MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 307/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 307         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 9 mai 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

11. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

12. - Hotărâre privind demisia unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

 

13. - Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 129 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

134. - Decizie pentru eliberarea domnului Pistru Popa Eusebiu Manea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

 

135. - Decizie pentru eliberarea domnului Alexandru Ion Coita din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

 

136. - Decizie pentru numirea domnului Septimiu Buzaşu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

 

137. - Decizie pentru numirea domnului Răducu Valentin Preda în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

 

138. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Irina Alexe a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

139. - Decizie privind exercitarea atribuţiilor preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.998. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2012

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

10. - Hotărâre privind aprobarea documentelor prezentate spre dezbatere şi alegerea membrilor Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisiei de auditori statutari şi Comisiei de apel în Conferinţa anuală ordinară a Camerei Consultanţilor Fiscali din 29 aprilie 2012

 

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

În temeiul art. 40 alin. (4) şi al art. 42 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Borbély László, aparţinând Grupului parlamentar al UDMR, trece de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru;

- domnul deputat Korodi Attila, aparţinând Grupului parlamentar al UDMR, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de membru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 mai 2012, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 11.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

privind demisia unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

În temeiul prevederilor art. 20 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor ia act de demisia din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, prezentată de domnul deputat Marian Sârbu, aparţinând Grupului parlamentar progresist, şi declară vacantă această funcţie de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

 

Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 12.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

HOTĂRÂRE

privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

În temeiul prevederilor art. 23 alin. (3) şi ale art. 28 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul deputat Eugen Nicolicea, aparţinând Grupului parlamentar progresist, se alege în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului deputat Marian Sârbu.

 

Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 13.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 129

din 16 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.353/99/2010* şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.001 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.002D/2011, nr. 1.005D/2011 şi nr. 1.009D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 7.674/99/2010*. nr. 3.567/89/2010* şi nr. 7.566/99/2010*.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.001 D/2011, nr. 1.002D/2011, nr. 1.005D/2011 şi nr. 1.009D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.002D/2011, nr. 1.005D/2011 şi nr. 1.009D/2011 la Dosarul nr. 1.001 D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 5, 12 si 15 iulie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.353/99/2010*, nr. 7.674/99/2010*, nr. 3.567/89/2010* şi nr. 7.566/99/2010*, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor aii. 1 lit. h), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată cu prilejul soluţionării unor cauze având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale arată, în esenţă, că dreptul la pensie constituie un „bun” în sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, astfel că se bucură de protecţia art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, recalcularea, prin reducerea substanţială a pensiilor ocupaţionale, chiar dacă operează pentru viitor, constituie o încălcare a dreptului de proprietate ce are semnificaţia exproprierii. De asemenea, arată că art. 47 alin. (2) din Constituţie nu distinge între pensia contributivă şi cea necontributivă, ceea ce conduce la concluzia că pensia stabilită printr-o lege în vigoare la data deschiderii drepturilor la pensie reprezintă un drept constituţional, iar cuantumul său nu poate fi diminuat printr-o lege ulterioară. Dispoziţiile de lege criticate, însă, au semnificaţia nerecunoaşterii de către stat a principiilor prevăzute anterior, care au stat la baza calculării pensiilor ocupaţionale, ceea ce afectează stabilitatea circuitului civil şi aduce atingere drepturilor câştigate. Mai mult, aduc atingere şi dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât din cuprinsul expunerii de motive a Legii nr. 119/2010 nu rezultă nici că măsurile bugetare se impun şi nici faptul că acestea ar fi proporţionale cu situaţia care Ie-a determinat. În plus^ restrângerea dreptului la pensie nu are un caracter temporar. În sfârşit, susţine că textele de lege criticate încalcă principiul proporţionalităţii, consacrat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de Constituţie, prin aceea că rup justul echilibru ce trebuie păstrat între protecţia proprietăţii şi cerinţele interesului general prin privarea de dreptul de a beneficia de pensie în cuantumul garantat de dispoziţiile art. 68 alin. (2) şi (7) din Legea nr. 567/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţionala a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. li), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

Art. 1 lit. h): „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii in înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.”;

Art. 2: „(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la ari 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. % devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”;

Art. 3: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”;

Art. 4: „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b);

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual. determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.”;

Art. 5: „(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizai se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b). stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salariată, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.”;

Art. 12: „Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege.”

Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, invocă cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 30 mai 2000 pronunţată în Cauza Carbonara şi Ventura contra Italiei, Hotărârea din 22 martie 2001 pronunţata în Cauza Streletz, Kessler şi Krenz contra Germaniei, Hotărârea din 18 iunie 1971 pronunţată în Cauza De Wilde, Ooms şi Versyp contra Belgiei, Hotărârea din 16 septembrie 1996 pronunţată în Cauza Gaygusuz contra Austriei, Hotărârea din 26 noiembrie 2002 pronunţată în Cauza Buchen contra Cehiei, Hotărârea din 12 aprilie 2006 pronunţată în Cauza Stec şi alţii contra Regatului Unit, Hotărârea din 12 octombrie 2004 pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, Hotărârea din 12 aprilie 2006 pronunţată în Cauza Muller contra Austriei, Hotărârea din 18 noiembrie 2004 pronunţată în Cauza Pravednaya contra Austriei, Hotărârea din 20 noiembrie 1995 pronunţată în Cauza Pressos Compania Naviera SA şi alţii contra Belgiei şi Hotărârea din 18 februarie 2009 pronunţată în Cauza Andrejeva contra Letoniei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi cu argumente identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [... ] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facla praeterita”.

Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii”.

Analizând conformitatea prevederilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, raportate la dreptul la pensie şi dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, că „aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”.

De altfel, în acelaşi sens sunt şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, prin Decizia nr. 1.381 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din_22 noiembrie 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,1

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 8.353/99/2010*, nr. 7.674/99/2010*, nr. 3.567/89/2010* şi nr. 7.566/99/2010*.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea


1 A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Pistru Popa Eusebiu Manea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi

completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Pistru Popa Eusebiu Manea se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 134.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Alexandru Ion Coita din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru Ion Coita se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 135.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru numirea domnului Septimiu Buzaşu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Septimiu Buzaşu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 136.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru numirea domnului Răducu Valentin Preda în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Răducu Valentin Preda se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 137.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Irina Alexe a funcţiei publice din categoria înalţi lor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Adresa nr. 6.870 din 8 mai 2012,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Irina Alexe a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 138.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind exercitarea atribuţiilor preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

 

Având în vedere propunerea Ministerului Sănătăţii formulată prin Adresa nr. 8 din 8 mai 2012, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/3.115 din 8 mai 2012,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dorin Ionescu, director general, exercită atribuţiile preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, până la numirea preşedintelui instituţiei, conform legii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 8 mai 2012.

Nr. 139.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2012

 

Luând în considerare Adresa nr. 2.801 din 22 martie 2012, înregistrată la Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu nr. 35.170 din 26 martie 2012, prin care Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, spre aprobare, Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2012,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 193 alin. (10), art. 197, art. 219 alin. (2) şi art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2012, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise.

Art. 3. - Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate privind anexa şi notifică Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului eventualele neconcordanţe sesizate.

Art. 4. - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate.

Art. 5. - Direcţia generală învăţământ superior prin Direcţia strategii de finanţare instituţională, Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetam, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 5 mai 2012.

Nr. 3.998.

 

ANEXA

 

METODOLOGIE

de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2012

 

Art. 1. - (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară a unei instituţii de învăţământ superior de stat provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional. În contract sunt specificate: numărul de studenţi finanţaţi de la bugetul de stat, pe domenii de ierarhizare, cicluri şi limbă de predare, şi numărul de ani pentru care se alocă finanţarea.

(2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat, atrase din diverse surse, sunt considerate venituri proprii.

(2) Veniturile pentru finanţarea de bază sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

Art. 3. - Finanţarea de bază se referă la:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic, precum şi pentru personalul de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc;

3. Regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea unui program de studii.

Art. 4. - (1) în vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.

(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară are în vedere ierarhizarea programelor de studii, precum şi criterii referitoare la:

a) finanţarea preferenţială a programelor de studii de maşter şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, a programelor în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă;

b) creşterea capacităţii instituţionale şi a eficienţei manageriale;

c) asumarea de către instituţiile de învăţământ superior a unui rol activ la nivel local şi regional.

(3) Utilizarea fondurilor pentru finanţare suplimentară se realizează în mod autonom de universităţile beneficiare.

(4) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MECTS, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.

Art. 5. - Tranzitoriu, până la încheierea unui ciclu de studii de licenţă, de masterat sau doctorat, sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter anterior anului universitar 2012/2013 şi pentru doctoranzii înmatriculaţi anterior anului universitar 2011/2012 se alocă pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.

Art. 6. - Pentru doctoranzii înmatriculaţi în anul universitar 2011/2012 finanţarea se face prin granturi doctorale, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate. Valoarea acestora este prezentată în anexa nr. 3. Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea de bază se acoperă pentru o perioadă de 9 luni sumele care nu cuprind bursele studenţilor doctoranzi. Pentru ultimul trimestru din 2012, finanţarea acestor granturi doctorale se va face din bugetul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). pe baza unor prevederi distincte într-o anexă la contractul instituţional semnat între MECTS şi universităţi. Această anexă este semnată de MECTS, ANCS şi universităţi.

Art. 7. - (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter anterior anului universitar 2012/2013 şi pentru doctoranzii înmatriculaţi anterior anului universitar 2011/2012 sunt prezentate la art. 8 şi 9.

(2) Procedurile de alocare a fondurilor pentru celelalte componente ale finanţării suplimentare vor fi cuprinse într-un ordin distinct al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(3) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2012 sunt cuprinse în anexa nr. 1.

(4) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea de bază şi suplimentară din bugetul naţional, precum şi a fondului de dezvoltare instituţională este prezentată în anexa nr. 2.

Art. 8. - În perioada de tranziţie determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază asociată ciclurilor de studii (licenţă, masterat, doctorat anii II şi III) se face cu respectarea următoarei proceduri:

1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază FB pe anul 2012, asociată ciclurilor de studii (licenţă, masterat, doctorat anii II şi III):

a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor se scade valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi în anul universitar 2011/2012;

b) din suma rămasă se calculează valoarea fondurilor ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 2 pentru FB.

Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate, pe fiecare an de studiu, şi numărul total pentru ciclurile de studii (licenţă, masterat, doctorat anii II şi III). Procedura are două etape:

În prima etapă se determină numărul  de studenţi echivalenţi din domeniul de ierarhizare d ai universităţii U:

 

 

unde:

este numărul de studenţi fizici din domeniul de ierarhizare d, la forma de învăţământ f înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie 2011 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2012 pentru repartizarea finală);

ef este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ f;

F este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat în universităţile din România (a se vedea tabelul 1 din anexa nr. 1);

în a doua etapă se determină numărul SEUu de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U:

 

 

 

 

unde:

Cd este coeficientul de cost corespunzător domeniului de ierarhizare d;

D este numărul total al domeniilor de ierarhizare finanţate.

Coeficientul de cost al domeniului de ierarhizare d este determinat în raport cu coeficienţii ataşaţi domeniilor de studii stabiliţi în tabelul 2 din anexa nr. 1.

3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:

 

unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate, 4. Se determină alocaţia fbs pe student echivalent unitar:

 

 

 

 

unde:

FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază; SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

5. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia fbu pentru finanţarea de bază:

 

 

 

 

unde:

SEUU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;

fbs este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.

Art. 9. - În perioada de tranziţie determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă se face pe baza următoarei proceduri:

1. în prima etapa se determină:

valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare domeniu de ierarhizare;

valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat anii II şi III) din fiecare domeniu de ierarhizare.

în acest sens:

(i) Se determină fondurile FSEd alocate pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă FSE pe anul 2012, pentru fiecare domeniu de ierarhizare, după cum urmează:

- Se determină numărul SEUd de studenţi echivalenţi unitari din domeniul de ierarhizare d:

 

 

 

unde SEUd reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U în domeniul d

Se determină suma FBd alocată pentru finanţarea de baza pentru domeniul d:

 

Se determină, conform anexei nr. 2, suma alocată pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru domeniul d:

 

 

unde:

FBd este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază pentru domeniul d;

FSE reprezintă valoarea finanţării suplimentare bazate pe excelenţă;

FB este valoarea fondurilor alocate pentru finanţarea de bază.

Se determină pentru fiecare universitate U numărul de studenţi echivalenţi unitari  din domeniul de ierarhizare d la ciclul de studii r, ţinând seamă de valorile coeficienţilor de echivalare din tabelul 1, anexa nr. 1.

Analog procedurii prin care se determină FSEd se determină suma alocată pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă FSErd, pentru domeniul d şi ciclul de studii r.

2. În a doua etapă se determină valoarea alocaţiilor bugetare per student echivalent unitar ponderat cu indicele de excelenţă pe fiecare domeniu de ierarhizare şi ciclu de studii:

Se determină numărul  de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi cu indicele de excelenţă din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii rai universităţii U:

 

 

 

unde /creste un indice de excelenţă care depinde de clasa în care sunt poziţionate în ierarhie programele de studii oferite de universitatea U în domeniul d şi la ciclul de studii r (licenţă, masterat, doctorat anii de studii II şi III). Valoarea indicilor /ceste prezentată în anexa nr. 4.

Se determină numărul SEUP^de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi cu indicele de excelenţă, din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r

unde SEUPrf este numărul de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi ai universităţii U din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r.

Se determină din FSE valoarea alocaţiilor bugetare afse.r.d per student echivalent ponderat cu indicele de excelenţă pentru domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r:

 

 

 

 

unde:

SEUPrd este numărul total de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi din domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r;

FSErd reprezintă valoarea finanţării suplimentare bazate pe excelenţă corespunzătoare domeniului d, pentru ciclul de studii r.

3. în a treia etapă se determină valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă pentru fiecare universitate şi fiecare domeniu de ierarhizare:

Pentru fiecare universitate U se determină valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă în domeniul de ierarhizare d şi ciclul de studii r:

 

unde:

SEUPrf este numărul de studenţi echivalenţi unitari ponderaţi ai universităţii U din domeniul de ierarhizare d, la ciclul de studii r;

afse.r,d reprezintă valoarea din FSE a alocaţiei bugetare per student echivalent ponderat cu indicele de excelenţă corespunzător domeniului d şi ciclul de studii r.

 

Pentru fiecare universitate U se determină valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă în domeniul de ierarhizare d:

unde:

 

este valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe excelenţă pentru universitatea U din domeniul de ierarhizare d, pentru ciclul de studii r.

(iii) Pentru fiecare universitate se determină valoarea totală a alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă:

 

unde:

 este valoarea alocaţiei suplimentare bazate pe

excelenţă pentru universitatea U din domeniul de ierarhizare d.

 

Art. 10. -  Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.


 

 


ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2012

 

Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter anterior anului universitar 2012/2013 şi a doctoranzilor înmatriculaţi anterior anului universitar 2011/2012

 

Nr. crt.

Ciclul şi forma de învăţământ

Coeficient de echivalare

1. Studii universitare de licenţă

1

Studii în limba română(1)

1,00

2

Studii în limba maghiară - ca limbă maternă

2,00

3

Studii în limba germană - ca limbă maternă

2,50

4.1

Studii integral în limbi de mare circulaţie internaţională(2)

1,50

4.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie internaţională şi în limba română

1,25

5.1

Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă

2,00

5.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie restrânsă şi în limba română

1,50

6

Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

2,50

7

Studii universitare cu frecvenţă redusă

0,25

8

Studii universitare - învăţământ seral

0,80

9

Studii universitare la distanţă

0,15

II. Studii universitare de masterat(3)

10

Studii de masterat în limba română(1)

2,00

11

Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională(4)

3,00

12

Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

3,00

13

Masterat didactic

3,00

III. Studii doctorale

14

Studii universitare de doctorat cu frecvenţă

4,00

IV. Alte forme de pregătire

15

Stagiu de rezidenţiat

1,20

16

Pregătire preliminară pentru studenţi străini (an pregătitor)

1,25

17

Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar

0,40

18

Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)

0,12


C) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma „Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii de la ciclul universitar de licenţă.

V2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii iri limba română.

(31 La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.

M Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la ..Studii de masterat in limba germană (limbă maternă)" şi „Studii de masterat in limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat.

 

 

Tabelul 2: Lista domeniilor de ierarhizare cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de maşter anterior anului universitar 2012/2013 şi a doctoranzilor înmatriculaţi anterior anului universitar 2011 /2012

 

Domeniul fundamental de ierarhizare (DFI)

Domeniul de ierarhizare (DII)

Coeficient de cost

Matematică şi ştiinţe ale naturii

Matematică şi ştiinţe ale naturii

1,65

 

Informatică

1,65

 

Fizică

1,90

 

Chimie

1,90

 

Inginerie chimică

1,90

 

Geografie

1,65

 

Geologie

1,65

 

Ştiinţe ale mediului

1,65

Ştiinţe inginereşti

Inginerie civilă şi instalaţii

1,75

 

Inginerie electrică şi energetică

175

 

Inginerie electronic şi telecomunicaţii

1,75

 

Inginerie geologică, Inginerie geodezică

1,75

 

Mine, petrol şi gaze

1,75

 

Inginerie aerospaţială, autovehicule, transporturi

1,75

 

Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Inginerie forestieră

1,75

 

Biotehnologii

1,75

 

Ingineria produselor alimentare

1,75

 

Zootehnie

(1)1,75

 

Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei

1,75

 

Inginerie mecanică

1,75

 

Inginerie industrială

1,75

 

Mecatronică si robotică

1,75

 

Ingineria materialelor

1.75

 

Ingineria mediului

1,75

 

Inginerie şi management

1,75

 

Inginerie genistică, inginerie de armament, rachete şi muniţii

1,75

Ştiinţe biologice şi biomedicale

Biologie

1,90

 

Biochimie

1,90

 

Medicină

2,25

 

Medicină veterinară

2,25

 

Medicină dentară

2,25

 

Farmacie

2,25

Ştiinţe sociale

Drept

1,00

 

Ştiinţe administrative

1,00

 

Ştiinţe ale comunicării

1,00

 

Asistenţă socială

1,00

 

Sociologie

1,00

 

Ştiinţe politice

1,00

 

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

1,00

 

Administrarea afacerilor

1,00

 

Cibernetică, statistica şi informatică economică

1,65

 

Contabilitate

1,00

 

Economie

1,00

 

Finanţe

1,00

 

Management

1,00

 

Marketing

1,00

 

Relaţii economice internaţionale

1,00

 

Educaţie fizică şi sport

1,86

 

Psihologie

1,00

 

Ştiinţe ale educaţiei

1,00

Ştiinţe umaniste şi arte

Filologia

1,00

 

Filosofie

1,00

 

Istorie

1,00

 

Teologie

1,00

 

Studii culturale

1,00

 

Arhitectură şi urbanism

2,50

 

Arte vizuale

3.00

 

Artele spectacolului (Teatru/Film)

5,37/7,50

 

Muzică (Interpretare muzicală/Muzică (pedagogie muzicală)

5,37/3,00

 

NOTĂ

Toţi studenţii din toate universităţile de stat din România, aflaţi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire pedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar), sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional

Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor se alocă pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi în anul universitar 2011/2012 o sumă calculată conform anexei nr. 3 la metodologie. Suma rămasă se distribuie după cum urmează:

a) finanţarea de bază (FB): 68%;

b) finanţarea suplimentară (FS): 30,50%, din care:

1. finanţare suplimentară bazată pe excelenţă (FSE): 25%;

2. finanţarea preferenţială a programelor de studii de master şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, a programelor în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă (FSEP): 2,50%;

3. creşterea capacităţii instituţionale şi a eficienţei manageriale (FSCM): 0,00%;

4. asumarea de către instituţiile de învăţământ superior a unui rol activ la nivel local şi regional (FSL): 3,00%;

c) dezvoltare instituţională: 1,50%.

 

ANEXA N). 3

la metodologie

 

Finanţarea prin granturi a studenţilor doctoranzi înmatriculaţi în anul 2011

 

Fundamentarea grantului anual pentru doctoral

Corelaţia cu art. 160 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

 

Domeniul de finanţare

 

Categorii de cheltuieli

D1

 

D2

 

D3. D4

1

Bursa studentului doctorand

8,808

 

8,808

 

8,808

Cuantumul bursei individuale

2

Salarizarea conducătorului de doctorat

8,000

 

8,000

 

8,000

Costurile pentru programul de studii avansate

3

Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare

1,500

 

1,500

 

1,500

 

4

Program de pregătire bazat pe studii avansate

2,500

 

2,500

 

2,500

 

5

Program de pregătire suplimentar

1,000

 

1,000

 

1,000

 

6

Fonduri pentru cercetare

4,000

 

6,400

 

9,600

Costurile pentru programul de cercetare

7

Regia şcolii doctorale - 20%

5,162

 

5,642

 

6,282

 

 

TOTAL (lei)

30,970

 

33,850

 

37,690

 

 

Explicaţie pentru modul de calcul:

Bursa studentului doctorand este la nivelul salariului asistentului universitar = 734 lei/lună net (pornind de la 1.223 lei/lună, valoare brută a salariului minim al asistentului universitar, cu toate cotele/taxele angajatului incluse).

Conducătorului de doctorat i se alocă 14 ore fizice/lună pentru fiecare doctorand = 170 ore/an = 8.000 lei/an salariu brut.

Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare = 1.500 lei/an salariu brut (500 lei/an pentru fiecare membru).

Program de pregătire studii avansate = 14 săptămâni x 6 ore fizice (15 ore convenţionale)/săptămână = o normă didactică de profesor (formaţie de 6 doctoranzi), cea 2.500 lei/student/an (costurile sunt distribuite egal pentru cei 3 ani de studiu).

Program de pregătire suplimentar = 40% din valoarea celui normal. Fonduri pentru cercetare:

1. pentru domeniul de finanţare D1 a studiilor doctorale se alocă suma de 4.000 lei;

2. pentru domeniul de finanţare D2 a studiilor doctorale se alocă suma de 6.400 lei (ajustare cu un coeficient de 1,6);

3. pentru domeniile de finanţare D3 şi D4 a studiilor doctorale se alocă suma de 9.600 lei (ajustare cu un coeficient de 2,4). În domeniul de finanţare Dl intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Drept; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Asistenţă socială; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Economie; Administrarea afacerilor; Finanţe; Cibernetică, statistică şi informatică economică; Contabilitate; Relaţii economice internaţionale; Management; Marketing; Psihologie; Ştiinţe ale educaţiei; Filologie; Filosofie; Istorie; Teologie; Studii culturale.

În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Inginerie civilă şi instalaţii; Inginerie electronică şi telecomunicaţii; Inginerie geologică; Inginerie geodezică; Mine, petrol şi gaze; Inginerie aerospaţială, autovehicule şi transporturi; Zootehnie; Biotehnologii; Ingineria produselor alimentare; Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Inginerie forestieră; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică; Inginerie industrială; Mecatronică şi robotică; Ingineria materialelor; Ingineria mediului; Inginerie şi management; Inginerie genistică; Inginerie de armament, rachete şi muniţii; Inginerie electrică şi energetică; Educaţie fizică şi sport; Biologie; Biochimie; Matematică; Informatică; Chimie; Inginerie chimică; Geologie; Geografie; Ştiinţe ale mediului; Fizică.

În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.

În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din următoarele domenii de ierarhizare: Arte vizuale; Istoria şi teoria artei; Artele spectacolului; Muzică.

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Valoarea indicilor de excelenţă k în funcţie de poziţionarea în ierarhie a programelor de studii şi de ciclul de studii

 

 

Poziţionarea în ierarhie a programelor de studii

 

 

E

D

c

B

A

Ciclul de studii

licenţă

0

0

1

2

3

 

masterat

0

0

0

1

4

 

doctorat

0

0

0

1

5

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea documentelor prezentate spre dezbatere şi alegerea membrilor Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisiei de auditori statutari şi Comisiei de apel în Conferinţa anuală ordinară a Camerei Consultanţilor Fiscali din 29 aprilie 2012

În temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) şi ale art. 36 alin. (1) lit. c) şi d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012 şi în baza materialelor supuse dezbaterilor,

Conferinţa anuală ordinară a Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunită în şedinţa din 29 aprilie 2012, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Raportul anual de activitate al Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali pe anul 2011, situaţiile financiare anuale ale Camerei Consultanţilor Fiscali pe anul 2011, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli a Camerei Consultanţilor Fiscali pe anul 2011 şi Raportul Comisiei auditorilor statutari asupra gestiunii financiare a Camerei Consultanţilor Fiscali pentru anul 2011.

Art. 2. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012, precum şi programul de activitate al Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali pentru anul 2012.

Art. 3. - Se stabileşte componenţa Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Comisiei de auditori statutari şi Comisiei de apel, în urma votului secret exprimat de către membrii Camerei Consultanţilor Fiscali cu drept de vot prezenţi sau reprezentaţi la lucrările Conferinţei, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali din România,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 2 mai 2012.

Nr. 10.

 

ANEXA

 

1. Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali;

II. Comisia de auditori statutari:

1. Chiţoiu Daniel

a) membri titulari:

2. Manolescu Dan

1. Radu Carmen

3. Teau Ion Toni

2. Obadă Călin Mihai

4. Ştefan Ionuţ

3. Sobolevschi-David Maria Iulia

5. Şuşnea Florentina

b) membri supleanţi:

6. Vişan Ionelia

1. Radu Violeta

7. Done Niculae

2. Rusandu Mihaela

8. Doroş Dragoş

III. Comisia de apel:

9. Haas Andrei Ioan

a) membri titulari:

10. Mitroi Cristina Mihaela

1. Rîmniceanu Mara

11. Gheorghiu Alice Valeria

2. Capdefier Ion

12. Iacob Oana Elena

3. Ştefan Cristina

13. Marcu Nicu

b) membri supleanţi:

14. Preda Florin

1. Robu Sorin Adrian

15. Dudaş Doru Petru

2. Jurebie Daniela Magdalena

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.