MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 514/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 514         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 25 iulie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 445 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar  

 

Decizia nr. 446 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar  

 

Decizia nr. 448 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

724. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României  

 

725. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României si Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 si la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009  

 

Memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Naţiunile Unite

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.80. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată

 

4. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de explorare a granitului din perimetrul Văieni Vest, judeţul Gorj

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 445

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în Dosarul nr. 3.668/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 541 D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 543D/2012, nr. 544D/2012 şi nr. 549D/2012-551D/2012, având acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 3.654/40/2011, nr. 4.320/40/2011, nr. 3.667/40/2011, nr. 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, la dosarele nr. 541D/2012, nr. 544D/2012 şi nr. 549D/2012, partea Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 543D/2012, nr. 544D/2012, nr. 549D/2012-551D/2012 la Dosarul nr. 541D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 23 noiembrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.668/40/2011, 3.654/40/2011, 4.320D/40/2011, 3.667D/40/2011, 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în cauze având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este constantă în a include salariul în categoria de „bun” şi că nu există nicio justificare legală pentru diminuarea cu 25% a acestui bun. Arată că privarea de proprietate impune statului obligaţia de a despăgubi proprietarul, deoarece în caz contrar ea ar aduce o atingere excesivă dreptului de proprietate şi ar constitui o rupere a echilibrului dintre necesitatea protecţiei dreptului şi interesul general care impune luarea măsurii. Sunt invocate în acest sens hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Ex-regele Greciei împotriva Greciei, Broniowschi contra Poloniei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Arată că, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 1 decembrie 2010, acestea îşi produc efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, salariu diminuat conform acestor dispoziţii legale.

De asemenea, susţine că salariul reprezintă o contraprestaţie pentru munca depusă, fiind stabilit prin acordul de voinţă liber exprimat al părţilor, astfel încât un terţ (în speţă statul român) nu poate modifica acordul de voinţă, cu atât mai mult cu cât această modificare nu vizează ambele părţi contractante.

În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008.

În continuare, arată că, după pronunţarea Deciziei nr. 874/2010 de către Curtea Constituţională, proiectul de lege privind diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor a fost retrimis Parlamentului pentru punerea de acord cu Decizia Curţii. Actul normativ a fost adoptat de către Parlament în şedinţa comună din data de 29 iunie 2010, iar legea a fost promulgată în aceeaşi zi în care a fost adoptată. Legea nr. 118/2010 putea fi promulgată de Preşedintele României doar după expirarea celor două zile stabilite de prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992, în măsura în care nu a fost invocată o obiecţie de neconstituţionalitate, astfel încât Legea nr. 118/2010 încalcă prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţie, art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi dispoziţiile art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi, odată publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta produce efecte erga omnes, astfel încât nimeni nu poate refuza aplicarea legii pe motiv că nu au fost îndeplinite cerinţele pentru adoptarea sa.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată prin raportare la dispoziţiile referitoare la dreptul de proprietate, precum şi la cele privind prioritatea contractelor colective de muncă. În acelaşi timp, instanţa consideră ca fiind întemeiată excepţia privind constituţionalitatea extrinsecă a prevederilor Legii nr. 118/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, moment în care Parlamentul este obligat să reexamineze prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Or, prin Decizia nr. 1.655/2010, instanţa de contencios constituţional a constat că dispoziţiile legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale. Aşadar, nu se mai impunea o reexaminare a prevederilor supuse controlului de constituţionalitate în scopul punerii acestora în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea, art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale şi ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate şi art. 1 paragraful 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, şi Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, reţinând că: „Prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010.

În continuare, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/ indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.”

Referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a statuat că legea criticată este constituţională, arătând că: „În procedura reexaminării reglementată de art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituţionale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, «alte îmbunătăţiri» ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanţe de modificare şi completare.

Astfel, în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. Întrucât obiecţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, Curtea nu va mai proceda la examinarea criticilor formulate pe fondul reglementării.

În final, Curtea ţine să sublinieze că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt aplicabile şi în cazul în care obiecţia de neconstituţionalitate este formulată împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constituţie. Numai în aceste condiţii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie.

Întrucât şi acest control al Curţii este o formă a controlului a priori de constituţionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi ale art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 se aplică în mod corespunzător.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În fine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că măsura reducerii salariilor prevăzută de Legea nr. 118/2010 nu a determinat suportarea unei sarcini disproporţionate şi excesive, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În consecinţă, instanţa de contencios european al drepturilor omului a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia pronunţată în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihăies împotriva României şi Adrian Gavril Sentes împotriva României, paragraful 21).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în dosarele nr. 3.668/40/2011, nr. 3.654/40/2011, nr. 4.320/40/2011, nr. 3.667/40/2011, nr. 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 446

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 3.165/40/2011 şi care constituie obiectul Dosarului nr. 542D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 545D/2012-548D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceeaşi instanţă de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.382/40/2011, nr. 3.009/40/2011, nr. 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011*.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 545D/2012-548D/2012 la Dosarul nr. 542D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 noiembrie 2011 şi 23 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.165/40/2011, 2.382/40/2011, 3.009/40/2011, 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011*, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în cauze ce au ca obiect litigii de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă susţine că, pe parcursul procedurii de adoptare a Legii nr. 118/2010, nu au fost respectate termenele şi condiţiile impuse de Legea nr. 47/1992, astfel încât forma de control al constituţionalităţii legilor înainte de promulgare a fost lipsită de substanţă şi, prin urmare, au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2) şi art. 146 din Constituţie.

Arată că, prin necomunicarea proiectului de text normativ către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului, aceste instituţii au fost lipsite de dreptul de a formula obiecţii de neconstituţionalitate „a priori”, fapt ce reprezintă un viciu de procedură ce nu poate fi înlăturat, astfel încât sunt încălcate dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi art. 146 din Legea fundamentală.

În raport cu considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 975/2010, apreciază că Legea nr. 118/2010 nu putea intra în vigoare la data de 3 iulie 2010, atâta timp cât a fost înregistrată o obiecţie de neconstituţionalitate în termen legal.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, moment în care Parlamentul este obligat să reexamineze legile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Or, prin Decizia nr. 1.655/2010, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale. Aşadar, nu se mai impunea o reexaminare a prevederilor supuse controlului de constituţionalitate în scopul punerii acestora în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 16 alin. (2) referitor la superioritatea legii, art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a statuat că legea criticată este constituţională, arătând că: „în procedura reexaminării reglementată de art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituţionale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, «alte îmbunătăţiri» ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanţe de modificare şi completare.

Astfel, în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. [...]

în final, Curtea ţine să sublinieze că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt aplicabile şi în cazul în care obiecţia de neconstituţionalitate este formulată împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constituţie. Numai în aceste condiţii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie.

Întrucât şi acest control al Curţii este o formă a controlului a priori de constituţionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi ale art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 se aplică în mod corespunzător.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu în dosarele nr. 3.165/40/2011, 2.382/40/2011, 3.009/40/2011, 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011* ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 448

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în Dosarul nr. 1.411/83/2011* al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 569D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 570D/2012 şi nr. 579D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 1.727/83/2011 şi nr. 1.718/83/2011* ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că la Dosarul nr. 570D/2012 partea Primarul Comunei Barsău a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 570D/2012 şi nr. 579D/2012 la Dosarul nr. 569D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 378/2012 - R din 1 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.411/83/2011*, Decizia civilă nr. 463/2012 - R din 8 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.727/83/2011, şi Decizia civilă nr. 554/2012 - R din 15 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.718/83/2011*, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în cauze având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Guvernul nu a avut un temei legal pentru restrângerea libertăţii la muncă a membrilor sindicatului, cu atât mai mult cu cât niciunul dintre aceşti membri nu şi-a exprimat acordul de a munci în continuare, ulterior reducerii cu 25% a salariilor. Arată că, întrucât nu ne aflăm în niciuna dintre situaţiile prevăzute în cuprinsul art. 42 din Constituţie, scăderea nivelului de salarizare constituie o condamnare la muncă forţată. Autorul nu consideră că i s-a încălcat dreptul la negociere, ci dreptul de a-şi exprima liber acordul asupra continuării muncii în noile condiţii impuse de Guvern.

În continuare, arată că, prin aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 118/2010, salariaţii din sectorul bugetar au fost discriminaţi faţă de salariaţii din celelalte sectoare de activitate şi faţă de toate celelalte categorii de cetăţeni, întrucât măsura reducerii salariilor bugetarilor cu 25% echivalează ca efecte cu o creştere a impozitului pe venit, stabilită numai pentru o parte a populaţiei. Consideră că sarcina stopării crizei economice, reprezentând un fenomen social global, şi a preîntâmpinării dezvoltării unor consecinţe grave, trebuia să intre în responsabilitatea tuturor cetăţenilor ţării, iar nu numai în cea a lucrătorilor din sectorul bugetar.

Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea măsurilor prevăzute în cuprinsul Legii nr. 118/2010 a fost determinată de necesitatea stabilităţii economice a ţării, în contextul crizei economice mondiale, având, de altfel, un caracter temporar.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2010, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conţinut: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice si ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) În situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600lei.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii, precum şi a prevederilor art. 15 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la muncă şi celor ale art. 23 alin. (1) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitor la dreptul la muncă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că modul de salarizare a personalului bugetar este stabilit prin lege, reflectând posibilităţile financiare ale statului de a susţine plata salariilor, fapt ce conduce la concluzia că la încheierea contractelor individuale de muncă nu a avut loc o negociere veritabilă a salariului, întrucât angajatul aderă la un contract de muncă în care salariul, ca element component al contractului, este predeterminat. Membrii de sindicat, reclamanţi în cauza dedusă judecăţii, au calitatea de salariaţi în cadrul unităţilor intimate, făcând parte din categoria de personal bugetar ce are drepturile salariale stabilite în baza Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel încât, la încheierea contractului de muncă, nu a avut loc o negociere a cuantumului salariului şi nu se poate susţine faptul că prin adoptarea Legii nr. 118/2010 s-au încălcat dispoziţiile din contractele de muncă ale salariaţilor din sectorul bugetar. Critica autorului potrivit căreia scăderea nivelului de salarizare constituie o condamnare la muncă forţată, membrilor sindicatului fiindu-le încălcat dreptul de a-şi exprima liber acordul asupra continuării muncii în noile condiţii impuse de Guvern, nu poate fi reţinută. Nicio prevedere din legislaţia românească nu obligă salariaţii din sectorul bugetar de a-şi continua activitatea în cadrul aceleiaşi instituţii în care şi-au desfăşurat-o anterior diminuării cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei. Dimpotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă, astfel încât salariatul, în orice moment doreşte, poate solicita desfacerea contractului de muncă în cazul în care nu mai este mulţumit de condiţiile de muncă sau de cuantumul salariului ori din alte motive, fie ele imputabile angajatorului. Pentru toate aceste motive, nu se poate reţine încălcarea prevederilor referitoare la protecţia dreptului la muncă invocate de autorul excepţiei.

Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că „măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie”.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, pentru întregul personal bugetar, cuantumul brut al salariului, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv al sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale, stabilite conform Legii-cadru nr. 330/2009, a fost afectat de o reducere de 25%, astfel încât nu se poate vorbi despre o discriminare a reclamanţilor în raport cu alte categorii de personal bugetar, întrucât reducerea se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi mod şi în aceeaşi proporţie. Principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor angajaţilor, ci impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat. Or, în cazul de faţă, nu ne aflăm în prezenţa unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de salariaţi ce beneficiază de drepturile salariale stabilite conform Legii-cadru nr. 330/2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în dosarele nr. 1.411/83/2011*, nr. 1.727/83/2011 şi nr. 1.718/83/2011* ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României, prevăzut în anexa*) ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli în structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Băncii Naţionale a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) În cazul în care în cursul execuţiei bugetare se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă „Imprimeria Băncii Naţionale a României” va putea efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 724.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ANEXĂ

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Regia Autonomă „Imprimeria Băncii Naţionale a României”

Sediul/Adresa: municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Luică nr. 198-202

Cod unic de înregistrare RO361242

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012

 

 

 

 

 

- mii lei -

 

 

 

 

 

BVC 2012

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propuneri

0

1

2

3

6

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.2+Rd.10+Rd.15)

1

45.100

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

45.000

 

 

a)

din producţia vândută

3

45.000

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

 

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

c1

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

c2

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

 

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

100

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

100

 

 

d)

alte venituri financiare

14

 

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

44.294

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

42.094

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

24.000

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)

19

750

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

 

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

7.036

 

 

 

d1

ch. cu salariile (Rd.22=Rd.94+Rd.95)

22

5.098

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23

1.575

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

24

1.171

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

25

43

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

336

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

25

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care:

28

363

 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

98

 

 

 

 

- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

265

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

8.573

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

1.500

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

235

 

 

 

i1) contract de mandat

39

135

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

20

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care:

42

40

 

 

 

 

tichete cadou pt. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou pt. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

0

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

2.200

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

1.500

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

700

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

806

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

156

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

650

 

1

 

Rezerve legale

55

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

56

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

57

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

58

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 şi 59.

60

650

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

61

65

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

325

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

63

260

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

64

 

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE din care:

65

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

66

 

 

 

b)

cheltuieli salariale

67

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestări servicii

68

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

69

 

 

 

e)

alte cheltuieli

70

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

71

58.815

 

1

 

Surse proprii

72

16.315

 

2

 

Alocaţii de la buget

73

 

 

3

 

Credite bancare

74

42.500

 

 

a)

- interne

75

42.500

 

 

b)

- externe

76

 

 

4

 

Fonduri europene

77

 

 

5

 

Alte surse

78

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

79

58.815

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului

80

58.815

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

81

 

 

 

a)

interne

82

 

 

 

b)

externe

83

 

X.

 

 

REZERVE, din care:

84

 

 

1

 

Rezerve legale

85

 

XI.

2

 

Rezerve statutare

86

 

 

3

 

Alte rezerve

87

 

XII.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

88

 

 

1

 

Venituri totale

89

45.100

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

90

44.294

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

91

135

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

92

130

 

5

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b+c), din care:

93

5.363

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

94

4.905

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

95

193

 

 

c)

alte bonificaţii si bonusuri in bani si/sau natura

96

265

 

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (Rd.94/Rd.92)/12*1000

97

3.144

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile in lei si sau natura (Rd.94+Rd 96/Rd.92)/12*1000

98

3.314

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană)(Rd.89/92)

99

 

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)(Rd.89/92 x ICP)

100

 

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoana)

101

340.000

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(Rd.16/rd.1)x1000

102

982

 

11

 

Plăţi restante

103

 

 

 

a)

preturi curente

104

 

b)

preturi comparabile

105

 

 

12

 

Creanţe restante

106

 

 

 

a)

preturi curente

107

 

b)

preturi comparabile

108

 

 

Rd. 101 se referea la indicatorul de productivitate a muncii în unităţi fizice: coli hârtie tiraj/persoană

 

Rd.96 va cuprinde sumele ce nu se regăsesc in Rd.94 si Rd.95 si reprezintă alte avantaje in bani/natura acordate salariaţilor, de natura:

- tichete de masa, tichete cadou, tichete de vacanta, tichete de creşă...etc.

- gratuităţi acordate,

- asigurări de orice natura,

- şi altele...

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 şi la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 şi la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2009.

Art. 2. - Activitatea Centrului de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate se va desfăşura în anul 2012 cu încadrarea în bugetul şi indicatorii de personal aprobaţi Serviciului de Protecţie şi Pază.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

Ministrul afacerilor externe,

Andrei Marga

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 725.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Guvernul României şi Naţiunile Unite*)


*) Traducere.

 

Având în vedere că la data de 5 august 2009 Guvernul României, reprezentat de Serviciul de Protecţie şi Pază (denumit în continuare Guvernul) şi Naţiunile Unite, reprezentată de Departamentul de Siguranţă şi Securitate (atât Guvernul, cât şi Naţiunile Unite, denumite în continuare părţi), au încheiat un Memorandum de înţelegere privind stabilirea unui program comun de instruire a personalului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite care asigură protecţia nemijlocită (denumit în continuare MOU),

având în vedere că părţile intenţionează să continue cooperarea în baza MOU şi, în acest scop, să prelungească valabilitatea MOU,

părţile au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile sunt de acord să aplice, în continuare, în ceea ce priveşte cooperarea lor, începând cu 1 ianuarie 2012, prevederile MOU, incluzând articolele 1 la 20 şi articolele 22 la 26 ale MOU şi anexele nr. 1-3 ale MOU.

 

ARTICOLUL 2

 

2.1 Acest memorandum de înţelegere intră în vigoare la data primirii de către Naţiunile Unite a unei notificări scrise din partea

Guvernului privind îndeplinirea de către Guvern a cerinţelor legale interne şi se aplică începând cu 1 ianuarie 2012.

2.2 Acest memorandum de înţelegere expiră la data de 31 decembrie 2012, cu condiţia să nu îşi fi încetat valabilitatea mai devreme sau să nu fi fost prelungit în conformitate cu articolul 22 al MOU.

Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi în acest scop, au semnat acest memorandum de înţelegere, în două exemplare originale, în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Naţiunile Unite,

Lucian-Silvan Pahonţu

Warren Sach

secretar de stat

asistentul secretarului general

director al Serviciului de Protecţie şi Pază

Biroul Serviciilor Centrale de Sprijin

Locul: Bucureşti

Departamentul de Management Naţiunile Unite

Data: 22 mai 2012

Locul: New York

 

Data: 18 mai 2012

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată

În vederea coordonării şi punerii în aplicare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, avute în vedere de dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, pentru aplicarea dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale se constituie Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) preiau, în termen de 10 zile lucrătoare de la constituire, documentele încheiate în legătură cu programele iniţiate în garnizoanele Bucureşti şi, respectiv, Cluj-Napoca, de către Comisia de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, respectiv Comisia teritorială Cluj-Napoca de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, constituite conform actelor normative specifice în vigoare la acel moment.

(3) Comisiile prevăzute la alin. (1) se organizează şi funcţionează potrivit regulamentului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 112/2009 pentru constituirea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a Comisiei de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2009, se abrogă la data împlinirii termenului prevăzut la art. 1 alin. (1).

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Corneliu Dobriţoiu

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. M.80.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată

 

Art. 1. - Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, denumite în continuare comisii, îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, potrivit cadrului legal, sub conducerea preşedinţilor acestora.

Art. 2. - (1) Componenţa Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată este următoarea:

a) comandantul Comandamentului garnizoanei Bucureşti - preşedinte;

b) reprezentantul Statului Major al Forţelor Terestre - membru;

c) reprezentantul Statului Major al Forţelor Aeriene - membru;

d) reprezentantul Statului Major al Forţelor Navale - membru;

e) reprezentantul Direcţiei generale de informaţii a apărării - membru;

f) reprezentantul Comandamentului logistic întrunit - membru;

g) reprezentantul Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii - membru;

h) reprezentantul Direcţiei domenii şi infrastructuri - membru;

i) responsabilul cu activitatea de protecţie a mediului în garnizoană - membru;

j) reprezentantul unităţii militare care are în evidenţă terenul propus pentru realizarea locuinţelor proprietate personală - membru;

k) consilierul juridic care asigură asistenţa juridică la nivelul Comandamentului garnizoanei Bucureşti - membru.

(2) Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată este formată din 6 membri, după cum urmează:

a) comandantul garnizoanei - preşedinte;

b) locţiitorul pentru logistică din unitatea care asigură comanda garnizoanei - membru;

c) reprezentantul unităţii militare care are în evidenţă terenul propus pentru realizarea locuinţelor proprietate personală - membru;

d) reprezentantul centrului de domenii şi infrastructuri în raza de responsabilitate a căruia se găseşte terenul disponibil - membru;

e) responsabilul cu activitatea de protecţie a mediului în garnizoană - membru;

f) consilierul juridic care asigură asistenţa juridică în garnizoană - membru.

(3) În absenţa preşedintelui comisiei, atribuţiile sale vor fi exercitate de către înlocuitorul desemnat de acesta din rândul membrilor comisiei.

(4) În absenţa unui membru al comisiei, altul decât preşedintele, la lucrările comisiei participă un alt reprezentant desemnat de unitatea din care provine acesta.

(5) Secretarii comisiilor sunt desemnaţi de către preşedinţii acestora, din cadrul structurilor proprii.

(6) Comisiile îşi încep activitatea după consemnarea componenţei nominale a acestora în ordinul de zi pe unitate al unităţilor din care fac parte preşedinţii comisiilor.

(7) La şedinţele de lucru, cu aprobarea comisiilor, pot participa şi alte persoane în calitate de invitaţi.

Art. 3. - Atribuţiile comisiilor sunt următoarele:

a) centralizează la nivelul garnizoanelor solicitările de locuinţe şi întocmesc situaţiile centralizatoare pe tipuri de locuinţe şi de personal, iar, în funcţie de necesar, identifică terenuri disponibile din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, libere de sarcini şi înscrise în cartea funciară, pe care se pot amplasa, în condiţiile legii, locuinţe proprietate personală pentru personalul propriu, şi propun, pe cale ierarhică, iniţierea demersurilor în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze regimul juridic al acestora;

b) realizează selecţia dezvoltatorilor la nivelul garnizoanelor;

c) avizează tipul de construcţii, amplasarea, tehnologia de execuţie, precum şi alte detalii care, ulterior, vor fi incluse în studiile de fezabilitate ce se vor elabora;

d) încheie convenţii cu dezvoltatorii selectaţi;

e) solicită în cadrul convenţiilor obţinerea de către dezvoltatori a certificatelor de urbanism, studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice şi avizelor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire;

f) elaborează criteriile de admitere pe listele cu cereri de cumpărări de locuinţe proprietate personală, pe care le actualizează periodic;

g) efectuează demersurile necesare către autorităţile locale şi furnizorii de utilităţi în vederea realizării, concomitent cu locuinţele, a reţelelor de utilităţi şi amenajarea teritoriului;

h) întocmesc şi alte documente necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare;

i) organizează întâlniri şi informează personalul aflat pe listele de cereri de cumpărări de locuinţe proprietate personală din garnizoanele respective despre hotărârile luate în vederea îndeplinirii programelor de construire a locuinţelor proprietate personală, la care s-a înscris.

Art. 4. - (1) Lucrările comisiilor se materializează în programe, rapoarte, procese-verbale, studii, analize şi alte astfel de documente.

(2) Proiectele documentelor prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de membrii comisiilor şi se înaintează secretarilor acestora pentru a fi discutate şi aprobate în şedinţele comisiilor.

Art. 5. - (1) Comisiile îşi desfăşoară activitatea în plen, lunar sau ori de câte ori situaţia o impune.

(2) Convocarea membrilor comisiilor se face de către secretarii acestora cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data programată de desfăşurare a şedinţelor, ocazie cu care se trimit ordinea de zi şi proiectele care urmează a fi analizate.

(3) Comisiile îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin două treimi din membrii acestora.

Art. 6. - Documentele prevăzute la art. 4 alin. (1) se consideră aprobate dacă sunt semnate de majoritatea membrilor prezenţi.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de explorare a granitului din perimetrul Văieni Vest, judeţul Gorj

 

Având în vedere:

- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi a operaţiunilor petroliere nr. 1.749 din 14 iunie 2012;

- art. 31 lit. c) coroborat cu art. 34 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de explorare a resurselor de granit din perimetrul Văieni Vest, judeţul Gorj, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 14.728/2011, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPLOCARB - S.R.L., judeţul Gorj, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 4.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.