MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 379/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 379         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 6 iunie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 210 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

22. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei de aprobare a Metodologiei pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

 

102. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului privind desemnarea Societăţii Comerciale „Societatea de Certificare ICECON CERT” - SRL. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 210

din 13 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) şi Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Anca Maria Galiceanu în Dosarul nr. 49.686/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.043D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.221 D/2011, nr. 1.249D/2011, nr.  1.250D/2011, nr. 1.251 D/2011, nr. 1.299D/2011 şi nr. 1.553D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, excepţie ridicată de Mariea Mincu, Doina Chiriţescu, Irina Ghidrăşeanu, Maria Cişmigiu, Constanţa Dincă şi Mihaela Cojocaru Oprea în dosarele nr. 50.437/3/2010, nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 51.955/3/2010 şi nr. 55.217/3/2010 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale,

La apelul nominal se prezintă personal Doina Chiriţescu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.252D/2011, nr. 1.253D/2011, nr. 1.398D/2011, nr. 1.551 D/2011 şi nr. 1.552D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) şi Legea nr. 119/2010, excepţie ridicată de Aurelia Berea, Ilie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru şi Anca Ileana Gavrilescu în dosarele nr. 51.453/3/2010, nr. 50.101/3/2010, nr. 54.426/3/2010, nr. 51.990/3/2010 şi nr. 52.504/3/2010 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal Ilie Radu şi Anca Ileana Gavrilescu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.043D/2011, nr. 1.221 D/2011, nr. 1.249D/2011-nr. 1.253D/2011, nr. 1.299D/2011, nr. 1.398D/2011 şi nr. 1.551 D/2011- 1.553D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Părţile prezente sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.221 D/2011, nr. 1.249D/2011-nr. 1.253D/2011, nr. 1.299D/2011, nr. 1.398D/2011 şi nr. 1.551 D/2011-1.553D/2011 la Dosarul nr. 1.Q43D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente.

Doina Chiriţescu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi depune note scrise în susţinerea acesteia.

Ilie Radu arată că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât intrarea lor în vigoare nu a fost anunţată, astfel că cei cărora li se aplică aceste dispoziţii nu au putut lua cele mai bune decizii cu privire la obţinerea dreptului la pensie. Astfel, arată că, dacă ar fi ştiut că aceste dispoziţii se vor aplica şi celor care aveau deschis deja dreptul la pensie, nu ar fi optat pentru pensionarea anticipată.

Anca Ileana Gavrilescu solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulată în motivarea scrisă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 50.437/3/2010, încheierile din 21 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010 şi nr. 54.161/3/2010, încheierea din 14 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 51.955/3/2010 şi Sentinţa civilă nr. 9.120 din 24 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 55.217/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Mariea Mincu, Doina Chiriţescu, Constanţa Dincă, Irina Ghidrăşeanu, Maria Cişmigiu şi Mihaela Cojocaru Oprea cu prilejul soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a pensiei.

Prin încheierea din 9 august 2011, pronunţată în Dosarul nr. 49.686/3/2010, încheierile din 10 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 51.453/3/2010 şi nr. 50.101/3/2010, încheierea din 15 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 54.426/3/2010 şi încheierile din 28 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 51.990/3/2010 şi nr. 52.504/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Anca Maria Galiceanu, Aurelia Berea, IIie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru şi Anca Ileana Gavrilescu cu prilejul soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 146 din Constituţie, respectiv înainte de expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 din Legea nr. 47/1992, termen necesar exercitării dreptului de a formula obiecţii de neconstituţionalitate. De asemenea, arată că dreptul la pensie, inclusiv categoria de pensie, constituie o creanţă asupra statului, astfel că orice atingere adusă acestora este de natură să încalce principiul constituţional al garantării creanţelor asupra statului. Totodată, arată că acordarea pensiilor de serviciu a fost justificată de necesitatea corectării inechităţilor determinate de condiţiile speciale în care şi-au desfăşurat activitatea anumite categorii socioprofesionale, iar prin înlăturarea acestui tip de pensie se revine la situaţia inechitabilă anterioara. Actul normativ criticat este în acelaşi timp retroactiv, întrucât determină schimbarea categoriei pensiei şi micşorarea cuantumului acesteia stabilite potrivit legislaţiei anterioare. Totodată, prevederile Legii nr. 119/2010 sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd beneficiul recalculării pensiei cu păstrarea în plată a cuantumului mai avantajos, aşa cum dispune art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 pentru celelalte categorii de pensionari. De asemenea, aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 s-a făcut diferit, utilizându-se procedee diferite de recalculare a pensiei.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a exprimat puncte de vedere diferite cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Astfel, în dosarele nr. 52.504/3/2010, nr. 51.990/3/2010, nr. 50.101/3/2010 şi nr. 51.453/3/2010, instanţa de judecată a arătat că aspectele de neconstituţionalitate invocate sunt identice cu cele susţinute de contestatori (autorii excepţiei) în motivarea fondului contestaţiei, astfel că, pentru a evita o antepronunţare, instanţa se va abţine de la a-şi expune punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

În Dosarul nr. 55.217/3/2010, însă, instanţa a respins contestaţia formulată de Mihaela Cojocaru Oprea, pronunţându-se asupra aspectelor privind conformitatea dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile internaţionale invocate şi în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate.

În dosarele nr. 55.208/3/2010, nr. 51.955/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 50.437/3/2010 şi nr. 54.426/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a arătat că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, în timp ce în Dosarul nr. 49.686/3/2010 s-a exprimat în sensul temeiniciei acesteia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 sunt constituţionale şi invocă, de asemenea, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind proprietatea privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 136 alin. (5) prin care se arată că proprietatea privată este inviolabilă şi art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale. De asemenea, invocă dispoziţiile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorii excepţiei au mai constituit obiect al analizei instanţei de contencios constituţional.

Astfel, analizând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă aduse Legii nr. 119/2010 raportate la prevederile art. 146 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 14 decembrie 2011, a reţinut ca, deşi” Preşedintele României a promulgat legea criticată pentru neconstituţionalitate, titularii dreptului de sesizare aveau dreptul şi posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării, iar „încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, lege care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional”.

Cât priveşte critici le de neconstituţionalitate intrinsecă a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în mod principial, că textele de lege criticate, conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie fada praeterita.

Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa. eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a observat că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferenţieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie.

Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

Curtea a arătat, în privinţa pretinsei încălcări a art. 47 din Constituţie, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, şi anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, şi anume optica legiuitorului şi resursele financiare ale statului care pol fi alocate în această direcţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 nu s-a făcut uniform pentru toţi pensionarii, aceasta nu vizează aspecte de neconstituţionalitate, ci numai probleme de aplicare a legii, de competenţa instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, având în vedere susţinerile referitoare la caracterul intempestiv al legii criticate, Curtea reţine ca niciun text constituţional nu obligă autoritatea legiuitoare să îşi anunţe intenţiile sale legislative anterior adoptării actelor normative.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,1

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Anca Maria Galiceanu, Mariea Mincu, Doina Chiriţescu, Irina Ghidrăşeanu, Maria Cişmigiu, Mihaela Cojocaru Oprea, Constanţa Dincă, Ilie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru, Anca Ileana Gavrilescu şi Aurelia Berea în dosarele nr. 49.686/3/2010, nr. 50.437/3/2010, nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 51.955/3/2010, nr. 55.217/3/2010, nr. 50.101/3/2010, nr. 54.426/3/2010, nr. 51.990/3/2010, nr. 51.453/3/2010 şi nr. 52.504/3/2010 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURTII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 


1 A se vedea opinia separată de a Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

de aprobare a Metodologiei pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. I) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă: Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.078/2003 privind aprobarea Criteriilor şi metodelor pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 339/2004 privind aprobarea duratelor reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 22 martie 2004, şi Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 311/2005 pentru aprobarea documentelor suplimentare privind aplicarea Criteriilor şi metodelor pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.078/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 aprilie 2005, cu modificările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare in Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

 

Bucureşti, 25 mai 2012.

Nr. 22.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale are ca scop fundamentarea şi stabilirea:

a) preţurilor reglementate din sectorul gazelor naturale, la care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale, denumite în continuare preţuri finale reglementate;

b) tarifelor reglementate pentru serviciile de transport al gazelor naturale printr-un sistem de transport, denumite în continuare tarife de transport;

c) tarifelor reglementate pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale în depozite subterane, denumite în continuare tarife de înmagazinate;

d) tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie a gazelor naturale prin sistemele de distribuţie, denumite în continuare tarife de distribuţie.

Art. 2. - (1) Preţurile finale reglementate reprezintă preţurile la care este realizată furnizarea reglementată pentru consumatorul final pentru o cantitate de gaze naturale cu un conţinut energetic echivalent cu 1 MWh, gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale, prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 1 iulie 2008, cu modificările ulterioare.

(2) Preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pentru fiecare titular al licenţei de furnizare, pentru întreaga arie de distribuţie deservită în calitate de operator licenţiat al sistemului de distribuţie ori pentru zonele delimitate unde întreprinderea afiliată deţine licenţă de distribuţie a gazelor naturale şi pentru fiecare categorie de consumatori în funcţie de consumul anual şi de tipul sistemelor prin care se realizează furnizarea gazelor naturale. În funcţie de cantitatea şi calitatea datelor de fundamentare oferite de titularii licenţei de furnizare, precum şi în funcţie de dezvoltarea pieţei interne a gazelor naturale şi întărirea competiţiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, va putea lua în considerare oportunitatea stabilirii de preţuri finale reglementate diferenţiate pe unităţi administrativ-teritoriale mai restrânse (judeţ, localităţi) din aria de distribuţie deservită de acelaşi operator licenţiat şi/sau pe sisteme omogene de distribuţie.

(3) Preţurile finale reglementate, la care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale, acoperă toate costurile implicate de asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final care nu îşi exercită drepturile ce decurg din calitatea de consumator eligibil şi alege astfel să încheie un contract de furnizare în regim reglementat.

(4) Preţul final reglementat acoperă atât costurile aferente achiziţionării şi comercializării gazelor naturale ca marfă în sine, cât şi toate costurile aferente serviciilor de transport, înmagazinare şi distribuţie necesare ca gazele naturale să ajungă de la furnizor la consumatorul final.

(5) Preţurile finale reglementate nu includ accize şi TVA.

Art. 3. - (1) Tarifele de transport reprezintă contravaloarea serviciilor de transport prestate pentru rezervarea capacităţii de transport şi pentru utilizarea sistemului de transport pentru o cantitate de gaze naturale cu un conţinut energetic echivalent cu un MWh, gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale prevăzute în Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu modificările ulterioare.

(2) Tarifele de transport se stabilesc diferenţiat pentru fiecare titular al licenţei de transport şi pentru fiecare sistem de transport operat de acesta, în funcţie de caracteristicile tehnice şi regimul de exploatare ale fiecărui sistem de transport.

(3) Tarifele de transport nu includ contravaloarea lucrărilor de execuţie a instalaţiilor de racordare la sistemul de transport care nu au fost cuprinse în Programul anual de dezvoltare al SNT conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, a Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a Regulamentului privind accesul la conductele de alimentare din amonte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 2 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Veniturile realizate de titularul licenţei de transport din tarifele de racordare la sistemul de transport sunt considerate excluse din veniturile reglementate, iar costurile aferente sunt excluse din costurile recunoscute de ANRE pentru activitatea reglementată de transport al gazelor naturale. În acest caz, vor fi luate în considerare doar costurile legate de menţinerea în stare de funcţionare şi în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de racordare, costuri care sunt permise şi recunoscute în veniturile reglementate ale operatorilor licenţiaţi de transport.

(4) Tarifele de transport nu includ TVA.

Art. 4. - (1) Tarifele de înmagazinare - contravaloarea serviciilor prestate pentru rezervarea capacităţii de înmagazinare şi pentru utilizarea depozitului subteran pentru o cantitate echivalentă cu un MWh gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale prevăzute în Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu modificările ulterioare, pentru un ciclu complet de înmagazinare.

(2) Tarifele de înmagazinare se stabilesc diferenţiat pentru fiecare titular al licenţei de înmagazinare.

(3) Tarifele de înmagazinare nu includ TVA

Art. 5. - (1) Tarifele de distribuţie - contravaloarea serviciilor de distribuţie prestate pentru rezervarea capacităţii de distribuţie şi pentru utilizarea sistemului de distribuţie pentru o cantitate echivalentă cu un MWh gaze naturale aflate în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale prevăzute în Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu modificările ulterioare.

(2) Tarifele de distribuţie se stabilesc diferenţiat pentru fiecare operator licenţiat, pentru întreaga arie de distribuţie deservită, pe categorii de consumatori în funcţie de consumul anual şi de caracteristicile tehnice şi regimul de exploatare ale fiecărui sistem de distribuţie.

În funcţie de cantitatea şi calitatea datelor de fundamentare oferite de operatorii licenţiaţi de distribuţie, precum şi în funcţie de dezvoltarea pieţei interne a gazelor naturale şi întărirea competiţiei, ANRE va lua în considerare oportunitatea stabilirii de tarife de distribuţie diferenţiate pe unităţi administrativ-teritoriale mai restrânse (judeţ, localităţi) din aria de distribuţie deservită de acelaşi operator licenţiat şi/sau pe sisteme omogene de distribuţie.

(3) Tarifele de distribuţie nu includ contravaloarea lucrărilor de execuţie a branşamentelor realizate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.043/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a operaţiilor de debranşare şi/sau rebranşare a consumatorilor. Veniturile realizate de operatorii licenţiaţi din tarifele de racordare sunt considerate excluse din veniturile reglementate, iar costurile aferente sunt excluse din costurile recunoscute de ANRE. În acest caz, vor fi luate în considerare doar costurile legate de menţinerea în stare de funcţionare şi în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de racordare, costuri care sunt permise şi recunoscute în veniturile reglementate ale operatorilor licenţiaţi de distribuţie.

(4) Tarifele de distribuţie nu includ TVA.

 

CAPITOLUL II

Definirea perioadelor de reglementare

 

Art. 6. - (1) Perioada de reglementare reprezintă intervalul de timp pe parcursul căruia ANRE reglementează venitul pe care un titular de licenţă este îndreptăţit să îl realizeze pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate, într-o manieră prudentă, la nivelul acoperirii costurilor aferente unui an al perioadei de reglementare, denumit în continuare venit reglementat.

(2) Determinarea venitului reglementat se realizează pe baza formulelor şi a parametrilor specificaţi în prezenta metodologie.

Art. 7. - Perioada de reglementare pentru oricare dintre activităţile reglementate este de 5 ani, cu excepţia primei perioade de reglementare a cărei durată a fost de 3 ani.

Art. 8. - (1) Pentru titularii de licenţă care desfăşoară activităţi reglementate ta data publicării prezentei metodologii se stabilesc următoarele date de începere a perioadei de reglementare:

a) pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale - 1 aprilie;

b) pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin sistemul naţional de transport - 1 iulie;

c) pentru activităţile de distribuţie şi de furnizare a gazelor naturale - 1 ianuarie.

(2) Pentru primul an al celei de-a treia perioade de reglementare, stabilirea şt aprobarea venitului total, respectiva venitului total unitar, se va realiza:

a) pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale - la data de 1 octombrie 2012;

b) pentru activităţile de distribuţie şi de furnizare a gazelor naturale - la data de 1 iulie 2013.

(3) Pentru primul an al celei de-a treia perioade de reglementare, până la aprobarea noului venit total, respectiva venitului total unitar aferent activităţilor de înmagazinare subterană, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale, tarifele reglementate în vigoare rămân nemodificate. Veniturile nerealizate din această cauză se consideră venituri amânate, perioada şi modalitatea de recuperare a acestora urmând a fi agreate cu fiecare titular de licenţă. Se consideră venit amânat şi valoarea rezultată ca diferenţă dintre costurile de achiziţie determinate pe baza sumei fixe unitare estimate de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată şi costurile cu achiziţia gazelor efectiv realizate şi recunoscute conform prezentei metodologii operatorului care realizează furnizarea reglementată în perioada ianuarie 2013-iunie 2013.

Art. 9. - Pentru titularii de licenţă care nu desfăşoară activităţi reglementate la data publicării prezentei metodologii, precum şi pentru cei licenţiaţi ulterior, perioada de reglementare începe la data începerii activităţii reglementate şi se va încheia odată cu terminarea perioadei de reglementare a celorlalţi titulari de licenţă, prevăzuţi la art. 8, care desfăşoară activitate similară.

 

CAPITOLUL III

Definirea activităţilor reglementate

 

Art. 10. - Activităţile pentru care ANRE stabileşte tarife şi aprobă preţuri reglementate sunt următoarele:

a) transportul gazelor naturale;

b) înmagazinarea subterană a gazelor naturale;

c) tranzitul gazelor naturale;

d) distribuţia gazelor naturale;

e) furnizarea reglementată a gazelor naturale.

 

SECŢIUNEA 1

Transportul gazelor naturale

 

Art. 11. - Transportul gazelor naturale desemnează ansamblul de activităţi si operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de transport pentru sau în legătură cu construcţia, exploatarea, dezvoltarea capacităţilor de transport şi utilizarea acestora.

Art. 12. - (1) Exploatarea capacităţilor de transport desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu întreţinerea, repararea, verificarea, asigurarea securităţii în funcţionare a capacităţii de transport şi altele asemenea.

(2) Exploatarea capacităţilor de transport se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licenţiat privind operarea şi întreţinerea sistemului de transport şi pentru asigurarea funcţionării acestuia în condiţii de siguranţă, inclusiv înlocuirea conductelor magistrale şi a instalaţiilor şi echipamentelor aferente, odată ce acestea au atins durata lor tehnică şi economică de viaţă.

Art. 13. - Dezvoltarea capacităţilor de transport desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu creşterea capacităţii de transport, fie prin mărirea capacităţii de transport pe conductele magistrale existente, fie prin extinderea reţelei de conducte magistrale, dar fără a se referi la racordarea unor noi consumatori la conductele magistrale deja existente.

Art. 14. - (1) Utilizarea sistemului de transport desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de transport pentru sau în legătură cu:

a) preluarea gazelor naturale din perimetrele de producţie, de înmagazinare subterană şi din import;

b) vehicularea gazelor naturale prin intermediul sistemului de transport, între punctele de delimitare ale sistemului de transport;

c) predarea gazelor naturale în punctele de livrare sau la export;

d) măsurarea cantităţilor de gaze naturale în punctele de delimitare;

e) citirea contoarelor/echipamentelor şi/sau sistemelor de măsurare.

(2) Utilizarea sistemului de transport, pe lângă acţiunile şi operaţiunile descrise la alineatul precedent, înglobează şi activităţile şi operaţiunile desfăşurate de operatorul licenţiat pentru sau în legătură cu încheierea şi derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de transport, precum şi toate relaţiile cu clienţii derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licenţiat.

Art. 15. - Sunt considerate activităţi auxiliare utilizării sistemului de transport cele desfăşurate de transportator pentru:

a) dispecerizarea cantităţilor de gaze naturale notificate de utilizatori, prin elaborarea rutelor şi aplicarea regimurilor optime de funcţionare a sistemului de transport şi managementul congestiilor de sistem;

b) asigurarea echilibrului fizic al sistemului de transport şi corelarea continuă a intrărilor şi ieşirilor de gaze naturale în şi din sistem, conform notificărilor utilizatorilor;

c) realizarea schimburilor de gaze între utilizatorii sistemului de transport, depozitarea gazelor naturale în conducte, transportul contrasens al gazelor naturale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Înmagazinarea subterană a gazelor naturale

 

Art. 17. - (1) Exploatarea capacităţilor de înmagazinare subterană desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu întreţinerea, repararea, verificarea, asigurarea securităţii în funcţionare a capacităţii de înmagazinare şi altele asemenea.

(2) Exploatarea capacităţilor de înmagazinare subterană se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licenţiat privind operarea şi întreţinerea sistemului de înmagazinare subterană şi pentru asigurarea funcţionării acestuia în condiţii de siguranţă, inclusiv repararea sondelor şi/sau înlocuirea instalaţiilor şi echipamentelor aferente din subteran sau de suprafaţă.

Art. 18. - Dezvoltarea capacităţilor de înmagazinare desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu creşterea capacităţii de înmagazinare subterană, fie prin mărirea capacităţii de injecţie/extracţie, fie prin construcţia de noi sonde sau altele asemenea.

Art. 19. - (1) Utilizarea capacităţilor de înmagazinare subterană desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu:

a) injecţia gazelor naturale în depozitul subteran;

b) depozitarea şi gestionarea cantităţilor de gaze naturale din depozitul subteran;

c) extracţia gazelor naturale din depozitul subteran.

(2) Utilizarea sistemului de înmagazinare subterană, pe lângă acţiunile şi operaţiunile descrise la alineatul precedent, înglobează şi activităţile, şi operaţiunile desfăşurate de operatorul licenţiat pentru sau în legătură cu încheierea şi derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de înmagazinare subterană, precum şi toate relaţiile cu clienţii derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licenţiat.

Art. 20. - injecţia gazelor naturale în depozitul subteran desemnează activităţi ie şi operaţiuni/e desfăşurate de «iularul licenţei de înmagazinare pentru a asigura preluarea gazelor naturale, măsurarea, tratarea şi vehicularea acestora prin facilităţile de suprafaţă şi introducerea în depozitul subteran.

Art. 21. - Extracţia gazelor naturale din depozitul subteran desemnează activităţile şi operaţiunile desfăşurate de titularul licenţei de înmagazinare pentru a asigura scoaterea gazelor naturale din depozitul subteran, tratarea, vehicularea şi măsurarea acestora prin facilităţile de suprafaţă şi predarea la transportator şi/sau la beneficiar.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Tranzitul gazelor naturale

 

Art. 22. - (1) Tranzitul gazelor naturale desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de tranzit pentru sau în legătură cu transportul prin sistemul naţional de transport şi/sau prin conducte magistrale, peste teritoriul României, al gazelor naturale provenite din alt stat şi destinate unui stat terţ.

(2) Activitatea de tranzit realizată prin sistemul naţional de transport este inclusă în activitatea de transport definită în secţiunea 1 „Transportul gazelor naturale”.

(3) Pentru activitatea de tranzit realizat prin sisteme de transport sau prin conducte magistrale dedicate, destinate exclusiv acestei activităţi, prezenta metodologie nu se aplică. Metodologia de stabilire a tarifului de transport, contractul-cadru de transport şi/sau alte reglementări specifice transportului gazelor naturale prin conducte magistrale dedicate (tranzitul gazelor naturale) vor fi aprobate de AN RE, având la bază propunerile înaintate de operatorul sistemului naţional de transport.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Distribuţia gazelor naturale

 

Art. 23. - Distribuţia gazelor naturale desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de distribuţie pentru sau în legătură cu construcţia, exploatarea şi dezvoltarea capacităţilor de distribuţie şi utilizarea acestora.

Art. 24. - (1) Exploatarea capacităţilor de distribuţie desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu întreţinerea, repararea, verificarea, asigurarea securităţii în funcţionare a capacităţilor de distribuţie şi altele asemenea.

(2) Exploatarea capacităţilor de distribuţie se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licenţiat privind operarea şi întreţinerea sistemului de distribuţie şi pentru asigurarea funcţionării acestuia în condiţii de siguranţă, inclusiv înlocuirea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor şi echipamentelor aferente.

Art. 25. - Dezvoltarea capacităţilor de distribuţie desemnează operaţiunile şi activităţile desfăşurate de titularul licenţei pentru şi/sau în legătură cu creşterea capacităţii de distribuţie, fie prin mărirea capacităţii de distribuţie pe conductele existente, fie prin extinderea reţelelor de distribuţie, fără a se referi însă la branşarea unor noi consumatori la conductele existente sau la separarea acestora.

Art. 26. - (1) Utilizarea sistemului de distribuţie desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate de titularul licenţei de distribuţie pentru sau în legătură cu:

a) preluarea gazelor naturale din perimetrele de producţie, din sistemele de transport sau direct din import;

b) vehicularea gazelor naturale prin intermediul sistemului de distribuţie, între punctele de delimitare ale sistemului de distribuţie;

c) livrarea gazelor naturale la consumatorul final sau la un alt distribuitor;

d) măsurarea cantităţilor de gaze naturale preluate/livrate;

e) citirea contoarelor/echipamentelor şi/sau sistemelor de măsurare.

(2) Utilizarea sistemului de distribuţie, pe lângă acţiunile şi operaţiunile descrise la alineatul precedent, înglobează şi activităţile şi operaţiunile desfăşurate de operatorul licenţiat pentru sau în legătură cu încheierea şi derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de distribuţie, precum şi toate relaţiile cu clienţii derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licenţiat.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Furnizarea reglementată a gazelor naturale

 

Art. 27. - (1) Furnizarea reglementată a gazelor naturale desemnează ansamblul de activităţi şi operaţiuni desfăşurate pentru sau în legătură cu:

a) achiziţia gazelor naturale;

b) comercializarea gazelor naturale către consumatorii finali, pe baza unor contracte-cadru de furnizare şi la preţ reglementat;

c) relaţiile cu clienţii, determinate de încheierea şi derularea contractelor de furnizare.

(2) Pentru consumatorii care nu încheie un contract de cumpărare a gazelor naturale cu clauze şi preţ negociat şi aleg astfel să rămână parte într-un contract comercial încheiat în baza contractului-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, furnizarea se va realiza la preţurile reglementate de ANRE în conformitate cu prezenta metodologie.

 

CAPITOLUL IV

Venitul reglementat

 

Art. 28. - (1) Venitul reglementat reprezintă venitul aferent unui an al perioadei de reglementare, recunoscut şi permis de ANRE unui titular de licenţă, pentru acoperirea costurilor aflate sub controlul managementului titularului de licenţă, necesare desfăşurării activităţii reglementate într-o manieră prudentă.

(2) Venitul reglementat nu acoperă costurile ce nu pot fi controlate şi asupra cărora conducerea titularului de licenţă nu poate acţiona direct pentru creşterea eficienţei activităţii desfăşurate, denumite în continuare costuri preluate direct, reprezentând:

a) contribuţii la fondul de sănătate, la fondurile speciale, altele de aceeaşi natură, aferente fondului de salarii;

b) taxe, impozite, contribuţiile la fonduri speciale, altele asemenea stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

c) redevenţele pentru concesionarea bunurilor aflate în proprietatea publică a statului;

d) redevenţele prevăzute in contractele de concesionare a serviciilor de transport, înmagazinare subterană şi de distribuţie a gazelor naturale şi/sau a bunurilor aferente aflate în proprietatea publică a statului, chiriile prevăzute în contractele de închiriere a bunurilor ce alcătuiesc reţelele de distribuţie, precum şi taxele locale stabilite de autorităţi pentru realizarea serviciilor de distribuţie;

e) alte costuri aflate în afara controlului titularului de licenţă, recunoscute ca atare de ANRE.

Art. 29. - (1) Pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană, venitul este reglementat la nivelul acoperirii costurilor totale aferente unui an al perioadei de reglementare, necesare desfăşurării activităţii reglementate într-o manieră prudentă, denumit în continuare venit reglementat total.

(2) Pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată, venitul este reglementat la nivelul acoperirii costurilor unitare aferente unui an al perioadei de reglementare, necesare desfăşurării activităţii reglementate într-o manieră prudentă, denumit în continuare venit reglementat unitar.

Art. 30. - (1) Pentru activitatea de distribuţie, venitul reglementat unitar în primul an al perioadei de reglementare se determină, pentru flecare operator licenţiat, prin împărţirea venitului de bază aferent activităţii de distribuţie la cantitatea totală estimată a fi distribuită în primul an al perioadei de reglementare.

(2) Pentru activitatea de furnizare reglementată, venitul reglementat unitar în primul an al perioadei de reglementare se determină, pentru fiecare titular de licenţă de furnizare, prin împărţirea venitului de bază aferent activităţii de furnizare reglementată la cantitatea totală estimată a fi furnizată în primul an al perioadei de reglementare.

(3) Cantitatea totală estimată a fi distribuită în primul an al perioadei de reglementare prevăzute la alin. (1), respectiv cantitatea totală estimată a fi furnizată în primul an al perioadei de reglementare prevăzute la alin. (2), se fundamentează de titularul de licenţă. Considerentele care stau la baza fundamentării şi metodele de previzionare utilizate sunt prezentate AN RE odată cu acestea.

Art. 31. - Pe parcursul perioadei de reglementare, venitul reglementat al fiecărui titular de licenţă se ajustează doar pe baza formulelor specifice fiecărei activităţi reglementate şi a parametrilor predefiniţi pentru fiecare titular de licenţă, stabiliţi la începutul perioadei de reglementare.

 

SECŢIUNEA 1

Venitul reglementat în primul an al perioadelor de reglementare

 

Art. 32. - (1) Pentru primul an al fiecărei perioade de reglementare se calculează, pentru fiecare activitate reglementată şi pentru fiecare titular de licenţă, venitul total aferent primului an ai perioadei de reglementare.

(2) Venitul total aferent primului an al perioadei de reglementare include venitul de bază care reprezintă venitul reglementat în primul an al perioadei de reglementare şi costurile preluate direct aferente.

(3) Venitul aferent anului „i” al perioadei de reglementare (x), recunoscut de către ANRE, acoperă costurile aflate sub controlul managementului titularului de licenţă [reprezentând venitul reglementat, aşa cum este definit ia art. 28 alin. (1), şi costurile care nu sunt sub controlul managementului titularului de licenţă (reprezentând costurile preluate directe, aşa cum sunt definite la art. 28 alin. (2)]. Venitul aferent anului „i” al perioadei de reglementare (x) se determină astfel:

a) în cazul activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, la nivelul veniturilor totale, cu următoarea formulă:

 

VAt,ds(x)i = VTt,ds(x)i = VRTt,ds(x)i + CSTt,ds(x)i,

 

unde:

VAt,ds(x)i reprezintă venitul în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VTt,ds (x)i reprezintă venitul total în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VRTt,ds (x)i reprezintă venitul reglementat total în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

CSTt,ds (x)i reprezintă costurile totale preluate direct în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

b) în cazul activităţii de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, la nivelul veniturilor unitare, cu următoarea formulă:

 

VAd,fr(x)i = VUd,fr(x)i = VRUd,fr(x)i + CSUd,fr(x)i,

 

unde:

VAd,rf (x)i reprezintă venitul unitar în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

VUd,rf (x)i reprezintă venitul total unitar în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRUd,rf (x)i reprezintă venitul reglementat unitar în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

CSUd,rf (x)i reprezintă costurile unitare preluate direct în anul „i” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată.

(4) Venitul aferent anului „i” al perioadei de reglementare (x) stă la baza determinării tarifelor pentru anul „i” al perioadei de reglementare (x), pe care titularii de licenţă sunt îndreptăţiţi să le practice în contractele de prestare a serviciilor de transport, de înmagazinare subterană sau de distribuţie, respectiva preţurilor finale reglementate pentru activitatea de furnizare reglementată.

Art. 33. - (1) Venitul de bază acoperă costurile titularului de licenţă necesare desfăşurării, într-o manieră prudentă, a activităţii reglementate în primul an al perioadei de reglementare. Costurile sunt recunoscute de ANRE în conformitate cu principiile şi regulile din prezenta metodologie.

(2) în venitul de bază nu sunt incluse costurile preluate direct.

Art. 34. - (1) Formula generală pentru calculul venitului de bază în primul an al perioadei de reglementare, pentru oricare titular de licenţă şi/sau activitate reglementată, este următoarea:

 

VB(o) = OPEX(o) + RoR * RAB(o) + AR(o) + DV(o),

 

unde:

VB(o) reprezintă venitul de bază, calculat ca venit total necesar titularului de licenţă în primul an al perioadei de reglementare;

OPEX(o) reprezintă cheltuielile operaţionale totale ale titularului de licenţă estimate pentru primul an al perioadei de reglementare;

RoR reprezintă rata reglementată a rentabilităţii, recunoscută de ANRE pentru fiecare activitate reglementată;

RAB(o) reprezintă valoarea reglementată a activelor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale la începutul primului an al perioadei de reglementare, inclusiv capitalul de lucru, recunoscută de ANRE;

AR(o) reprezintă amortizarea reglementată a imobilizărilor corporale şi necorporale, recunoscută de ANRE pentru primul an al perioadei de reglementare;

DV(o) reprezintă componentă de redistribuire între titularul de licenţă şi consumatori a sporului de eficienţă economică realizată pe parcursul precedentei perioade de reglementare. Pentru prima perioadă de reglementare această valoare a fost nulă.

(2) în primul an al fiecărei perioade de reglementare, venitul reglementat se determină pe baza venitului de bază VB(x)1 după următoarele relaţii de calcul:

a) în cazul activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, venitul reglementat total aferent activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, este egal cu venitul de bază calculat pentru respectiva activitate, conform art. 34 alin. (1), astfel:

 

VRTt,ds(x)1=VBt,ds(x)1,

 

unde:

VRTt,ds (x)1 reprezintă venitul reglementat total în primul an „i = 1” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VBt,ds (x)1 reprezintă venitul de bază aferent activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, calculat potrivit art. 34 alin. (1) şi celorlalte prevederi ale metodologiei, pentru perioada de reglementare (x);

b) în cazul activităţilor de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, venitul reglementat unitar este egal cu venitul de bază calculat pentru respectiva activitate, conform art. 34 alin. (1), împărţit la cantitatea totală de gaze naturale estimată a

fi distribuită, respectiv furnizată în primul an al perioadei de reglementare:

 

VRUd,fr (x)1=VBd,fr (x)1/Qd,fr (x)1,

 

unde:

VRUd,fr (x)1 reprezintă venitul reglementat unitar în primul an „i = 1” al perioadei de reglementare (x), pentru activitatea de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată;

VBd,fr (x)1 reprezintă venitul de bază aferent activităţii de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, calculat potrivit art. 34 alin. (1) şi celorlalte prevederi ale metodologiei, pentru perioada de reglementare (x);

Qd,fr (x)1 reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv a fi furnizată în regim reglementat, în primul an „i = 1” ai perioadei de reglementare (x), măsurată la consumator, fără a fi incluse consumurile tehnologice ale operatorului sistemului de distribuţie.

Cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv a fi furnizată în regim reglementat, în primul an „i = 1” al perioadei de reglementare (x), se fundamentează de către operatorul licenţiat de distribuţie, respectiv de către titularul de licenţă care realizează furnizarea reglementată. Prognoza privind cantităţile estimate şi fundamentarea acesteia se înaintează ANRE odată cu înaintarea fundamentărilor privind stabilirea venitului de bază [conform art. 127 alin. (1)]. Estimarea cantităţilor se realizează în condiţiile standard de presiune, temperatură şi de calitate a gazelor naturale prevăzute în Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu modificările ulterioare.

ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului reglementat unitar - VRUd,fr (x)1, cantitatea de gaze naturale - Qd,fr(x)1 să se stabilească de comun acord cu titularul de licenţă.

Art. 35. - (1) Elementele care definesc venitul de bază, pentru oricare dintre perioadele de reglementare, se determină conform regulilor stabilite prin prezenta metodologie şi sunt recunoscute de ANRE la fundamentarea venitului de bază numai în măsura în care respectă aceste reguli.

(2) începând cu a treia perioadă de reglementare, pentru operatorii care desfăşoară activităţi de transport, înmagazinare subterană sau distribuţie a gazelor naturale, ANRE poate lua în considerare la stabilirea venitului de bază şi a venitului reglementat total, respectiv a venitului reglementat unitar investiţiile estimate a se realiza în fiecare an al perioadei de reglementare, pe baza planului de investiţii avizat de ANRE.

Art. 36. - Sporul de eficienţă economică realizat anual în perioada de reglementare este calculat ca diferenţă pozitivă între nivelul costurilor de operare (OPEX) aflate sub controlul titularului de licenţă, permis de ANRE în respectivul an al perioadei de reglementare, şi nivelul costurilor efectiv realizate de titularul de licenţă în acelaşi an. În calculul sporului de eficienţă nu este inclus consumul tehnologic.

Art. 37, - La sfârşitul perioadei de reglementare, ANRE analizează informaţiile transmise de titularul de licenţă privind sporurile de eficienţă realizate şi cuantifică valoarea acestora pentru fiecare an al perioadei de reglementare,

Art. 38. - (1) Sporurile anuale de eficienţă economică, determinate conform art. 36, vor fi păstrate de acesta pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul în care au fost obţinute.

(2) Actualizarea sporurilor de eficienţă economică realizate de titularul de licenţă în fiecare an al perioadei de reglementare se realizează în mod similar cu modalitatea de actualizare a veniturilor amânate.

(3) Prin excepţie de la alin. (1), pentru cea de a două perioadă de reglementare, sporurile de eficienţă obţinute din desfăşurarea activităţilor reglementate determinate pentru fiecare an al celei de-a două perioade de reglementare vor fi cumulate la sfârşitul acestei perioade, iar valoarea rezultată va fi compensată cu valoarea veniturilor amânate recunoscute de ANRE pentru cea de a două perioadă de reglementare. Modalitatea şi perioada de recuperare a eventualelor diferenţe rezultate din procesul de compensare vor fi stabilite cu fiecare titular de licenţă.

(4) Veniturile amânate reprezintă diferenţa dintre valoarea venitului pe care un titular de licenţă este îndreptăţit să îl realizeze anual pentru desfăşurarea unei activităţi reglementate, într-o manieră prudentă, conform prevederilor prezentei metodologii, şi valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor şi preţurilor în vigoare în anul de reglementare. Se consideră venit amânat şi valoarea rezultată ca diferenţă între costurile de achiziţie determinate pe baza sumei fixe unitare estimate de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată şi costurile cu achiziţia gazelor efectiv realizate şi recunoscute conform prezentei metodologii operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv.

Art. 39. - Pentru activitatea de furnizare reglementată, la determinarea venitului total, costurile pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv costurile serviciilor, nu se includ în cheltuielile de operare (OPEX).

Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale

Art. 40. - (1) Suma fixa unitară - CUGfr pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată se determină de către ANRE la începutul fiecărui trimestru/an al perioadei de reglementare. Cantităţile ce sunt luate în calcul sunt cete destinate exclusiv furnizării în regim reglementat.

(2) La calculul sumei fixe unitare, costurile aferente gazelor naturale din depozite, ca marfă, sunt incluse în costurile generale de achiziţie a gazelor naturale din import sau din intern, în funcţie de originea lor. Cantităţile de gaze naturale transportate se referă atât la cantităţile de gaze naturale ce sunt transportate direct (fără a mai fi înmagazinate) de la producători sau din import la utilizatori, cât şi la cantităţile transportate pentru aceştia provenind din depozitele subterane.

(3) Termenii formulei generale de calcul a CUGfr se determină astfel:

a) costul gazelor naturale din import:

 

Qfr (imp) * P(imp) = [q(v)fr (imp) * P(v)(imp)],

 

unde:

q(v)fr (imp) reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziţionate din import provenind din contractul de import (v), destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantităţi sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce sunt importate, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

P(v)(imp) reprezintă preţul unitar, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantităţi q(v)fr (imp).

Preţul unitar P(v)(imp) luat în calcul la determinarea costului gazelor naturale din import este considerat în condiţii de livrare DAF România, cu toate taxele şi comisioanele vamale, precum şi comisionul importatorului incluse.

Costul transportului pe parcursul extern, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport sunt considerate incluse în preţul de import.

Costul transportului pe parcursul intern, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în preţul

unitar P(v)(imp) şi sunt recunoscute în măsura în care există obligaţia legală de plată a acestora şi/sau sunt realizate în mod prudent şi rezonabil;

b) costul gazelor naturale din producţia internă:

 

Qfr(int) * P(int) =  [qfr(w)(int) * p(w)(int)],

 

unde:

qfr(w)(int) reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziţionată din producţia internă provenind din contractul (w), destinată furnizării reglementate, fie că aceasta este livrată direct utilizatorilor, pe măsură ce producătorii le injectează în sistemul naţional de transport/sistemul de distribuţie, fie că este extrasă dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care a fost stocată anterior livrării;

p(w)(int) reprezintă preţul unitar, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantităţi q(w)fr(int).

Preţul unitar p(w)(int) luat în calcul la determinarea costului gazelor naturale din producţia internă este considerat la robinetul de ieşire din staţia/panoul de măsurare al producătorului.

Costul transportului în şi/sau între perimetrele de exploatare, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport, inclusiv uscarea, tratarea şi/sau comprimarea gazelor naturale, precum şi/sau orice alte operaţiuni efectuate de producător pentru sau în legătură cu producţia şi livrarea acestora până la robinetul de ieşire din staţia/panoul de măsurare al producătorului, sunt considerate incluse în preţ.

Costul transportului de la staţia/panoul de măsurare al producătorului până la robinetul de ieşire din staţia de reglare-măsurare-predare la consumator/operatorul sistemului de distribuţie, precum şi orice alte taxe, alte obligaţii legale şi/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în preţul unitar p(w)(int) şi sunt recunoscute în măsura în care există obligaţia legală de plată a acestora şi/sau sunt realizate în mod prudent şi rezonabil;

c) costul transportului gazelor naturale destinate furnizării în regim reglementat:

 

Qfr(t) * T(t) =  [qfr(v)(int). * T(t)(v)] +  [qfr(w)(int). * T(t)(w)],

 

unde:

T(t)(v) şi T(t)(w) reprezintă tarifele reglementate pentru serviciile de transport, corespunzătoare cantităţilor de gaze naturale din import qff(v)(imp), respectiv din producţia internă qfr(w)(int) estimate a fi transportate;

qfr(v)(imp) reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziţionată din import, provenind din contractul de import (v), destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantităţi sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce sunt importate, fie că

sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

qfr(w)(int) reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziţionată din producţia internă provenind din contractul (w), destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantităţi sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce producătorii le injectează în sistemul naţional de transport, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

d) costul serviciilor de înmagazinare a gazelor naturale, destinate furnizării în regim reglementat:

 

Qfr(ds) * T(ds) = % qfr(v)(imp) * T(ds)(v) + % qfr(w)(int) * T(ds)(w),

 

unde:

T(ds)(v) şi T(ds)(w) reprezintă tarifele pentru serviciile de înmagazinare subterană aferente unei părţi din cantităţile de gaze naturale din import qfr(v)(imp), respectiv din producţia internă qfr(w)(int), estimate a fi extrase din depozitele subterane în vederea furnizării reglementate;

% qfr(v)(int) reprezintă cota-parte din cantitatea de gaze naturale din import provenind din contractul de import (v), destinată furnizării reglementate, estimată a fi stocată în depozitele de înmagazinare subterană;

% qfr(w)(int) reprezintă cota-parte din cantitatea de gaze naturale din producţia internă provenind din contractul (w), destinată furnizării reglementate, estimată a fi stocată în depozitele de înmagazinare subterană.

(4) Suma fixă unitară - CUGfr, stabilită la începutul fiecărui trimestru/an al perioadei de reglementare pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, va putea fi recalculată de ANRE pe parcursul anului, în situaţia în care modificări ale preţurilor gazelor naturale din producţia internă sau din import, respectiv ale tarifelor reglementate, induc o variaţie mai mare de +/- 5% a sumei fixe unitare.

Art. 41. - (1) Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale se estimează pentru fiecare trimestru/an al perioadei de reglementare, anterior începerii acestuia, pe baza următoarelor elemente:

a) prognoza privind cererea totală de gaze naturale, cererea consumatorilor finali aferentă activităţii de furnizare reglementată;

b) prognoza privind structura surselor de gaze naturale din producţia internă şi din import, necesare acoperirii cererii totale;

c) prognoza privind partea din cantităţile de gaze naturale destinate re vânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată ce urmează a fi transportată şi/sau înmagazinată;

d) prognoza privind evoluţia preţurilor de achiziţie a gazelor naturale din import, inclusiv comisioanele vamale şi altele asemenea;

e) prognoza privind evoluţia preţurilor de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă, în corelare cu politica energetică a României;

f) tarifele pentru serviciile de transport şi înmagazinare subterană.

(2) Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale nu include accize, acestea fiind calculate şi înscrise distinct în factura fiscală, în conformitate cu prevederile legale.

(3) Prognozele privind structura surselor de gaze naturale din producţia internă şi din import, care stau la baza estimării

sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, menţionate la alin. (1) lit. b), se elaborează distinct de către ANRE, începând cu data de 1 iulie 2011, după cum urmează:

a) pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei;

b) pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de

gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei.

(4) începând cu data de 1 iulie 2011, corespunzător fiecărei structuri de amestec import-intern, ANRE stabileşte sumele fixe unitare CUGfr, conform prevederilor prezentei metodologii.

Art. 42. - (1) Formula generală de calcul al sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, este următoarea:

 

CUGfr = [Qfr(imp) * P(imp) + Qfr(int) * P(int) + Qfr(t) * T(t) + Qfr(ds) * T(ds)] / [Qfr(imp) + Qfr(int)],

 

unde:

Qfr(imp) reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale din import;

Qfr(int) reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale din producţia internă;

Qfr(t) reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale transportată;

Qfr(ds) reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale înmagazinată în depozite subterane;

P(imp) reprezintă preţul mediu ponderat de import;

P(int) reprezintă preţul mediu ponderat al producţiei interne;

T(t) reprezintă tariful reglementat pentru serviciile de transport;

T(ds) reprezintă tariful reglementat pentru serviciile de înmagazina re subterană.

(2) Cantităţile de gaze naturale Qfr(imp) şi Qfr(int) sunt cantităţile ce urmează a fi furnizate consumatorilor finali în regim reglementat.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Ajustarea veniturilor reglementate in perioada de reglementare

 

Art. 43. - (1) Venitul reglementat este ajustat anual, pentru fiecare an al oricărei perioade de reglementare, cu excepţia primului an (i = 1), cu următoarea formulă generală:

 

VRt,ds,d,fr(i) = VRt,ds,d,fr(i-1) * (1+RI- Xt,ds,d,fr),

 

unde:

VRt,ds,d,fr(i) reprezintă venitul reglementat în anul „i” al oricărei perioade de reglementare;

VRt,ds,d,fr(i-1) reprezintă venitul reglementat în anul „i-1” al oricărei perioade de reglementare;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”;

Xt,ds,d,fr reprezintă rata de creştere a eficienţei economice a activităţii, stabilită la începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate şi pentru fiecare titular de licenţă. În prima perioadă de reglementare, valoarea Xt,ds,d,fr = 0 pentru toţi titularii de licenţă.

(2) în cadrul perioadei de reglementare, ANRE aplică anual formule de ajustare a veniturilor titularilor de licenţă care desfăşoară activităţi reglementate, după cum urmează:

a) în cazul activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, ajustarea se realizează la nivelul venitului reglementat total aferent activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, cu următoarea formulă:

 

VRTt,ds(i) = VRTt,ds(i -1) * (1+ RI - Xt,ds),

 

unde:

VRTt,ds(i) reprezintă venitul reglementat total în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de transport, respectiv de înmagazinare subterană;

VRTt,ds (i-1) reprezintă venitul reglementat total în anul „i-1” ai perioadei de reglementare, pentru activitatea de transport, respectiv de înmagazinare subterană;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”;

Xt,ds reprezintă rata de creştere a eficienţei economice a activităţii de transport, respectiv de înmagazinare subterană, stabilită ia începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate şi pentru fiecare operator licenţiat. În prima perioadă de reglementare, valoarea Xtds a fost zero pentru toţi operatorii licenţiaţi;

b) în cazul activităţii de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, ajustarea se realizează la nivelul venitului reglementat unitar aferent activităţii de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, cu următoarea formulă:

 

VRUd,fr(i) = VRUd,fr(i-1) * (1+RI-Xd,fr),

 

unde:

VRUd,fr (i) reprezintă venitul reglementat unitar în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată;

VRUd,fr(i-1) reprezintă venitul reglementat unitar în anul „i-1” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”;

Xd,fr reprezintă rata de creştere a eficienţei economice a activităţii de distribuţie, respectiv de furnizare reglementată, stabilită la începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate şi pentru fiecare titular de licenţă. În prima perioadă de reglementare, valoarea Xd,fr - 0 pentru toţi titularii de licenţă.

 

SUBSECŢIUNEA 2.1

Activitatea de transport

 

Art. 44. - (1) Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepţia primului an „i = 1” se determină cu următoarele formule:

 

VTt(i) = [VRTt(i) + CSt(i-1, realizat)] + CEt(i) + ΔDPt(i) + ΔCSt(i-1) + ΔVRTt(i-1) + ΔINVt(i-1),

 

unde:

VTt(i) reprezintă venitul total în anul „i” al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de transport;

VRTt(i) reprezintă venitul reglementat total în anul „i” al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de transport;

CSt(i-1, realizat) reprezintă costurile preluate direct realizate în anul „i-1”;

ΔCSt(i-1) reprezintă diferenţa dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul „i-1” şi cele incluse în venitul total în anul „i-1”, conform celor explicitate în art. 118;

CEt(i) reprezintă costuri neprevăzute, realizate în anul „i-1”, datorate apariţiei unor factori imprevizibili, externi şi în afara controlului operatorului licenţiat, explicitate în art. 117. Costurile neprevăzute se determină cu formula:

 

CEt(i) = (1+RoRt)*CEt(i-1);

 

ΔDPt(i) reprezintă diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licenţiat, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea

recunoscută pentru anul „i-1”. Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază şi în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanţă specifice. La determinarea valorii ΔDPt(i) vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula (1 +RI-Xds), şi costurile estimate pentru anul „i”, având în vedere stimularea operatorilor licenţiaţi în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, se stabileşte la începutul perioadelor de reglementare;

ΔVRTt(i-1) reprezintă componentă de corecţie a venitului reglementat total, calculată ca diferenţă între venitul reglementat total în anul „i-1” şi cel efectiv realizat în acelaşi an, ajustată cu rata reglementată a rentabilităţii capitalului, pe baza formulei:

 

ΔVRTt(i-1) = (1+RoRt) * [VRTt(i-1) - VRTt(i-1, realizat)];

 

ΔINVt(i-1) reprezintă componentă de corecţie pentru capitalul investit în anul „i-1”; se calculează astfel:

 

ΔINVt(i-l) = INVIt(i-l) * RoR, + [INVIt(i-l) / n],

 

 

unde:

INVIt(i-1) reprezintă valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune în anul „i-1”;

RoRt reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de transport reglementată;

n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, exprimată în ani.

La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licenţiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

(2) Pentru cea de-a două perioadă de reglementare, valoarea componentei ADP((i), reprezentând diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licenţiat, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”, este zero.

 

SUBSECŢIUNEA 2.2

Activitatea de înmagazinare subterana

 

Art. 45. - (1) Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepţia primului an „i = 1”, se determnă cu următoarele formule:

 

VTds(i) = [VRTds(i) + CSds(i-1, realizat)] + CEds(i) + ΔDPds(i) + ΔCSds(i-1) + ΔVRTds(i-1) + ΔINVds(i-1),

 

unde:

VTds(i) reprezintă venitul total în anul „i” al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VRTds(i) reprezintă venitul reglementat total în anul „i” ai oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;

CSds(i-1, realizat) reprezintă costurile preluate direct realizate în anul „i-1”;

CEds(i) reprezintă costuri neprevăzute, realizate în anul „i-1”, datorate apariţiei unor factori imprevizibili, externi şi în afara controlului operatorului licenţiat, explicitate în art. 117. Costurile neprevăzute se determină cu formula:

CEds(i) = (1+RoRds)*CEds(i-1);

ΔPdS(i) reprezintă diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licenţiat, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”. Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază şi în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanţă specifice. La determinarea valorii ΔDP(i)ds vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula (1 +RI-Xds), şi costurile estimate pentru anul „i”, având în vedere stimularea operatorilor licenţiaţi în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea rezultând din standardul de performanţă al activităţii se stabileşte la începutul perioadelor de reglementare;

ΔCSds(i-1) reprezintă diferenţa dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul „i-1” şi cele incluse în venitul total în anul „i-1”, conform celor explicitate în art. 118;

ΔVRTds(i-1) reprezintă componentă de corecţie a venitului reglementat total, calculată ca diferenţă între venitul reglementat total în anul „i-1” şi cel efectiv realizat în acelaşi an, ajustată cu rata reglementată a rentabilităţii capitalului, pe baza formulei:

 

ΔVRTds(i-1) = (1 +RoRdS) * [VRTds(i-1) - VRTds(i-1, realizat)];

 

ΔINVds(i-1) reprezintă componentă de corecţie pentru capitalul investit în anul „i-1”; se calculează astfel:

 

Δ INVds(i-1) = INVIds(i-l) * RoRds + [INVIds(i-l) / n],

 

unde:

INVIds(i-1) reprezintă valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune în anul „i-1”;

RoRds reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;

n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, exprimată în ani.

La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licenţiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

(2) Pentru cea de-a două perioadă de reglementare, valoarea componentei ADPds(i), reprezentând diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licenţiat, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”, este zero.

 

SUBSECŢIUNEA 2.3

Activitatea de distribuţie

 

Art. 46. - (1) Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepţia primului an „i - 1”, se determnă cu următoarele formule:

 

VUd(i) = [VRUd(i) + CSUd(i-1, realizat)] + CEUd(i) + ΔDPUd(i) + ΔCSUd(i-1) + ΔINVUd(i-1),

 

unde:

VUd(i) reprezintă venitul unitar în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuţie;

VRUd(i) reprezintă venitul reglementat unitar în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuţie;

CSUd(i-1, realizat) reprezintă costurile unitare preluate direct realizate în anul „i-1”;

CEUd(i) reprezintă costuri unitare neprevăzute, realizate în anul „i-1”, datorate apariţiei unor factori imprevizibili, externi şi în afara controlului operatorului licenţiat, explicitate în art. 117. Costurile unitare neprevăzute se determină cu formula:

 

CEUd(i) = (1+RoRd) * CEd(i-1)/Qd(i),

 

unde:

CEd(i-1) reprezintă costuri totale neprevăzute, realizate în anul „i-1” din activitatea de distribuţie;

Qd(i) reprezintă cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi distribuită în anul „i”;

RoRd reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de distribuţie reglementată;

ΔDPUd(i) reprezintă diferenţa unitară dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile unitare ale operatorului licenţiat pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă în anul „i”, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”. Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază şi în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanţă specifice. La determinarea valorii unitare ΔDPUd(i) vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula (1+RI-Xds), şi costurile estimate pentru anul „i”, având în vedere stimularea operatorilor licenţiaţi în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, se stabileşte la începutul perioadelor de reglementare;

ΔCSUd(hi-1) reprezintă diferenţa unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul „i-1” şi cele incluse în venitul total în anul „i-1”, conform celor explicitate în art. 118;

ΔINVUd(i-1) reprezintă componenta de corecţie pentru capitalul investit în anul „i-1”, calculată astfel:

 

ΔINVUd(i-l) = [INVId(i-1) * RoRd + [INVId(i-1) / n],

 

unde:

INVId(i-1) reprezintă valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune în anul „i-1”;

RoRd reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de distribuţie reglementată;

n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, exprimată în ani.

Fundamentarea cantităţilor estimate a fi distribuite Qd(i) se realizează de către operatorul licenţiat care realizează distribuţia. ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului unitar în anul „i” - VUd(i) cantitatea de gaze naturale Qd(i) să se stabilească de comun acord cu operatorul licenţiat.

La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare, valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licenţiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

(2) Pentru cea de-a două perioadă de reglementare, valoarea componentei ΔDPUd(i), reprezentând diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licenţiat, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”, este zero.

(3) în situaţia în care diferenţa dintre cantitatea estimată şi cea efectiv distribuită este substanţial diferită, la ajustarea venitului anual se va include, în limitele acceptate de ANRE, şi factorul de ajustare ΔVUd(i-1), calculat după formula următoare:

 

ΔVUd(i-1) = (1+RI) * [VTUd(i-1) - VTUd(i-1) * Qd(i-1)/Qd(i-1, realizat)],

 

unde:

ΔVUd(i-1) reprezintă diferenţa unitară de venit datorată variaţiei dintre cantitatea estimată şi cea efectiv distribuită în anul „i-1”;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”;

VTUd(i-1) reprezintă venitul total unitar permis în anul „i-1”;

Q d(i-1) reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită în anul „i-1”;

Qd(i-1, realizat) reprezintă cantitatea de gaze naturale efectiv distribuită în anul „i-1”.

 

SUBSECŢIUNEA 2.4

Activitatea de furnizare reglementată

 

Art. 47. - (1) Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepţia primului an „i = 1”, se determină cu următoarele formule:

 

VUfr(i) = [VRUfr(i) + CSUfr(i-1, realizat)] + CEUfr(i) + ΔDPUfr(i) + ΔCSUfr(i-1) + ΔINVUfr(i-1),

 

unde:

VUfr(i) reprezintă venitul unitar în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRUfr(i) reprezintă venitul reglementat unitar în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

CSUfr(i-1, realizat) reprezintă costurile unitare preluate direct realizate în anul „i-1”;

CEUfr(i) reprezintă costuri unitare neprevăzute, realizate în anul „i-1”, datorate apariţiei unor factori imprevizibili, externi şi în afara controlului titularului de licenţa, explicitate în art. 117. Costurile unitare neprevăzute se determină cu formula:

 

CEUfr(i) = CEfr(i-1)/Qfr(i) * (1+ RoRfr),

 

unde:

CEfr(i-1) reprezintă costuri totale neprevăzute, realizate în anul „i-1” din activitatea de furnizare reglementată;

Qfr(i) reprezintă cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi furnizată în mod reglementat în anul „i”;

RoRfr reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

ΔDPUfr(i) reprezintă diferenţa unitară dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile unitare ale titularului de licenţă pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă în anul „i”, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”. Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază şi în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanţă specifice. La determinarea valorii unitare ΔDPUfr(i) vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula (1+RI-Xfr), şi costurile estimate pentru anul „i”, având în vedere stimularea titularilor de licenţă în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, se stabileşte la începutul perioadelor de reglementare;

ΔCSUfr(i-1) reprezintă diferenţa unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul „i-1” şi cele incluse în venitul total în anul „i-1”, conform celor explicitate în art. 118;

ΔINVUfr(i-1) reprezintă componenta de corecţie pentru capitalul investit în anul „i-1”, calculată astfel:

 

 

ΔINVUfr(i-1) = [INVIfr(i-1) * RoRfr + [INVIfr(i-1) / n],

 

unde:

INVUfr(i-1) reprezintă valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune în anul „i-1”;

RoRfr reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, exprimată în ani.

Fundamentarea cantităţilor estimate a fi furnizate în regim reglementat - Qfr(i) se realizează de către titularul de licenţă care realizează furnizarea reglementată. ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului unitar în anul „i” - VUfr(i) cantitatea de gaze naturale Qfr(i) să se stabilească de comun acord cu titularul de licenţă.

La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licenţiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

(2) Pentru cea de-a două perioadă de reglementare, valoarea componentei ΔDPUfr(i), reprezentând diferenţa dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile titularului de licenţă, pentru plata unor despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanţă al activităţii, şi cea recunoscută pentru anul „i-1”, este zero.

(3) În situaţia în care diferenţa dintre cantitatea estimată şi cea efectiv furnizată în mod reglementat este substanţial diferită, la ajustarea venitului anual se va include, în limitele acceptate de ANRE, şi factorul de ajustare ΔVUfr(i-1), calculat după formula următoare:

 

ΔVUfr(i-1) = (1+RI) * [VTUfr(i-1) - VTUfr(i-1) * Qfr(i-1 )/Qfr(i-1, realizat)],

 

unde:

ΔVUfr(i-1) reprezintă diferenţa unitară de venit datorată variaţiei dintre cantitatea estimată şi cea efectiv furnizată în mod reglementat în anul „i-1”;

Rl reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”;

VTUfr(i-1) reprezintă venitul total unitar permis în anul „i-1”;

Qfr(i-1) reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi furnizată în mod reglementat în anul „i-1”;

Qfr(i-1, realizat) reprezintă cantitatea de gaze naturale efectiv furnizată în mod reglementat în anul i-1”.

 

CAPITOLUL V

Structura preţurilor şi a tarifelor reglementate

 

SECŢIUNEA 1

Activitatea de transport

 

Art. 48. - (1) Sistemul tarifar pentru activitatea de transport cuprinde un set de tarife de tipul „intrare-ieşire”, stabilite pentru punctele de delimitare la intrarea în sistemul de transport în care se rezervă capacitatea, denumite în continuare puncte de intrare tarifate, şi la ieşirea din sistemul de transport în care se rezervă capacitatea, denumite în continuare puncte de ieşire tarifate, precum şi pentru utilizarea sistemului.

(2) Metodologia de calcul, în detaliu, precum şi structura tarifului de transport de tipul „intrare-ieşire” pentru a treia perioadă de reglementare vor fi aprobate de către ANRE, având la bază propunerea înaintată de către operatorul sistemului naţional de transport.

Art. 49. - Punctele de intrare tarifate şi punctele de ieşire tarifate pentru care se stabilesc componentele de rezervare a capacităţilor se definesc de operatorul sistemului de transport şi se avizează de ANRE, având în vedere:

a) localizarea punctelor de delimitare ale sistemului de transport;

b) punctele prin care se realizează importul gazelor naturale;

c) posibilităţile de agregare a mai multe puncte de delimitare într-un singur punct de intrare tarifat, respectiv punct de ieşire tarifat;

d) fluxurile de gaze naturale prin sistemul de transport, la vârf de consum şi ca medie anuală.

Art. 50. - Componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctele de intrare tarifate RC(ti) se calculează diferenţiat pentru fiecare punct de intrare tarifat şi cuantifică costurile fixe legate de dezvoltarea capacităţii în aceste puncte.

Art. 51. - Componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctele de ieşire tarifate RC(te) se calculează diferenţiat pentru fiecare punct de ieşire tarifat şi cuantifică costurile fixe legate de dezvoltarea capacităţii în aceste puncte.

Art. 52. - Componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport V(t) cuantifică costurile generate de utilizarea sistemului, avându-se în vedere fluxurile fizice de gaze naturale din sistemul de transport, inclusiv schimburile de gaze, depozitarea în conducte şi transportul contrasens al gazelor naturale.

Art. 53. - (1) Tariful de transport nu acoperă costurile serviciilor auxiliare utilizării sistemului, respectiv costurile generate de activităţile şi operaţiunile desfăşurate de transportator pentru:

a) dispecerizarea cantităţilor de gaze naturale notificate de utilizatori, prin elaborarea rutelor şi aplicarea regimurilor optime de funcţionare a sistemului de transport şi managementul congestiilor de sistem;

b) asigurarea echilibrului fizic al sistemului de transport şi corelarea continuă a intrărilor şi ieşirilor de gaze naturale în şi din sistem, conform notificărilor utilizatorilor.

(2) Pentru acoperirea costurilor transportatorului generate de desfăşurarea activităţilor descrise la alin. (1) se stabileşte tariful de dispecerizare şi echilibrare a sistemului de transport.

Art. 54. - Tariful de dispecerizare şi echilibrare a sistemului de transport este determinat pentru fiecare sistem de transport ca tarif de tip „timbru poştal”, cu o singură componentă volumetrică, exprimată în lei/MWh intraţi în sistemul de transport.

Art. 55. - (1) în prima, precum şi în a două perioadă de reglementare, până la introducerea sistemului de tarifare de tipul „intrare-ieşire” prevăzut la art. 48, tariful pentru serviciile de transport prin Sistemul naţional de transport este unic şi are o structură binomială formată din următoarele componente:

a) RC(t) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în sistemul de transport, exprimată în lei/MWh/h;

b) V(t) reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh.

(2) Componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în sistemul de transport RC(t) cuantifică costurile fixe legate de dezvoltarea capacităţii sistemului de transport.

(3) Componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport V(t) cuantifică costurile generate de utilizarea sistemului, inclusiv cele generate de realizarea tuturor serviciilor auxiliare utilizării sistemului.

(4) Tariful de transport descris mai sus include şi tariful de dispecerizare şi echilibrare a sistemului naţional de transport.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Activitatea de înmagazinare subterană

 

Art. 56. - Tarifele pentru activitatea de înmagazinare se stabilesc pentru fiecare operator licenţiat şi/sau depozit de înmagazinare subterană şi au următoarea structură:

T(ds) = RC(ds) + I(ds) + E(ds),

unde:

T(ds) reprezintă tariful de înmagazinare;

RC(ds) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

I(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

E(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh.

Art. 57. - Componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran RC(ds) cuantifică costurile fixe generate de rezervarea de capacitate în depozitul subteran pe durata unui ciclu complet de înmagazinare.

Art. 58. - Componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran I(ds) cuantifică costurile variabile generate de preluarea gazelor naturale, măsurarea, tratarea şi vehicularea acestora prin facilităţile de suprafaţă şi introducerea în depozitul subteran.

Art. 59. - Componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran E(ds) cuantifică costurile generate de scoaterea gazelor naturale din depozitul subteran, tratarea, vehicularea şi măsurarea acestora prin facilităţile de suprafaţă şi predarea la transportator şi/sau beneficiar.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Activitatea de distribuţie

 

Art. 60. - Sistemul tarifar pentru activitatea de distribuţie cuprinde tarife diferenţiate pe categorii de consumatori şi sisteme omogene de distribuţie, în funcţie de caracteristicile tehnice şi regimul de exploatare ale fiecărui sistem de distribuţie.

Art. 61. - (1) Tarifele de distribuţie sunt de tip monom şi cuantifică costurile fixe şi variabile legate de realizarea activităţii de distribuţie.

(2) Tarifele de distribuţie se aplică la cantităţile de gaze naturale distribuite.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Activitatea de furnizare reglementată

 

Art. 62. - Preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pe categorii de consumatori, pentru fiecare sistem omogen de distribuţie, în funcţie de configuraţia sistemelor prin care se realizează furnizarea gazelor naturale.

Art. 63. - (1) Preţurile finale sunt de tip monom şi cuantifică costurile fixe şi variabile legate de realizarea activităţii de furnizare în regim reglementat.

(2) Preţurile finale reglementate se aplică la cantităţile de gaze naturale furnizate în regim reglementat.

Art. 64. - (1) Preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pentru fiecare titular de licenţă de furnizare astfel:

a) pentru societăţile comerciale care şi-au separat legal activitatea de furnizare de activitatea de distribuţie a gazelor naturale preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pe categorii de consumatori pentru care furnizarea de gaze naturale se face în regim reglementat, amplasaţi în zonele delimitate unde întreprinderea afiliată deţine licenţa de distribuţie a gazelor naturale, în funcţie de consumul anual şi de tipul sistemelor (transport/distribuţie) prin care se realizează furnizarea gazelor naturale;

b) pentru societăţile comerciale care nu şi-au separat legal activitatea de furnizare de activitatea de distribuţie a gazelor naturale preţurile finale reglementate se stabilesc diferenţiat pe categorii de consumatori pentru care furnizarea de gaze naturale se face în regim reglementat, amplasaţi în aria de distribuţie deservită în calitate de operator licenţiat al sistemului de distribuţie, în funcţie de consumul anual şi de tipul sistemelor (transport/distribuţie) prin care se realizează furnizarea gazelor naturale.

(2) Preţurile finale reglementate au următoarea structură: a) pentru consumatorii finali conectaţi direct la sistemul de transport:

 

P(i)x = CUGfr(i) + VUfr(i)x + ΔCUGfr(i-1),

 

unde:

P(i)x reprezintă preţul final reglementat, în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru categoria „x” de consumatori;

CUGfr(i) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, în anul „i”;

VUfr(i)x reprezintă venitul unitar pentru activitatea de furnizare reglementată în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru categoria „x” de consumatori, stabilit în raport cu cantitatea furnizată fiecărei categorii de consumatori:

ΔCUGfr(i-1) reprezintă componentă unitară de corecţie pentru diferenţa dintre suma fixă unitară estimată de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, în anul „i-1” şi costurile efectiv realizate şi recunoscute de ANRE operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv. Determinarea acestei valori se face cu următoarea formulă:

 

ΔCUGfr(i-1) = [CUGfr(i-1, realizat) - CUGfr(i-l)] * (1 +RoRfr) * (1+RI)

 

CUGfr(i-1, realizat) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor realizate cu achiziţia gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, revândute în cadrul activităţii de furnizare reglementată în anul „i-1”. ANRE are dreptul să respingă orice cost (conform art. 96 şi 97) care nu a fost realizat într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile pieţei şi informaţiile disponibile la data la care au fost încheiate tranzacţiile comerciale care au generat aceste costuri;

CUGfr(i-l) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în anul „i-1”.

RoRfr reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”.

b) pentru consumatorii finali conectaţi în sistemul de distribuţie:

 

P(i)x = CUGfr(i) + VUfrx(i) + Td(i)x + ΔCUGfr(i-1),

 

unde:

P(i)x reprezintă preţul final reglementat, în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru categoria „x” de consunatori;

CUGfr(i) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, în anul „in;

VUfrx(i) reprezintă venitul unitar pentru activitatea de furnizare reglementată în anul „i” al perioadei de reglementare, pentru categoria „x” de consumatori, stabilit în raport cu cantitatea furnizată fiecărei categorii de consumatori;

Td(i)x reprezintă tariful de distribuţie în anul „i”, pentru categoria „x” de consumatori;

ΔCUGfr(i-1) reprezintă componentă unitară de corecţie pentru diferenţa dintre suma fixă unitară recunoscută de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activităţii de furnizare reglementată, în anul „i-1n şi costurile efectiv realizate şi recunoscute de ANRE operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv. Determinarea acestei valori se face cu următoarea formulă:

 

ΔCUGfr(i-1) = [CUGfr(i-1, realizat) - CUGfr(i-1) ] * (1+RoRfr) * (1+RI),

 

unde:

CUGfr(i-1, realizat) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor realizate cu achiziţia gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, revândute în cadrul activităţii de furnizare reglementată în anul „i-1”. ANRE are dreptul să respingă orice cost (conform art. 96 şi 97) care nu a fost realizat într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile pieţei şi informaţiile disponibile la data la care au fost încheiate tranzacţiile comerciale care au generat aceste costuri;

CUGfr(i-1) reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziţia gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în anul i-1”;

RoRfr reprezintă rata reglementată a rentabilităţii în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflaţiei estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul „i”.

 

CAPITOLUL VI

Evidenţele contabile reglementate

 

SECŢIUNEA 1

Reguli generale

 

Art. 65. Titularii de licenţă din sectorul gazelor naturale, care desfăşoară activităţi reglementate, sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţe ale veniturilor, costurilor şi imobilizărilor corporale şi necorporale pentru fiecare dintre activităţile reglementate pe care le desfăşoară, denumite în continuare evidenţe contabile reglementate - ECR, în conformitate cu principiile şi regulile stabilite de ANRE.

Art. 66. - (1) ECR, organizate şi conduse conform principiilor şi regulilor stabilite de ANRE, sunt distincte de evidenţele contabile statutare organizate şi conduse conform reglementărilor legale în domeniu şi sunt utilizate exclusiv de către titularii de licenţă şi ANRE.

(2) în cazul în care regulile şi principiile stabilite de ANRE pentru organizarea şi conducerea ECR nu conţin prevederi specifice, se aplică regulile generale din standardele internaţionale de contabilitate - IAS.

Art. 67. - ECR trebuie să aibă un grad de detaliere care să permită ANRE cunoaşterea exactă a veniturilor şi a elementelor de costuri pentru fiecare activitate reglementată. În cazul în care este necesar, ANRE are dreptul să ceară detalierea oricărui element cuprins în ECR.

Art. 68. - (1) Titularii de licenţă sunt obligaţi să înainteze ANRE anual ECR distincte pentru flecare dintre activităţile reglementate, elaborate în conformitate cu prezentele principii şi reguli.

(2) Formatele ECR sunt stabilite de ANRE şi se publică pe site la adresa www.anre.ro

 

SECŢIUNEA a 2-a

Criterii de clasificare a costurilor

 

SUBSECŢIUNEA 2.1

Alocarea costurilor intre activităţile reglementate

 

Art. 69. - Alocarea costurilor între activităţile reglementate are la bază următoarele principii:

a) cauzalitatea - costurile sunt atribuite în concordanţă cu activitatea care le determină;

b) obiectivitatea - costurile sunt atribuite pe baze obiective, fără a se urmări un interes ori obţinerea unui beneficiu nemeritat al companiei reglementate sau al oricărei alte companii ori organizaţii;

c) transparenţa - regulile prin care costurile sunt atribuite pe activităţi sunt transparente şi permit identificarea costurilor atribuite fiecărei activităţi;

d) continuitatea - regulile prin care costurile sunt atribuite pe activităţi Sunt aplicate constant în timp; regulile pot fi modificate numai în situaţiile în care această modificare este expres necesară şi justificată.

 

SUBSECŢIUNEA 2.2

Alocarea costurilor în costuri operaţionale (OPEX) ş/ costuri de capital (CAPEX)

 

Art. 70. - Sunt considerate costuri operaţionale (OPEX) toate costurile care sunt generate de activitatea reglementată a titularului de licenţă şi pe care acesta nu le-ar suporta dacă activitatea ar fi desfăşurată de un terţ.

Art. 71. - (1) Costurile operaţionale (OPEX) includ:

a) cheltuielile cu materiile prime, materialele, altele asemenea;

b) cheltuielile cu energia, combustibilii, apa;

c) consumul tehnologic, calculat conform normelor, normativelor şi/sau altor reglementări legale în vigoare;

d) cheltuielile cu personalul - salarii, prime şi alte drepturi acordate conform contractului de muncă;

e) cheltuielile cu întreţinerea, verificarea şi reparaţiile curente, realizate în regie proprie sau de către terţi; cheltuielile pentru înlocuirea unor părţi sau componente ale activelor imobilizate, neamortizate integral conform regulilor privind amortizarea reglementată, dacă prin înlocuire nu se realizează modernizarea, creşterea capacităţii şi/sau a siguranţei în funcţionare ori prelungirea duratei de viaţă a respectivului activ imobilizat;

f) alte cheltuieli administrative generale;

g) cheltuielile de reclamă, publicitate, sponsorizare, acţiuni sociale, altele asemenea, în limita de deductibilitate la calculul impozitului pe profit;

h) cheltuielile cu despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea datorate pentru nerespectarea unor clauze contractuale ce se înscriu în standardul de performanţă al activităţii reglementate. Costurile de această natură se includ numai după elaborarea standardelor de performanţă specifice;

i) cheltuielile pentru exploatarea conductelor de transport şi/sau de distribuţie, aflate în proprietatea terţilor, de natura celor menţionate la lit. a)-h).

(2) Costurile operaţionale estimate pentru anul de bază vor fi evaluate ţinând cont de:

- cheltuielile operaţionale înregistrate în anii anteriori;

- evoluţia elementelor de cost (materiale, salarii, energie, servicii etc.) sectorial şi pe ansamblul economiei;

- creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei titularului de licenţă;

- dezvoltarea activităţii reglementate.

(3) Consumul tehnologic include, în limitele acceptate de ANRE, toate consumurile operatorului, inclusiv pierderile, şi diferenţele de măsurare, cu excepţia consumului energetic (cantităţile de gaze naturale utilizate pentru încălzire, prepararea hranei şi a apei calde de către titularul de licenţă). Diferenţa dintre costurile aferente consumului tehnologic, realizate anual de operatorul de distribuţie/transport/înmagazinare, şi costurile estimate şi incluse în venitul de bază, la începutul perioadei de reglementare, se va regulariza anual în cadrul perioadei de reglementare, având în vedere şi planul de reducere anuală a consumului tehnologic stabilit la începutul perioadei de reglementare, şi se va include în formula de ajustare anuală a venitului. ANRE are dreptul de a decide valoarea anuală inclusă în formula de ajustare a diferenţei menţionate anterior.

(4) în cheltuielile cu personalul vor fi incluse şi costurile pentru plăţi compensatorii datorate salariaţilor, ca urmare a restructurării activităţii titularilor de licenţă şi concedierilor colective, numai în situaţia în care obiectivele de creştere a eficienţei economice a activităţii, stabilite de către ANRE la începutul perioadei de reglementare prin termenul X al formulelor de ajustare anuală, impun astfel de măsuri. În situaţia în care, prin aplicarea unor măsuri de restructurare a activităţii titularilor de licenţă şi concedierilor colective, titularii de licenţă obţin rate de creştere a eficienţei activităţii economice superioare obiectivelor impuse de ANRE prin termenul X al formulelor de ajustare anuală, astfel de costuri vor fi recunoscute numai în limita necesară atingerii obiectivelor de eficienţă economică impuse de ANRE.

Art. 72. - Nu se includ în costurile operaţionale (OPEX) aferente activităţii reglementate:

a) orice costuri generate de racordarea, branşarea şi debranşarea consumatorilor;

b) contribuţiile la fondul de sănătate, la fondurile speciale, altele de aceeaşi natură, aferente fondului de salarii;

c) taxe, impozite, contribuţiile la fonduri speciale si altele asemenea stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

d) redevenţele pentru concesionarea bunurilor aflate în proprietatea publică a statului;

e) redevenţele prevăzute în contractele de concesionare a serviciului de distribuţie şi/sau a bunurilor aferente, chiriile prevăzute în contractele de închiriere a bunurilor ce alcătuiesc reţelele de distribuţie, precum şi taxele locale stabilite de autorităţi pentru realizarea serviciilor de distribuţie;

f) amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, precum şi costurile de producţie/realizare în regie proprie a acestora;

g) cheltuielile financiare şi extraordinare, altele decât cele prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. h);

h) costurile pentru achiziţia gazelor naturale destinate revânzării, în cazul activităţii de furnizare reglementată, inclusiv costurile serviciilor aferente.

Art. 73. - (1) Costurile de capitel (CAPEX) aferente activităţii reglementate includ costurile legate de:

a) achiziţia sau producţia/realizarea imobilizărilor corporale şi necorporale;

b) modernizarea, creşterea capacităţii şi/sau a siguranţei în funcţionare a imobilizărilor corporale şi necorporale;

c) prelungirea duratei de viaţă tehnică şi economică iniţială;

d) înlocuirea imobilizărilor corporale integral amortizate conform regulilor privind amortizarea reglementată;

e) înlocuirea activelor imobilizate, neamortizate integral, calculate ca diferenţă între valoarea noului activ şi valoarea neamortizată a activului înlocuit, conform regulilor privind amortizarea reglementată, dacă prin înlocuire se realizează modernizarea, creşterea capacităţii şi/sau a siguranţei în funcţionare sau prelungirea duratei de viaţă a respectivului activ imobilizat;

f) asigurarea pernei de gaze, în cazul activităţii de înmagazinare, respectiv cu asigurarea zestrei conductelor, în cazul activităţilor de transport şi de tranzit;

g) în cazul activităţii de distribuţie, cheltuielile pentru racordarea sistemului de distribuţie la sistemul de transport; în ECR acestea sunt considerate imobilizări necorporale.

(2) De asemenea, sunt incluse în costuri de capital (CAPEX) următoarele:

a) dobânzile, comisioanele bancare şi diferenţele de curs valutar aferente creditelor pentru finanţarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, dacă nu sunt incluse în valoarea iniţială a acestora.

Dobânzile, comisioanele bancare şi diferenţele de curs valutar, aferente creditelor pentru finanţarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune, sunt recunoscute în CAPEX dacă creditele pentru care acestea sunt plătite finanţează construcţia unor active până la punerea acestora în funcţiune. Aceste sume pot fi incluse în valoarea activului sau pot fi evidenţiate separat şi capitalizate, pentru a fi incluse în valoarea bazei de active reglementate RAB, la începutul perioadelor de reglementare;

b) capitalul de lucru;

c) concesiunile primite care se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul de concesiune prevede plata unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă, aceste costuri nu sunt de natura costurilor de capital (CAPEX);

d) provizioanele constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.

În cea de-a două perioadă de reglementare, valoarea RAB va include şi capitalul de lucru. Capitalul de lucru se referă la capitalul de lucru net, necesar titularului de licenţă pentru desfăşurarea activităţii curente din perioada de reglementare, pentru o durată medie de 30 de zile calendaristice. Capitalul de lucru net se determină ca fiind a 12-a parte din valoarea veniturilor totale ale operatorului, estimate a fi realizate din activitatea reglementată în primul an al perioadei de reglementare, exclusiv TVA. În cazul activităţii de furnizare reglementată, veniturile totale ale titularului de licenţă se calculează pe baza cantităţilor şi a preţurilor reglementate (exclusiv TVA) estimate pentru furnizarea gazelor naturale către segmentul reglementat în primul an al perioadei de reglementare. În situaţia în care titularul de licenţă care realizează furnizarea reglementată este integrat cu operatorul sistemului de distribuţie, pentru calculul capitalului de lucru net aferent activităţii de furnizare reglementată, tariful de distribuţie inclus în preţul final reglementat nu va fi luat în calcul, astfel încât veniturile totale aferente activităţii de furnizare reglementată să nu includă şi veniturile realizate din activitatea de distribuţie, desfăşurată concomitent cu activitatea de furnizare reglementată. Stabilirea valorii capitalului de lucru se face la începutul fiecărei perioade de reglementare, corecţia între capitalul de lucru net estimat pentru perioada de reglementare şi capitalul de lucru din perioada de reglementare anterioară inclus în RAB realizându-se prin termenul ΔCLPn din formula de determinare a RAB explicitată în art. 103.

Art. 74. - Nu sunt considerate costuri de capital (CAPEX):

a) în cazul activităţii de transport, imobilizările corporale care nu au fost incluse în Programul anual de dezvoltare al SNT conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.043/2004, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând instalaţiile de racordare la sistemul de transport, cu excepţia contoarelor/echipamentelor şi/sau sistemelor de măsurare;

b) în cazul activităţii de distribuţie, imobilizările corporale reprezentând branşamentele, cu excepţia contoarelor/ echipamentelor şi/sau sistemelor de măsurare;

c) avansurile, imobilizările corporale şi necorporale în curs;

d) imobilizările financiare;

e) cheltuielile pentru înlocuirea unor părţi sau componente ale imobilizărilor corporale, neamortizate integral conform regulilor privind amortizarea reglementată, dacă prin înlocuire nu se realizează modernizarea, creşterea capacităţii şi/sau a siguranţei în funcţionare ori prelungirea duratei de viaţă a respectivului activ imobilizat.

 

SUBSECŢIUNEA 2.3

Alocarea costurilor în fixe şi variabile

 

Activitatea de transport

Art. 75. - Costurile totale recunoscute de ANRE ia calculul venitului de bază se alocă în costuri fixe şi costuri variabile.

Art. 76. - Costurile fixe reflectă cheltuielile legate de capacitatea de transport, care nu depind de cantităţile transportate, şi acoperă amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale ale sistemului de transport, cheltuielile legate direct de continuitatea în funcţionare şi menţinerea securităţii în operare a sistemului de transport, precum şi o parte din cheltuielile generale legate de administrarea acestuia.

Art. 77. - (1) Alocarea costurilor fixe între punctele de intrare tarifate şi punctele de ieşire tarifate se face proporţional cu costurile de capital implicate de dezvoltarea capacităţii de transport în aceste puncte şi cu poziţia particulară a fiecărui punct tarifat în raport cu fluxurile efective de gaze în sistem.

(2) Costurile fixe care nu sunt identificate ca depinzând de capacităţi şi/sau de poziţia particulară a fiecărui punct tarifat în raport cu fluxul de gaze considerat în sistemul de transport se alocă proporţional tuturor punctelor tarifate.

Art. 78. - (1) Costurile de capital realizate în mod necesar şi în condiţii de eficienţă, potrivit informaţiilor disponibile la data la care au fost realizate, dar care în prezent nu mai pot fi integral recuperate din motive obiective şi independente de operatorul sistemului de transport, vor fi alocate proporţional tuturor punctelor de intrare tarifate şi, respectiv, punctelor de ieşire tarifate.

(2) Alocarea realizată în condiţiile alin. (1) se face fără să afecteze diferenţierea costurilor fixe, generată de gradul de utilizare a capacităţilor şi de poziţia particulară a fiecărui punct tarifat în sistemul de transport.

Art. 79. - Costurile variabile reflectă cheltuielile legate de utilizarea sistemului de transport şi depind de cantităţile efectiv transportate. Costurile variabile se alocă egal întregii cantităţi transportate, indiferent de punctul de intrare tarifat şi de punctul de ieşire tarifat prin care aceste cantităţi intră în sau ies din sistemul de transport.

Activitatea de înmagazinare

Art. 80. - Costurile totale recunoscute de ANRE la calculul venitului de bază pentru fiecare depozit de înmagazinare subterană se alocă în costuri fixe şi costuri variabile.

Art. 81. - (1) Costurile fixe reflectă cheltuielile legate de dezvoltarea capacităţii de înmagazinare subterană, care nu depind de cantităţile înmagazinate, şi acoperă amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale ale sistemului de înmagazinare, cheltuielile legate direct de continuitatea în funcţionare şi menţinerea securităţii în operare a sistemului de înmagazinare, precum şi o parte din cheltuielile generale legate de administrarea acestuia.

(2) Costurile fixe se alocă în funcţie de capacitatea utilizabilă a depozitului subteran.

Art. 82. - (1) Costurile variabile reflectă cheltuielile legate de utilizarea sistemului de înmagazinare şi depind de cantităţile efectiv înmagazinate.

(2) Costurile variabile directe se alocă în costuri aferente injecţiei şi costuri aferente extracţiei gazelor naturale în şi din depozitul subteran.

(3) Costurile variabile ce nu pot fi atribuite direct injecţiei sau extracţiei gazelor naturale în şi din depozitul subteran se alocă egal între cele două etape ale ciclului de înmagazinare.

Activitatea de distribuţie

Art. 83. - Costurile totale recunoscute de ANRE la calcului venitului de bază se alocă în costuri fixe şi costuri variabile.

Art. 84. - Costurile fixe reflectă cheltuielile legate de capacitatea de distribuţie, care nu depind de cantităţile distribuite, şi acoperă amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale ale sistemului de distribuţie, cheltuielile legate direct de continuitatea în funcţionare şi menţinerea securităţii în operare a sistemului de distribuţie, precum şi o parte din cheltuielile generale legate de administrarea acestuia.

Art. 85. - (1) Alocarea costurilor fixe între categoriile de consumatori se face proporţional cu costurile de capital implicate de dezvoltarea capacităţii de distribuţie pentru fiecare categorie şi reflectă factorul de sarcină orar al capacităţii rezervate în sistemul de distribuţie, specific fiecărei categorii de consumatori.

(2) Factorul de sarcină orar al capacităţii rezervate în sistemul de distribuţie este calculat ca raport între consumul anual şi debitul instalat caracteristic fiecărei categorii de consumatori şi reprezintă numărul de ore ce ar fi necesar pentru a prelua întregul consum anual la debitul instalat, conform formulei:

 

Nd= Q( anual) / Q[h(max)]

 

în care:

Q(anual) reprezintă volumul consumat anual, determinat statistic pentru o perioadă de cel mult 5 ani;

Q[h(max) ] reprezintă debitul instalat, exprimat în MWh.

Art. 86. - Costurile de capital realizate în mod necesar şi în condiţii de eficienţă potrivit informaţiilor disponibile la data la care au fost realizate, dar care în prezent nu mai pot fi integral recuperate din motive obiective şi independente de operatorul sistemului de distribuţie vor fi alocate proporţional tuturor categoriilor de consumatori, fără să se afecteze diferenţierea dintre acestea.

Art. 87. - Costurile variabile reflectă cheltuielile legate de utilizarea sistemului de distribuţie şi depind de cantităţile efectiv distribuite. Costurile variabile se alocă egal întregii cantităţi distribuite.

Activitatea de furnizare reglementată

Art. 88. - Costurile totale recunoscute de ANRE la calculul venitului de bază se alocă în costuri fixe şi costuri variabile.

Art. 89. - Costurile fixe reflectă cheltuielile legate de administrarea contractelor de furnizare, care nu depind de cantităţile comercializate, şi acoperă amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale utilizate în activitatea de furnizare reglementată şi o parte din cheltuielile generale de administrare.

Art. 90. - (1) Costurile fixe se alocă pe categorii de consumatori, invers proporţional cu gradul de uniformitate al consumului de gaze naturale specific fiecărei categorii de consumatori şi numărul de consumatori finali din fiecare categorie.

(2) Gradul de uniformitate al consumului de gaze naturale se determină ca raport între vârful de consum şi consumul mediu zilnic al categoriei de consumatori, pentru un an mediu, determinat statistic.

Art. 91. - Costurile variabile reflectă cheltuielile care depind de cantităţile efectiv furnizate şi se alocă egal întregii cantităţi.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Criterii de respingere a costurilor

 

Art. 92. - Analiza costurilor se desfăşoară pe baza situaţiilor puse la dispoziţia ANRE de titularii de licenţă privind costurile estimate pentru primul an al perioadei de reglementare, pentru fiecare activitate reglementată. Situaţiile vor fi prezentate în format anexe ECR.

Art. 93. - Odată cu prezentarea costurilor estimate pentru primul an al fiecărei perioade de reglementare, pentru fiecare activitate reglementată, titularii de licenţă prezintă şi costurile pentru ultimul an de activitate (format anexe ECR, o luni realizate şi 6 luni estimate), anterior perioadei de reglementare pentru care se fundamentează venitul de bază, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi.

Art. 94. - ANRE are dreptul să solicite titularilor de licenţă informaţii suplimentare, inclusiv detalierea şi justificarea oricăror elemente din situaţiile prezentate.

Art. 95, - (1) Nu sunt recunoscute următoarele costuri:

1. În cadrul costurilor operaţionale (OPEX):

a) costurile operaţionale prevăzute la art. 72;

b) amenzile, penalităţile şi majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale, bugete locale;

c) penalităţile şi majorările de întârziere pentru nerambursarea în termen a împrumuturilor;

d) cheltuielile cu despăgubiri, penalităţi sau altele asemenea rezultând din standardul de performanţă, care depăşesc limita recunoscută de ANRE;

e) penalităţile, majorările de întârziere la plată şi/sau daunele-interese pentru nerespectarea clauzelor contractuale faţă de furnizori sau prestatorii de servicii;

f) provizioanele de orice natură;

2. În cadrul costurilor de capital (CAPEX):

a) costurile de capital prevăzute la art. 74;

b) valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale, casate sau cedate terţilor ori către activităţile nereglementate ale titularului de licenţă, calculată conform regulilor ANRE;

c) provizioanele de orice natură, cu excepţia provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanţelor comerciale, în limita creanţelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licenţiaţi, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă;

d) cheltuieli de natura costurilor de capital (CAPEX) care nu sunt finanţate din surse proprii;

e) cheltuielile de natura costurilor de capital (CAPEX) efectuate la bunurile aparţinând domeniului privat al statului sau autorităţilor locale, unor terţe persoane fizice şi/sau juridice, dacă pentru aceasta nu există temeiuri legale, acorduri şi/sau contracte pentru concesionarea, închirierea ori preluarea în exploatare a capacităţilor.

(2) Pentru bunurile pentru care nu sunt recunoscute costuri de capital nu sunt recunoscute amortizări.

Art. 96. - (1) ANRE are dreptul să refuze titularilor de licenţă recunoaşterea unor costuri sau părţi din acestea, altele decât cele menţionate anterior, care nu au fost efectuate într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile şi informaţiile disponibile la data când acestea au fost efectuate.

(2) în scopul promovării concurenţei pe piaţa gazelor naturale, în situaţii temeinic justificate, ANRE are dreptul să aplice, la fundamentarea venitului de bază/ajustarea venitului reglementat, metode flexibile de recuperare a veniturilor amânate.

Art. 97. - Refuzul costurilor, în condiţiile art. 96 alin. (1), va fi justificat de ANRE, care va prezenta motivele pentru care consideră ca un astfel de cost nu a fost efectuat în mod prudent.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Auditarea ECR

 

Art. 98. - La înaintarea ECR către ANRE, mai puţin datele de natura costurilor estimate pentru fundamentarea primului an al fiecărei perioade de reglementare, titularii de licenţă au obligaţia de a prezenta şi un raport de audit al acestora, raport întocmit de un auditor extern.

Art. 99. - ANRE are dreptul să ceară, pe propria cheltuială, un audit separat al ECR, titularul de licenţă fiind obligat să asigure auditorului ales de ANRE accesul la toate datele, evidenţele şi informaţiile necesare. Un exemplar al raportului întocmit de auditorul numit de ANRE aparţine de drept titularului de licenţă.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Reguli privind calculul bazei de active reglementate (RAB)

 

Art. 100. - (1) Baza de active reglementate (RAB) reflectă costurile de capital aferente imobilizărilor corporale şi necorporale prudent efectuate, necesare desfăşurării activităţii reglementate, şi capitalul de lucru, inclusiv provizioanele prevăzute la art. 73 alin. (2) lit. d).

(2) Metoda RAB implicit va fi utilizată pentru a determina valoarea bazei de active reglementate la începutul primei perioade de reglementare. Începând cu cea de-a două perioadă de reglementare, această metodă nu va mai fi utilizată, determinarea valorii bazei de active reglementate urmând regulile din metodologie pentru toate perioadele de reglementare ulterioare.

Art. 101. - Pentru titularii nou-licenţiaţi, valoarea iniţială a RAB (0), utilizată la calculul venitului de bază se determină pe baza valorii nete contabile a activelor aferente activităţii reglementate.

Art. 102. - Valoarea iniţială a RAB(0) utilizată la calculul venitului de bază aferent primei perioade de reglementare, determinată conform art. 101, nu acoperă capitalul de lucru.

Art. 103. - (1) începând cu a două perioadă de reglementare, determinarea valorii RABn(0), utilizată la calculul venitului de bază, se face cu următoarea formulă:

 

RABn(0) = RABn-1(0) * (1+RIc) - SDn-1 + SINVn-1 - SIEn-1 + ΔCLPn,

 

unde:

RABn(0) reprezintă valoarea RAB (0) pentru perioada de reglementare „n”;

RABn-1(0) reprezintă valoarea RAB (0) pentru perioada de reglementare „n-1;

RI(c) reprezintă rata cumulată a inflaţiei in perioada de reglementare „n-1”;

SDn-1 reprezintă amortizarea reglementată cumulată în perioada de reglementare „n-1”;

SINVn-1 reprezintă valoarea reglementată cumulată a investiţiilor puse în funcţiune în perioada de reglementare „n-1”, reflectată în ECR; valoarea cumulată se calculează prin însumarea valoni investiţiilor anuale, actualizată cu rata cumulată a inflaţiei, corespunzătoare anului punerii în funcţiune;

SIEn-1 reprezintă valoarea reglementată cumulată actualizată aferentă imobilizărilor corporale şi necorporale scoase din funcţiune în perioada de reglementare „i-1”;

ΔCLPn reprezintă sumele necesare pentru corectarea capitalului de lucru,

Valoarea (1+Rlc) reprezintă rata cumulată a inflaţiei în perioada de reglementare şi se calculează astfel:

 

(1+RIc) = [l+RIn-l(i, actual)],

unde:

n = perioada de reglementare curentă;

RI(i, actual) n-1 = rata inflaţiei în anul i al perioadei de reglementare n-1,

Termenul SDn-1, reprezentând valoarea cumulată a amortizării reglementate în perioada de reglementare „n-1”, include:

- amortizarea calculată pe baza valorii RAB la începutul perioadei de reglementare;

- amortizarea aferentă imobilizărilor corporale puse în funcţiune pe parcursul perioadei de reglementare „n-1”; valoarea acestei amortizări este inclusă în formulele de corecţie anuală a venitului reglementat (conform art. 44-47) prin termenul INV.

Termenul CLPn din formulă reprezintă corecţia pentru capitalul de lucru net.

(2) Pentru activitatea de furnizare reglementată, valoarea RAB aferentă acestei activităţi va fi ajustată la începutul fiecărei perioade de reglementare, ţinând cont şi de migrarea efectivă a consumatorilor dinspre piaţa reglementată spre piaţa liberă concurenţială.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Amortizarea reglementată a bazei activelor reglementate (RAB)

 

Art. 104. - (1) Imobilizările corporale şi necorporale incluse în baza activelor reglementate se amortizează conform următoarelor reguli:

a) valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale, care se supun amortizării în regim reglementat, este cea rezultată din aplicarea metodelor de calcul al RAB;

b) metoda de amortizare utilizată este cea liniară;

c) pentru imobilizările corporale şi necorporale puse în funcţiune după începutul primei perioade de reglementare, prin împărţirea valorii reglementate a acestora la duratele reglementate de amortizare.

(2) Duratele reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune după începerea primei perioade de reglementare, precum şi durata tehnică şi economică rămasă - n(o) pentru calculul amortizării reglementate pentru imobilizările corporale şi necorporale incluse în valoarea RAB(o) se regăsesc în anexa nr. 3.

 

CAPITOLUL VII

Rata reglementată a rentabilităţii capitalului

 

Art. 105. - Rata reglementată a rentabilităţii (RoR) se determină pentru fiecare activitate si perioadă de reglementare şi reflectă costurile de capital implicate de realizarea activităţii reglementate într-o manieră prudentă, având în vedere condiţiile curente ale pieţei de capital.

Art. 106. - (1) Rata reglementată a rentabilităţii (RoR) este stabilită în termeni reali, înainte de impozitul pe profit. Calculul acesteia porneşte de la costul mediu ponderat al capitalului (WACC), determinat în termeni nominali, după impozitul pe profit.

(2) Formula utilizată de ANRE prin care WACC (calculat în termeni nominali, după impozitul pe profit) este transformat în RoR (stabilit în termeni reali, înainte de impozitare) asigură recuperarea integrală a capitalului investit.

(3) Calculul WACC se face în termeni nominali, după impozitul pe profit. Transformarea WACC nominal post-tax în RoR real pre-tax se face cu următoarea formulă:

 

 

  +

 

 unde:

RoR reprezintă rata reglementată a rentabilităţii capitalului din formula de calcul al venitului de bază VBo;

WACC reprezintă costul mediu ponderat al capitalului, determinat în termeni nominali, după impozitare, calculat pe baza formulei prevăzute la art. 107;

pi reprezintă rata medie a inflaţiei în perioada de reglementare;

T reprezintă rata impozitului pe profit în perioada de reglementare;

nr reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale;

nc reprezintă durata contabilă de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Formula de transformare prezentată asigură echivalarea fluxului de numerar generat de activitatea reglementată pe perioada de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale, conform regulilor privind amortizarea reglementată, calculat în termeni nominali, după aplicarea impozitului pe profit, cu un flux de numerar echivalent, calculat în termeni reali, înainte de aplicarea impozitului pe profit. În formulă s-au cuantificat efectele generate de cele două perioade diferite de amortizare a imobilizărilor corporale şi necorporale, respectiv duratele reglementate de amortizare şi duratele fiscale de amortizare, astfel încât diferenţele dintre cele două durate de amortizare să nu inducă diferenţe în plus sau în minus în fluxul de numerar al titularilor de licenţă.

(4) Pentru a treia perioadă de reglementare transformarea WACC nominal post-tax în RoR real pretax se face cu următoarea formulă:

 

 

unde:

RoR reprezintă rata reglementată a rentabilităţii capitalului din formula de calcul al venitului de bază VBo;

WACC reprezintă costul mediu ponderat al capitalului, determinat în termeni nominali, după impozitare, calculat pe baza formulei prevăzute la art. 107;

pi reprezintă rata medie a inflaţiei în perioada de reglementare;

T reprezintă rata impozitului pe profit în perioada de reglementare.

Art. 107. - Formula de calcul al costului mediu ponderat al capitalului (WACC) este următoarea:

 

 

unde:

D/(CP+D) reprezintă ponderea estimată a datoriilor în structura financiară;

D reprezintă datoriile purtătoare de dobânzi, majorări de întârziere, penalităţi sau altele asemenea, la valoarea de piaţă;

op reprezintă capitalul propriu, estimat la valoarea de piaţa;

C(d) reprezintă costul datoriilor, estimat în termeni nominali, înainte de impozitare;

C(cp) reprezintă costul capitalului propriu, estimat în termeni nominali, după impozitare;

TP reprezintă rata estimată a impozitului pe profit pentru activitatea reglementată.

Art. 108. - WACC se determină pentru fiecare activitate reglementată şi reflectă costul capitalului pentru un operator de referinţă care desfăşoară exclusiv activitatea reglementată în condiţiile de piaţă şi de reglementare existente în România.

Art. 109. - (1) Estimarea structurii financiare a operatorului de referinţă are în vedere structura financiară a companiilor existente pe piaţa gazelor naturale, care desfăşoară activităţi similare, şi optimizarea acestei structuri pentru a reduce costurile de capital.

(2) La estimarea structurii financiare a operatorului de referinţă sunt analizate structuri financiare ale unor companii străine, utilizate drept comparatori, care îndeplinesc următoarele condiţii:

- sunt cotate public;

- au activitatea reglementată ca activitate principală;

- funcţionează într-un sistem de reglementare asemănător celui românesc.

Art. 110. - (1) Costul datoriei pentru perioada de reglementare, estimat în termeni nominali, înainte de impozitare, reflectă câştigurile generate de investiţiile în activele fără risc şi primele de risc specifice activităţii reglementate, observate la comparatori. Pentru calculul costului datoriei sunt considerate active fără risc obligaţiunile emise de statul român pe pieţele de capital.

(2) Costul capitalului propriu pentru perioada de reglementare, estimat în termeni nominali, după impozitare, se determină utilizându-se modelul de calcul al rentabilităţii unui activ pe piaţa de capital (CAPM). Costul capitalului propriu reflectă câştigurile generate de investiţiile în activele fără risc, tranzacţionate pe pieţele de capital, precum şi primele de risc specifice pieţei româneşti.

Art. 111. - (1) Formulele de calcul şi de echivalare, precum şi activele fără risc considerate în determinarea WACC se fac publice de către ANRE cu cel puţin 3 luni înaintea fiecărei perioade de reglementare.

(2) Din a treia perioadă de reglementare ANRE poate lua în considerare determinarea unor valori ale WACC si ROR diferite pentru anumite categorii de investiţii ce se vor realiza începând cu cea de-a treia perioadă de reglementare.

 

CAPITOLUL VIII

Factori de ajustare a veniturilor reglementate

 

Art. 112. - Formulele de ajustare a veniturilor reglementate, prezentate distinct pentru fiecare activitate reglementată, conţin factori comuni şi factori specifici activităţilor reglementate, după cum urmează:

1. factori comuni:

a) rata inflaţiei - RI;

b) rata de creştere a eficienţei activităţii reglementate - Xt,ds,d,fr;

c) costuri neprevăzute la estimarea veniturilor de bază, determinate de factori imprevizibili, externi şi în afara controlului titularului de licenţă - CEt,ds,d,fr;

d) modificarea costurilor preluate direct în veniturile de bază, determinate de factori externi şi în afara controlului titularului de licenţă - ΔCSt,ds,d,fr;

2. factori specifici:

a) cantitatea totală de gaze naturale transportată, în cazul venitului reglementat total pentru activitatea de transport;

b) cantitatea totală de gaze naturale înmagazinată, în cazul venitului reglementat total pentru activitatea de înmagazinare subterană.

Rata de creştere a eficienţei activităţii reglementate

Art. 113. - (1) Rata de creştere a eficienţei activităţii reglementate reflectă estimările ANRE privind îmbunătăţirea

performanţelor economice ale titularilor de licenţă pe parcursul perioadei de reglementare. Termenul X al formulelor de ajustare reflectă rata anuală estimată a creşterii eficienţei activităţii reglementate şi asigură o cedare a sporurilor de eficienţă economică realizate de fiecare titular de licenţă către consumatori.

(2) Rata de creştere a eficienţei activităţii reglementate se determină la începutul fiecărei perioade de reglementare, pentru fiecare activitate reglementată şi pentru fiecare titular de licenţă. Pe parcursul perioadei de reglementare aceasta rămâne nemodificată.

(3) Valoarea ratei de creştere a eficienţei economice se stabileşte de către ANRE şi cuantifică potenţialele economii de costuri ce pot fi realizate în mod concret de către fiecare titular de licenţă, evaluate pe baza principiilor prevăzute la art. 114 alin. (2).

(4) Valoarea ratei de creştere a eficienţei economice - X din formulele de ajustare anuală a veniturilor reglementate se determină astfel încât să reflecte câştigurile de eficienţă aşteptate pentru cheltuielile de operare. În determinarea factorului X se consideră valori ale inflaţiei similare celor utilizate la calculul ratei reglementate a rentabilităţii capitalului, astfel încât suma totală a costurilor şi suma totală a veniturilor din perioada de reglementare să fie egale în valori prezente, în termeni nominali, înainte de impozitare.

Art. 114. - (1) Câştigurile de eficienţă economică ale activităţii reglementate se determină individualizat la nivelul fiecărui titular de licenţă, utilizându-se metodele descrise în continuare:

a) extrapolarea ratei de creştere a eficienţei economice obţinute pe seama productivităţii realizate pe termen lung în sector, la care se adaugă un factor de elasticitate ce reflectă situaţia specifică a fiecărui titular de licenţă;

b) analiza tehnică detaliată a costurilor de operare şi de capital estimate ale operatorilor, care să evidenţieze economiile suplimentare de costuri ce pot fi obţinute de titular de licenţă.

(2) La stabilirea ratei de creştere a eficienţei activităţii reglementate - X, pentru fiecare titular de licenţă, se au în vedere:

a) câştigurile de eficienţă economică puse în evidenţă prin metodele prezentate şi determinate de creşterea performanţelor managementului titularului de licenţă;

b) rata de creştere a eficienţei economice la nivelul industriei de profil şi al economiei naţionale.

Art. 115. - În prima perioadă de reglementare rata de creştere a eficienţei activităţii reglementate a fost zero pentru toate activităţile şi toţi titularii de licenţă.

Rata inflaţiei

Art. 116. - Rata inflaţiei, considerată la ajustarea veniturilor reglementate, este cea estimată de către Comisia Naţională de Prognoză pentru anul din perioada de reglementare pentru care se ajustează venitul reglementat.

Costurile neprevăzute

Art. 117. - (1) Costurile neprevăzute la estimarea veniturilor de bază, determinate de factori imprevizibili, externi şi în afara controlului titularului de licenţă, includ costurile generate de evenimente imprevizibile (de exemplu: forţa majoră, noi taxe şi/sau impozite, altele asemenea).

(2) Costurile neprevăzute se analizează caz cu caz şi se recuperează prin veniturile reglementate în următorul an de reglementare, prin componenta CEt,ds,d,fr, conform formulei:

 

CEt,ds,d,fr (i) = (1 + RoR) * CEt,ds,d,fr (i-1),

 

unde:

CEt,ds,d,fr (i-1), reprezintă valoarea totală a costurilor neprevăzute realizate de titularul de licenţă în anul i-1” din activitatea de transport, înmagazinare subterană, distribuţie şi activitatea de furnizare reglementată.

Pentru activităţile de distribuţie şi furnizare reglementată, costurile unitare neprevăzute CEUd,fr(i) care corectează venitul unitar în anul „i” al perioadei de reglementare se determină pe baza următoarei formule:

 

CEUd,fr(i) = (1 + RoRd,fr) * CEd,fr(i-1)/Qd,fr(i),

 

unde:

CEUd,fr(i) reprezintă valoarea unitară a elementului de corecţie a venitului unitar în anul „i” pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

RoRd,fr reprezintă rata reglementată a rentabilităţii pentru perioada de reglementare pentru activitatea de distribuţie, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

Qd,fr(i) reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv furnizată în regim reglementat în anul „i” al perioadei de reglementare.

(3) în situaţia în care costurile neprevăzute induc creşteri semnificative în nivelul veniturilor reglementate, AN RE poate decide eşalonarea recuperării lor pe mai mult de un an, cu actualizarea anuală a sumelor nerecuperate.

Modificarea costurilor preluate direct – ΔCSt,ds,d,fr

Art. 118. - (1) Costurile preluate direct reprezintă costurile pe care titularul de licenţă nu le poate controla, dar pe care este necesar să le realizeze pentru desfăşurarea activităţii reglementate.

(2) Sunt considerate costuri preluate direct cheltuielile de natura taxelor, impozitelor, taxelor de licenţă şi altele asemenea.

(3) Diferenţa dintre costurile preluate direct efectiv realizate şi cele incluse în venitul total, respectiv venitul total unitar în anul „i-1” constituie componenta de modificare a costurilor preluate direct ΔCSt,ds, respectiv ΔCSUd,fr şi se recuperează conform formulelor:

 

ΔCSt,ds(i-1) = (1 + RoRt,ds)* [CSt,ds(i-1, realizat) - CSt,ds(i-1)]

ΔCSUd,fr(i-1) = (1 + RoRd,fr) * [CSd,fr(i-1, realizat) - CSd,fr(i-1 )]/Qd,fr(i)

 

CAPITOLUL IX

Facturarea

 

SECŢIUNEA 1

Activitatea de transport

 

Art. 119. - (1) Contravaloarea serviciilor de transport prestate unui utilizator al sistemului de transport se facturează lunar şi se determină cu următoarea formulă:

 

VTt = RC(ti) * CR(ti) * n(hi) + RC(te) * CR(te) * n(he) + V(t) * Q,

 

unde:

VTt reprezintă valoarea facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC(ti) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctul de intrare tarifat, exprimată în lei/MWh/h:

CR(ti) reprezintă capacitatea rezervată în punctul de intrare tarifat, exprimată în MWh;

n(hi) reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de intrare tarifat;

RC(te) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctul de ieşire tarifat, exprimată în lei/MWh/h;

CR(te) reprezintă capacitatea rezervată în punctul de ieşire tarifat, exprimată în MWh;

n(he) reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de ieşire tarifat;

V(t) reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea transportată în perioada de facturare, exprimată în MWh.

(2) Componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în sistemul de transport - RC(ti)/RC(te) din structura tarifului de transport, exprimată în lei/MWh/h, reprezintă suma pe care un utilizator al sistemului trebuie să o plătească operatorului de sistem pentru a avea rezervată o capacitate de un MWh într-un interval continuu de 365 de zile calendaristice.

Art. 120. - (1)în situaţia în care utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de intrare tarifat este diferit de utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de ieşire tarifat, facturarea contravalorii serviciilor de transport se realizează astfel:

1, pentru utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de intrare tarifat:

 

VTt(i) . RC(ti) * CR(ti) * n(hi) + V(t) * Q,

 

unde:

VTt(i) reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC(ti) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctul de intrare tarifat, exprimată în lei/MWh;

CR(ti) reprezintă capacitatea rezervată în punctul de intrare tarifat, exprimată în MWh;

n(hi) reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de intrare tarifat;

V(t) reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh;

O reprezintă cantitatea injectată în sistemul de transport în perioada de facturare, exprimată în MWh;

2. pentru utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de ieşire tarifat:

 

VTt(e) = RC(te) * CR(te) * n(he),

 

unde:

VTt(e) reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC(te) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în punctul de ieşire tarifat, exprimată în lei/MWh;

CR(te) reprezintă capacitatea rezervată în punctul de ieşire tarifat, exprimată în MWh;

n(he) reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de ieşire tarifat.

(2) Operatorul sistemului de transport este obligat să asigure egalitatea de mai jos, fără a avea dreptul de a compensa reciproc cei 2 termeni ai sumei:

 

VTt = VTt(i) + VTt(e)

 

Art. 121. - Pentru prima şi a două perioadă de reglementare, contravaloarea serviciilor de transport prestate unui utilizator al sistemului de transport se facturează lunar şi se determină cu următoarea formulă:

 

VTt = RC(t) * CR(t) * n(h) + V(t) * Q,

 

unde:

VTt reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC(t) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii, exprimată în lei/MWh/h;

CR(t) reprezintă capacitatea rezervată, exprimată în MWh;

n(h) reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care se rezervă capacitatea;

V(t) reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea transportată în perioada de facturare, exprimată în MWh.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Activitatea de înmagazinare

 

Art. 122. - (1) Contravaloarea serviciilor de înmagazinare prestate unui utilizator al capacităţii de înmagazinare subterană, pentru un ciclu complet de înmagazinare, se determină cu următoarea formulă:

 

VTds = RC(ds) * CR(ds) + I(ds) * Q(i) + E(ds) * Q(e),

 

unde:

VTds reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de înmagazinare, exprimată în lei;

RC(ds) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

CR(ds) reprezintă capacitatea rezervată în depozitul subteran, exprimată în MWh/ciclu complet de înmagazinare;

I(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q(i) reprezintă cantitatea de gaze naturale injectată în depozitul subteran, exprimată în MWh;

E(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q(e) reprezintă cantitatea de gaze naturale extrasă din depozitul subteran, exprimată în MWh.

(2) Facturarea lunară a contravalorii serviciilor de înmagazinare subterană se determină astfel:

 

VTds(l) = 

 

unde:

VTds(l) reprezintă valoarea totală lunară a facturii, exclusiv TVA, exprimată în lei;

RC(ds) reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacităţii în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

CR(ds) reprezintă capacitatea rezervată în depozitul subteran, exprimată în MWh/ciclu complet de înmagazinare;

n(ctr) reprezintă numărul de zile calendaristice dintre intrarea în vigoare a contractului de înmagazinare şi data de finalizare a acestuia;

n(luna) reprezintă numărul de zile calendaristice din lună, respectiv numărul de zile rămase din luna în care contractul de înmagazinare subterană intră în vigoare sau numărul de zile din luna în care contractul de înmagazinare subterană expiră;

l(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru injecţia gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q(i) reprezintă cantitatea de gaze naturale injectată în depozitul subteran în luna respectivă, exprimată în MWh;

E(ds) reprezintă componenta volumetrică pentru extracţia gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q(e) reprezintă cantitatea de gaze naturale extrasă din depozitul subteran în luna respectivă, exprimată în MWh.

Art. 123. - (1) în situaţia în care, la finele ciclului de înmagazinare, în depozitul subteran rămân cantităţi de gaze naturale, altele decât perna de gaze a depozitului, proprietarul acestor cantităţi este obligat să achite operatorului depozitului contravaloarea rezervării de capacitate pentru noul ciclu de înmagazinare, corespunzător cantităţilor rămase în depozitul subteran.

(2) Pentru cantităţile de gaze naturale rămase în depozit nu se percepe tarif de injecţie, tariful pentru extracţia gazelor naturale fiind facturat după scoaterea acestora din depozitul subteran.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Activitatea de distribuţie

 

Art. 124. - Contravaloarea serviciilor de distribuţie prestate pentru un utilizator al sistemului de distribuţie se facturează lunar şi se determină cu următoarea formulă:

 

VTd = Td x Q,

 

unde:

VTd reprezintă valoarea facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de distribuţie, exprimată în lei;

Td reprezintă tariful de distribuţie reglementat, exprimat în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea distribuită, exprimată în MWh.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Activitatea de furnizare reglementată

 

Art. 125. - Contravaloarea serviciilor de furnizare reglementată prestate unui consumator final se facturează lunar şi se determină cu următoarea formulă:

 

VTf=Pf * Q,

 

unde:

VTf reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de furnizare reglementată, exprimată în lei;

Pf reprezintă preţul final reglementat, exprimat în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea furnizată, exprimată în MWh.

 

CAPITOLUL X

Procedura de stabilire a venitului de bază, a venitului reglementat, de aprobare a preţurilor reglementate şi de stabilire a tarifelor reglementate

 

Art. 126. - (1) Venitul de bază se aprobă prin ordin al preşedintelui AN RE la începutul fiecărei perioade de reglementare, concomitent cu aprobarea preţurilor şi/sau stabilirea tarifelor reglementate, pentru fiecare titular de licenţă care desfăşoară activităţi reglementate.

(2) Venitul reglementat se aprobă prin ordin al preşedintelui ANRE pe parcursul perioadei de reglementare, pentru fiecare titular de licenţă care desfăşoară activităţi reglementate.

 

SECŢIUNEA 1

Procedura de stabilire a venitului de bază

 

Art. 127. - (1) Titularii de licenţă care desfăşoară activităţi reglementate înaintează ANRE fundamentările privind stabilirea venitului de bază cu cel puţin 180 de zile înaintea începerii perioadei de reglementare.

(2) Fundamentările privind stabilirea venitului de bază vor fi însoţite de:

a) toate datele şi informaţiile necesare pentru susţinerea elementelor de fundamentare. Datele şi informaţiile pentru susţinerea elementelor de fundamentare se referă în principal la:

- capacităţile rezervate şt volumele vehiculate prin sistemul de transport, respectiv prin sistemul de distribuţie, capacităţile rezervate şi volumele injectate, stocate şi extrase în şi din depozitele subterane;

- portofoliul de contracte de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă şi din import respectiv pentru serviciile de transport, înmagazinare subterană şi/sau de distribuţie;

- structura de clienţi/consumatori, cu prezentarea caracteristicilor specifice fiecărei categorii (factori de sarcină, consum anual, vârfuri de consum etc.).

Aceste elemente se vor referi atât la realizările din lunile anului de reglementare, anterioare depunerii fundamentărilor, cât şi la estimările titularului de licenţă pentru fiecare an al perioadei de reglementare. Totodată vor fi explicate premisele considerate la estimarea fiecăruia din elementele de fundamentare prognozate.

b) ECR, pentru care se fundamentează venitul de bază. Evidenţele contabile reglementate se referă la:

- ECR - realizări din lunile anului de reglementare anterioare depunerii fundamentărilor pentru ultimul an de activitate anterior perioadei de reglementare, cu excepţia titularilor nou-licenţiaţi;

- estimarea elementelor pentru anul de bază, în format anexe ECR, împreună cu o prezentare a premiselor considerate la estimarea fiecăruia dintre ele;

- propunerea titularului de licenţă de alocare a costurilor, pentru calculul preţurilor şi/sau tarifelor;

c) propunerile privind rata de creştere a eficienţei economice a activităţii reglementate pentru perioada de reglementare. Propunerile privind rata de creştere a eficienţei economice se referă la aprecierea de către titularul de licenţă a valorii factorului X din formulele de ajustare;

d) propunerile de preţuri şi/sau tarife reglementate. Propunerile de preţuri şi/sau tarife reglementate vor reflecta structura de preţuri şi/sau tarife estimată de către titularul de licenţă, având în vedere venitul de bază şi costurile preluate direct fundamentate de titularul de licenţă.

(3) în situaţia în care fundamentările privind stabilirea venitului de bază, înaintate de către titularii de licenţă din sector, sunt incomplete sau eronate, acestea vor fi completate şi/sau modificate, după caz. Perioada de 180 de zile necesară pentru analiza documentaţiei decurge din momentul primirii formei finale completate şi/sau modificate a fundamentărilor.

Art. 128. - (1) Pe baza fundamentărilor şi a propunerilor înaintate şi a analizei efectuate, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE elaborează un raport cuprinzând propunerile pentru stabilirea:

a) venitului de bază;

b) ratei de creştere a eficienţei economice a activităţii reglementate;

c) preţurilor şi/sau tarifelor reglementate.

(2) Pe baza elementelor prezentate, compartimentul de specialitate va analiza şi evalua, propunerile înaintate, având dreptul să ceară lămuriri suplimentare.

(3) în situaţia în care, pe baza informaţiilor prezentate şi a analizelor efectuate, compartimentul de specialitate consideră necesară ajustarea elementelor de fundamentare, va înainta titularului de licenţă propunerile de ajustare, astfel încât să se ajungă la un punct de vedere comun asupra:

- venitului de bază, costurilor preluate direct şi elementelor de ajustare anuală a venitului reglementat,

- structurii de preţuri şi/sau tarife şi nivelului acestora.

(4) Dacă nu se poate ajunge la un punct de vedere comun, compartimentul de specialitate are dreptul să decidă asupra elementelor menţionate, având obligaţia ca în raportul întocmit să explice motivele care stau la baza deciziilor luate.

Art. 129. - Raportul prevăzut la art. 128 se prezintă în Consiliul consultativ al ANRE cu cel puţin 60 de zile anterior perioadelor de reglementare în coroborare cu prevederile art. 127 alin. (3) referitoare la momentul primirii formei finale completate şi/sau modificate a fundamentărilor.

Art. 130. - (1) în termen de 7 zile calendaristice de la primirea raportului, Consiliul consultativ al ANRE îşi exprimă punctele de vedere privind acceptarea sau contestarea acestuia, împreună cu motivarea punctului de vedere.

(2) în cazul în care membrii Consiliului consultativ al ANRE nu îşi prezintă punctele de vedere în termenul prevăzut la alin. (1), raportul se consideră acceptat.

Art. 131. - În cel mult 10 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 130 alin. (1), compartimentul de specialitate înaintează Comitetului de reglementare următoarele:

1. raportul cuprinzând propunerile pentru stabilirea:

a) venitului de bază;

b) ratei de creştere a eficienţei economice a activităţii reglementate;

c) preţurilor şi/sau tarifelor reglementate;

2. punctele de vedere exprimate de Consiliul consultativ al ANRE.

Art. 132. - (1) Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a raportului prevăzut ta art. 131 pct. 1, preşedintele ANRE emite ordinul privind:

a) stabilirea venitului de bază;

b) stabilirea ratei de creştere a eficienţei economice a activităţii reglementate;

c) aprobarea preţurilor şi/sau stabilirea tarifelor reglementate corespunzătoare venitului de bază.

(2) Ordinul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

(3) Raportul aprobat de către Comitetul de reglementare se comunică operatorului licenţiat.

Art. 133. - (1) în situaţia în care Comitetul de reglementare respinge, în tot sau în parte, raportul privind propunerile de stabilire a venitului de bază, a ratei de creştere a eficienţei economice a activităţii reglementate pentru perioada de reglementare, în termen de cel mult 6 luni este elaborat un nou raport.

(2) Membrii Comitetului de reglementare au obligaţia de a justifica respingerea raportului.

(3) Până la aprobarea noului venit de bază (venitul reglementat) şi preţurile şi/sau tarifele reglementate în vigoare rămân nemodificate, eventualele venituri nerealizate din această cauză urmând a fi recunoscute odată cu aprobarea noului venit de bază.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Procedura de ajustare a veniturilor reglementate

 

Art. 134. - Ajustarea veniturilor reglementate se realizează de către ANRE pe baza formulelor din prezenta metodologie stabilite prin ordinul preşedintelui ANRE.

Art. 135. - (1) Solicitările titularilor de licenţă pentru ajustarea venitului reglementat aferent unei activităţi reglementate se înaintează ANRE cu cel puţin 90 de zile anterior începerii anului din perioada de reglementare pentru care se stabilesc aceste venituri.

(2) Solicitările se înaintează împreună cu justificările detaliate.

(3) în situaţia în care solicitările privind ajustarea venitului de bază, înaintate de către titularii de licenţă din sector, sunt incomplete sau eronate, acestea vor fi completate şi/sau modificate, după caz, urmând ca perioada de 90 de zile necesară pentru analiza documentaţiei să decurgă din momentul primirii formei finale.

(4) în urma analizei, compartimentul de specialitate întocmeşte un raport pe care îl va comunica operatorului în vederea formulării unui punct de vedere.

(5) în cazul în care nu se poate ajunge la un punct de vedere comun, compartimentul de specialitate are dreptul să decidă asupra elementelor ce vor sta la baza ajustării. Raportul întocmit va conţine motivele care au stat la baza deciziilor luate.

Art. 136. - (1) în situaţia în care, ulterior intervalului de timp menţionat la art. 135, alin. (1), apar elemente de costuri care nu au fost solicitate, acestea vor fi avute în vedere începând cu următoarea ajustare a venitului reglementat, respectiv cu următoarea stabilire a venitului de bază.

(2) Nu pot fi înaintate solicitări pentru ajustarea venitului reglementat dacă între momentul înaintării solicitării şi momentul apariţiei sau modificării acestor costuri a trecut o perioadă de peste 3 ani.

Art. 137. - Raportul compartimentului de specialitate ANRE privind propunerile de ajustare a venitului reglementat, precum şi propunerile de preţuri şi/sau tarife reglementate corespunzătoare se înaintează Comitetului de reglementare cu cel puţin 45 de zile anterior începerii anului din perioada de reglementare, pentru care se stabileşte venitul reglementat.

Art. 138. - (1) Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a raportului prevăzut ia art. 137, preşedintele ANRE emite ordinul privind:

a) stabilirea venitului reglementat;

b) aprobarea preţurilor şi/sau stabilirea tarifelor reglementate.

(2) Ordinul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Raportul compartimentului de specialitate ANRE, aprobat de către Comitetul de reglementare, se comunică operatorului licenţiat.

Art. 139. - (1) În situaţia în care Comitetul de reglementare respinge, în tot sau în parte, raportul privind propunerile de ajustare a venitului reglementat, se elaborează un nou raport în termen de cel mult o lună.

(2) Membrii Comitetului de reglementare au obligaţia de a justifica respingerea raportului.

(3) Până la stabilirea noului venit reglementat, venitul reglementat şi preţurile şi/sau tarifele reglementate în vigoare rămân nemodificate, eventualele venituri nerealizate din această cauză urmând a fi recunoscute odată cu aprobarea noului venit reglementat.

Art. 140. - (1) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei metodologii, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE va întocmi, pentru fiecare titular de licenţă şi pentru activităţile reglementate desfăşurate, un raport care va conţine valoarea veniturilor amânate din a două perioadă de reglementare şi care va fi înaintat spre aprobare Comitetului de reglementare al ANRE.

(2) în situaţia în care raportul menţionat la alin. (1) se respinge, se elaborează un nou raport, care se prezintă spre aprobare Comitetului de reglementare, în termen de cel mult o lună.

 

CAPITOLUL XI

Dispoziţii finale

 

Art. 141. - Categoriile de consumatori pentru care se stabilesc diferenţiat preţurile finale reglementate şi tarifele de distribuţie sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 142. - Termenii utilizaţi în prezenta metodologie sunt prevăzuţi în anexa nr. 2, care face parte integrantă din aceasta.

Art. 143. - Duratele reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale utilizate în realizarea activităţilor reglementate sunt prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 144. - Activităţile privind racordarea, branşarea şi debranşarea consumatorilor, precum şi construcţia instalaţiilor de racordare la sistemul de transport şi a branşamentelor nu fac obiectul prezentei metodologii. Reglementarea acestora, inclusiv tarifele privind realizarea acestor lucrări, se realizează prin regulamentele specifice privind accesul la sisteme.

 

ANE/A Nr. 1

la metodologie

 

CATEGORIILE DE CONSUMATORI

pentru care se stabilesc diferenţiat preţurile finale reglementate şi tarifele de distribuţie

 

A. Consumatori conectaţi direct la sistemul de transport:

A.1. consumatori cu un consum anual de până la 1.162,78 MWh

A.2. consumatori cu un consum anual între 1.162,79 MWh şi 11.627,78 MWh

A.3. consumatori cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

A.4. consumatori cu un consum anual între 116.277,80 MWh şi 1.162.777,87 MWh

A.5. consumatori cu un consum anual de peste 1.162.777,87 MWh

B. Consumatori conectaţi în sistemul de distribuţie:

B.1. consumatori cu un consum anual de până la 23,25 MWh

B.2. consumatori cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

B.3. consumatori cu un consum anual între 116,29 MWh si 1.162,78 MWh

B.4. consumatori cu un consum anual între 1.162,79 MWh si 11.627,78 MWh

B.5. consumatori cu un consum anual între 11.627,79 MWh şi 116.277,79 MWh

B.6. consumatori cu un consum anual de peste 116.277,79 MWh

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

TERMENI UTILIZAŢI

 

An al perioadei de reglementare

 

- o perioadă continuă de 12 luni calendaristice, măsurate pe parcursul perioadei de reglementare

Primul an al perioadei de reglementare începe în prima zi a perioadei de reglementare.

Cantitate distribuită

- cantitatea totală de gaze naturale vehiculate printr-un sistem de distribuţie, măsurată la consumatori şi/sau la sistemele de distribuţie conectate

Cantitate furnizată

- cantitatea totală de gaze naturale comercializată către consumatorii finali în baza unor contracte de furnizare

Capacitate de transport, de distribuţie sau de înmagazinare

- cantitatea de gaze naturale, măsurată în condiţii standard de presiune şi temperatură, ce poate fi injectată, respectiv livrată prin punctele de delimitare ale unui sistem de transport sau de distribuţie ori care poate fi stocată într-un sistem de înmagazinare, în condiţii de siguranţă tehnică şi eficienţă economică, într-un interval de timp determinat

Capacitate rezervată

- capacitatea pe care operatorul sistemului se obligă să o aibă în orice moment disponibilă pentru utilizator sau consumatorul final, într-un punct de delimitare al sistemului, respectiv într-un depozit subteran, în conformitate cu prevederile contractului încheiat, exprimată în:

- MWh pentru sistemul de transport;

- MWh/ciclu complet de înmagazinare pentru depozitul subteran

Capacitate utilizabilă

- capacitatea de transport, de distribuţie ori a depozitului subteran, pe care operatorul sistemului o poate pune la dispoziţie utilizatorilor sau consumatorilor finali, determinată în condiţiile reglementărilor specifice

Capitalul de lucru

- suma necesară unui operator pentru asigurarea finanţării activităţii pentru 0 perioadă de 30 de zile calendaristice

Caracteristici tehnice

- totalitatea datelor şi elementelor de natură tehnică, specifice unui obiectiv din sectorul gazelor naturale

Ciclu complet de înmagazinare

- perioada calendaristică continuă care acoperă succesiv ciclul de injecţie şi ciclul de extracţie al gazelor naturale dintr-un depozit subteran

Ciclu de injecţie

- perioada calendaristică prevăzută pentru injecţia gazelor naturale într-un depozit subteran

Ciclu de extracţie

- perioada calendaristică prevăzută pentru extracţia gazelor naturale dintr-un depozit subteran

Consumator final

- persoana fizică sau juridică, română ori străină, care achiziţionează gazele naturale pentru uzul propriu

Contract-cadru de furnizare a gazelor naturale

- contract-cadru aprobat de ANRE, care are ca obiect furnizarea gazelor naturale către consumatorul final, pentru un anumit loc de consum, cu stipularea obligatorie a condiţiilor de furnizare şi de utilizare a gazelor naturale, a preţului reglementat şi a modalităţilor de plată, precum şi a celorlalte clauze specifice

Depozit subteran de înmagazinare

- zăcământ sau parte dintr-un zăcământ etanş depletat, acvifer sau salifer, în care se pot stoca temporar gaze naturale sub presiune, la volume programate, în ciclul de injecţie şi, respectiv, din care se pot extrage aceste cantităţi de gaze naturale în ciclul de extracţie

Furnizor

- titularul unei licenţe de furnizare

Furnizarea reglementată

- comercializarea gazelor naturale către consumatorul final în baza unui contract de furnizare şi la preţ reglementat

Instalaţie de racordare la sistemul de transport

- instalaţie realizată între punctul de racordare la sistemul de transport şi punctul de delimitare

Instalaţiile de racordare pot fi:

- instalaţie de racordare la intrare în sistemul de transport: instalaţie realizată între punctul de delimitare dintre producător/furnizor şi operatorul sistemului de transport şi punctul de racordare la sistemul de transport;

- instalaţie de racordare la ieşirea din sistemul de transport: instalaţie realizată între punctul de racordare la sistemul de transport şi punctul de delimitare dintre operatorul sistemului de transport şi consumator/distribuitor

Operator

- titular al unei licenţe de transport, de înmagazinare, de distribuţie sau de furnizare, după caz

Perna de gaze

- cantitatea totală de gaze naturale ce trebuie menţinută într-un depozit subteran, necesară pentru asigurarea operării acestuia pe întreaga durată de funcţionare normală a depozitului

Punct de delimitare în sistemul de transport

- loc în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului sistemului de transport:

a) pentru punctele de injecţie în sistemul de transport delimitarea se face:

- în cazul gazelor naturale din producţia internă, la robinetul de ieşire din staţia/panoul de măsurare al producătorului;

- în cazul gazelor naturale din depozitele subterane, la robinetul de ieşire din staţia/panoul de măsurare al operatorului de înmagazinare;

- în cazul gazelor naturale din import, în locul în care acestea sunt tratate şi măsurate pentru injecţia în sistemul de transport;

b) pentru punctele de ieşire din sistemul de transport, delimitarea se face:

- la robinetul de ieşire din staţia de reglare-măsurare-predare la consumator/ operator de distribuţie;

- la locul în care gazele naturale suni: tratate şi măsurate pentru a se exporta.

Punct de delimitare în sistemul de

distribuţie

- loc în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului sistemului de distribuţie

Racordarea la sistemul de transport

- ansamblul activităţilor necesare pentru realizarea instalaţiei de racordare pentru injecţia gazelor naturale în sistemul de transport şi/sau pentru injecţia/extracţia în/din depozite subterane şi/sau pentru alimentarea unui consumator/sistem de distribuţie a gazelor naturale din sistemul de transport

Sistem de distribuţie

- ansamblul compus din conducte, instalaţii de reglare-măsurare, aparate şi accesorii, situate între staţiile de predare şi robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la reţeaua de presiune joasă, respectiv până la ieşirea din staţiile/posturile de reglare de la consumatorul racordat la reţeaua de presiune redusă

Sistem omogen de distribuţie

- un sistem sau grup de sisteme de distribuţie învecinate şi/sau operate de un singur operator, cu caracteristici tehnice şi de operare similare

Sistem de înmagazinare

- totalitatea instalaţiilor tehnologice de suprafaţă şi/sau subterane, precum şi depozitul propriu-zis, prin intermediul cărora se pot înmagazina ciclic şi, respectiv, extrage cantităţi de gaze naturale

Sistem de transport

- ansamblul de conducte magistrale, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente care asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi transportul acestora în regim de presiune înaltă în vederea livrării în sistemele de distribuţie şi/sau la consumatorii direcţi şi/sau înmagazinării/stocării acestora

Titular al licenţei de înmagazinare

- persoană juridică română sau străină, autorizată şi licenţiată, având ca specific operarea unui sistem de înmagazinare subterană şi desfăşurarea de activităţi comerciale legate de aceasta

Titular al licenţei de distribuţie

- persoană juridică română sau străină, autorizată şi licenţiată, având ca specific activitatea de distribuţie a gazelor naturale într-o zonă delimitată

Titular al licenţei de furnizare

- persoană juridică română sau străină, licenţiată să comercializeze gaze naturale

Titular al licenţei de transport

- persoană juridică română sau străină, autorizată şi licenţiată, având ca specific operarea unui sistem de transport şi desfăşurarea de activităţi comerciale legate de aceasta

Zestrea conductei

- cantitatea totală de gaze naturale ce trebuie menţinută într-o conductă, pentru a se asigura presiunea minimă necesară operării acesteia în condiţii de siguranţă, de echilibru şi de calitate a serviciilor de transport

Vârf de consum

- o perioadă continuă de 24 de ore dintr-un an, pentru care este înregistrat cel mai mare consum de gaze naturale

 

ANEXA Nr. 3

la metodologia

 

DURATELE

reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

 

I. Durata tehnică şi economică rămasă pentru amortizarea reglementată a imobilizărilor corporale şi necorporale care au constituit RAB implicit la începutul primei perioade de reglementare:

 

a) activitatea de transport şi activitatea de înmagazinare subterană

30 ani

b) activitatea de distribuţie şi activitatea de furnizare reglementată

25 ani

II. Durata tehnică şi economică a imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune după începutul primei perioade de reglementare

 

Grupa 1 Construcţii

 

Subgrupa 1.1 Clădiri

50 ani

Subgrupa 1.2 Construcţii uşoare (barăci, şoproane etc.)

10 ani

Subgrupa 1.3 Conducte colectoare şi magistrale (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

40 ani

Subgrupa 1.4 Sondele pentru injecţia/extracţia gazelor naturale din depozitele subterane (inclusiv sondele auxiliare, instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

25 ani

Subgrupa 1.5 Conducte de distribuţie din oţel (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

30 ani

Subgrupa 1.6 Conducte de distribuţie din polietilenă (inclusiv instalaţiile tehnologice, dotările şi echipamentele aferente)

40 ani

Subgrupa 1.7 Alte construcţii

10 ani

Grupa 2 Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi echipamente de lucru

10 ani

Grupa 3 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

 

Subgrupa 3.1 Contoare volumetrice cu membrană, contoare cu ultrasunete, alte sisteme cu element deprimogen

20 ani

Subgrupa 3.2 Contoare cu pistoane rotative, contoare cu turbină

15ani

Subgrupa 3.3 Convertoare electronice, calculatoare de debit, alte aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

10 ani

Grupa 4 Mijloace de transport

5 ani

Grupa 5 Alte imobilizări corporale şi necorporale

5 ani

Grupa 6 Terenuri

 

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

privind desemnarea Societăţii Comerciale „Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L.  în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

 

Având în vedere procesul-verbal nr. 111 din 16 mai 2012 al Comisiei de recunoaştere şi desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii şi a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene,

în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (2) şi art. 28 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile art. 5 alin. (4) din Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 2.134/460/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (6) al Hotărârii Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale si turismului emite prezentul ordin

Art. 1. - Se aprobă desemnarea Societăţii Comerciale „Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia tehnică în construcţii va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 1 prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii:

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familiile de produse/produsele, scopul folosirii, sistemul de atestare a conformităţii şi funcţia organismului, precum ş specificaţiile tehnice aferente, pentru care organismul a fost acreditat de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR ş evaluat.

Art. 3- - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 mai 2012.

Nr. 102.

 

ANEXĂ

 

Denumirea organismului:

Societatea Comercială „Societatea de Certificare ICECON CERT” - S.R.L.

Adresa:

Şos. Pantelimon nr. 266, sectorul 2, Bucureşti, Tel: +40(21) 202.55.00; Fax: +40(21) 255.31.49

E-mail: gantohe@icecon.ro

Website: www.iceconcert.ro

Număr de identificare alocat de Comisia Europeană: 2204

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul: SR EN 45011: 2001

Valabilitatea notificării se acordă până la 12 iulie 2013.

Funcţiile îndeplinite de organism:

 

Numărul decizie CE

Familiile de produse si utilizările preconizate

Sistemul de atestare a conformităţii

Specificaţiile tehnice armonizate

Funcţia organismului

98/214/CE

Produse metalice pentru structuri, inclusiv produse auxiliare (1/4):

- secţiuni/profile cu diferite forme (T, L, H, U, Z, I, canale, colţare, cu goluri, tuburi) obţinute prin laminare la cald, formare la rece sau prin orice alt procedeu, produse plate (placă, foaie, bandă), bare, piese turnate şi piese forjate, realizate din diferite materiale metalice, neprotejate sau protejate contra coroziunii prin vopsire (pentru utilizare în structuri metalice sau în structuri compozite din metal şi beton)

Sistem 2+

EN 1090-1:2009

EN 1090-1:2009/AC:2010

CPF

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.