MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 532/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 532         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 31 iulie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 499 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

742. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

 

743. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA”, regie aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale

 

761. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A.

 

795. - Hotărâre pentru modificarea alin. (1) al art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.165/2011 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operaţiunilor de urgenţă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundaţiile din perioada 23 iunie 2010-31 iulie 2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 499

din 15 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile  administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Mircea Valentin Bordaş în Dosarul nr. 13.699/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 631 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că la dosar autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită ca „în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate pe încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie să se ţină seama de jurisprudenţa Curţii în materie, respectiv de Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010”.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită păstrarea jurisprudenţei acesteia în materie, în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 13.699/211/2010, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Excepţia a fost ridicată de Mircea Valentin Bordaş într-o cauză având ca obiect cererea de constatare a existenţei unui drept de creanţă asupra statului român şi obligarea acestuia la plata sumei consemnate în decizia emisă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, următoarele:

1. Cu privire la neconstituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 a fost adoptată fără a exista situaţia extraordinară cerută de textul constituţional invocat şi fără a fi respectată obligaţia de a motiva urgenţa adoptării acesteia. Astfel, urgenţa adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 este motivată numai cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009, nu şi cu privire la suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Simpla motivare a urgenţei nu poate fi suficientă, această motivare trebuind să fie reală şi temeinică în acelaşi timp, nu doar declarată.

Nici motivarea din teza finală a preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010, potrivit căreia „nepromovarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar avea drept consecinţă imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, nu poate justifica urgenţa atâta vreme cât, potrivit prevederilor pct. 22 al articolului unic din titlul I al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 142/2010, „Sursele de finanţare a acordării despăgubirilor în numerar de către Direcţie se asigură din dividendele aferente acţiunilor deţinute de stat la Fondul «Proprietatea», din sumele obţinute ca urmare a vânzărilor de acţiuni emise de Societatea Comercială «Fondul Proprietatea» - SA., efectuate de către Ministerul Finanţelor Publice, după deducerea cheltuielilor efectuate de Societatea Comercială «Fondul Proprietatea» - S.A., şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice”.

Autorul excepţiei arată că din textul de lege anterior invocat rezultă că sumele necesare plăţii despăgubirilor provin din dividendele aferente acţiunilor deţinute la Fondul „Proprietatea”, din sumele obţinute ca urmare a vânzărilor de acţiuni emise de Fond şi numai în completare de la bugetul de stat, astfel încât motivarea urgenţei adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 prin imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar nu poate fi primită.

2. Referitor la încălcarea prin dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 a prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, autorul excepţiei arată că actul normativ menţionat reglementează într-un domeniu interzis prin textul constituţional pretins încălcat, afectând dreptul de proprietate. Aceasta deoarece deţinătorii titlurilor au un drept de creanţă asupra statului, ceea ce echivalează, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu dreptul de proprietate asupra unui bun, în acest sens fiind hotărârile din 9 decembrie 1994, 6 martie 2003, 28 iunie 2005 şi 24 martie 2005, pronunţate în cauzele Rafinăriile greceşti Stran şi Stratis Andreadis împotriva Greciei, Jasiuniene împotriva Lituaniei, Virgil Ionescu împotriva României şi Sandor împotriva României.

3. Autorul excepţiei arată, de asemenea, că dispoziţiile legale criticate aduc atingere şi prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), întrucât retroactivează, tinzând să modifice un raport juridic existent la data adoptării acestora, deoarece modifică raporturi juridice preexistente în situaţia în care persoana şi-a exercitat deja dreptul de opţiune, iar creanţa sa a devenit certă, lichidă şi exigibilă.

4. Autorul excepţiei arată că deţinătorii unui titlu de despăgubire acordat potrivit Legii nr. 247/2005 sunt titulari ai unui drept de creanţă asupra statului român. În accepţiunea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dreptul de creanţă este asimilat unui bun, astfel încât aceştia ar trebui să beneficieze de prevederile art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Or, modificarea unilaterală a termenului de plată de către statul debitor prin instituirea unui termen de suspendare a plăţilor pentru o perioadă de 2 ani constituie o atingere adusă dreptului de proprietate, deoarece garantarea creanţelor împotriva statului priveşte atât cuantumul acestora, cât şi respectarea termenului în care acestea trebuie plătite, precum şi posibilitatea executării silite a acestora. În condiţiile în care statul poate modifica ori de câte ori doreşte termenul de plată, garanţia unei astfel de creanţe rămâne una iluzorie, iar realizarea ei devine un deziderat imposibil de realizat.

Prin textul de lege criticat se realizează o diferenţiere între titularii dreptului de despăgubire ale căror titluri au fost emise deja şi cei ale căror titluri nu au fost emise, ceea ce aduce atingere prevederilor art. 16, art. 44 alin. (2) şi art. 53 alin. (2) din Constituţie.

5. Întrucât creanţa asupra statului constituie un bun, restrângerea dreptului de proprietate asupra acestuia aduce atingere şi prevederilor art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece condiţiile conţinute de textul constituţional invocat nu sunt respectate.

6. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, autorul excepţiei arată că „între reglementările comunitare care se impun asupra normelor interne contrare se regăseşte Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. În aplicarea acesteia Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.

Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 a fost emisă în conformitate cu art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, urmărindu-se evident evitarea unui dezechilibru bugetar în condiţii de criză economică. Textul de lege criticat se aplică pentru viitor şi nu aduce atingere prevederilor art. 16 şi art. 44 alin. (1) şi (4) din Constituţie, acesta fiind adoptat potrivit art. 44 alin. (1) teza finală din Legea fundamentală. Cât priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 148 alin. (1) şi (4) din Constituţie, se arată că normele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu fac parte dintre normele de drept comunitar.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, cererea depusă de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl formează prevederile art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, având următorul cuprins: „(3) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu au fost emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea». Persoanele care nu optează pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» vor primi titluri de plată după expirarea perioadei de suspendare prevăzute la alin. (1), potrivit procedurii stabilite prin titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare.”

Autorul arată că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietăţii private, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 alin. (4) şi (6) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă, art. 148 alin. (2) şi (4) referitoare la prioritatea de aplicare a dreptului comunitar, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. Prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.365 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 1.602 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 6 februarie 2012, Curtea a respins excepţii de neconstituţionalitate cu obiect similar ca neîntemeiate.

2. Referitor la neconstituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.365 din 18 octombrie 2011, că necesitatea contracarării efectelor economice destabilizatoare pe care le-ar fi avut valorificarea imediată a titlurilor de plată este de natură să confere caracter constituţional măsurii prevăzute de textul de lege criticat, din perspectiva respectării exigenţelor impuse de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. În sprijinul acestei idei poate fi amintită şi Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010.

Curtea a mai constatat, cu acelaşi prilej, că nu poate reţine nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalităţii în drepturi, întrucât prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 nu conduc la o situaţie discriminatorie. Textul de lege criticat instituie, într-adevăr, două categorii distincte de persoane, şi anume cele cărora li s-au emis titlurile de plată anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă menţionate şi cele cărora nu li s-au emis încă titluri de plată şi care pot opta fie pentru conversia acestora în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea”, fie pentru primirea titlurilor de plată după expirarea perioadei de suspendare. Dar diferenţierea celor două categorii constă doar în introducerea unui decalaj temporal între momentele la care valorificarea titlurilor de plată pentru imobilele preluate în mod abuziv devine efectivă. Prin urmare, textul de lege criticat nu instituie o discriminare neconstituţională, ci reprezintă o reglementare care îşi găseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă prin prisma motivaţiilor economice care au stat la baza edictării actului normativ din care acesta face parte.

3. Totodată, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 Curtea a mai observat, făcând referire la jurisprudenţa sa, că un act normativ care, prin conţinutul său, urmăreşte găsirea resurselor necesare pentru executarea obligaţiilor statului nu este de natură să contravină dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, chiar dacă afectează celeritatea procedurii.

Curtea a mai constatat că textul de lege criticat nu aduce atingere existenţei dreptului de proprietate, ci prevede o modalitate temporară de exercitare a acestui drept, respectiv valorificarea, pentru o perioadă de 2 ani, a titlurilor de plată emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin conversia acestora în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea” corespunzător sumei pentru care a fost formulată opţiunea. Or, acest lucru nu echivalează cu imposibilitatea valorificării dreptului de creanţă asupra statului, fapt ce ar contraveni dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, ci cu reglementarea unei modalităţi de valorificare determinate de contextul economic actual, caracterizat prin restrângeri de natură bugetară şi dificultăţi în menţinerea echilibrului bugetar. Prin urmare, măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit, reprezentând o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate. Pentru aceste motive, Curtea reţine, cu acest prilej, că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

4. De asemenea prin Decizia nr. 1.602 din 15 decembrie 2011, Curtea a observat că nu poate fi reţinută o atingere adusă art. 15 alin. (1) şi art. 53 din Legea fundamentală, întrucât autorul beneficiază în continuare de dreptul său de proprietate garantat de Constituţie, fără ca acesta să fie restrâns, art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 reglementând cu privire la procedura prin care acesta poate fi valorificat, nu cu privire la substanţa sa.

Neintervenind elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei, considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

În plus, cu acest prilej, Curtea observă că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 este motivată urgenţa adoptării acesteia, arătându-se că „nepromovarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar avea drept consecinţă imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar”.

Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea observă că aceasta nu poate fi primită, deoarece prevederile legale criticate nu afectează regimul unui drept fundamental, dreptul de proprietate, ci statuează cu privire la procedura prin care acesta poate fi valorificat.

În final, Curtea observă că prevederile art. 148 din Constituţie nu au incidenţă în speţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Mircea Valentin Bordaş în Dosarul nr. 13.699/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice

 

Având în vedere prevederile art. 5 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Companiei Naţionale „Loteria Română” - S.A., companie naţională aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Naţională „Loteria Română” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 25 iulie 2012.

Nr. 742.

 

ANEXĂ

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Operatorul economic Compania Naţională „Loteria Română” - S.A.

Sediul/Adresa: municipiul Bucureşti, str. Poenaru Bordea nr. 20, sectorul 4

Codul fiscal: RO 12397185

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

 

 

Nr. rd.

BVC2012

 

INDICATORI

 

Propuneri

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+rd.10+rd.15)

1

1.207.600,00

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

1.194.401,24

 

 

a)

din producţia vândută

3

1.160.072,90

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

12,00

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

d

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

c2

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

2.506,34

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

31.810,00

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

13.198,76

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

13.198,76

 

 

d)

alte venituri financiare

14

 

 

3

 

Venituri extraordinare

15

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+rd.49+rd.52)

16

1.074.491,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

991.776,73

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

13.219,95

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)

19

7.250,70

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

12,00

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

86.979,73

 

 

 

d1

ch. cu salariile (rd.22=rd.95+rd.96)

22

61.727,21

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23

17.476,34

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

24

12.954,23

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

25

463,56

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

3.739,35

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

319,20

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

7.776,18

 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

1.908,32

 

 

 

 

- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

31

88,97

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

5.867,86

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacanţă

33

 

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariate cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

0,00

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

74.840,55

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

65.427,70

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

744.046,10

 

 

 

i1) contract de mandat

39

80,29

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

126,00

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care:

42

1.050,00

 

 

 

 

tichete cadou pt. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

43

0,00

 

 

 

 

tichete cadou pt. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

100,00

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

 

 

i7) cheltuieli cu câştigurile aferente produselor loteristice

48

709.815,73

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

49

82.714,27


 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

50

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

51

82.714,27

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

52

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

53

133.109,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

54

36.453,69

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

55

96.655,31

 

1

 

Rezerve legale

56

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

57

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

58

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

59

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege (art. 23 din Legea nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise)

60

386,62

 

6

 

Profitul net anual aferent activităţii de pronosticuri sportive, O.U.G. nr.195/2001

61

885,37

 

7

 

Minimum 60% pentru finanţarea construcţiei de locuinţe pentru tineret şi săli de sport şi a următoarelor construcţii: Arena Sportivă Polivalentă şi Sala Naţională Sportivă Polivalentă, O.U.G. nr.20/2005, aprobată prin Legea nr. 140/2005

62

57.230,00

 

8

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.56, 57, 58, 59, 60, 61, si 62

63

38.153,32

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

64

38.153,32

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

65

 

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE, din care:

66

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

67

 

 

 

b)

cheltuieli salariate

68

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestări servicii

69

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitatea

70

 

 

 

e)

alte cheltuieli

71

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

72

112.993,87

 

1

 

Surse proprii

73

112.993,87

 

2

 

Alocaţii de la buget

74

 

 

3

 

Credite bancare

75

 

 

 

a)

- interne

76

 

 

 

b)

- externe

77

 

 

4

 

Fonduri europene

78

 

 

5

 

Alte surse

79

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

80

29.249,12

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului

81

29.249,12

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

82

 

 

 

a)

interne

83

 

 

 

b)

externe

84

 

X.

 

 

REZERVE, din care:

85

8.522,35

 

1

 

Rezerve legale

86

8.522,35

 

2

 

Rezerve statutare

87

 

 

3

 

Alte rezerve

88

 

XI.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

89

 

 

1

 

Venituri totale

90

1.207.600,00

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

91

1.074.491,00

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

92

2.900,00

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

93

2.708,00

 

5

 

Cheltuieli de natura salariata (a+b+c), din care:

94

71.313,37

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

95

61.565,80

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

96

161,41

 

 

c)

alte bonificaţii si bonusuri in bani si/sau natura

97

9.586,16

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (rd.95/rd.93)/12*1000

98

1.894,57

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) influenţat de bonificaţiile si bonusurile in lei si/sau natura ((rd.95+rd.97)/rd.93)/12*1000

99

2.189,56

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (mii lei/persoană)(rd.90/rd.93)

100

445,94

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (mii lei/persoană) (rd.90/rd.93 x ICP)

101

445,94

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoană)

102

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

103

889,77

 

13

 

Plăţi restante

104

 

 

 

a)

preţuri curente

105

 

 

 

b)

preţuri comparabile

106

 

 

14

 

Creanţe restante

107

 

 

 

a)

preţuri curente

108

 

 

 

b)

preţuri comparabile

109

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA”, regie aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA”, regie aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice, prin promovarea unei hotărâri a Guvernului de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA” poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Corneliu Dobriţoiu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 25 iulie 2012.

Nr. 743.

 

ANEXĂ

 

MINISTERULAPĂRĂRII NAŢIONALE

Regia Autonomă Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA”

Adresa: bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, Bucureşti

C.I.F. 1590333

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

al Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie „ROMAVIA” pe anul 2012

 

 

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2012

 

 

 

 

Propuneri

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

29.661,00

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

25.461,00

 

 

a)

din producţia vândută

3

13.071,00

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

970,00

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete cf. HG nr. 755/1998 modificată cu HG 1904/04.11.2004, din care:

5

1.670,00

 

 

 

c1

- subvenţii cf. prevederilor legale în vigoare

6

-

 

 

 

c2

- alte cheltuieli, conform prevederilor legale în vigoare

7

1.670,00

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

-

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

9.750,00

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

4.200,00

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

-

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

-

 

 

d)

alte venituri financiare

14

4.200,00

 

3

 

Venituri extraordinare

15

-

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE, (rd.17+48+51)

16

29.661,00

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

22.661,00

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

5.638,00

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)

19

260,00

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

125,00

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

6.372,00

 

 

 

dl

cheltuieli cu salariile

22

4.200,00

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23

1.452,00

 

 

 

 

cheltuieli privind contribuţia la asigurări sociale

24

1.095,00

 

 

 

 

cheltuieli privind contribuţia la asigurări pentru şomaj

25

30,00

 

 

 

 

cheltuieli privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

305,00

 

 

 

 

cheltuieli privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

22,00

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

720,00

 

 

 

 

d3.1) cheltuieli sociale prevăzute de art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

 

 

 

 

 

- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă (norma hrana cf. HG nr. S3/2004)

32

720,00

 

 

 

 

d.3.3) tichete de vacanţă

33

-

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

2.100,00

 

 

h)

cheltuieli cu prestaţiile externe (cheltuieli cu servicii executate de terţi)

37

8.166,00

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

0,00

 

 

 

i1)

contract de mandat

39

 

 

 

 

i2)

cheltuieli de protocol, din care:

40

-

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările ulterioare

41

 

 

 

 

i3)

cheltuieli de reclamă şi publicitate, din care

42

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările ulterioare

43

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările ulterioare

44

 

 

 

 

i4)

cheltuieli cu sponsorizarea

45

-

 

 

 

i5)

cheltuieli cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6)

cheltuieli cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

7.000,00

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

3.600,00

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

3.400,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

-

III.

 

 

REZULTAT BRUT (profit/pierdere)

52

0,00

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

-

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

0,00

 

1

 

Rezerve legale

55

-

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

57

-

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

-

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 şi 59

60

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit, în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

61

 

 

8

 

Minim 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursa proprie de finanţare

63

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

64

-

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE, din care:

65

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

66

-

 

 

b)

cheltuieli salariale

67

-

 

 

c)

cheltuieli privind prestări servicii

68

-

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

69

-

 

 

e)

alte cheltuieli

70

-

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

71

8.900,00

 

1

 

Surse proprii

72

2.100,00

 

2

 

Alocaţii de la buget

73

-

 

3

 

Credite bancare

74

-

 

 

a)

- interne

75

-

 

 

b)

- externe

76

-

 

4

 

Fonduri europene

77

-

 

5

 

Alte surse

78

6.800,00

IX

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

79

8.900,00

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului

80

8.900,00

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

81

0,00

 

 

a)

interne

82

-

 

 

b)

externe

83

-

X.

 

 

REZERVE, din care :

84

0,00

 

1

 

 

Rezerve legale

85

-

 

2

 

 

Rezerve statutare

86

-

 

3

 

 

Alte rezerve

87

-

XI.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

88

-

 

1

 

Venituri totale

89

29.661,00

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

90

29.661,00

 

3

 

Număr prognozat de personal la finele anului

91

100,00

 

4

 

Număr mediu de salariaţi total

92

115,00

 

5

 

Cheltuieli de natură salarială (a+b+c), din care:

93

4.920,00

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

94

4.195,00

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul (indemnizaţii CA)

95

5,00

 

 

c)

alte bonificaţii şi bonusuri în bani şi/sau natură

96

720,00

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (rd.94/rd.92/12*1000)

97

3.039,86

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) influenţat de bonificaţiile şi bonusurile în lei şi/sau natură (rd.93/rd.92/12*1000)

98

3.565,22

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană) (rd.89/92)

99

257,92

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană) (rd.89/92xICP)

100

257,92

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice pe persoană)

101

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (chelt. totale/venituri totale)xl000 = (rd.l6/rd.l) x l000

102

1.000,00

 

11

 

Plăţi restante

103

19.300,00

 

 

a)

preţuri curente

104

19.300,00

 

 

b)

preţuri comparabile

105

19.300,00

 

12

 

Creanţe restante

106

500,00

 

 

a)

- preţuri curente

107

500,00

 

 

b)

- preţuri comparabile

108

500,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A.

 

Având în vedere prevederile noului aranjament stand-by de tip preventiv, încheiat de Fondul Monetar Internaţional cu România şi intrat în vigoare la 31 martie 2011, precum şi criteriile de referinţă structurale care decurg din Memorandumul tehnic de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional şi Scrisoarea de intenţie din luna iunie 2012,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 51 alin. (1) şi al art. 51 lit. b) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 41 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 12 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere dispoziţiile art. 216 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre are ca obiect de reglementare aprobarea Strategiei de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A.

Art. 2. - Privatizarea Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A. se realizează prin dobândirea de către un investitor strategic a unui pachet de acţiuni reprezentând minimum 20% din capitalul social al companiei naţionale supuse privatizării, prin metoda majorării de capital social prin aport de capital, cu respectarea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în calitate de instituţie publică implicată, este mandatat să coordoneze şi să monitorizeze întregul proces pentru îndeplinirea strategiei de privatizare.

(2) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale este mandatat să ia măsurile necesare pregătirii şi realizării procesului de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A.

(3) Ducerea la îndeplinire a strategiei de privatizare de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale se face prin acordarea de mandate speciale reprezentanţilor statului în adunarea generală a acţionarilor Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A. pentru a propune şi a aproba în adunarea generală următoarele acţiuni:

a) declanşarea procesului de privatizare prin majorare a capitalului social prin aport de capital privat al Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A.;

b) majorarea capitalului social şi emiterea unui număr de acţiuni reprezentând minimum 20% din capitalul social existent al Companiei Naţionale „Poşta Română” - SA.;

c) selectarea unui consultant specializat şi încheierea contractului de consultanţă potrivit dispoziţiilor art. 215 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Consultantul va asigura realizarea serviciilor necesare punerii în aplicare a prevederilor strategiei de privatizare şi finalizarea tranzacţionării acţiunilor nou-emise către un investitor strategic şi va efectua, dar fără a se limita la:

(i) analizele de diagnostic preliminare necesare identificării problemelor legale şi/sau economico-financiare şi va propune, în acest sens, modalităţile de soluţionare, în scopul reglementării şi/sau punerii în aplicare a unor măsuri speciale menite să asigure derularea corespunzătoare a procesului de privatizare potrivit strategiei;

(ii) evaluarea Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., pentru a fi avută în vedere la recomandarea preţului acţiunilor;

d) întreprinderea oricăror altor demersuri prevăzute de legislaţia în vigoare necesare pentru îndeplinirea strategiei de privatizare, precum şi pentru finalizarea cu succes a procesului de privatizare.

(4) în toate cazurile Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu este mandatat să acorde mandate speciale reprezentanţilor statului în adunarea generală a acţionarilor Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A. pentru a propune şi a aproba în adunarea generală a acţionarilor un preţ de vânzare a acţiunilor nou-emise ca urmare a majorării capitalului social, mai mic decât valoarea nominală a acţiunilor nou-emise.

(5) în nicio situaţie instituţia publică implicată nu este mandatată să desfăşoare procesul de privatizare astfel încât, prin efectele acestuia, statul să piardă monopolul de stat asupra producerii şi emisiunii de mărci poştale şi timbre fiscale deţinut potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) în vederea pregătirii şi realizării privatizării prin majorarea capitalul social la Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale va angaja, în condiţiile legii, un consultant specializat care va putea face si propuneri de modificare şi completare a strategiei de privatizare.

(2) Selectarea consultantului prevăzut la alin. (1) şi încheierea contractului de consultanţă se vor realiza potrivit art. 215 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în vederea organizării procesului de selecţie, evaluării ofertelor consultanţilor şi selectării consultantului se constituie o comisie de evaluare şi selectare a consultantului potrivit art. 215 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Constituirea comisiei se face prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (6)-(9).

Art. 5. - (1) în vederea realizării strategiei de privatizare se constituie o comisie de coordonare a procesului de privatizare şi o comisie de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare, formate din membri titulari şi supleanţi, şi secretariate tehnice aferente acestora.

(2) Comisia pentru coordonarea procesului de privatizare are următoarea componenţă:

a) un secretar de stat din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale numit de ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale - preşedinte;

b) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice numit de ministrul finanţelor publice;

c) un consilier de stat sau un secretar de stat din aparatul propriu de lucru al primului-ministru, numit de primul-ministru;

d) un reprezentant al Societăţii Comerciale Fondul „Proprietatea” - S.A., în calitate de acţionar minoritar semnificativ la Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., la solicitarea acestei instituţii.

(3) Pentru fiecare membru titular, instituţiile reprezentate în comisia pentru coordonarea procesului de privatizare vor desemna câte un membru supleant.

(4) Comisia pentru coordonarea procesului de privatizare are în principal următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare;

b) propune spre aprobare documentele de selecţie întocmite pentru selectarea consultantului, avizate de către comisia de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare;

c) propune spre aprobare documentele de licitaţie întocmite pentru selectarea investitorului, avizate de către comisia de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare;

d) propune spre aprobare proiectele contractelor ce urmează a fi încheiate pe parcursul procesului de privatizare;

e) analizează informările şi rapoartele primite din partea comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare cu privire la stadiul fiecărui proces în parte şi propune spre aprobare sau propune măsuri concrete de derulare a procesului de privatizare;

f) ia măsurile care se impun pe parcursul derulării procesului de privatizare;

g) îndeplineşte oricare alte atribuţii a căror necesitate rezultă pe parcursul procesului de privatizare;

h) aprobă toate documentele finale emise pe parcursul procesului de privatizare, înainte de desemnarea investitorului strategic care va deveni acţionar la Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., inclusiv pe proiectele de documente ce urmează a fi încheiate cu acesta.

(5) Din comisia de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, precum şi ai Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A. La solicitarea Societăţii Comerciale Fondul „Proprietatea” - S.A., în cadrul acestei comisii va fi nominalizat şi un reprezentant din partea acesteia.

(6) Numărul membrilor, nominalizarea acestora, drepturile şi atribuţiile membrilor comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., ale comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare şi ale secretariatelor tehnice ale comisiilor prevăzute la alin. (1), modul de lucru şi remunerarea acestora de ia data constituirii şi până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor se stabilesc prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, ţinându-se cont şi de propunerea Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(7) Activitatea comisiilor prevăzute la alin. (1) şi a secretariatelor tehnice aferente acestora încetează la finalizarea procesului de privatizare.

(8) în vederea desfăşurării activităţii Comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., a Comisiei de coordonare a procesului de privatizare şi secretariatelor aferente, membrii acestora îşi vor îndeplini atribuţiile suplimentar faţă de cele îndeplinite la funcţia de bază.

(9) Până la sfârşitul lunii aferente datei transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, fiecare dintre membrii Comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., ai Comisiei de coordonare a procesului de privatizare şi ai Secretariatului tehnic va beneficia de câte o indemnizaţie lunară asigurată din bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Companiei Naţionale „Poşta Română” - S.A., care nu poate depăşi 2.500 lei brut, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 6. - (1) Cheltuielile legate de plata componentei fixe a onorariului pentru consultant şi a componentei variabile a onorariului, aferentă plăţii din valoarea totală a tranzacţiei de care beneficiază Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., cheltuielile pentru plata unor firme de avocatură angajate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, precum şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării, inclusiv cele legate de publicitate, vor fi suportate, în conformitate cu prevederile art. 51 lit. b) din Legea nr. 137/2002, cu modificările şi completările ulterioare, de către Compania Naţională „Poşta Română” - S.A. Plata se va efectua direct către beneficiari la termenele stabilite, pe baza confirmării de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractele încheiate în acest sens.

(2) Cheltuielile pentru pregătirea şi realizarea privatizării includ şi cheltuielile cu remunerarea comisiei de evaluare şi selectare a consultantului, a comisiei de pregătire şi monitorizare a procesului de privatizare şi a comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare pentru întreaga activitate desfăşurată, cheltuieli care sunt suportate de Compania Naţională „Poşta Română” - S.A.

Art. 7. - Compania Naţională „Poşta Română” - S.A. asigură şi garantează în totalitate sursele de finanţare a cheltuielilor prevăzute la art. 6, care cad în sarcina sa şi care se plătesc potrivit contractelor încheiate şi a ordinelor emise de ministrul comunicaţiilor si societăţii informaţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Dan Nica

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 25 iulie 2012.

Nr. 761.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea alin. (1) al art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.165/2011 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operaţiunilor de urgenţă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundaţiile din perioada 23 iunie 2010-31 iulie 2010

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.165/2011 privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile operaţiunilor de urgenţă întreprinse în scopul înlăturării pagubelor provocate de inundaţiile din perioada 23 iunie 2010 - 31 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Sumele primite de România de la FSUE pentru înlăturarea efectelor/pagubelor inundaţiilor din perioada 23 iunie 2010 - 31 iulie 2010 se folosesc pentru aducerea la stadiul iniţial de funcţionare a obiectivelor de infrastructură afectate, după cum urmează:

a) decontarea cheltuielilor eligibile efectuate cu operaţiunile de urgenţă întreprinse în baza contractelor de achiziţii încheiate în perioada 23 iunie-30 octombrie 2010, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale;

b) decontarea/finanţarea cheltuielilor eligibile efectuate cu operaţiunile întreprinse în baza contractelor de achiziţii încheiate după 30 octombrie 2010, cu respectarea procedurilor de licitaţie în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale legislaţiei europene, numai în situaţia în care acestea pot fi finalizate până la data de 3 iulie 2012.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 31 iulie 2012.

Nr. 795.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.