MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 398/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 398         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 14 iunie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

404. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Centrului 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Cazărmi „Anghel Saligny”

 

405. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

406. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

407. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

408. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

409. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

410. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

411. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

412. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului „Centrala electrică Paroşeni”

 

413. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea  dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, şi a Protocolului adiţional la acesta, semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011

 

414. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian „DANUBE-FAB”, semnat la Bruxelles la 12 decembrie 2011

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 315 din 29 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 323 din 29 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Decizia nr. 384 din 26 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2, alin. 4 pct. 3 şi alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

186. - Decizie a preşedintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii privind modificarea Procedurii de implementare a Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii nr.147/2012

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

1. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la data de 13 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Centrului 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Cazărmi „Anghel Saligny”

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Centrului 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Cazărmi „Anghel Saligny”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 404.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 441/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Susanu Otilia, judecător la Curtea de Apel laşi, delegată în funcţia de preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori a acestei instanţe, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 405.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor ari. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Bejenaru Daniela, judecător la Tribunalul Harghita, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 406.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 470/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Voicilă Virgil, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 407.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c)5 art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Apostu Florin Nicuşor, prim-procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, se eliberează din funcţie ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 408.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 442/2012,

 

Preşedintele României decretează )62012

 

Articol unic. - La data de 15 iulie 2012, domnul Butnaru Neculai, procuror şef Secţie judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul laşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 409.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Velescu Mircea Stelian, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 410.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 444/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Popescu Valentin, vicepreşedintele Judecătoriei Petroşani, se eliberează din funcţie ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 411.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului „Centrala electrică Paroşeni”

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 41 din 18 aprilie 2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului „Centrala electrică Paroşeni” şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 412.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, şi a Protocolului adiţional la acesta, semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 40 din 18 aprilie 2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supun spre ratificare Parlamentului Protocolul de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, şi Protocolul adiţional la acesta, semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 413.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian „DANUBE-FAB”, semnat la Bruxelles la 12 decembrie 2011

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 39 din 11 aprilie 2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul dintre România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian „DANUBE-FAB”, semnat la Bruxelles la 12 decembrie 2011, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 12 iunie 2012.

Nr. 414.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 315

din 29 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 24.917/3/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 522D/2011.

La apelul nominal se prezintă personal Tudor Stomff, autor al excepţiei, lipsă fiind părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia.

În acest sens, susţine că reglementarea criticată instituie o discriminare gravă între părţi, prin introducerea unui regim juridic distinct între persoanele care au dreptul de a ataca dispoziţia sau decizia emisă în baza Legii nr. 10/2001 şi terţi, apreciind că trebuie avută în vedere natura actului juridic şi nu calitatea persoanei. De asemenea, susţine că se încalcă principiul liberului acces la justiţie, deoarece terţele persoane nu au posibilitatea de a ataca dispoziţia sau decizia de restituire decât pe calea dreptului comun şi nu în cadrul legii speciale. Depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 1.475/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 24.917/3/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate Intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Tudor Stomff  într-o cauză având ca obiect o acţiune în anulare a unor dispoziţii de restituire ale Primarului Municipiului Bucureşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, dacă sunt interpretate de instanţă în sensul că numai persoanele trecute în dispozitivul deciziei de restituire pot ataca acest act, iar intervenientului nu i se dă dreptul să îşi apere interesul legitim vătămat de o autoritate publică prin emiterea unei dispoziţii de restituire a unui imobil asupra căruia se revendică în instanţă, de către o altă persoană, un drept real patrimonial

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu face decât să reglementeze cadrul desfăşurării fazei judiciare a procedurii privind restituirea imobilelor care fac obiectul legii speciale de reparaţie. Aşa fiind, apreciază că art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu îngrădeşte accesul liber la justiţie şi nici nu limitează posibilitatea autorului excepţiei de a solicita anularea actului prin care i s-a produs o pretinsă vătămare a unui drept al său, întrucât terţele persoane au deschisă calea dreptului comun pentru atacarea în justiţie a unui act juridic. Pentru aceleaşi considerente, instanţa arată că aceste prevederi nu contravin nici art. 44 referitor la garantarea dreptului de proprietate şi art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 1995, astfel cum au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

Textul de lege criticat prevede că „Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire in natură poate fi atacată de persoana care se pretinde Îndreptăţită ia secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel”.

Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând excepţia, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. Tot astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în decizia de principiu pronunţată în Cauza Goider contra Regatului Unit al Marii Britanii, 1975, că dreptul la instanţă nu este un drept absolut; statele sunt libere să stabilească condiţionări ale acestuia, fără însă să aducă atingere substanţei dreptului.

În acest context, prin Decizia nr. 1.475 din 11 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011, Curtea a constatat că, „în condiţiile îi care decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării ori a cererii de restituire priveşte interesele legitime ale persoanelor care se pretind îndreptăţite, în vederea recuperării bunurilor care le-au aparţinut şi care au fost preluate abuziv de stat, numai acestea justifică un interes şi, implicit, calitatea procesuală activă în declanşarea controlului judiciar de legalitate al respectivelor hotărâri.”

Aşa fiind, prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 nu fac altceva decât să reglementeze cadrul desfăşurării fazei judiciare a procedurii privind restituirea imobilelor care fac obiectul legii reparatorii.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că lărgirea acestui cadru procesual, sub aspectul persoanelor care pot avea calitate procesuală activă, echivalează cu o completare a legii pe calea controlului de constituţionalitate, operaţiune care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private şi nici celor referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

De altfel, Curtea observă că, de fapt, autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat din modalitatea de interpretare şi aplicare a acestei reglementări de către instanţa de judecată, în cauza concretă dedusă judecăţii, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 24.917/3/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

. Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 323

din 29 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Mircea Vlăduţ, Maria Vlăduţ, Mihai Vlăduţ şi Gheorghe Ciorogaru în Dosarul nr. 1.930/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 502D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, apreciind că autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.930/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, excepţie ridicată de Mircea Vlăduţ, Maria Vlăduţ, Mihai Vlăduţ şi Gheorghe Ciorogaru într-o cauză având ca obiect o ieşire din indiviziune.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile criticate sunt sumare, incomplete şi precare, întrucât legiuitorul, „după abrogarea dispoziţiei care impunea suspendarea judecăţii până la soluţionarea excepţiei, nu a stabilit modul de desfăşurare a judecăţii, care nu poate continua având ca temei legal un articol susceptibil a fi declarat neconstituţional.”

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că, „atâta vreme cât legea nu impune suspendarea, judecata continuă, partea putând uza de dispoziţiile art. 322 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură civilă.”

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului.

Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul conţinui:

„(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”

Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei.

Examinând excepţia, Curtea constată că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci deduc contrarietatea textului de lege criticat cu normele constituţionale invocate, pornind de la o omisiune legislativă.

Astfel, Curtea reţine că aceştia susţin că prevederile de lege criticate sunt sumare, incomplete şi precare, întrucât legiuitorul, după abrogarea dispoziţiei care impunea suspendarea judecăţii până la soluţionarea excepţiei, „nu a stabilit modul de desfăşurare a judecăţii, care nu poate continua având ca temei legal un articol susceptibil a fi declarat neconstituţional,”

În acest context, faţă de susţinerea autorilor excepţiei, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri râmase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, în situaţia în care, „după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare.”

De asemenea, şi potrivit art. 4082 alin. 1 din Codul de procedură penală, „Hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii, dacă soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate in sesizare.”

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicata de Mircea Vfăduţ, Maria Vlăduţ, Minai VJăduţ şi Gneorcjhe Crorugaru în Dosarul nr. 1.930/300/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 384

din 26 aprilie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2, alin. 4 pct. 3 si alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2, alin. 4 pct. 3 şi alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Loredana Mihaela Simedre în Dosarul nr. 10.982/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.044D/2011.

La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, constatându-se lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost ilegal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, prezentând situaţia de fapt a speţei şi arătând totodată că nu au fost respectate termenele procedurale de către instanţa de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că sunt norme de procedură şi nu sunt de natură a afecta prevederile constituţionale invocate, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 13.849/2011 din 4 august 2011, pronunţată în Dosarul nr. 10.982/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2, alin. 4 pct. 3 şi alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Loredana Mihaela Simedre într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale întrucât încheierea prin care se încuviinţează executarea silită se dă fără citarea părţilor, astfel încât debitorul nu are posibilitatea de a se apăra împotriva acestei cereri a creditorului.

De asemenea, arată că, la momentul introducerii cererii de încuviinţare a executării silite, creditorul şi executorul judecătoresc ar trebui să dovedească caracterul cert şi lichid al creanţei urmărite, ori, dacă ar fi fost constatată, s-ar fi putut dovedi încă de la momentul încuviinţării executării silite faptul că, în ce priveşte creanţa din titlul executoriu, aceasta nu îndeplineşte calităţile cerute de lege, respectiv nu era certă şi nici lichidă. Or, textul de lege, în opinia autoarei, este incorect formulat şi lasă loc la interpretări, astfel încât este posibilă încuviinţarea executării silite cu privire la o creanţă care nu este certă, astfel cum este şi în speţa de faţă.

Totodată, consideră că este afectat şi echilibrul procesual dintre părţi, golind de conţinut normele imperative din Constituţie, îngreunând, în mod sistematic, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3731 alin. 2, alin. 4 pct. 3 şi alin. 5 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

„Instanţa de executare încuviinţează executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviinţare a executării silite. [...]

Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă: [...]

3. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;[,.,}

încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 24 care consacră dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi” şi art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, este menţionat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Asupra prevederilor criticate Curtea s-a mai pronunţat, în acest sens fiind, spre exemplu. Decizia nr. 1.548 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau Decizia nr. 812 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010.

Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate instituie reguli speciale de procedură privind exercitarea căilor de atac. Raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală. Astfel, creditorul este lipsit de interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare, care este o procedură contencioasă, în cadrul căreia se administrează probe cu respectarea principiului contradictorialităţii ce guvernează procesul civil.

Or, Curtea a reţinut că procedura încuviinţării executării silite este o procedură necontencioasă, în cadrul căreia instanţa de executare competentă verifică doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 3731 din Codul de procedură civilă, fiind guvernată de regulile prevăzute de art. 331 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Prevederile art. 3731 din Codul de procedură civilă în integralitatea lor nu pot fi interpretate şi aplicate în mod izolat, ci numai coroborate cu celelalte dispoziţii procedurale privind executarea silită, astfel că, în cazul încuviinţării executării silite, debitorul are dreptul să formuleze contestaţie la executare, în condiţiile art. 399 şi următoarele din Codul de procedură civilă, unde îşi poate formula toate apărările pe care înţelege să se sprijine, astfel încât şi din această perspectivă dreptul la apărare nu este încălcat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

2. În ceea ce priveşte susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia textul de lege criticat este incorect formulat şi lasă loc la interpretări, astfel încât este posibilă încuviinţarea executării silite cu privire la o creanţă care nu este certă, astfel cum este şi în speţa de faţă, Curtea observă că acestea sunt probleme ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale. Este atributul exclusiv al instanţei de judecată să stabilească dacă, în cauza dedusă judecăţii, încuviinţarea silită s-a făcut cu respectarea condiţiilor cerute de lege, respectiv dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. {4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2, alin, 4 pct. 3 şi alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Loredana Mihaela Simedre în Dosarul nr. 10.982/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 aprilie 2012.

 

PREŞEDINTE,

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

AGENŢIA PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTELOR ŞI PROGRAMELOR PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII

 

DECIZIE

privind modificarea Procedurii de implementare a Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii nr. 147/2012

 

Având în vedere prevederile anexei nr. 3/3504/16 la Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 lit a) din Hotărârea Guvernului nr. 65/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, republicată, precum şi ale art. 230 lit. u) din Legea nr. 71 /2Q11 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 65/2009, republicată,

preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii emite prezenta decizie.

Art. I, - Procedura de implementare a Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii nr. 147/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 şi 331 bis din 16 mai 2012, se modifică după cum urmează:

- La punctul 7 subpunctul 7.2, litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) evaluarea planurilor de investiţii de către UCSEC din cadrul Agenţiei în termen de 40 de zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la lit. a). Se vor evalua toate planurile de investiţii (anexa nr. 8) care au fost admise din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii, în ordinea înscrierii în Program. Pentru a fi declarat admis la finanţare, planul de investiţii trebuie să obţină în urma evaluării minimum 75 de puncte conform grilei de evaluare (anexa nr. 14). Finanţarea planurilor de investiţii se va face în ordinea punctajului obţinut în urma evaluării şi în limita bugetului alocat. La punctaje egale va prevala numărul de înregistrare on-line, conform principiului «primul venit - primul servit».”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii,

Răzvan Ioan Taraş

 

Bucureşti, 31 mai 2012.

Nr. 186.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la data de 13 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

1. UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA

2. UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ

3. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

4. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PNL MEHEDINŢI

5. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PNL VÂLCEA

6. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PC VÂLCEA

7. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PNL BRĂILA

8. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PC DOLJ

9. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PNL GRĂDIŞTEA

10. ALIANŢA ELECTORALA PSD + PNL FUNDENI

11. ALIANŢA ELECTORALĂ PSD + PNL ARGEŞ

12. UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ CLUJ PNL+ PSD

13. CANDIDAŢI INDEPENDENŢI

 

Nr. crt.

Judeţ

Localitate

Nume şi prenume

Funcţie

1

Dolj

Mischii

Olteanu Mircea

consilier local

2

Gorj

Bărbăteşti

Gheban Alexandru

consilier local

3

Gorj

Negomir

Iosu Benonii Viorel

consilier local

4

Gorj

Bălăneşti

Paraschiv Emil

consilier local

5

Gorj

Fărcăsesti

Popescu Eleonor

consilier local

6

Gorj

Săuleşti

Andrei Nicolae

consilier local

7

 Vâlcea

Perişani

Stancu Vasile

consilier local

8

 Vâlcea

Otesani

Deaconu Ion

primar

9

Vâlcea

Tetoiu

Ştefănescu Aurel

consilier local

10

Galaţi

Beresti-Meria

Munteanu Fanică

consilier local

11

Galaţi

Bereşti-Meria

Sfârlea Adrian Vasile

primar

12

Galaţi

Piscu

Pană P. Dumitrache

primar, consilier local

13

Galaţi

Piscu

Ştefan M. Gheorghe

consilier local

14

 Buzău

Buzău

Cucu Vasile

consilier local

15

Galaţi

Barcea

Popa Margareta

primar

16

Galaţi

Cudalbi

Gradea Petrache Ion

consilier local

17

 Constanţa

Lumina

Mina Ionel

consilier local

18

Vrancea

Vânători

Lupu Neculai

consilier local

19

 Vrancea

Vânători

Nica Costică

consilier local

20

 Vrancea

Vânători

Butuceanu Gheorghe

consilier local

21

 Vrancea

Vânători

Lupu Ionel

primar

22

 Maramureş

Cavnic

Bognovschi Gheorghe-Simion

primar

23

Maramureş

Cavnic

Bognovschi Gheorghe-Simion

consilier local

24

Bistriţa-Năsăud

Negrileşti

Zinveli Dumitru

consilier local

25

Bihor

Salonta

Butcă Dinu-Cristian Ioan

consilier local

26

Sălaj

Şimleul Silvaniei

Hanis Geza

consilier local

27

Cluj

Floreşti

Weber Zoltán Arpad

consilier local

28

Cluj

Moldoveneşti

Valentini Attila

consilier local

29

Cluj

Apahida

Secară Cristian

consilier local

30

Satu Mare

Satu Mare

BoerAdam

consilier local

31

 Cluj

Feleacu

Băieş Augustin

consilier local

32

 Maramureş

Poienile de sub Munte

Popovics Vasile

consilier local

33

 Maramureş

Poienile de sub Munte

Cârpa Ioan

consilier local

34

 Vâlcea

Dănicei

Pirneci Dumitru

primar

35

 Bacău

Sărata

Jigău Ioan

consilier local

36

 Bacău

Oneşti

Vicol Gheorghe

primar

37

 Neamţ

Vânători

Topliceanu Veronica

consilier local

38

 Neamţ

Pipirig

Afetelor Ioan

consilier local

39

 Botoşani

Sendriceni

Dohotariu Marin

primar, consilier local

40

Iaşi

Probota

Butuc Ioan

consilier local

41

 Suceava

Pârteştii de Jos

Andrieş Cătălin

consilier local

42

 Neamţ

Ion Creangă

Cujbă Neculai

consilier local

43

 Suceava

Todireşti

Bosancu Aurel

consilier local

44

Iaşi

Podu Iloaiei

Zero Florin

consilier local

45

 Neamţ

Pipirig

Corduneanu Gheorghe

consilier local

46

Iaşi

Vlădeni

Tătaru Vasile

consilier local

47

 Vaslui

Bunesti

Pivniceru Felicia

consilier local

46

 Mureş

Păsăreni

Szocs Ladislau

primar

49

 Mureş

Păsăreni

Szocs Ladislau

consilier local

50

 Mureş

Saschiz

Vaidasigan Teodor

consilier local

51

 Braşov

Recea

Cristian Ioan

consilier local

52

 Harghita

Cozmeni

Abraham Atila

consilier local

53

 Harghita

Cozmeni

Tanko losif

consilier local

54

 Mureş

Lunca

Ceteraş Calin Gabriel

consilier local

 

55

 Harghita

Gheorgheni

Csergo Otto

consilier local

56

 Braşov

Săcele

Lungu I. Constantin

consilier local

57

 Braşov

Săcele

Lungu I. Constantin

primar

58

 Mureş

Ungheni

Berţa Ioan

primar

59

 Covasna

Reci

Izsak Ilona

consilier local

60

 Sibiu

Bârghiş

lezsenszki Andrei

consilier local

61

 Harghita

Secuieni

Bokor Tibor

primar

62

Alba

Lupşa

Căbulea Nicolae

consilier local

63

Alba

Câmpeni

Berindei Marius

consilier local

64

 Harghita

Remetea

Papp Mihai

consilier local

65

Alba

Roşia Montană

Blajan Marcu

consilier local

66

 Harghita

Mihăileni

Tanco Gavril

consilier local

67

 Harghita

Ciceu

Gyorfi Andrei

consilier local

68

 Harghita

Ciceu

Reszeg Attila

consilier local

69

 Harghita

Ciceu

Kelemen Gabor

consilier local

70

 Harghita

Cârţa

Farkas Jozsef

consilier local

71

 Harghita

Cârţa

Farkas Jozsef

primar

72

 Harghita

Dârjiu

Denes Tibor Attila

consilier local

73

 Harghita

Mugeni

Balogh Alpar

consilier local

74

 Harghita

Mugeni

Teglas Zoltán

consilier local

75

 Sibiu

Alma

Boian Ioan

consilier local

76

 Braşov

Lisa

Gavrilă Gheorghe

consilier local

77

 Braşov

Vama Buzăului

Chirilas Tiberiu

consilier local

78

 Braşov

Vama Buzăului

Ionescu Alexandru Constantin

consilier local

79

 Braşov

Vama Buzăului

Bordaş Ciprian Crinu

consilier local

80

 Braşov

Moieciu

Preda Cosmin Nicolae

consilier local

81

 Mureş

Hodac

Fărcaş Aurel Vasile

consilier local

82

 Braşov

Bunesti

Cazan Mihai

consilier local

83

 Braşov

Prejmer

Şerban Sorin

consilier local

84

 Covasna

Dobârlău

Măgheran Gheorghe

consilier local

85

 Braşov

Moieciu

Jinga Ionel

consilier local

86

 Covasna

Zăbala

Toth Andras

consilier local

87

 Braşov

Săcele

Teaca Dobros Mihail

consilier local

88

 Braşov

Săcele

Şerban Râul Vaier

consilier local

89

 Sibiu

Brateiu

Moldovan Gheorghe

consilier local

90

 Braşov

Lisa

Moga Marcel Ioan

consilier local

91

 Sibiu

Bârghiş

Krafft Georg

consilier local

92

Alba

Sebeş

Fratilă Dan Sebastian

consilier local

93

 Covasna

Bre teu

Pali Janos

consilier local

94

 Sibiu

Cristian

Ghişoiu Ion

consilier local

95

 Covasna

Brăduţ

Gaspar Anton

consilier local

96

 Sibiu

Bârghiş

Cioca Nicolae

primar

97

 Sibiu

Bârghiş

Ciocănea Ioniţă

consilier local

98

 Sibiu

Bârghiş

Moga Florin Alexandru

consilier local

99

 Braşov

Râşnov

Benga George Marian

consilier local

100

 Harghita

Lupeni

Marton Csaba

consilier local

101

 Sibiu

Cârţişoara

Boşcă Viorel

consilier local

102

 Sibiu

Şelimbăr

Maricuţa Ioan Daniel

primar

103

 Braşov

Codlea

Vlădău Nicolae

consilier local

104

Sibiu

Cârţa

Mihalţan Adrian Ioan

consilier local

105

 Covasna

Covasna

Domahazi Janos

consilier local

106

 Harghita

Miercurea-Ciuc

Csibi Bârna

consilier local

107

 Harghita

Gheorgheni

Kiss Karoly

consilier local

108

 Covasna

Covasna

Manto Gyorgy

consilier local

109

 Mureş

Nadeş

Mocanu Vasile

consilier local

 

Bucureşti, 13 iunie 2012.

Nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.