MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 149/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 149         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 6 martie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 21 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

45. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristici le tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale

 

3.342 - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 21

din 17 Ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Ioan Rus în Dosarul nr. 14.846/83/2010 al Tribunalului Satu Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 638D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 14.846/83/2010, Tribunalul Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Ioan Rus în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în rejudecare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitor la Dreptul la apărare şi art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, deoarece instanţele de judecată pot înlătura readministrarea unei probe, chiar dacă este favorabilă inculpaţilor.

Tribunalul Satu Mare - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului, care au următorul conţinut: „Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitor la Dreptul la apărare şi art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 857 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, statuând că precizările unui martor cu prilejul audierii sale în faza de urmărire penală nu sunt valorificate tale quale. Probele în procesul penal nu au, potrivit art. 63 din Codul de procedură penală, o valoare dinainte stabilită şi aprecierea lor se face de organul de urmărire penală în urma examinării tuturor probelor administrate şi în scopul aflării adevărului. De aceste obligaţii este ţinută şi instanţa de judecată în faza de cercetare judecătorească, instanţă care, după citirea depoziţiei martorului în condiţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, va proceda în consecinţă.

Curtea a mai constatat că utilizarea probelor obţinute în faza instrucţiei penale nu contravine dreptului ia un proces echitabil, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat. De aceea, citirea declaraţiilor unor martori care au refuzat să depună mărturie în faţa instanţei nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să interogheze persoanele ale căror declaraţii sunt citite în şedinţa de judecată. Prin urmare, nu se poate susţine caprin dispoziţiile legale criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, atâta vreme cât acuzatul a manifestat un dezinteres total faţă de administrarea probelor atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. Aceasta deoarece, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul, deşi a avut posibilitatea solicitării unei eventuale confruntări, nu s-a prevalat de acest drept. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituţionalitatea unui text, deoarece, aşa cum s-a arătat, procesul penal are între altele ca scop numai pedepsirea persoanei vinovate de comiterea unei infracţiuni, fiind guvernat de principiul aflării adevărului.

Mai mult decât atât, Curtea a mai arătat că dreptul acuzatului de a solicita audierea martorilor acuzării presupune asigurarea completă a egalităţii armelor în materie, ceea ce înseamnă că, sub această rezervă, autorităţile naţionale au libertatea de a aprecia pertinenţa unei oferte de probă făcute de acuzat în măsura compatibilităţii ei cu noţiunea de proces echitabil.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Ioan Rus în Dosarul nr. 14.846/83/2010 al Tribunalului Satu Mare - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura nr. 447 din 19 ianuarie 2012, îh temeiul:

- art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 21 august 2008, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La punctul I litera B, după punctul 2 se introduc două noi puncte, punctele 3 şi 4, cu următorul cuprins:

„3. talian de baltă;

4. cuşti pentru crustacee.”

2. La punctul II, litera B se modifică şi va avea următorul cuprins:

„B- Unelte de pescuit de tip capcană:

1. talian marin;

2. cuşti pentru pescuit guvizi.”

3. La punctul IV subpunctul 5, în tabelul de la litera b), la numărul curent 2, coloana a III-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- a/2a: 100-120/200-240”

4. La punctul V, litera Ca) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinsă între a = 40 mm şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setei în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Stelian Fuia

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 45.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ

 

În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

ţinând cont de prevederile art. 68 şi 69 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie unitariană, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie evanghelică, prevăzută în anexa nr. 5.

Art. 6. - Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie romano-catolică (limba maghiară), prevăzută în anexa nr. 6.

Art. 7. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României - Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 28 februarie 2012.

Nr. 3.342.

 

ANEXA Nr. 1

 

Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică

 

A. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogică

I. Evoluţia psihologiei ca ştiinţă

1. Obiectul psihologiei

2. Demers ştiinţific în psihologie. Psihologia ştiinţifică vs. psihologia de simţ comun. Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelor

3. Tendinţe şi curente în psihologia contemporană

II. Sistemul psihic uman

1. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informaţie: percepţia, atenţia, reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia

2. Inteligenţa şi performanţa inteligentă; delimitări conceptuale şi aplicaţii în practica educaţională

3. Emoţiile şi motivaţia (modele teoretice ale emoţiilor şi motivaţiei, afectivitatea pozitivă vs. afectivitatea negativă,

inteligenţa emoţională, emoţii si mecanisme de apărare, factori sociocontextuali şi factori personali ai motivaţiei pentru studiu)

III. Personalitatea

1. Importanţa studiului personalităţii

2. Clasic şi modern în abordarea personalităţii

3. Paradigme în abordarea personalităţii

4. Distincţia structură/procese/dezvoltare a personalităţii în cadrul teoriilor personalităţii

5. Modele de analiză mulţi nivelară a personalităţii

IV. Elemente de psihologia dezvoltării/vârstelor

1. Conceptul de dezvoltare

2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, interacţiunea ereditate-mediu

3. Tipic şi atipic în dezvoltarea cognitivă

4. Etape de dezvoltare (cognitivă, afectivă, socială)

V. Diversitate şi Individualitate în populaţia şcolară

1. Surse de diversitate în populaţia şcolară şi implicaţii educaţionale: diferenţe culturale, diferenţe de gen, diferenţe de statut socioeconomic, diversitate cognitivă

2. Excepţionalitate şi copii cu cerinţe speciale: dificultăţi specifice de învăţare, supradotare, deficienţe senzoriale şi deficienţe de comunicare

3. Tratare individualizată: principii şi modalităţi de realizare

VI. Consilierea psihopedagogică

1. Rolul consilierii psihopedagogice în procesul formativ. Domenii de aplicare

2. Caracteristicile consilierii

3. Obiectivele consilierii

VII. Norme etice în consiliere

1. Responsabilităţile consilierilor psihoeducaţionali

2. Relaţia de consiliere

3. Formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor

4. Dileme şi tipuri de probleme etice în activitatea de consiliere

5. Colaborarea cu alţi specialişti

VIII. Abordări în consiliere şi abilităţile consilierului

1. Delimitări conceptuale/distincţii între: consiliere psihologică, consiliere şcolară, consilierea carierei/vocaţională, consiliere educaţională

2. Paradigme în consiliere

3. Atitudini şi abilităţi în consiliere

4. Strategii şi tehnici de consiliere educaţională

5. Proiectarea activităţilor de consiliere psihopedagogică

IX. Autocunoaştere şi dezvoltare personală

1. Principiile psihologiei centrate pe persoană

2. Cunoaşterea de sine, imaginea de sine, stima de sine

3. Modalităţi de dezvoltare a competenţei emoţionale

4. Metode de autocunoaştere: cunoaştere şi intercunoaştere

X. Managementul comunicării

1. Rolul comunicării în procesul de consiliere

2. Niveluri, tipuri, bariere ale comunicării

3. Modalităţi de ameliorare a comunicării: comunicarea asertivă (timiditatea şi agresivitatea: operaţionalizare. cauze şi consecinţe)

4. Conflictul şi managementul conflictelor

5. Relaţii şi interacţiuni în clasă

XI. Educaţia pentru sănătate

1. Stil de viaţă sanogen şi stil de viaţă patogen

2. Comportamente de risc: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dependenţa de internet

3. Managementul unui stil de viaţă sănătos; programe de prevenţie a îmbolnăvirilor şi de educaţie pentru sănătate

4. Managementul stresului

XII. Managementul comportamental al grupului de elevi, preşcolari

1. Dimensiuni de analiză a managementului clasei; evaluarea eficienţei managementului clasei

2. Analiza funcţională a comportamentului; strategii şi proceduri de analiză a comportamentului

3. Practici inadecvate de control comportamental vs. disciplinarea pozitivă

4. Strategii de prevenţie a comportamentelor dezadaptative şi programe de modificare comportamentală aplicabile în clasă

XIII. Managementul situaţiilor de criză

1. Abordarea de tip preventiv a situaţiilor de risc: sinuciderea, avortul, abuzul fizic şi sexual

2. Violenţa şi hărţuirea; forme de hărţuire şi violenţă fizică şi psihică

3. Comportamentul antisocial, comportamentele violente. Consilierea elevilor cu probleme de conduită

XIV. Învăţarea în context şcolar. Strategii şi tehnici de învăţare eficientă

1. Concepte de bază: randamentul învăţării, progresul în învăţare, autoeficacitatea în învăţare, convingeri despre învăţare, stiluri de învăţare

2. Optimizarea învăţării: condiţiile învăţării eficiente, dezvoltarea strategiilor de învăţare: strategii de memorare, elaborare, organizare, gândire critică

3. Autoreglarea procesului de învăţare: componente cognitive motivaţionale, comportamentale şi contextuale, strategii ale învăţării autoreglate: controlul cognitiv (planificarea studiului, auto monitorizarea, autoevaluarea, managementul timpului), managementul efortului, managementul emoţiilor

4. Creativitatea”, forme şi modalităţi de stimulare

5. Forme, factori, strategii de prevenire şi intervenţie în cazuri de: insucces şcolar, absenteism şi abandon şcolar

XV. Metode şi strategii de implicare a părinţilor în consilierea copiilor şi adolescenţilor

1. Tipuri de familii. Stiluri parentale

2. Colaborarea cu părinţii în asistarea copiilor. Oferte de training pentru părinţi

3. Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor

4. Familia în criză: divorţ, deces, abandon, abuz de substanţe, boli, părinţi plecaţi la muncă în străinătate etc. Strategii de intervenţie specifică

5. Parteneriatul şcoală-familie XVI Consilierea în carieră

1. Specificul activităţilor de orientare vocaţională

2. Construcţia identităţii vocaţionale: autocunoaştere, investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră, explorarea ocupaţională, promovarea personală

3. Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale, planificarea carierei

4. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare TIC în consilierea carierei

5. Metode şi tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal

6. Decizia de carieră: stiluri decizionale, paşi în luarea deciziei

7. Tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantaje

XVII. Consilierea cadrelor didactice

1. Principiile consilierii adulţilor

2. Dezvoltarea relaţiilor şcoală-elev-părinţi

3. Modalităţi de intervenţie în optimizarea climatului şcolar

B. Bibliografie pentru disciplina Consiliere psihopedagogică

Baban, A. (1998), Stres şi Personalitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Baban, A. (2009), Consiliere educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Benga, M. Miclea (ed.)(2001), Developmentand Cognition, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educaţia părinţilor - strategii şi programe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Ciocu, C. (1998), Interacţiunea părinţi-copii, Editura Amaltea, Bucureşti

Cosmovici, A., Iacob, L. (1998), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi

Dumitru, I. A. (2008), Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi

Dumitru, I., A. (2000), Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara

Eliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Editura Hiperborea, Turda

Gliga, L. (2001), Managementul conflictului, Editura Tipogrup Press, Bucureşti

Holdevici, I. (2001), Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti

Iucu, R. (2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi -  fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iaşi

Jigău, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti

Lemeni, G., Miclea, M. (2005), Consiliere şi orientare - Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Miclea, M. (2004), Psihologie cognitivă. Editura Polirom, Iaşi

Mih, V. (2010, voi. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Muro, J. J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling in the Elementary and Middle Schools, Editura Brown & Benchmark, Inc.

Opre, A. (2003 ediţia lr 2006 ediţia II), Introducere în teoriile personalităţii, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Opre, A., Boroş S. (2006), Personalitatea în abordările psihologiei contemporane, Cluj-Napoca

Opre, A. (editor), Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Voi. Îşi II. Editura ASCR, Cluj-Napoca

Parat, R, Richelle, M. (1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Editura Humanitas, Bucureşti

Radu, L, Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991), Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron, Cluj-Napoca

Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Ştefan, C, Kallay, E. (2011), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru părinţi, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Stevenson L, Miclea M., Opre, A. (2007), Orientarea în carieră, Editura Atelier Didactic, Bucureşti

Smith, Edward E. (2005), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti

Stoica-Constantin, A., Neculau, A. (1998), Psihosociologia dezvoltării copilului. Editura Polirom, Iaşi

Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele IX-XII, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Vernon A, (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Zlate, M (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucureşti

Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca

C. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogică

I. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice

1. Principiile unei predări eficiente

2. Diferenţe semnificative profesori experţi/profesori novici (modul de organizare şi structurare a cunoştinţelor, abilităţile rezolutive, abordarea creativă a problemelor din clasă, abilităţile metacognitive, abilităţile de comunicare, abilităţile manageriale)

II. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Consiliera psihopedagogică

1. Paradigme majore utilizate în predare - învăţare - evaluare. Predarea-învăţarea centrată pe profesor. Predarea - învăţarea centrată pe elev

2. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor

3. Proiectarea activităţii didactice: proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra -, inter - şi transdisciplinare

4. Algoritmul proiectării activităţilor de consiliere de grup

III Strategii didactice utilizate în procesul de predare – învăţare - evaluare

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare

2. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire

3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare

4. Dezvoltarea motivaţională şi socioemoţională în mediul educaţional

D. Bibliografie pentru metodica de specialitate

Arends, R., (1994), Learning to Teach, McGraw-Hill

Hartman H.J. (2001), Teaching Metacognitiveiy, in H.J.Hartman (eds.), Metacognition in learning and instruction, Kluwer, Doroodecht, Holand

Kagan, S. (1994), Cooperative Learning. Kagan. San Clemente

Lefrancois, R. G. (2000), Psychology of Teaohing, Wadsworth Belmont, CA.

Marcus, S., coord. (1999), Competenţa didactică. Editura AII, Bucureşti

Mih, C. (2010), Învăţarea autoreglată şi dezvoltarea metacognitivă; modele teoretice şi aplicaţii, Casa Căţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

Mih, V. (2010 voi. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Minder, M. (2011), Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-Napoca

Sternberg, R. J. & Williams, W. M. (2002), Educaţional psychology, Boston, MA, Allyn &. Bacon

Vianin, P (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

 

NOTA:

Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi plan uri le-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toţi anii de studiu).

 

Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiilor

 

I. Notă introductivă

Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ reprezintă documentul curricular şi normativ de bază, în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactico-metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.

Programa este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate şi inovate structurile şi unităţile de competenţe - cunoştinţele, abilităţile, valorile şi atitudinile - corespunzătoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unităţile de învăţământ preuniversitar din România.

În cadrul acestei programe, de importanţă majoră sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtător al mesajelor ştiinţei devenite disciplină de învăţământ, de reprezentant al comunităţii profesorilor de specialitate din instituţia şcolară şi substanţa competenţelor dobândite de cadrul didactic, în concordanţă cu motivaţia profesională, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactică menţionăm următoarele roluri: evaluator intern şi extern, consilier în procesul de învăţare şi, mai ales, în depăşirea dificultăţilor în învăţare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia învăţării, predării, evaluării etc.

Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculară „Tehnologii”. Pe lângă competenţele specifice în specialitate sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social, precum şi competenţele metodice.

În elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile Sa nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie.

Competenţe specifice

În urma examenului de definitivare în învăţământ a cadrelor didactice în specialitatea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se apreciază că vor fi puse în evidenţă următoarele competenţe specifice:

- cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor” ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;

- realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor/ modulelor de specialitate şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;

realizarea corelaţiilor intra -, inter - şi pluridisciplinare a conţinuturilor;

- operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;

- utilizarea tehnologiilor informaţionale în demersul didactic;

- aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor/modulelor tehnologice;

- elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;

- proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculare în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

- comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;

- aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;

- transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor, astfel încât aceştia să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;

- dezvoltarea competenţelor civice şi interpersonale ale elevilor şi conduita antreprenorială a acestora;

- stimularea potenţialului şi dezvoltarea creativităţii fiecărui elev.

II. Teme pentru didactica generală şi metodica predării disciplinelor/modulelor de specialitate

1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învăţământul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev

2. Curriculumul şcolar:

a) elemente componente (curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module};

b) documente curriculare (standarde de pregătire profesională, planuri-cadru şi planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare);

c) obiectivele predării - învăţării - evaluării la disciplinele/modulele din aria curriculară Tehnologii Competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe;

d) proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă

3. Operaţionalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operat ion aii za re şi exemple

4. Relaţia între competenţe şi conţinuturi de instruire

5. Metode şi procedee de predare-învăţare:

a) clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode de învăţământ;

b) exemplificări de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de specialitate;

c) utilizarea metodelor de predare active-participative, centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare: metoda proiectului, studiul de caz, jocul de rol, brainstormingul, lucrul în echipă, problematizarea;

d) utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul didactic; exemplificări

6. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare:

a) funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;

b) tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; exemplificări

7. Medii de instruire reale şi virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexuri multimedia, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii, şantiere (descriere şi condiţii de utilizare)

8. Forme de organizare a activităţii didactice: lecţia şi variantele de lecţii; firma de exerciţiu; alte forme de organizare (cercurile de elevi, consultaţiile, vizitele şi excursiile etc.)

9. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională:

a) evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: definire, funcţii;

b) metode şi tehnici de evaluare;

c) erori în evaluare şi modalităţi de minimizare a lor;

d) construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fişe etc.);

e) calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;

f) tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare

10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea lecţiei (pentru diferite tipuri de lecţii)

11. Modalităţi de adaptare a procesului instructiv-educativ în vederea integrării elevilor cu cerinţe educaţionale speciale

12. Pregătirea profesorului pentru activitatea didactică (profesională de specialitate, psihopedagogică şi metodică)

Bibliografie

1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 2007

2. Cerghit, I., Metode de Învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006

3. Carcea, I.M., Consultanţă şi consiliere educaţională, EDP, Bucureşti, 2005

4. Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 2006

5. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1995

5. Panţuru S., Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2002

6. Păcurar C. ş.a., Pregătirea iniţială psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2001

III. Tematica de specialitate

1. Arhitectura sistemelor electronice de calcul

2. Sisteme de operare ale calculatoarelor electronice: WINDOWS, UNIX

3. Produse de birotică: Word, Excel, Power Point

4. Noţiuni fundamentale privind programarea în limbajul Pascal

5. Baze de date - concepte de bază

6. Sisteme de gestiune a bazelor de date: Microsoft Access

Bibliografie

1. Baranga, A., Introducere în sistemul de operare Unix, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2007

2. Bocu, D., Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea permisului ECDL, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2004

3. Bocu, D., Danciu, D., Informatică generală, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999

4. Bocu, D., Iniţiere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul Pascal, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1999

5. Churcher C, Begining Database Design From Novice to Professional, Apress, 2007

6. Teodorescu, A., Lecţii de Access, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2005


*** Manuale pentru clasele IX-XII şi auxiliare curriculare în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului

 

ANEXA Nr. 3

 

Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică

 

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor care predau disciplina Religie greco-catolică şi discipline teologice, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate.

Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie şi pentru disciplinele teologice predate în liceele CU profil teologic greco-catolic şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice.

Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale, a tendinţelor în evoluţia disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcţii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale şi ale metodicii predării; probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional

Competenţele cadrului didactic de specialitate

- cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei/ disciplinelor;

- înţelegerea principiilor didacticii în specialitatea respectivă;

- aplicarea cunoştinţelor de metodica predării;

- utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;

- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;

- capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans -, inter - şi multidisciplinar;

- capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;

- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă/specificul dezvoltării intelectuale ale/al colectivului de elevi;

- capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice.

Tematica pe disciplină

Disciplina: Studiul biblic

A. Prezentare generală: Disciplina Studiul biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii.

Obiective:

1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul biblic

2. Cunoaşterea clară, organică şi sintetică a conţinutului Sfintei Scripturi

3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei biblice

Competenţe generale:

1. Recunoaşterea şi definirea principalelor concepte specifice Studiului biblic

2. Cunoaşterea principalelor tematici cu caracter biblic în vederea integrării lor în procesul didactic

3. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor din domeniul biblic

B. Conţinuturi:

- Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor în contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurări ale Noului Testament

- Pentateuhul. Structura şi conţinutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale

- Evangheliile sinoptice şi cea a sfântului Ioan. Evanghelia după Marcu: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Matei: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Luca: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia sfântului Ioan: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei

- Faptele Apostolilor - începuturile Bisericii. Specificul cărţii în cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia după Luca. Viaţa şi organizarea comunităţii primare. Istoricitatea cărţii

C. Bibliografie

Charpentier E , Să citim Vechiul Testament, Bucureşti, 1999

Charpentier E., Să citim Noul Testament, Bucureşti, 1999

Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucureşti, 1993

Constantinescu I., Studiul Noului Testament, Bucureşti, 1992

Sescu P, Introducere în Sfânta Scriptură, Iaşi, 2000

Disciplina: Teologie dogmatică

A. Prezentare generală: Teologia dogmatică prezintă mărturisirea de credinţă - Crezul sau adevărurile de credinţă în lumina Magisteriului Bisericii, adaptată specificului predării-învăţării.

Obiective:

1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul teologiei dogmatice

2. Cunoaşterea clară, sintetică şi organică a învăţăturii Bisericii

3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice

Competenţe generale:

1. Recunoaşterea şi definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice

2. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în limbajul cultural contemporan

3. Aplicarea cunoştinţelor religioase din domeniul credinţei în viaţă

B. Conţinuturi

- Dumnezeu - Unic în fiinţă şi întreit în persoane. Se urmăreşte argumentarea pe baza cunoştinţelor de specialitate a unicităţii în fiinţă şi a diversităţii celor trei persoane ale lui Dumnezeu.

- Isus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Scurtă incursiune în Cristologie prin prezentarea definiţiilor conciliare şi a reflecţiei sistematice din cadrul teologiei actuale

- Biserica - sacrament universal de mântuire. Definiţia Bisericii, scurtă incursiune în problematica ecleziologiei

- Sfintele taine ale credinţei şi ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului şi ministrului, materia şi forma, efectele

- Sfânta Fecioară Maria în misterul credinţei. Prezentarea principalelor problematici mariologice

C. Bibliografie

Catehismul Bisericii Catolice, Editura ARC, Bucureşti, 1993

Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituţii şi Declaraţii

Ferenţ E., Dumnezeu cei viu, unic în fiinţă şi întreit în persoane, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iaşi, 1997

Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iaşi, 1997

Disciplina: Didactica religiei

A. Prezentare generală: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezintă problematicile şi achiziţiile fundamentale din domeniul cercetărilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interferează actul de credinţă cu procesul didactic.

Obiective:

1. Aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor din domeniul didacticii religiei

2. Creşterea eficienţei actului didactic cu accent pe realizarea funcţiilor de proiectare, organizare şi evaluare

3. Promovarea strategiilor didactice, activ-participative şi noua proiectare curriculară

Competenţe generale:

1. Definirea şi utilizarea conceptelor şi a procedeelor specifice predării religiei

2. Argumentarea principiilor didactice compatibile predării religiei

3. Aplicarea cunoştinţelor didacticii în procesul predării-învăţării

4. Integrarea cunoştinţelor didacticii religiei în contextul celorlalte ştiinţe ale educaţiei

Conţinuturi

- Pedagogia şi metodologia orei de religie. Etapele procesului de predare. Tipurile de lecţii. Obiective generale. Competenţe. Elemente de pedagogie necesare predării religiei

- Principiile didactice ale predării religiei. Enumerarea şi explicarea principiilor didactice cu aplicare în situaţii concrete

- Metode şi mijloace didactice utilizate în ora de religie. Definirea şi exemplificarea metodelor şi mijloacelor didactice utilizate în predarea-învăţarea religiei

- Modul de realizare a evaluării competenţelor dobândite la ora do religie. Procesul de evaluare a cunoştinţelor, tipuri şi forme de evaluare a competenţelor dobândite

B. Bibliografie

Şebu Sebastian, Opriş Monica, Opriş Dorin, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000

Danciu Ana, Metodica predării religiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999

Goţia Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitară Cluj-Napoca, 1999

 

ANEXA Nr. 4

Programa conţinând tematica şl bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ

la specializarea Religie unitariană

 

Notă de prezentare

Prezenta tematică se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, care au absolvit facultăţi de acest profil.

Tematica este elaborata în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.

Competenţe vizate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;

capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor;

• capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

• probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;

elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;

realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;

folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.

În realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie,

Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum şi din domeniul Metodicii predării religiei.

Competenţele cadrului didactic de specialitate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;

capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;

capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;

• capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;

elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie;

capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;'

folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.

1. Discipline de specialitate

1.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament

1.2. Istoria Bisericii Unitariene

1.3. Etica

1.4. Dogmatica

1.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament

1. Geneza în Biblie şi în mitologie - unitatea lui Dumnezeu

2. Omul şi formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice

3. Introducere în istoria poporului Israel

4. Profeţii mari şi mici - caracterizare generală

5. Literatura filosofică (psalmii)

6. Sursele referitoare la viaţa lui lisus

7. Viaţa şi activitatea lui lisus

8. Predica de pe munte

9. Pildele lui lisus

10. Misiunile apostolului Pavel

 

Bibliografie

1. Everett Ferguson: A kereszténység bölcsője, Osiris, Budapest, 1999

2. Vermes Géza: Jézus változó arcai, Osiris, Budapest, 2001

3. John Bright: Izrael története, Kálvin Kiadó, Budapest, 2001

4. Bibliai enciklopédia, The Lion Kiadó, Budapest, 2000

5. Bibliai atlasz, Kálvin Kiadó, Budapest, 1994

6. Czire Szabolcs: A történeti Jézus, A kutatás múlja és jelene. Presa Universitară Clujeană, 2009

7. Újszövetségi bevezetés interdiszciplináris megközelítésben. Presa Universitară Clujeană, 2010

8. Gerd Theissen: Az őskereszténység élményvilága és magatartásformái. Kálvin Kiadó, 2008

1.2. Istoria Bisericii Unitariene

1. Începuturile reformei în Transilvania

2. Viaţa şi activitatea reformatorului Dávid Ferenc

3. Înfiinţarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda

4. Biserica Unitariană la sfârşitul secolului al XVI-lea. Viaţa şi activitatea episcopului Enyedi György (1555-1597)

5. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia

6. Benefactoni Bisericii Unitariene din secolele XVIII—XIX.

7. Scurt istoric al celor două Colegii unitariene

8. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz József

9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiară din România în perioada interbelică

 

Bibliografie

1. Balázs Mihály: Dávid Ferenc életútja. In: Reneszánsz Kolozsvár, Kolozsvár, 2008

2. Benda Kálmán: Az 1568. évi tordai országgyűlés és az erdélyi vallásszabadság. In: Erdélyi Múzeum, 1994, nr: 3-4

3. Buzogány Dezső: Harc a tiszta evangéliumért, Kolozsvár, 2004

4. Gaal György: A két világháború közti erdélyi magyar iskolák identitás-védelme Gál Kelemen munkásságának tükrében. In: Isten és ember szolgálatában, Kolozsvár, 2007

5. Enyedi György válogatott művei, Kriterion, 1997

6. Gaal György: Fejezetek a Kolozsvári Unitárius Kollégium történetéből, Kolozsvár, 2007

7. Kedei Mózes: Az Erdélyi Unitárius Egyház rövid története, Unitárius Egyház kiadványai, Kolozsvár, 2001

8. Kénosi Tőzsér János - Uzoni Fosztó István: Az erdélyi unitárius egyháztörténete I., Kolozsvár, 2005

9. Kénosi Tőzsér János - Uzoni Fosztó István: Az erdélyi unitárius egyháztörténete I., Kolozsvár, 2009

10. Dr. Rezi Elek: Teológia és népszolgálat, Kolozsvár, 2007

11. Kovács Sándor: Unitárius egyháztörténet, Kolozsvár, 2009

1.3. Etica

1. Obligaţiile omului

2. Virtuţile

3. Conştiinţa

4. Liberul arbitru

5. Ocrotirea vieţii în contextul poruncii VI - suicidul, eutanasia, avortul, alcoolismul, consumul de droguri - Abordarea istorică, sociologică şi biblico-teologică

6. Bioetica: transplantanţia, biotehnologia

7. Ocrotirea creaţiei - baze teologice, aspecte ecologice actuale

8. Familia, relaţiile omului - însuşirile familiei creştine

9. Etica globală - prezentarea ideilor de bază, problemele eticii globale

 

Bibliografie

1. Ferenczi Andrea: Genetika - Génetika, Budapest, 1999

2. Kovács József: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997

3. Hans Küng: A világvallások etikája, Budapest, 1994

4. Hankiss Elemér: A tízparancsolat ma, Budapest, 2002

5. Péter László: TP 5.0. Elmélet és empíria öt globális társadalmi probléma vizsgálatában, Kolozsvár, 2009

6. Rezi Elek: Felelősségünk a ránk bízott életért, Kolozsvár, 2005

7. Rezi Elek: Unitárius erkölcstan, Kolozsvár, 2008

8. Reuss András - Orosz Gábor Viktor: Szabadulni az erőszaktól. Keresztény megközelítések., Budapest, 2005

1.4. Dogmatica

1. Biblia - canonizarea, traducerile Bibliei, locul şi importanţa Bibliei în religia unitariană

2. Cunoştinţe de bază ale dogmaticii unitariene - credinţa creştină, raţiunea, autoritatea, toleranţa şi libertatea religioasă

3. Dumnezeu - problema demonstraţiei existenţei lui Dumnezeu, esenţa şi atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice şi trăsăturile etice ale lui Dumnezeu

4. Antropologia - originea omului, natura şi menirea omului, rugăciunea

5. Cristologie - persoana lui lisus, învăţăturile lui lisus, împărăţia Iul Dumnezeu

6. Păcatul şi iertarea păcatului

 

Bibliografie

1. Allster E. McGrath: Bevezetés a keresztény teológiába, Budapest, 1995

2. Dávid Ferenc: Rövid magyarázat, Budapest, 2010

3. Erdő János: Teológiai tanulmányok, Kolozsvár, 1996

4. Paul Tillich: Rendszeres teológia, Osiris, Budapest, 1996

5. Rezi Elek: Hisszük és valljuk, Kolozsvár, 2008

6. Rezi Elek: „Az Úr, a mi Istenünk, egy Úr", Kolozsvár, 2009

II. Metodica predării religiei

11.1. Religia ca disciplină do învăţământ

1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar

2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)

3. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar

11.2. Principiile didactice In educaţia religioasă

1. Principii didactice generale

2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic

11.3. Strategii didactice la ora de religie

1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice

2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice

N.4. Proiectare didactică

1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia

2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei

3. Lecţia. Tipuri de lecţie

4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii

II.5 Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase

1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă

2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)

3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor

 

Bibliografie

1. Bancilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996

2. Bocoş, M. - Jucan, D.: Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 2007

3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, laşi, 1999

4. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. lordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti,2001

5. Falus Iván: Didaktika. Javított és bővített kiadás, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003

6. Steele-Meredith-Tempíe: Az írás és olvasás a kritikai gondolkodás fejlesztése érdekében, I-VIII, Budapest, 1999

7. Birta-Székely Noémi: Tanárok pedagógiai műveltsége, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

8. Birta-Székely - Fóris-Ferenczi (szerk): Pedagógiai Kézikönyv, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

9. Szabó László Tamás: A rejtett tanterv, Budapest, 1984

10. Owe Wiksirüm: A kifürkészileíel/eri ember. Aiiirna Kiadó, Budapest, 2000

11. Fóris-Ferenczi Rita: A tervezéstől az értékelésig. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

12. Barabási Tünde: Tanítástanulási és tanulástanítási alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008

13. Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale

ANEXA Nr. 5

 

Programa conţinând tematica şl bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ

la specializarea Religie evanghelică

 

Nota de prezentare

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie evanghelică.

Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.

Competenţe vizate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă'şi a elementelor de didactica religiei;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;

capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârsta ale elevilor;

• capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;

• elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;

realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;

•folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicarea achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne,

În realizarea Programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.

Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologie biblică, Teologie sistematică, Istoria Bisericii, precum şi din Didactica generală şi Metodica predării religiei.

Competenţele cadrului didactic de specialitate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;

capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;

capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;

capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;

elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie;

capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;

folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.

 

Tematica pe disciplină

Teologie

A. Teologie biblică

1. Creaţia după Vechiul Testament

2. Exodul din perspectiva istorică şi recepţia tematicii exodului în Vechiul Testament

3. Înfăţişarea şi numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament

4. Critica socială şi a cultului în profeţia preexilică

5. Plângere şi laudă în curtea psalmilor

6. Hristologia lui loan

7. Sfânta împărtăşanie după Noul Testament

8. Eclesiologia după apostolul Pavel

9. Soteriologia după apostolul Pavel

 

Bibliografie

1. Horst Dieter Preuß: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2. Stuttgart: Kohlhammer 1991/1992

2. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels än biblisch­theologischer sieht, Stuttgart: Kohlhammer 1993

3. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn in Grundzügen, Band 1+2 ATD Ergänzungsreihe 4, Göttingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1984/1986

4. Erich Zenger u.a.: Einleitung in das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 1995

5. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen

6. Jürgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Ergänzungsreihe 10, Göttingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1993

7. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tübingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 2002

8. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Überblick, Die Neue Echter Bibel Ergänzungsband 1, Würzburg: echter 1989

9. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Ergänzungsreihe 11, Göttingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1998

B. Teologie sistematică

1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura fi tradiţia, revelaţia)

2. Confessio Augustana (istorie şi conţinut)

3. Isus Hristos (esenţe hristologice)

4. Păcat si îndreptăţire

5. Învăţătura despre creaţie; relaţia între credinţă în/despre creaţie şi ştiinţa naturii; ecologia în perspectiva teologică

6. Învăţătura despre Dumnezeu şi Sf. Treime

7. Eclesiologie şi sacramente

8. Antropologie (tradiţia creştină şi problematica modernă)

9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel)

10. Etica lui Luther

11. Etica lui Kant

12. Etica medicinei şi bioetica

13. Liberalismul şi utilitarismul; esenţa eticii economice

 

Bibliografie

1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Göttingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400)

2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Wemer H. Ritter, Theologische Schlüsselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Göttingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie für Lehrerinnen und Lehrer, Band 1)

3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Göttingen 2001 (UTB 2214)

4. Svend Andersen, Einführung in die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005)

5. Ulrich H.J. Körtner, Evangelische Sozialethik, Göttingen 1999 (UTB 2107)

C. Istoria Bisericii

1. Biserica primară şi răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în Imperiul Roman. Dezvoltarea gândirii şi vieţii creştine în contextul politic, filozofic şi religios din primele secofe

2. Epoca patristică: Sf. Ireneu, Sf. Martin, Sf. Nicolae, Sf. Augustinus

3. Primele patru Sinoade ecumenice şi rolul lor în dezvoltarea crezului

4. Schisma din 1054. Cauzele politice, culturale şi religioase, încercări de unire a Bisericilor din Răsărit şi Apus. Unirea de la Lyon (1274). Conciliul de la Ferrara - Florenţa (1438—1439). Perspective şi probleme ecumenice

5. Reforma protestantă, reforma catolică şi contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Hontems, Hehler, concilium tridentinum)

6. Influenţele disputei despre împărtăşanie în Transilvania (secolul al 16-lea)

7. Ortodoxia protestantă în Europa si Transilvania (secolul al 17-lea)

8. Pietismul şi iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal)

9. Confesionalisarea şi liberalismul protestant

10. Acomodare şi rezistenţă - Biserica în secolul al 20-lea

11. Mişcarea ecumenică şi catolicismul roman (secolul al 19-lea până în prezent)

12. Profilul creştin în lumea secularizată

 

Bibliografie

1. Berthold Aitaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenväter, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993

2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer, Eine Biographie, Gütersloh 8. Aufl., 1994

3. Hans-Dieter Döpmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991

4. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tübingen 16. Aufl., 1981

5. Hubert Kirchner, Das Papsttum und der deutsche Katholizismus 1870-1958, Leipzig, 1992

6. Otto Hermann Pesch, Das Zweite Vatikanische Konzil. Vorgeschichte. Verlauf - Ergebnisse. Nachgeschichte, Würzburg 2. Aufl., 1994

7. Karl Reinerth, Die Gründung der Evangelischen Kirchen in Siebenbürgen, Köln/Wien, 1979

8. Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenbürgens, Köln/Weimar/Wien, 1996

II. Didactica generală şi metodica predării religiei

A. Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lume

 Religia ca disciplină de învăţămănt

1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar

2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Modele de proiectare: obiective-cadru, competenţe specifice predării disciplinei

3. Corelarea obiectivelor predârii-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor

4. Formarea competenţelor de gândire, analiză, argumentare şi comunicare flexibilă; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor

5. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar

C. Principii didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei

1. Principiul hristologic

2. Principiul eclesiologic

D. Educaţia religioasă în diferite etape psihogenetice

E. Proiectare didactică

1. Proiectare didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei

2. Programa şcolară: structura programei şcolare, util zarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia

3. Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei

4. Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei

5. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice

6. Modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor individuale şi de grup

F Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase

1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă

2. Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei

3. Metode şi instrumente complementare de evaluare

4. Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase

5. Rolul şi importanţa evaluării în:

- educarea capacităţii de autoapreciere;

- prevenirea eşecului şcolar;

- stimularea performanţei şcolare;

- dezvoltarea personalităţii elevilor.

6. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itsmilor

G. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie.

Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase. Consilierea duhovnicească în cadrul educaţiei religioase

Bibliografie pentru didactica generală şi metodica predării religiei

1. Krüger, H , „Einführung in Theorien und Methoden der Erziehungswissenschaft", Leseke+Budrich 1997

2. Harney, K.; Krüger, H., „Einführung in die Geschichte der Erziehungswissenschaft und der Erziehungswirklichkeif, Leske+Budrich 1997

3. Hobmaier, H. (Hrsg), .Pädagogik", Stam Verlag 1994

4. Zimbardo, Ph., Psycholg ie", Springer 1995

5. Angmeyer, H., Taschen-Tutor „Religionspädagogik", Vanderhoeck 1976

6. Adam, G., Lachmann, R., „Methodisches Kompendium für den Religionsunterrichf, Bd. 1+2, Vanderhoeck&Ruprecht 2002

7. Lenhard, H., „Arbeitsbuch Religionsunterricht", Gütersloher Verlagshaus 1996

8. Nipkow, K.E., „Grundfragen der Religionspädagogik", Bd. 1+2+3, Gütersloh 1990,1992

9. Schweitzer, F., „Die Suche nach dem eigenen Glauben. Einführung der Religionspädagogik des Jugendalters", Gütersloh 1998

10. Lämmermann, G., „Religionspädagogik im 20. Jahrhundert", 1991

11. Wegenast, K., „Religionspädagogik", 1981

12. Lämmermann, G., Morgenthaler Ch., Schori, K., Wegenast, Ph. (Hrsg), „Bibeldidaktik in der Postmoderneu, Kohlhammer 1999

13. „Handbuch der Religionspädagogik", Bd. 1+2+3, Gütersloher Verlagshaus 1973

 

ANEXA Nr. 6

 

Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ

la specializarea Religie romano-catolică (limba maghiară)

 

Notă de prezentare

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie romano-catolică (în limba maghiară).

Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice specifice disciplinei.

Competenţe vizate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactică a religiei;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;

• capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor;

• capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;

elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;

realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;

folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.

În realizarea programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.

Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmatică, precum şi din Metodica predării religiei.

Competenţele cadrului didactic de specialitate

cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamantale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;

capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;

cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;

capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;

• capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;

probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;

elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;

• însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;

capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;

folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;

evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competentelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne

 

I. Discipline de specialitate

1.1. Studiul biblic

1.2. Teologie dogmatică

Tematica

Disciplina 1 - Studiul biblic

1. Biblia - prezentare generală; canon; inspiraţie - (A Szentírás - általános bemutatás; kánon; sugalmazás)

2. Pentateuhul - conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legământul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom és alapvető témák: teremtés, szövetségkötés, kivonulás, törvény.)

3. Principalele momente ale istoriei lui Israel - patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalităţii, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistică, perioada dominaţiei romane - (Izrael történetének fontosabb momentumai - pátriárkák, kivonulás Egyiptomból, Kánaán elfoglalása, a bírák kora, a királyok kora, a babiloni fogság kora, a fogság utáni kor, a hellenisztikus kor, a római uralom korszaka.)

4. Profetismul în Biblie - figuri reprezentative şi teme fundamentale - (A bibliai prófétizmus - jeles próféták és a prófétizmus alapvető témái.)

5. Psalmii - prezentare generală - (A Zsoltárok - általános bemutató.)

6. Cele patru Evanghelii - prezentare generală, Relaţia Evangheliei Sfântului loan cu Evangheliile sinoptice - (A négy evangélium - általános bemutató. Szent János Evangéliumának kapcsolata a szinoptikus evangéliumokkal.)

7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - naşterea şi dezvoltarea Bisericii - (Az Apostolok Cselekedetei: az ősegyház - az Egyház születése és fejlődése.)

8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptăţirea, ecclesiologia, eschatologia - (A páli levelek fontosabb teológiai témái: a bün, a törvény, a megigazulás, egyháztan, eszkatológia)

9. Scrisorile catolice - prezentare generală - (A katolikus levelek - általános bemutató)

10. Apocalipsa Sfântului loan - specific şi mesaj - (A Jelenések könyve - sajátosságok és üzenet)

 

Bibliografie

Biblia (Szent Jeromos Társulat vagy Szent István Társulat)

A //. Vatikáni Zsinat dokumentumai (szerk. Diós I.) Szent István Társulat, Budapest, 2000

Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentár 1-3, Budapest, 2002-2003

Jakubinyi Gy.. Bevezetés az Újszövetségbe, Alba lulia, 1990

Rózsa H., Nagy J., Ószövetségi bevezető, Alba lulia, 1996

Zamfir K., Ószövetségi exegézis, Cluj-Napoca, 2008

Disciplina 2. - Teologie dogmatică

1. Revelaţia şi tradiţia: Revelaţia continuă, Cristos - ca revelaţia absolută, interpretarea tradiţiei Bisericii - (Kinyilatkoztatás és Szenthagyomány: A kinyilatkoztatás folytonossága, Krisztus - az abszolút kinyilatkoztatás, Az Egyház hagyományának értelmezése)

2. Dumnezeu, unic în fiinţă şi întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, modele explicative referitor la Sf. Treime - (A háromszemélyű egy Isten: Monoteizmus, Isten az üdvtörténetben, Szentháromságos modellek)

3. Crearea omului. Păcatul originar şi urmările lui: Elemente mitologice şi mesajul teologic, esenţa păcatului, păcatul ereditar- (Az ember teremtése. A ösbűn és következményei: Mitikus elemek és teológiai üzenet, A bűn lényege, Az áteredő bűn)

4. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat: învăţăturile conciliilor de la Niceea şi Calcedon - (Jézus Krisztus valóságos Isten és valóságos ember: A zsinatok tanítása - Nikaia és Khalkédon)

5. Spiritul Sfânt, Sfinţitorul. Sacramentele - (A Szentlélek, a megszentelő. A szentségek)

6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyház, egyetemes üdvözítő szentség: AII. Vatikáni Zsinat egyháztana - Lumen Gentium)

7. Împlinirea finală: Eshatologia personală şi universală - (A végső beteljesedés: Egyéni és egyetemes eszkatológia)

8. Maria în misterul lui Cristos şi al Bisericii: Dogmele şi constituţia dogmatică - (Mária az Egyház misztériumában: Dogmák és a Lumen Gentium dogmatikus konstitúció).

 

Bibliografie

A II. Vatikáni Zsinat dokumentumai A Katolikus Egyház Katekizmusa, Szent István Társulat, Budapest, 2009

Előd István: Katolikus dogmatika, Bp. 1983 Koncz, L., Kinyilatkoztatás és hit, Alba lulia, 1993. Schneider, T., A dogmatika kézikönyve /-//, Budapest, 1996 Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS. Anton, Mária az üdvtörténetben, 2004

W. Pannenberg, Rendszeres Teológia l-ll, Budapest 2006 Puskás Attila, A teremtés teológiája, Budapest 2006

 

II. Metodica predării religiei

II.1. Religia ca disciplină de învăţământ

1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar

2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)

3. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor

4. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar

II.2. Principiile didactice în educaţia religioasă

1. Principii didactice generale

2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic

II.3. Strategii didactice la ora de religie

1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice

2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice

II.4. Proiectare didactică

1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia

2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei

3. Lecţia. Tipuri de lecţie

4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii

II .5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase

1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă

2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)

3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor

II.6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie.

Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase Bibliografie

1. Bancilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996

2. Bocoş, M - Jucan, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 2007

3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, laşi, 1999

4. Panoschi Mihaela. Liţoiu Nicoleta, Pr. lordächescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Ara mis, Bucureşti, 2001

5. Báthory Zoltán: Tanulók, iskolák-különbségek. Tankönyvkiadó, Budapest, 1992

6. Falus Iván: Didaktika. Javított és bővített kiadás, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003

7. Birta-Székely Noémi: Tanárok pedagógiai műveltsége, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

8. Birta-Székely - Fóris-Ferenczi (szerk), Pedagógiai Kézikönyv, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

9. Fóris-Ferenczi Rita: A tervezéstől az értékelésig. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 2008

10. Barabási Tünde: Tanítástanulási és tanulástanítási alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008

11. Marton József, Katekétika, Cluj-Napoca, 1998

12. Cs. Szabó Sándor, József köpönyegében, Hitoktatás és drámapedagógia, Parakletos Könyvesház, Kiskunfélegyháza, 2008

13. Fogassy Judit, Katekéták kézikönyve, Szent István

Társulat, Budapest, 2002

14. Keszeli Sándor: Alapvető katekétika (jegyzet), Szegedi Hittudományi Főiskola, 2010

15. Tarjányi Zoltán: Katekétika I-II., Szent István Társulat, Budapest, 1998-1999

Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.