară o protecţie specială a apelor de suprafaţă sau subterane (zone sensibile, zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, perimetrul hidrogeologic, zone de protecţie sanitară ale captărilor de apă destinate alimentării cu apă a populaţiei sau a industriei alimentare, zone care condiţionează existenţa unor habitate sau specii dependente de apă, zone inundabile), precum şi definirea şi fundamentarea restricţiilor introduse în aceste zone;

d) măsuri şi lucrări considerate pe domenii pentru corelare cu strategia de gospodărire a apelor în vederea îndeplinirii programului privind utilizarea apelor şi protecţia împotriva epuizării;

e) sinteza studiului de evaluare a resurselor de apă;

f) sinteza studiului de amenajare a bazinelor hidrografice;

g) sinteza studiului de echipare hidroedilitară a teritoriului corelat cu dezvoltarea urbanistică a acestuia.

(2)în cazul planului de urbanism zonal (PUZ), al planului de urbanism general (PUG) şi al planului de urbanism de detaliu (PUD), documentaţia tehnică va cuprinde:

a) destinaţia terenului cu bilanţul acestuia pe categorii de folosinţă a terenului;

b) condiţii de amplasare a obiectivelor socioeconomice, cu prezentarea zonării amplasamentelor în funcţie de gradul de inundabilitate;

c) funcţie de gradul de detaliere a documentaţiei se vor prezenta elemente privind asigurarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi de echipare hidroedilitară corelate, ca termene de realizare, cu echiparea urbanistică;

d) echiparea hidroedilitară cu prezentarea situaţiei alimentării cu apă, canalizarea apelor uzate, receptorii naturali, depozite de deşeuri menajere sau industriale şi altele, existente sau propuse, încadrarea realizării acestor tipuri de lucrări în perioadele de tranziţie conţinute în Tratatul de aderare;

e) regulamentul local de urbanism.

Art. 34. - (1) Pentru lucrări, construcţii şi instalaţii executate pe malul mării, faleză şi plaja mării, conţinutul documentaţiei se adaptează conform categoriei de lucrări care se realizează.

(2) Pentru lucrări executate pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental sau pentru apărarea ţărmului, conţinutul documentaţiei se adaptează conform categoriei de lucrări care se realizează. De asemenea, se vor prezenta:

a) fundamentarea lucrărilor şi soluţiilor tehnologice pe baza studiilor meteorologice, hidrologice, hidrochimice specifice;

b) sistemul de urmărire în timp a comportării construcţiilor cu dotări specifice pentru condiţii maritime;

c) analiza de impact asupra mediului marin, în funcţie de categoria de lucrări.

Art. 35. - Pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor pentru evaluarea rezervelor de agregate minerale şi obţinerea permisului de exploatare a agregatelor minerale, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) date generale privind:

a.1) localizarea perimetrului propus evaluării”, bazinul hidrografic, cursul de apă, borna CSA, judeţul, localitatea sau localităţile din zonă;

a.2) necesitatea evaluării rezervei;

a.3) proiectantul, beneficiarul;

a.4) categoria rezervei, structura şi caracteristicile materialului;

a.5) calculul cantităţilor propuse pentru evaluare, pe categorii de rezerve, cu luarea în considerare a volumului de agregate minerale încorporat în pilierii de siguranţă;

b) caracterizarea zonei de amplasare şi elemente de coordonare:

b.1) date hidrogeologice: niveluri, direcţie de curgere, parametri hidraulici, calitatea apei subterane;

b.2) date hidrologice de bază: niveluri şi debite minime, medii şi maxime (cu evidenţierea unor situaţii caracteristice);

b.3) morfologia albiei minore şi majore, precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie şi târâte;

b.4) obiective existente în zonă, lucrări hidrotehnice în albie (minoră şi majoră) şi în zona riverană acesteia, lucrări de traversare a albiei, captări de apă subterană şi zonele de protecţie ale acestora, perimetre de restricţie (pe zona perimetrului evaluat şi pe câte o lungime de perimetru şi aval);

b.5) studiul tehnic zonal, cu menţionarea perimetrului de exploatare, adâncimi şi tehnologii de extracţie;

b.6) măsuri şi lucrări pentru stabilizarea albiei şi malurilor, de protecţie a obiectivelor din zonă;

b.7) concluziile studiilor necesare în vederea evaluării rezervei;

c) referatele tehnice de specialitate emise de administraţiile bazinale de apă privind încadrarea zonei pentru care se solicită evaluarea rezervei în schema directoare de amenajare a bazinului hidrografic (măsuri şi lucrări necesare în exploatare şi alte recomandări specifice);

d) punctul de vedere al beneficiarilor lucrărilor şi, după caz, al proiectantului referitor la pilierii de siguranţă şi măsurile de punere în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice, hidroenergetice etc, existente în zona de influenţă a rezervei supusă avizării;

e) piese desenate:

e.1) plan de încadrare în zona la scara 1:100.000- 1:200.000, cu evidenţierea lucrărilor existente şi prevăzute în schema directoare de amenajare şi gospodărire a apelor a bazinului hidrografic respectiv şi perimetrul propus pentru evaluare;

e.2) planuri de situaţie la scara 1:2.000-1:25.000, cu precizarea limitelor rezervelor totale de balast;

e.3) profiluri longitudinale şi transversale prin albie;

e.4) secţiuni geologice pe fiecare linie de foraje de cercetare.

Art. 36. - Pentru lucrări de închidere a minelor/carierelor, cimitirelor şi reconstrucţia ecologică a zonelor afectate, conţinutul documentaţiei se adaptează conform categoriei de lucrări care se realizează.

Art. 37, - Pentru lucrări de menţinere sau înfiinţare a zonelor naturale protejate, documentaţia tehnică va cuprinde:

a) date generale privind:

a.1) localizarea perimetrului zonei protejate: bazinele hidrografice, cursul de apă, judeţul, localitatea sau localităţile din zonă, suprafeţe ale zonei protejate;

a.2) caracteristicile geologice, hidrogeologice, pedologice şi hidrologice, acvafaunistice, amenajamente de orice fel şi altele;

a.3) elemente privind corelarea funcţională cu lucrările de gospodărire a apelor existente şi prevăzute, precum şi cu prevederile diverselor programe de dezvoltare teritorială, agricolă, energetică etc.;

a.4) planuri de management adecvate întocmite conform legislaţiei în vigoare, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale, în scopul evitării deteriorării habitatelor speciilor de animale şi plante, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate;

b) piese desenate: plan de încadrare în zonă la scara 1:100.000-1:200.000, cu precizarea limitelor zonelor naturale protejate şi a vecinătăţilor.

Art. 38. - Pentru lucrări de deschidere cariere, conţinutul documentaţiei tehnice se adaptează conform categoriilor de lucrări care trebuie realizate (prospecţiuni, explorare, exploatare, decopertare) şi va cuprinde:

a) tehnologia de extracţie, adâncimi de extracţie, pilieri de siguranţă, lucrări pentru protecţia pânzei freatice şi a cursurilor de apă de suprafaţă adiacente, drumuri de acces şi avizul/acordul administratorului/proprietarului acestora;

b) studii de impact ai lucrărilor asupra elementelor mediului, studii hidrologice şi hidrogeologice, studii geotehnice şi pedologice, după caz,

c) modul de depozitare a materialului exploatat şi zonele de depozitare, perimetre de exploatare pe etape, acordul proprietarilor terenului/contracte de concesionare;

d) fişa perimetrului de exploatare întocmită conform Legii nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

e) reglementări emise de ANRM şi alte organe de reglementare, conform legislaţiei în vigoare;

f) planşe:

- plan de situaţie, cu încadrarea în zonă:

- plan de amplasare la scara 1: 25.000 şi de detaliu al obiectivului;

- hărţi geologice şi secţiuni hidrogeologice;

- secţiuni geologice pe baza forajelor la scara 1: 5.000- 1:25.000;

bloc diagrame pentru explicitarea structurii geologice;

- hărţi cu amplasamentul lucrărilor ce se realizează pentru funcţionarea carierei;

- alte hărţi în funcţie de amplasament şi condiţiile naturale ale zonei.

Art. 39 - Pentru lucrări de îmbuteliere ape minerale din surse naturale conţinutul documentaţiei se adaptează conform categoriilor de lucrări care trebuie realizate (prospecţiuni geologice şi de explorare/exploatare, studii hidrogeologice, geotehnice, caracterizare hidrostructură - geomorfologică, hidrogeologică şi hidrochimică, hidrografică, hărţi structurale cu izobate şi izopahite ale formaţiunilor purtătoare de apă şi a celor acoperitoare, acordul proprietarilor terenurilor pe care se află sursele, contracte de concesionare, fişa perimetrului de explorare/exploatare întocmită conform Legii nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, reglementări emise de

ANRM, Societatea Naţională a Apelor Minerale - S.A. şi alte organe de reglementare, conform legislaţiei în vigoare).

Art. 40. - Pentru lucrările de monitorizare postînchidere a iazurilor de decantare, depozitelor de deşeuri urbane şi industriale, conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnice de fundamentare va cuprinde următoarele:

1. date generale şi localizarea iazului de decantare;

1.1. localizarea obiectivului: bazinul hidrografic, cursul de apă, hectometrul, denumirea şi codul cadastral, judeţul, localitatea sau localităţile din zonă;

1.2. titularul şi beneficiarul investiţiei, proiectantul general şi proiectanţii de specialitate, precizându-se: numele, adresa, telefonul;

1.3. denumirea completă a societăţii beneficiare, forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoană fizică, profilul de activitate, cod CAEN, CUI, atribut fiscal, număr de înregistrare în registrul comerţului, adresa sediului principal, cod poştal, telefon fix şi mobil, fax, cod IBAN şi bancă, reprezentanţi: director general, director economic, administrator etc.;

1.4. date caracteristice reale:

- tipul iazului de decantare;

- clasa şi categoria de importanţă;

- capacitate (proiectată/existentă);

- suprafaţa ocupată;

- cotă teren/cota finală;

- tipul materialului depus;

- an PF şi an închidere;

- curs de apă:

- date despre stratul de acoperire finală (tip, material, dimensiuni);

2. caracterizarea zonei de amplasare;

2.1. date hidrologice - niveluri, debite şi volume de apă;

2.2. date hidrogeologice şi hidrochimice;

2.3. analiza din punctul de vedere al gospodăririi apelor, al influenţei iazului de decantare asupra regimului apelor de suprafaţă şi subterane;

3. descrierea lucrărilor monitorizate:

3.1. sistem de colectare, tranzitare a apelor provenite din precipitaţii (şanţuri de gardă, rigole, galerii etc.): amplasare, clasa şi categoria de importanţă, debit dimensionare/debit verificare, tip, material, dimensiuni caracteristice, puncte şi moduri de evacuare, emisar;

3.2. sisteme de drenaj (drenaje de bază, intermediare, de intervenţie): amplasare, debite estimate, tip, material, dimensiuni caracteristice, instalaţii de măsurare a debitului evacuat, puncte şi moduri de evacuare, emisar;

3.3. sistem de monitorizare a apei subterane (puţuri de observaţie): amplasare (coordonate STEREO), tip, material, dimensiuni caracteristice, număr de puţuri;

3.4. sistem de monitorizare a apei din depozit (puţuri piezometrice): amplasare (coordonate), tip, material, dimensiuni caracteristice, număr de puţuri;

3.5. sistem de urmărire tasări/deplasări: amplasare (coordonate), tip, material, dimensiuni caracteristice, număr de puţuri;

3.6. staţie de epurare: amplasare, tip, dimensiuni constructive, Q inst. (l/s), eficienţă epurare, capacitate proiectată/realizată, parametrii fizico-chimici ai apei (substanţe monitorizate şi frecvenţă), schema fluxului tehnologic al staţiei, puncte şi moduri de evacuare, receptorul apelor uzate, hm de evacuare, emisar;

4. urmărirea comportării lucrărilor monitorizate.

Pentru lucrările de închidere descrise la cap. III se vor urmări şi se vor detalia următorii parametri:

4.1. sistem de colectare, tranzitare a apelor provenite din precipitaţii - starea lucrărilor (fisuri, tasări, deplasări, colmatări), se va preciza cum şi cu ce se face urmărirea parametrilor;

4.2. sisteme de drenaj - debite evacuate, parametrii fizico-chimici ai apei (substanţe monitorizate şi frecvenţă);

4.3. sistem de monitorizare a apei subterane: nivelul apei, parametrii fizico-chimici ai apei (substanţe monitorizate şi frecvenţă);

4.4. sistem de monitorizare a apei din depozit: nivelul apei, calitatea apei;

4.5. sistem de urmărire tasări/deplasări: deplasări orizontale şi verticale;

4.6. staţie de epurare: starea tehnică, parametrii fizico-chimici ai apei (substanţe monitorizate şi frecvenţă);

5. planşe:

5.1. plan de încadrare în zonă, cu indicarea schematică a principalelor localităţi, căi de comunicaţie, cursuri de apă. Se recomandă scări cuprinse între: 1:50.000 şi 1:10.000;

5.2. plan de ansamblu. Se recomandă scări cuprinse între 1:10.000 şi 1:2.000;

5.3. planuri de situaţie şi profile transversale şi longitudinale, în secţiuni caracteristice. Se recomandă scări cuprinse între 1:500 şi 1:100;

5.4. plan de amplasare a forajelor şi secţiuni geologice şi hidrogeologice, cu prezentarea cotelor şi caracteristicilor tehnice, precum şi a altor elemente strict necesare pentru evidenţierea influenţei lucrărilor propuse asupra apelor subterane, inclusiv perimetre de protecţie hidrogeologică.

Toate planurile vor fi prezentate în coordonate STEREO 70 şi raportate la sistemul Marea Neagră sau Marea Baltică.

Art. 41. - Pentru lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile inventariate ca fiind contaminate, în corelare cu strategia naţională de gestionare a siturilor contaminate şi cu planul de management al apelor din bazinul hidrografic respectiv, documentaţia tehnică va cuprinde:

- date generale privind folosinţa, tipul activităţilor desfăşurate pe amplasament de-a lungul anilor, cu menţionarea perioadei/perioadelor;

- caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei amplasamentului: date climatice, date geomorfologice, date hidrografice;

- hărţi geologice pe baza forajelor existente în zonă la scara 1:5.000-1:200.000;

- secţiuni geologice pe baza forajelor existente în zonă la scara 1:5.000-25.000;

- hărţi structurale cu izobate şi izopahide ale formaţiunilor purtătoare de apă şi ale celor acoperitoare;

- caracterizarea hidrogeologică şi hidrochimică (după datele din literatura de specialitate completată obligatoriu cu rezultatele forajelor hidrogeologice existente din zonă);

- hărţi cu amplasamentul lucrărilor existente în zonă: foraje, lucrări de captare (izvoare, drenuri, front de puţuri) a apelor subterane, lucrări hidrotehnice, depozite de deşeuri, surse industriale de poluare;

- prezentarea conceptului tehnic de remediere, a soluţiilor de remediere şi, implicit a tehnicilor de remediere, precum şi prezentarea rezultatelor de eficienţă a tehnologiilor de decontaminare folosite în alte amplasamente, precum şi faptul că aceasta nu induce efecte negative asupra resursei de apă subterană şi în ce locaţii au mai fost aplicate;

- prezentarea elementelor componente ale instalaţiei-pilot de decontaminare a apelor subterane, a limitelor instalaţiei în ceea ce priveşte nivelul decontaminării, inclusiv abordarea integrată a decontaminării sol/apă;

elaborarea de către beneficiar a „Planului de gestiune a apei” după precizarea folosinţelor consumatoare de apă din aval, altele decât cele aparţinând industriei alimentare, şi a comunităţilor care au acces la sistem de alimentare cu apă în sistem centralizat;

- obligaţiile de mediu privind apele subterane/de suprafaţă rezultate în urma evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În situaţia în care titularii nu deţin acte de reglementare, obligaţiile de mediu sunt identificate pe baza bilanţului de mediu;

- actele de reglementare de mediu emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului pentru închiderea (termenele de finalizare a acestor lucrări) acestor obiective pentru care obligaţia de mediu prevede decontaminarea resursei de apă subterană/de suprafaţă;

- studiile hidrogeologice şi propuneri de investigare elaborate/expertizate de INHGA din care să rezulte substanţele periculoase specifice tipului de activitate, programul de monitorizare a acestora (foraje, frecvenţă, valori);

- studiul de modelare matematică a dinamicii apei subterane şi a transportului de poluanţi pe locaţiile respective elaborate/expertizate de INHGA, pe baza căruia să se stabilească locaţia lucrărilor de decontaminare necesare;

- studiul evaluării de risc cu pragurile calculate pentru micropoluanţii organici în funcţie de tipul/potenţialul de folosinţă de pe amplasament şi, după caz, din ava! al resursei de apă subterane;

- proiect tehnic de realizare a forajelor de lucru şi de monitorizare pe parcursul implementării proiectului.

 

CAPITOLUL III

Conţinutul documentaţiei tehnice necesare pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor

 

Art. 42. - (1) Cererea de solicitare a autorizaţiei va fi însoţită de documentaţia tehnică de fundamentare care va fi elaborată de o instituţie publică sau privată specializată în elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, certificată de autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

(2) Documentaţia tehnică de fundamentare pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor va conţine:

a) date generale şi localizarea obiectivului:

a.1) localizarea obiectivului: bazinul hidrografic, cursul de apă, denumirea şi codul cadastral, judeţul, localitatea sau localităţile din zonă;

a.2) titularul şi beneficiarul investiţiei, proiectantul general şi proiectanţii de specialitate, precizându-se: numele, adresa, telefonul, fax, e-mail;

a.3) denumirea completă a societăţii beneficiare, forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoană fizică, profilul de activitate, codul CAEN, CUI, atributul fiscal, numărul de înregistrare în registrul comerţului, adresa sediului principal, adresa punctului de lucru pentru care se solicită avizul, cod poştal, telefon fix şi mobil, fax, codul IBAN şi banca, reprezentanţi: director general, director economic, administrator etc.; (copie de pe certificatul de înregistrare la oficiu! registrului comerţului);

a.4) scrisoare de confirmare a faptului că solicitantul nu înregistrează debite restante faţă de emitentul actului de reglementare;

a.5) copie de pe factura care să ateste că s-a plătit 50% din contravaloarea serviciului de emitere a actului de reglementare;

b) avizul de gospodărire a apelor emis la documentaţia tehnică ce a stat la baza executării lucrărilor de investiţii pentru care se cere autorizarea, în două exemplare, în cazul reactualizării sau modificării autorizaţiei se va prezenta şi autorizaţia de gospodărire a apelor în baza căreia a funcţionat până la data solicitării;

c) valoarea debitelor care fundamentează categoria de importanţă a folosinţei;

d) programul de etapizare, elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, în cazul autorizaţiilor emise pe perioadă limitată;

d.1) modul de realizare a prevederilor programului de etapizare în cazul reactualizării autorizaţiei de gospodărire a apelor;

e) schema generală a lucrărilor, construcţiilor, instalaţiilor sau a folosinţei de apă pentru care se solicită autorizaţia (cu prezentarea principalilor parametri constructivi şi funcţionali), în două exemplare, inclusiv încadrarea în ansamblul folosinţei de apă;

e.1) memoriu tehnic, cu următorul conţinut:

- date generale: denumirea investiţiei, a lucrărilor sau a folosinţei de apă, bazinul hidrografic, cursul de apă, judeţul, localitatea sau, după caz, localităţile limitrofe;

- coordonatorul hidroedilitar de zonă sau al localităţilor, proiectantul general;

- numărul avizului de gospodărire a apelor, perioada de execuţie, numărul şi data actului de recepţie;

- beneficiarul care va exploata lucrarea sau folosinţa de apă; racordări la lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente; profilul de activitate al beneficiarului folosinţei de apă şi al lucrărilor;

- capacităţi care generează mărimea parametrilor constructivi şi funcţionali (obiective sau suprafeţe de teren apărate, oraş cu număr de locuitori, unitatea de producţie cu capacităţi pentru principalele produse, suprafeţe irigate sau desecate etc.);

- încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă privind asigurarea surselor de apă şi apărarea împotriva inundaţiilor; lucrări de combatere a eroziunii solului în zonă, executate sau necesare pentru controlul regimului de curgere pe văi şi torenţi;

- piesele desenate ce se vor anexa memoriului tehnic vor trebui să prezinte concludent situaţia reală executată a ansamblului lucrărilor;

e.2) datele caracteristice reale (conform actelor de recepţie) şi funcţionale prevăzute în avizul de gospodărire a apelor emis pentru lucrarea respectivă.

Justificarea amănunţită a eventualelor modificări ale parametrilor constructivi şi funcţionali realizaţi, după executarea lucrărilor şi instalaţii tor, faţă de prevederile avizului de gospodărire a apelor;

e.3) tipul şi cantităţile de substanţe periculoase/prioritar periculoase evacuate, conform Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

e.4) unităţile economice care desfăşoară activităţi de depozitare, manevrare şi/sau transport prin conducte al substanţelor periculoase sau alte activităţi pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea indirectă de substanţe periculoase în apele subterane se vor supune procedurii de autorizare conform Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

e.5) planurile topo se vor realiza pentru sursa de alimentare cu apă, evacuare ape uzate etc.;

e.6) se va anexa, după caz, bilanţul de mediu sau studiul de evaluare a riscului;

f) regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere întocmit conform cap, V, în două exemplare;

g) anexe (după caz):

1. planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;

2. planul de apărarea împotriva inundaţiilor;

3. planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnica.

Planurile vor fi elaborate de către utilizatorul de apă şi vor cuprinde modalităţi de intervenţie, cu forţe proprii sau pe bază de contract cu „terţi” specializaţi;

4. fişa de inventariere a forajelor hidrogeologice executate în cadrul folosinţei de apă sau în alte scopuri, întocmită conform anexei.

Pentru forajele cu caracter de explorare/exploatare se vor întocmi şi instrucţiuni specifice de exploatare;

h) Se va descrie tehnologia aleasa conform celor mai bune tehnici disponibile înregistrate în dezvoltarea activităţii pentru

care se solicită autorizarea în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 43. - (1) Pentru lucrări şi instalaţii de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor şi bălţilor şi din terasă, conţinutul documentaţiilor pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor se va completa cu următoarele:

a) lucrările hidrotehnice sau alte obiective social-economice care ar putea fi afectate ca urmare a exploatării de agregate minerale, precum şi măsurile sau lucrările necesare menţinerii regimului iniţial de curgere;

b) planuri de situaţie, cu indicarea perimetrului avizat prin actele de reglementare în domeniul apelor şi cu amplasarea în teren a bornelor de delimitare a perimetrului de exploatare (scara 1:10.000-1:2.000); pe aceste planuri se vor marca zonele de exploatare, pe trimestre;

c) profiluri transversale şi longitudinale în secţiuni caracteristice ale albiei râului, amplasate în amonte de exploatare, în perimetrul exploatării şi în aval de exploatare, în situaţia existentă la data solicitării autorizaţiei. Zonele amonte şi aval se vor extinde cel puţin pe o lungime egală cu lungimea sectorului de albie în exploatare;

d) fişa perimetrului temporar de exploatare întocmită conform Legii nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu prezentarea morfologiei albiei minore şi majore, a dinamicii şi evoluţiei albiei, cu precizarea limitelor de inundare şi a măsurilor şi lucrărilor pentru stabilizarea albiei;

e) autorizaţia de construire eliberată de autorităţile competente;

f) permisul de exploatare;

g)alte acte solicitate de emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor, considerate necesare pentru reglementarea folosinţelor;

h) prezentarea căilor de acces la exploatările de balast, staţii de sortare şi, după caz, acceptul administratorului/proprietarului acestora în” vederea utilizării lor;

i) grafic de eşalonare a lucrărilor de decolmatare şi regularizare a cursurilor de apă cu exploatare de agregate minerale.

(2) Toate planurile vor fi prezentate în coordonate STEREO 70.

(3) Profilele postexecuţie, profilele transversale, planurile de situaţie vor fi întocmite şi vizate de topometri autorizaţi.

 

CAPITOLUL IV

Conţinutul documentaţiei tehnice necesare pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor la folosinţele de apă ce intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005

 

Art. 44. - Cererea de solicitare a autorizaţiei va fi însoţită de documentaţia tehnică de fundamentare ce va fi elaborată de un proiectant abilitat de autoritatea publică centrală în domeniul apelor. Această documentaţia tehnică va cuprinde:

1. descriere generală - descrierea succintă a activităţilor, scopul lor, produsele, diagrama proceselor instalaţiei implicate, cu marcarea punctelor de emisii, niveluri de emisii din fiecare punct

1.1. Prezentarea condiţiilor specifice prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorică

1.2. Schema generală a lucrărilor, construcţiilor, instalaţiilor sau a folosinţei de apă pentru care se solicită autorizaţia (cu prezentarea principalilor parametri constructivi şi funcţionali), în două exemplare, inclusiv încadrarea în ansamblul folosinţei de apă

2. INTRĂRI DE MATERII PRIME

2.1. Selectarea materiilor prime/utilizări:

- principalele materii prime/utilizări;

- natura chimică/compoziţie;

- inventarul complet al materialelor (calitativ şi cantitativ);

- ponderea (%) în: produs, apă de suprafaţă, în canalizare, în deşeuri;

- impactul asupra apelor;

- stocare;

- protecţie împotriva inundaţiilor sau de pătrundere în sol a apei de la stingerea incendiilor.

2.2. Cerinţele privind cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea poluării:

- cerinţa caracteristică a celor mai bune tehnici disponibile;

- studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile în mediu şi impactul materiilor prime şi materialelor utilizate;

- proceduri pentru revizuirea sistematică în concordanţă cu noile progrese referitoare la materiile prime şi utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra apelor;

- proceduri de asigurare a calităţii pentru controlul materiilor prime.

2.3. Utilizarea apei

2.3.1. Alimentarea, canalizarea, epurarea apei:

- sursa de alimentare cu apă;

- volumul de apă captat (m3/an);

- înmagazinarea apei. stoc de incendiu;

- utilizarea apei pe faze ale procesului de producţie;

- gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de producţie;

- cantitatea de apă/unitatea de produs, comparaţie cu cele mai bune tehnici disponibile;

- diagrama circuitelor apei şi a debitelor caracteristice;

- schema de bilanţ a apei în cadrul instalaţiei (de la prelevare până la evacuarea în receptorul natural).

2.3.2. Cerinţele privind cele mai bune tehnici disponibile pentru utilizarea apei:

- cerinţa caracteristică a celor mai bune tehnici disponibile;

- studii privind utilizarea eficientă a apei;

- utilizarea de tehnici de reducere a consumului de apă;

- identificarea principalelor oportunităţi de îmbunătăţire a utilizării eficiente a apei şi data până la care acestea vor fi realizate.

2.3.3. Sistemele de canalizare

2.3.4. Recircularea apei

2.3.5. Alte tehnici de minimizare a consumului de apă

2.3.6. Apa utilizată la curăţenie/spălare

3. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI”

3.1. Inventarul proceselor, descriere, capacitate maximă

3.2. Descrierea proceselor tehnologice, diagrama/diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activităţilor pentru a indica principalele faze ale procesului şi pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la o activitate la alta, materii prime utilizate, produs, deşeuri rezultate

3.3. Inventarul ieşirilor (produselor)

3.4. Inventarul ieşirilor (deşeurilor), cantitatea, impactul asupra apelor

3.5. Diagramele elementelor principale ale instalaţiei

3.6. Sistemul de exploatare, informaţii privind monitorizarea apelor

3.7. Condiţii anormale de funcţionare, cum ar fi: pornirile, opririle şi întreruperile momentane

3.8. Cerinţe caracteristice specifice procesului de producţie privind cele mai bune tehnici disponibile sau utilizării măsurilor alternative; asigurarea funcţionării corespunzătoare prin:

3.8.1. implementarea unui sistem eficient de management al mediului;

3.8.2. minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă.

- Planul de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă conţine 3 părţi:

- Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;

- Planul de prevenire şi stingere a incendiilor;

- Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice.

4. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII

4.1. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apă de suprafaţă şi canalizare

4.2. Surse de emisie, sisteme de epurare pentru fiecare sursă de apă uzată, metode de minimizare a cantităţii de apă consumate, metode de epurare, punctul de evacuare

4.3. Minimizarea consumului de apă, studii

4.4. Ape meteorice, zone în care există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă

4.5. Compoziţia efluentului epurat, punctul de evacuare, masa/unitate de timp, concentraţie, studii privind impactul evacuărilor

4.6. Toxicitatea efluentului epurat

4.7. Descrierea staţiei de epurare, trepte de epurare, parametrii, eficienţa staţiei de epurare, gospodăria de nămol etc.

4.8. By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate, valoarea debitului de asigurare la care staţia de epurare va fi by-pass-ată, rezervoare-tampon etc.

4.9. Pierderi şi scurgeri în apă de suprafaţă, canalizare şi apă subterană

4.10. Referinţele corespunzătoare privind impermeabilizarea structurilor instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, cuve de retenţie, batale)

4.11. Alte riscuri asupra solului, elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apă

4.12. Emisii în ape subterane

4.12.1. Obligativitatea efectuării unui studiu hidrogeologic care să conţină monitorizarea calităţii apei subterane şi asigurarea luării măsurilor de precauţie necesare prevenirii poluării apei subterane

4.12.2. Tipul monitorizării şi frecvenţa, substanţele monitorizate, amplasamentul punctelor de monitorizare şi caracteristicile tehnice ale lucrărilor de monitorizare

4.12.3. Măsuri de precauţie luate pentru prevenirea poluării apei subterane

4.12.4. Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase

4.13. Receptori (inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi la reglementările existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului). Influenţa asupra receptorilor sensibili, limitele sau condiţiile care au fost stabilite, în funcţie de perimetrul utilizat

4.14. Delimitarea suprafeţei pe care se desfăşoară procesul sau perimetrul amplasamentului utilizat pentru instalaţii noi şi pentru instalaţiile existente

5. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR

5.1. Surse de deşeuri. Identificarea surselor (punctele din cadrul procesului) şi fluxurilor de deşeuri şi modalităţile de manipulare a acestora

5.2. Evidenţa deşeurilor şi zonele de depozitare

5.3. Cerinţe speciale de depozitare pentru deşeuri inflamabile, deşeuri sensibile la căldură sau la lumină, separarea deşeurilor incompatibile, deşeuri care se pot dizolva sau pot reacţiona cu apa (care trebuie depozitate în spaţii acoperite)

5.4. Recipiente de depozitare (acolo unde sunt folosite) pentru cerinţei» caracteristice privind cele mai Dune tehnici disponibile

5.5. Recuperarea sau eliminarea deşeurilor, identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru recuperarea, reciclarea, eliminarea deşeurilor din punctul de vedere al protecţiei mediului

6. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR

Planul de management al accidentelor şi implementarea unui sistem eficient de management de mediu utilizând recomandările prevăzute de cele mai bune tehnici disponibile pentru orice eveniment care poate avea consecinţe semnificative asupra factorului de mediu-apă sau planurile de

urgenţă (internă şi externă) existente care să prezinte metodele prin care impactul accidentelor şi avariilor să fie minimizat.

7. MONITORIZARE

7.1. Monitorizarea emisiilor în apă

Măsurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzând orice monitorizare a mediului şi frecvenţa, metodologia de măsurare şi procedura de evaluare propusă. Descrieţi orice măsuri speciale pentru perioadele de pornire şi oprire.

- Frecvenţa de monitorizare va varia în funcţie de sensibilitatea receptorilor şi trebuie să fie proporţională cu dimensiunea operaţiilor.

- Operatorul/Titularul de activitate trebuie să aibă realizată o analiză completă care să acopere un spectru larg de substanţe pentru a putea stabili că toate substanţele relevante au fost luate în considerare la stabilirea valorilor-limită de emisie. Această analiză trebuie să cuprindă lista substanţelor indicate de legislaţia în vigoare. Acest lucru trebuie actualizat în mod normal cel puţin o dată pe an.

- Toate substanţele despre care se consideră că pot crea probleme sau toate substanţele individuale la care mediul local poate fi sensibil şi asupra cărora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie să se aplice în special pesticidelor obişnuite şi metalelor grele. Folosirea probelor medii alcătuite din probe momentane este o tehnică care se foloseşte mai ales în cazurile în care concentraţiile nu variază în mod excesiv.

- în unele sectoare pot exista evacuări de substanţe care sunt mai dificil de măsurat/determinat şi a căror capacitate de a produce efecte negative este incertă, în special când sunt în combinaţie cu alte substanţe. Tehnicile de monitorizare a „toxicităţii totale a efluentului” pot fi aşadar adecvate pentru a face măsurători directe ale efectelor negative, de exemplu evaluarea directă a toxicităţii.

7.2. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apa de suprafaţă, în apa subterană sau în reţeaua de canalizare, după caz:

- parametru;

- punct de emisie;

- denumirea receptorului;

- frecvenţa de monitorizare;

- metoda de monitorizare.

Descrieţi orice măsuri referitoare la funcţionarea instalaţiei pe perioada pornirii sau opririi.

7.3. Monitorizarea şi raportarea deşeurilor

Pentru generarea de deşeuri ce pot afecta calitatea apelor trebuie monitorizate şi înregistrate următoarele:

- compoziţia fizică şi chimică a deşeurilor;

- pericolul caracteristic;

- precauţii de manevrare şi substanţe cu care nu pot fi amestecate;

- în cazul în care deşeurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu, împrăştierea nămolului sau un depozit de deşeuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia în considerare materialele, agenţii potenţiali de contaminare şi căile potenţiale de transmitere din sol în apa subterană, în apa de suprafaţă sau în lanţul trofic.

7.4. Monitorizarea apelor în situaţia funcţionării normale:

- apa subterană, caracterizare a calităţii şi debitului, variaţiile pe termen scurt, precum şi variaţiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilită în baza unui studiu hidrogeologic care să indice direcţia de curgere a apelor subterane, amplasări ieri Iul şi caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare;

- apa de suprafaţă, calitatea apei în amonte şi în aval de punctele de evacuare a apelor uzate epurate;

- apele pluviale, după ce au spălat suprafeţe contaminate.

7.5. Monitorizarea apelor pe perioadele de funcţionare anormală:

- măsuri speciale propuse pe perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte condiţii anormale. Monitorizare specială a emisiilor în apă pentru a minimiza riscul asupra mediului.

8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALAŢIA

8.1. Sinergii. Posibilitatea de apariţie a sinergiilor cu alţi deţinători care pot avea influenţă asupra emisiilor produse de instalaţii

8.2. Selectarea amplasamentului. Justificarea selectării amplasamentului propus (pentru instalaţii noi)

9. LIMITELE DE EMISIE

9.1. Emisii în reţeaua de canalizare proprie asociate cu utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru tipuri specifice de activitate: substanţa şi punctele de emisie

9.2. Emisii în reţeaua de canalizare orăşenească sau cursuri de apă de suprafaţă (după preepurarea proprie): substanţa şi punctele de emisie.

Indicatorii care se vor înscrie sunt cuprinşi în NTPA 002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA 001 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale si orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali, aprobate prin hotărârea „Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.

În funcţie de indicatorii prezenţi în apa uzată industrială provenită din instalaţie se va face corelarea cu Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

10. IMPACT

10.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra apelor, prezentat în studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau în bilanţul de mediu.

10.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii şi a punctelor de monitorizare, în special următorii receptori importanţi şi sensibili trebuie luaţi în considerare ca parte a evaluării:

- habitate care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau până la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare de 50 MWth;

- arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie;

- arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie;

- comunităţi (de exemplu: şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate);

- zone de patrimoniu cultural;

- zone vulnerabile la nitraţi;

- cursuri de apă din zonele sensibile (inclusiv ape subterane).

10.3. Operatorii/Titularii de activitate trebuie să facă dovada că a fost realizată o evaluare satisfăcătoare a efectelor potenţiale ale evacuărilor din activităţi şi că impactul este acceptabil. Acest lucru poate fi făcut prin utilizarea metodologiei de evaluare a celor mai bune tehnici disponibile şi a altor informaţii suplimentare pentru a prezenta efectele asupra apelor, exercitate de emisiile rezultate din activităţi.

10.4. Managementul deşeurilor

Referitor la activităţile care implică eliminarea sau depozitarea deşeurilor, cu risc de poluare a apelor, se vor lua în considerare obiectivele relevante şi identificarea oricăror măsuri suplimentare care trebuie luate în scopul aplicării celor mai bune tehnici disponibile.

11. PROGRAMUL DE ETAPIZARE

- Programul etapizat va fi elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, în cazul autorizaţiilor emise pe perioadă limitată.

- Documentaţia tehnică de fundamentare va fi însoţită şi de următoarele acte:

1. avizul de gospodărire a apelor emis la documentaţia tehnică care a stat la baza executării lucrărilor de investiţii pentru

care se cere autorizarea, în două exemplare. În cazul reactualizării sau modificării autorizaţiei, se va prezenta şi autorizaţia de gospodărire a apelor în baza căreia a funcţionat până la data solicitării;

2. valoarea debitelor care fundamentează categoria de importanţă a folosinţei;

3. regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere întocmit conform cap. V, în două exemplare.

 

CAPITOLUL V

Regulament de funcţionare-exploatare şi întreţinere

 

Art. 45. - (1) Regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere se elaborează pentru ansamblul lucrărilor ori ăl folosinţei de apă şi, când este cazul, pe subansambluri de lucrări, secţii, ateliere, obiective, gospodării de apă, staţii de epurare sau altele asemenea.

(2) Regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere însumează descrierea modului de asigurare a exploatării, funcţionării obiectivelor de gospodărire a apelor, precum şi a activităţilor destinate întreţinerii lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, precum şi prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalităţile de control tehnic şi mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii sau accidente la lucrările de gospodărire a apelor.

(3) Regulamentul de funcţionare-exploatare şi întreţinere nu se referă la baraje şi lacuri de acumulare. Pentru aceste categorii de lucrări, regulamentul de exploatare se întocmeşte şi se aprobă potrivit prevederilor legale stabilite de autoritatea publică centrală în domeniul apelor. Regulamentul de funcţionare - exploatare şi întreţinere va cuprinde:

I. Memoriu tehnic, cu următorul conţinut:

1. date generale: denumirea investiţiei, a lucrărilor sau a folosinţei de apă, bazinul hidrografic, cursul de apă, judeţul, localitatea ori, după caz, localităţi limitrofe; coordonatorul hidroedilitar de zonă sau al localităţilor, proiectantul general, numărul avizului de gospodărire a apelor, perioada de execuţie, numărul şi data actului de recepţie; beneficiarul care va exploata lucrarea ori folosinţa de apă; racordări la lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente; profilul de activitate al beneficiarului folosinţei de apă şi al lucrărilor, capacităţi care generează mărimea parametrilor constructivi şi funcţionali (obiective ori suprafeţe de teren apărate, oraş cu număr de locuitori, unitatea de producţie cu capacităţi pentru principalele produse, suprafeţe irigate sau desecate etc.); încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă privind asigurarea surselor de apă şi apărarea împotriva inundaţiilor; lucrări de combatere a eroziunii solului în zonă, executate ori necesare pentru controlul regimului de curgere pe văi şi torenţi;

Piesele desenate ce se vor anexa memoriului tehnic vor trebui să prezinte concludent situaţia reală executată a ansamblului lucrărilor.

2. datele caracteristice reale (conform actelor de recepţie) şi funcţionale prevăzute în avizul de gospodărire a apelor emis pentru lucrarea respectivă; volumele de apă prelevate şi evacuate în anul anterior şi eficienţa staţiei de epurare;

3. justificarea amănunţită a eventualelor modificări ale parametrilor constructivi şi funcţionali realizaţi, după executarea lucrărilor şi instalaţiilor, faţă de prevederile avizului de gospodărire a apelor;

4. piese scrise şi desenate privind descrierea amănunţită a tuturor instalaţiilor de măsură, control, avertizare şi/sau alarmare specifice lucrărilor respective; instalaţiile de măsură a debitelor şi volumelor de apă preluate şi, după caz, de recoltare a probelor de apă pentru analize, instalaţii de realizare a automonitoringului pentru supravegherea calităţii apelor uzate evacuate, instalaţii şi aparatura pentru exploatare, instalaţii şi aparatura pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

II. Prevederi referitoare la exploatarea lucrărilor, după cum urmează:

1. sistemul de evidenţă, informare şi alarmare cu privire la: elementele hidrologice, hidraulice, prelevările efective de apă,

calitatea apelor evacuate, comportarea în timp a construcţiei, în funcţie de specificul lucrării;

2. instalaţii de măsură şi control al debitelor captate, consumate şi evacuate, instalaţii de alarmare şi avertizare, regimul lor de funcţionare

3. modul de asigurare a evidenţei privind preluarea, folosirea şi evacuarea apelor, precum şi modul de funcţionare a fiecărei instalaţii şi a ansamblului lucrărilor ce se supun autorizării;

4. exploatarea în perioadele de debite medii;

5. exploatarea în perioadele de ape mari;

6. exploatarea în perioadele de îngheţ (zai, sloiuri, pod de gheaţă);

7. exploatarea în perioadele de ape mici (secetă); regimul de funcţionare cu diferite grade de restricţii;

8. măsuri de remediere a lucrărilor după viituri, scurgeri de gheţuri etc.;

9. condiţii speciale de exploatare în cazul în care s-ar periclita, din orice punct de vedere, integritatea şi sănătatea populaţiei;

10. modul de asigurare a tuturor folosinţelor de apă deservite de lucrarea pentru care se solicită autorizaţia, inclusiv acordul scris al beneficiarilor folosinţelor respective;

Pentru fiecare caz, se vor evidenţia debitele, cotele de nivel, volumul de apă, concentraţii-limită etc. şi măsurile ce se iau în exploatarea fiecărei instalaţii în parte pentru realizarea parametrilor funcţionali înscrişi în avizul de gospodărire a apelor.

11. planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale întocmit conform prevederilor legale.

III. Prevederi referitoare la întreţinere şi reparaţii, după cum urmează:

1. periodicitatea efectuării controlului lucrărilor şi instalaţiilor aferente şi al modului lor de funcţionare (pentru fiecare instalaţie, organ de manevră etc.);

2. intervalul la care se fac lucrări de întreţinere, reparaţii capitale şi în ce constau lucrările respective (pentru fiecare instalaţie, organ de manevră, lucrare hidrotehnică, precum şi pentru luciul de apă, albie sau malul folosit);

3. măsuri şi lucrări în cazul în care apar anumite defecţiuni în corpul lucrărilor sau la instalaţiile şi aparatele de manevră, de măsură şi control ori în cazuri de avarii;

4. măsuri şi lucrări care se execută în perioada de viituri, de ape mici, de iarnă şi cele care se iau după trecerea acestor perioade;

5. modul de asigurare a exploatării pe durata lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente ori reparaţii capitale, eventuale modificări ale regimului nominal de exploatare care ar putea influenţa folosinţele din amonte sau din aval.

IV. Prevederi referitoare la personalul de exploatare, după cum urmează:

„1. compartimentul şi funcţia angajatului din cadrul unităţii, responsabil pentru buna funcţionare, exploatare şi întreţinere a lucrărilor ori a instalaţiilor;

2. numărul personalului afectat lucrărilor de exploatare şi întreţinere, inclusiv în laboratoare de analize de apă, pentru aparatele de măsură şi control, pentru prelucrarea datelor primare şi pentru ţinerea evidenţelor.

V. Prevederi referitoare la normele sanitare şi de tehnica securităţii, după cum urmează:

1. prescripţii sanitare pentru toate lucrările şi instalaţiile de la care apa este utilizata pentru alimentarea populaţiei, în zootehnie, industria alimentară, industria de medicamente şi alte asemenea utilizări;

2. prescripţii de tehnica securităţii în exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi instalaţiilor care fac obiectul autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru condiţiile menţionate la cap. II şi III.

Regulamentul se semnează de cei ce l-au întocmit şi de beneficiarul autorizaţiei de gospodărire a apelor.

 

ANEXĂ*)

la normativul de conţinut

 

Macheta fişei de inventariere a forajelor

 

 

STAŢIA HIDROLOGICA

Localitatea

1

Dosar

 

Schiţă de amplasare

Indicativ foraj

2

 

Scara:

Administraţia Bazinală APELE ROMÂNE

3

 

 

Staţia hidrologică

4

 

N

Bazin hidrografic

5

 

Judeţul

6

 

 

Coordonate foraj

Executant

14

 

X longitudine

7

 

Beneficiar

15

 

Y latitudine

8

 

Anul execuţiei

16

 

Z altitudine, cota abs.

9

 

Data intrării în observaţie (exploatare)

17

 

Cota buză burlan

10

 

 

 

 

Cola dală

11

 

 

 

 

Sistem de referinţă

12

 

 

 

 

Indic. Harta 1:100.000

13

 

 

 

 

 

Localizare foraj

Tipul forajului

Unitate hidrogeologică

18

 

Freatic, ord. 1, ord. II lac, captare,

Poluare, staţie Experim. piezometru

22

 

Unitate morfologică

19

 

ADÂNCIME

Reţea, explorare, exploatare

23

 

Formaţiune geologică

20

 

Executat

uscat

24

 

Distanţa de râul (lacul)

21

 

in sistem

hidraulic

Cu circulaţie directă (inversa)

25

 

 

Adâncime foraj (m)

26

 

Diametru coloana PVC (metal) mm

28

 

Diametru filtru PVC (metal) mm

27

 

Suprafaţa activă (%)

29

 

Strai acvifer captat între adâncimile:

 

 

Curba granulometrică strat acvifer

 

 

 

D 10

D30

D40

D60

D80

D 60 / D10

Strat

I

30

 

 

 

 

 

 

 

 

Pompări experimentale execuţie la execuţie

Ziua

34

Luna

35

Anul

36

 

Adâncime piezometru

N

38

 

 

Durata pompării

37

ore

Cota Np

39

 

I

Ntv d1 (m)

40

 

II

Nd 2

46

 

III

Nd3

52

 

N d expl

58

 

 

Deniv S1 (m)

41

 

 

S2

47

 

 

S3

51

 

S expl

59

 

 

Debil Q1

(l / s)

42

 

 

Q2

48

 

 

Q2

54

 

Q expl

60

 

Q

I

Q/S1 (l/s)

43

 

Q2

49

 

q3

55

 

Q expl

61

 

R l raza infl.

(m)

44

 

R2

50

 

R3

56

 

R expl

62

 

 


Ad.(m)

Gros (m)

Coloana litologica

(sc........)

Np (m)

Descrierea litologica

Limita stratigrafica

Calitatea apei

Analiza chimica nr.

72

 

 

 

 

 

 

 

Data recoltării

73

 

 

 

 

 

 

 

Reziduu fix (mg /1)

74

 

 

 

 

 

 

 

pH

75

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cationi (mg /1)

 

 

 

 

 

 

NH4++

76

 

 

 

 

 

 

 

Na+

77

 

 

 

 

 

 

 

K+

78

 

 

 

 

 

 

 

Na+ K+

79

 

 

 

 

 

 

 

Mg++

80

 

 

 

 

 

 

 

Ca++

81

 

 

 

 

 

 

 

Fe++

82

 

 

 

 

 

 

 

Mn++

83

 

 

 

 

 

 

 

 

84

 

 

 

 

 

 

 

Anioni (mg /1)

 

 

 

 

 

 

Cl-

85

 

 

 

 

 

 

 

SO-4

86

 

 

 

 

 

 

 

HCO3-

87

 

 

 

 

 

 

 

CO-3

88

 

 

 

 

 

 

 

NO2-

89

 

 

 

 

 

 

 

NO3-

90

 

 

 

 

 

 

 

PO4-

91

 

 

 

 

 

 

 

 

92

 

 

 

 

 

 

 

CO2 (g / l)

93

 

 

 

 

 

 

 

O2 (mg /1)

94

 

 

 

 

 

 

 

SiO (mg /1)

95

 

 

 

 

 

 

 

HS (mg /1)

96

 

 

 

 

 

 

 

Substanţe organice

97

 

 

 

 

 

 

 

Duritatea totala +G

98

 

 

 

 

 

 

 

D permanenta +G

99

 

 

 

 

 

 

 

D permanenta+G

100

 

 

 

 

 

 

 

Indicatori chimici toxici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.