MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 461/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 461         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 9 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

106. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

455. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

109. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

458. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

116. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

 

465. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

 

118. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

467. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

119. - Lege privind aderarea Curţii Constituţionale a României la Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

468. - Decret pentru promulgarea Legii privind aderarea Curţii Constituţionale a României la Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 430 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

154. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor

 

965. - Ordin al viceprim-ministrului. ministrul finanţelor publice, privind stabilirea nivelului unor comisioane de analiză şi/sau de gestiune în cadrul Programului „Prima casă”, Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, Programului privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală şi al Programului privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

EUGEN NICOLICEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 4 iulie 2012.

Nr. 106.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 3 iulie 2012.

Nr. 455.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 4 iulie 2012.

Nr. 109.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 3 iulie 2012.

Nr. 458.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16 din 23 februarie 2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 24 februarie 2011.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 4 iulie 2012.

Nr. 116.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 3 iulie 2012.

Nr. 465.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 16 mai 2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2012, cu următoarele modificări şi completări:

1. Titlul ordonanţei de urgenţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru modificarea unor acte normative”

2. După articolul unic, care devine articolul I, se introduc două noi articole, articolele II şi III, cu următorul cuprins:

„Art. II. - (1) Se înfiinţează Inspectoratul General pentru Imigrări, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Român pentru Imigrări, care se desfiinţează.

(2) Personalul Oficiului Român pentru Imigrări se preia şi se numeşte în funcţii, în condiţiile legii, în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.

(3) Patrimoniul Inspectoratului General pentru Imigrări se constituie din cel al Oficiului Român pentru Imigrări.

(4) Inspectoratul General pentru Imigrări preia drepturile şi obligaţiile Oficiului Român pentru Imigrări, precum şi ale structurilor teritoriale ale acestora şi continuă litigiile în curs.

Art. III. - În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea «Oficiul Român pentru Imigrări» se înlocuieşte, în mod corespunzător, cu denumirea «Inspectoratul General pentru Imigrări».”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 4 iulie 2012.

Nr. 118.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 3 iulie 2012.

Nr. 467.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aderarea Curţii Constituţionale a României la Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă aderarea Curţii Constituţionale a României, ca membru cu drepturi depline, la Conferinţa Mondiala a Justiţiei Constituţionale.

(2) Se aprobă plata contribuţiei anuale de participare a Curţii Constituţionale a României, în calitate de membru cu drepturi depline al Conferinţei Mondiale a Justiţiei Constituţionale, în limita echivalentului în lei al sumei de 1.000 euro/an.

(3) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (2) se va calcula pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii.

(4) Suma prevăzută la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul anual aprobat Curţii Constituţionale.

Art. 2. - Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1 punctul II „Organizaţiile internaţionale guvernamentale la care România a aderat în baza aprobărilor date de conducerea ministerelor şi a altor instituţii centrale”, după poziţia 55 se introduce o nouă poziţie, poziţia 56, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea organizaţiei

Sediul

Anul înfiinţării

Anul aderării României

Instituţia română care coordonează relaţiile cu organizaţia internaţională respectivă

Explicaţii

0

1

2

3

4

5

6

„56.

Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale

 

2011

2011

Curtea Constituţională a României

România participă din anul 2011”

 

2. La anexa nr. 2.2 „Cotizaţii la alte organisme internaţionale”, după ultimul subcapitol „Institutul Naţional de Expertize Criminalistice” se introduce un nou subcapitol, cu următorul cuprins:

 

„Curtea Constituţională a României

 

1.

Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale

euro

1.000”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 4 iulie 2012.

Nr. 119.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aderarea Curţii Constituţionale a României la Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aderarea Curţii Constituţionale a României la Conferinţa Mondială a Justiţiei Constituţionale, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 3 iulie 2012.

Nr. 468.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 430

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2, art. II şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Jurgen Knobel in Dosarul nr. 5.435/102/2010 al tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.314D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.325D/2011, având ca obiect excepţia de neconstitu­ţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Platon Corina Sanda, Munteanu Ovidiu Lazăr şi Biroul Notarial Public „Platon Corina şi Munteanu Ovidiu” în Dosarul nr. 50.444/3/CA/2010 al tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.314D/2011 şi nr. 1.325D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.325D/2011 la Dosarul nr. 1.314D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierea din 17 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.435/102/2010, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2, art. II şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Jurgen Knobel într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului o diferenţă de impozit auto, aferent anului 2010.

Prin încheierea din 19 octombrie 2011. pronunţată în Dosarul nr. 50.444/3/CA/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Platon Corina Sanda, Munteanu Ovidiu Lazăr şi Biroul Notarial Public „Platon Corina şi Munteanu Ovidiu” într-o cauză ce are ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă contravin prevederilor art. 115 alin. (4), (5) şi (7) şi art. 139 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu a fost aprobată prin lege de către Parlament. De asemenea, susţin că în cuprinsul ordonanţei de urgenţă nu este justificată situaţia extraordinară ce a determinat adoptarea acesteia, ceea ce contravine prevederilor constituţionale invocate. Totodată, se susţine că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă încalcă dreptul de proprietate privată, principiul egalităţii în drepturi şi afectează în mod grav nivelul de trai, deoarece „impune sarcini mai mari pe cei care au mai multe proprietăţi”. Ordonanţa de urgenţă contravine prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m) şi art. 115 alin. (1) şi (4) deoarece reglementează în domeniul legii organice. În final, susţin dispoziţiile criticate contravin prevederilor Codului fiscal şi principiilor de drept fiscal.

Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. III din ordonanţa de urgenţă sunt neconstituţionale, în condiţiile în care prin aplicarea acesteia se produce o modificare a regulilor fiscale în mijlocul anului fiscal, prin introducerea unor noi obligaţii fiscale, ceea ce exclude ideea de stabilitate a raporturilor juridice fiscale. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile constituţionale ale art. 139 alin. (1), deoarece ordonanţa de urgenţă a fost emisă în domeniul impozitelor şi taxelor, adică într-un domeniu în care se precizează expres „legea” ca instrument de legiferare.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m) şi ale art. 78, apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivii dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 30 iunie 2010. Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată prin Legea nr. 88/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2011.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitoare la nivelul de trai, art. 56 alin. (2) referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale, art. 73 alin. (3) lit. m) referitoare la regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, art. 78 referitoare la intrarea în vigoare a legii, art.115 alin. (1), (4), (5) şi (7) referitoare la delegarea legislativă şi art. 139 referitoare la impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 14 din Convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit normei constituţionale a art. 115 alin. (1), interdicţia de a reglementa în domeniul legilor organice priveşte ordonanţele simple, şi nu ordonanţele de urgenţă. De altfel, prin Decizia nr. 619 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 17 august 2011, Curtea a arătat că Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă în domeniile legilor organice, prevăzute la art. 73 alin. (3) din Constituţie, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Interdicţia Guvernului de a reglementa în aceste domenii se referă, în mod expres, numai la ordonanţele emise în temeiul legilor speciale de abilitare, în condiţiile alin. (1)-(3) ale aceluiaşi art. 115, nu şi la ordonanţele de urgenţă.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată” (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situaţiei extraordinare, Curtea a statuat, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, că „invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectiva, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăţi insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituţionalitate - situaţia extraordinară -, a cărui respectare este prin definiţie supusă controlului Curţii, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil”.

Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că Guvernul a motivat urgenţa ca fiind determinată de:

- nivelul veniturilor bugetare, care a fost profund afectat de criza economică şi financiară;

- necesitatea realizării unui echilibru între nivelul veniturilor şi al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice;

- necesitatea implementării unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare, precum şi de majorare a unor impozite în domeniul impozitelor şi taxelor locale;

- necesitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele internaţionale, absolut necesare pentru asigurarea finanţării cheltuielilor publice şi a menţinerii încrederii investitorilor în climatul socioeconomic românesc.

Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi motivele invocate de Guvern, Curtea reţine că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului. Pentru aceste motive, Curtea constată că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele urgenţei prevăzute în art. 115 alin. (4) din Constituţie.

În ceea ce priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate referitoare la dreptul de proprietate privată, principiul egalităţii în drepturi şi afectarea în mod grav a nivelului de trai, Curtea constată că nici acestea nu pot fi reţinute.

Astfel, regula generală în materia impozitelor şi taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. De asemenea, potrivit art. 56 din Constituţie, contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reţine, în consecinţă,

că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane.

Din aceste reglementări constituţionale rezultă că stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul exclusiv de a stabili cuantumul impozitelor şi taxelor şi de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective.

Întrucât stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, precum şi a condiţiilor de impozitare intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, adoptând reglementarea criticată, Guvernul, în calitatea sa de legiuitor delegat, a acţionat în limitele acestei competenţe, neputându-se reţine că astfel ar fi contravenit principiului aşezării juste a sarcinilor fiscale.

În continuare, Curtea constată că nu poale fi primită nici critica potrivit căreia se realizează o neconcordanţă între prevederile legale ale Codului fiscal şi cele ale ordonanţelor de urgenţă criticate. Astfel, în jurisprudenţa sa constantă, instanţa de contencios constituţional a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate contravin prevederilor art. 115 alin. (4), (5) şi (7) şi art. 139 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu a fost aprobată prin lege de către Parlament, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 a fost aprobată prin Legea nr. 88/2011.

În ceea ce priveşte prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m) referitoare la regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii şi ale art. 78 referitoare la intrarea în vigoare a legii, Curtea constată că acestea nu au relevanţă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Jurgen Knobel în Dosarul nr. 5.435/102/2010 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Platon Corina Sanda, Munteanu Ovidiu Lazăr şi Biroul Notarial Public „Platon Corina şi Munteanu Ovidiu” în Dosarul nr. 50.444/3/CA/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistenl,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor

 

Având în vedere prevederile art. 26 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 42 din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011,

În temeiul art. 7 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 22 iunie 2012.

Nr. 154.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi desfăşurare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din Ministerul Administraţiei şi Internelor

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament instituie norme juridice referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual care ocupă funcţii în unităţile aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., precum şi în instituţiile şi structurile aflate în subordinea/coordonarea M.A.I.

(2) Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile în situaţia în care prin statute sau alte acte normative specifice anumitor categorii de personal contractual promovarea acestora nu este reglementată altfel.

Art. 2. - (1) Prin promovare se asigură evoluţia în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad profesional sau într-o treaptă profesională imediat superior/superioară.

(2) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual se face prin examen, denumit în continuare examen de promovare.

(3) Examenul de promovare se organizează în unităţile aparatului central al M.A.I., precum şi în instituţiile şi structurile aflate în subordinea/coordonarea M.A.I., denumite în continuare unităţi organizatoare, în perioada februarie-septembrie a fiecărui an, după finalizarea activităţii anuale de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual.

(4) Anterior organizării examenului de promovare, unităţile organizatoare, prin compartimentele de resurse umane, analizează situaţia personalului contractual încadrat în structura proprie şi, după caz, în structurile care nu au structură de resurse umane, aflate în subordinea sau în coordonarea acestora ori pentru care gestionează activitatea de resurse umane, care îndeplineşte condiţiile de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare.

Art. 3. - (1) Examenul de promovare a personalului contractual din structurile M.A.I., domeniul administraţie publică, se organizează de către unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite.

(2) Examenul de promovare a personalului contractual din structurile M.A.I., domeniul ordine şi siguranţă publică, se organizează de către unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite şi care au structură de resurse umane pentru posturile:

a) prevăzute în statele de organizare proprii;

b) prevăzute în statele de organizare ale unităţilor care nu au structură de resurse umane şi pentru care gestionează activităţile de resurse umane.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru posturile aflate în statele de organizare ale unităţilor aparatului central şi subordonate acestora, aflate în finanţarea ordonatorului principal de credite, competenţa de organizarea a examenului de promovare revine, potrivit competenţelor, conducătorilor acestora.

Art. 4. - (1) Promovarea personalului contractual în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face, de regulă, pe un post vacant.

(2) în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea se face prin transformarea postului în care personalul contractual este încadrat într-unui de nivel imediat superior, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate.

(3) Promovarea personalului contractual debutant se face în condiţiile prezentului regulament, prin transformarea postului pe care salariatul este angajat într-un post de nivel imediat superior.

Art. 5. - (1) Cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului de promovare, unităţile organizatoare au obligaţia să afişeze la sediul acestora anunţul privind organizarea examenului de promovare.

(2) Anunţul prevăzut la alin. (1) cuprinde obligatoriu următoarele elemente:

a) posturile pentru care se organizează examenul de promovare, cu specificarea gradului profesional sau a treptei profesionale;

b) condiţiile de participare la examenul de promovare;

c) probele de examen;

d) data, ora şi locul de desfăşurare a fiecărei probe de examen;

e) bibliografia şi tematica de examen;

f) data-limită de depunere a dosarului de înscriere, locul depunerii şi detalii privind persoana de contact.

Art. 6. - (1) Pentru a participa la examenul de promovare, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă o vechime de minimum 3 ani în gradul profesional sau în treapta profesională din care promovează;

b) să fi obţinut calificativul „foarte bine” la evaluarea performanţelor profesionale individuale cel puţin de două ori în ultimii 3 ani.

(2) Compartimentele de resurse umane eliberează candidatului o adeverinţă privind condiţiile îndeplinite de acesta pentru participarea la examenul de promovare.

Art. 7. - (1) Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înaintea desfăşurării examenului de promovare, prin dispoziţie/ordin a/al şefului unităţii organizatoare sau, după caz, prin act administrativ al conducătorului unităţii organizatoare, se constituie comisia de examinare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Comisia de examinare, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt formate din câte 3 membri, 2 membri din cadrul unităţii organizatoare şi un membru desemnat de sindicatul reprezentativ sau, după caz, un reprezentant al salariaţilor.

(3) Membrii comisiei de examinare şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor trebuie să aibă experienţa şi cunoştinţele necesare în domeniul de activitate al postului în care se face promovarea.

(4) Preşedintele comisiei de examinare, respectiv al comisiei de soluţionare a contestaţiilor se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul administrativ de constituire a comisiilor.

(5) Fiecare comisie de examinare, respectiv fiecare comisie de soluţionare a contestaţiilor are un secretar, numit prin actul prevăzut la alin. (1). Secretarul comisiei de examinare poate fi şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(6) Secretariatul comisiei de examinare şi secretariatul comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură, de regulă, de către o persoană din cadrul compartimentului de resurse umane al unităţii organizatoare a examenului, aceasta neavând calitatea de membru al comisiei.

Art. 8. - (1) în funcţie de numărul şi de specificul posturilor ocupate de personalul contractual care îndeplineşte condiţiile de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare, se pot constitui mai multe comisii de examinare, respectiv comisii de soluţionare a contestaţiilor.

(2) în situaţia în care în unitatea organizatoare nu există personal care să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 7, aceasta poate solicita desemnarea de membri/secretari în comisiile de examinare şi/sau în comisiile de soluţionare a contestaţiilor din cadrul altor structuri ale M.A.I., de regulă, de la eşalonul superior.

Art. 9. - (1) Nu poate fi desemnată membru în comisia de examinare sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;

b) este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de examinare sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Nu poate fi desemnată membru în comisia de examinare sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care a fost sancţionată disciplinar, dacă sancţiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(3) Calitatea de membru în comisia de examinare este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 10. - (1) Situaţiile prevăzute la art. 9 se sesizează de persoana în cauză, de oricare dintre candidaţi sau de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării şi desfăşurării examenului de promovare.

(2) Membrii comisiei de examinare şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să informeze în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat cu privire la intervenirea oricărei situaţii prevăzute la art. 9. În aceste cazuri, membrii comisiei de examinare şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să se abţină de la participarea ori de la luarea vreunei decizii cu privire la examenul în cadrul căruia a intervenit conflictul de interese.

(3) în cazul constatării existenţei unei situaţii de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, actul administrativ de constituire a comisiei se modifica în mod corespunzător, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea membrului aflat în respectiva situaţie.

(4) în cazul în care situaţia de incompatibilitate sau conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării uneia dintre etapele examenului, procedura de desfăşurare a examenului se reia, fiind constituită în acest scop o nouă comisie, cu o nouă componenţă.

Art. 11. - (1) Examenul de promovare constă în susţinerea unei probe scrise sau a unei probe practice, după caz, şi a unui interviu.

(2) Proba practică se susţine în cazul funcţiilor de personal contractual la care este necesară verificarea abilităţilor practice. Pentru stabilirea probei practice, comisia de examinare poate consulta conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea persoana care îndeplineşte condiţiile de promovare.

Art. 12. - Comisia de examinare are următoarele atribuţii principale:

a) stabileşte criteriile de evaluare a candidatului, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (4) din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011;

b) stabileşte probele de examen;

c) elaborează bibliografia şi tematica de examen;

d) selectează dosarele candidaţilor;

e) stabileşte subiectele pentru proba scrisă sau, după caz, planul probei practice, precum şi baremul de punctare;

f) stabileşte planul interviului şi baremul de punctare;

g) notează proba scrisă sau, după caz, proba practică şi interviul pentru fiecare candidat;

h) semnează procesele-verbale redactate de secretarul comisiei;

i) stabileşte dacă respectivul candidat este declarat „admis” sau „respins” la examenul de promovare în gradul profesional sau în treapta profesională imediat superior/superioară;

j) transmite secretarului comisiei rezultatele selecţiei dosarelor şi ale examenului, cu menţiunea „admis7”respins”, pentru a fi comunicate candidaţilor.

Art. 13. - Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la selecţia dosarelor;

b) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la rezultatul final al examenului de promovare;

c) transmite secretarului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

Art. 14. - Secretarul comisiei de examinare are următoarele atribuţii principale:

a) centralizează dosarele de înscriere a candidaţilor şi le prezintă spre analiză comisiei de examinare, în termenul prevăzut la art. 16 alin. (2);

b) convoacă membrii comisiei de examinare la data programată a se desfăşura examenul de promovare sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui comisiei;

c) întocmeşte procesul-verbal al selecţiei dosarelor şi cel de desfăşurare a examenului de promovare;

d) asigură transmiterea către candidaţi a rezultatelor selecţiei dosarelor şi, după caz, ale examenului de promovare, prin afişarea acestora la sediul instituţiei unde se desfăşoară examenul de promovare şi pe site-ul acesteia, după caz;

e) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a examenului de promovare.

Art. 15. - Secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) primeşte de la secretariatul unităţii organizatoare contestaţiile depuse în termenul stabilit şi le prezintă spre analiză comisiei de soluţionare a contestaţiilor;

b) preia de la secretarul comisiei de examinare documentele necesare soluţionării contestaţiilor depuse;

c) convoacă membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, la solicitarea preşedintelui comisiei, prezentându-le spre analiză contestaţiile depuse, împreună cu documentele necesare soluţionării acestora;

d) întocmeşte procesul-verbal privind soluţionarea contestaţiilor;

e) asigură transmiterea rezultatelor contestaţiilor candidaţilor, prin afişarea acestora la sediul instituţiei unde se desfăşoară examenul de promovare şi pe site-ul acesteia, precum şi, după caz, secretarului comisiei de examinare;

f) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a procesului de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 16. - (1) în vederea participării la examen, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru proba scrisă sau, după caz, pentru proba practică, candidaţii depun la locul stabilit în anunţul privind organizarea examenului de promovare un dosar de înscriere care va cuprinde următoarele documente:

a) cererea de înscriere la examenul de promovare;

b) adeverinţa prevăzută la art. 6 alin. (2).

(2) în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a dosarelor, comisia de examinare are obligaţia de a selecta dosarele de înscriere pe baza îndeplinirii condiţiilor de participare la examenul de promovare.

(3) Rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere se afişează de către secretarul comisiei de examinare, cu menţiunea „admis7”respins”, însoţită de motivul respingerii dosarului, la sediul unităţii organizatoare, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) în termen de două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor selecţiei dosarelor, candidaţii pot depune contestaţii la secretariatul unităţii organizatoare, contestaţii care se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de cel mult o zi lucrătoare de la înregistrarea acestora.

Art. 17. - (1) Proba scrisă se susţine de către candidaţii ale căror dosare au fost declarate admise şi constă în testarea cunoştinţelor din domeniul de activitate al candidatului prin rezolvarea unor teste-grilă sau redactarea unei lucrări.

(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza tematicii şi a bibliografiei de examen elaborate de comisia de examinare, raportat la specificul atribuţiilor prevăzute în fişa postului.

(3) în cadrul probei scrise se testează în mod obligatoriu şi cunoştinţele generale ale candidatului în domeniul administraţiei publice sau, după caz, în domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Art. 18. - (1) Comisia de examinare stabileşte în ziua în care se desfăşoară proba scrisă subiectele şi alcătuieşte cel puţin două seturi de întrebări pentru proba scrisă.

(2) Membrii comisiei de examinare răspund individual pentru asigurarea confidenţialităţii subiectelor propuse.

(3) Seturile de întrebări şi baremele de punctare se semnează de toţi membrii comisiei de examinare şi se închid în plicuri sigilate, purtând ştampila unităţii organizatoare.

(4) Comisia de examinare stabileşte punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele.

(5) Până la ora stabilită pentru terminarea probei scrise a examenului de promovare, membrii comisiei de examinare au obligaţia de a afişa baremele de punctare la locul desfăşurării acestuia.

Art. 19. - (1) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de examinare în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al subiectelor, fără a depăşi 3 ore.

(2) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de examinare prezintă candidaţilor seturile de întrebări şi invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de examen.

(3) Candidatul care a extras plicul cu subiectele îl înmânează preşedintelui comisiei de examinare, care îl deschide şi comunică subiectele candidaţilor participanţi la examen.

(4) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul în sala de examen al candidaţilor care întârzie sau al oricăror altor persoane, cu excepţia membrilor comisiei de examinare, precum şi a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de examinare, respectiv supravegherea desfăşurării probei.

(5) în încăperea în care are loc proba scrisă, pe toată perioada derulării acesteia, inclusiv a formalităţilor prealabile şi a celor ulterioare finalizării probei, candidaţilor nu le este permisă deţinerea ori folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distanţă.

(6) Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) atrage eliminarea candidatului din proba de examen. Dacă se constată încălcarea acestor dispoziţii, comisia de examinare elimină candidatul din sală, după caz, înscrie pe lucrare menţiunea „anulat” şi consemnează cele întâmplate în procesul-verbal.

(7) Sub sancţiunea anulării lucrărilor scrise, acestea se redactează doar pe seturile de hârtie care poartă pe fiecare filă ştampila unităţii organizatoare. După înscrierea de către candidat a numelui şi a prenumelui în colţul din dreapta a primei file, acesta se pliază şi se lipeşte astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate şi se aplică ştampila unităţii organizatoare.

(8) La finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, candidatul are obligaţia de a preda comisiei de examinare lucrarea scrisă sau, după caz, testul-grilă şi de a semna borderoul special întocmit în acest sens.

Art. 20. - (1) Anterior începerii corectării lucrărilor la proba scrisă, fiecare lucrare va fi numerotată.

(2) Lucrările de la proba scrisă se corectează sigilate.

(3) Punctajele se acordă de către fiecare membru al comisiei de examinare, pentru fiecare lucrare scrisă.

(4) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidaţilor se anulează şi nu se corectează. Menţiunea „anulat” se înscrie atât pe lucrare, cât şi pe borderoul de notare şi pe centralizatorul nominal, consemnându-se aceasta în procesul-verbal al examenului.

(5) în situaţia în care pentru o lucrare se înregistrează diferenţe mai mari de 10 puncte între punctajele acordate de membrii comisiei de examinare, lucrarea se recorectează de către toţi membrii acesteia. Procedura recorectării se reia ori de câte ori se constată că există diferenţe mai mari de 10 puncte între punctajele acordate de membrii comisiei de examinare.

(6) Se interzice desigilarea lucrărilor anterior recorectării în condiţiile prevăzute la alin. (5).

(7) Nerespectarea prevederilor alin. (6) atrage, după caz, răspunderea persoanelor vinovate, în condiţiile legii.

Art. 21. - (1) Proba scrisă se notează de la 0 la 100 de puncte.

(2) Lucrările scrise se desigilează după acordarea de către fiecare membru al comisiei de examinare a punctajelor la proba

scrisă, iar rezultatele obţinute de candidaţi se notează în borderoul de notare al acestei probe.

(3) Punctajul final al probei scrise se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate individual de fiecare membru al comisiei de examinare şi se notează în borderoul de notare.

(4) Punctajul final obţinut de fiecare dintre candidaţi la proba scrisă se afişează la sediul instituţiei unde se desfăşoară examenul de promovare, în cel mult două zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise.

Art. 22. - (1) Proba practică constă în testarea abilităţilor şi aptitudinilor practice ale candidatului.

(2) Proba practică se desfăşoară pe baza unui pian stabilit de comisia de examinare, care va cuprinde criterii de evaluare stabilite de aceasta. Planul se aduce la cunoştinţa candidaţilor înainte de desfăşurarea probei practice.

Art. 23. - (1) Proba practică se notează de la 0 la 100 de puncte.

(2) Prevederile art. 18 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Membrii comisiei de examinare acordă punctaje pentru fiecare dintre criteriile stabilite potrivit art. 22 alin. (2), iar rezultatele obţinute de candidaţi se notează în borderoul de notare al acestei probe.

(4) Punctajul final al probei practice se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate individual de fiecare membru al comisiei de examinare şi se notează în borderoul de notare.

(5) Punctajul final obţinut de fiecare dintre candidaţi la proba practică se afişează la sediul instituţiei unde se desfăşoară examenul de promovare, în cel mult două zile lucrătoare de la data susţinerii probei practice.

Art. 24. - (1) Interviul se realizează conform planului de interviu, întocmit de comisia de examinare în ziua desfăşurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:

a) abilităţile de comunicare;

b) capacitatea de analiză şi sinteză;

c) motivaţia candidatului;

d) comportamentul în situaţiile de criză;

e) complexitatea, iniţiativa, creativitatea şi diversitatea activităţilor.

(2) Suplimentar, comisia de examinare poate stabili şi alte criterii, după cum urmează:

a) raţionamentul şi impactul deciziilor;

b) influenţa, coordonarea şi supervizarea, dacă este cazul;

c) alte criterii relevante pentru funcţia respectivă.

(3) Interviul se notează pe baza criteriilor şi a punctajelor maxime stabilite de comisia de examinare pentru aceste criterii, prin planul de interviu.

(4) Interviul se susţine, de regulă, într-un termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise sau a probei practice, după caz.

Art. 25. - (1) Proba interviului se notează de la 0 la 100 de puncte.

(2) Membrii comisiei de examinare acordă punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi, după caz, alin. (2). Punctajele se acordă individual de către fiecare membru al comisiei de examinare pentru fiecare candidat şi se notează în borderoul de notare.

(3) în cadrul interviului, membrii comisiei de examinare vor adresa întrebări candidatului, cu excepţia celor privind opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

(4) întrebările şi răspunsurile la interviu se înregistrează audio sau audio/video ori se consemnează în scris în anexa la procesul-verbal al examenului de promovare, care se semnează de către membrii comisiei de examinare şi de către candidat.

(5) Punctajul final al interviului se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate individual de fiecare membru al comisiei de examinare şi se notează în borderoul de notare.

(6) Punctajele finale obţinute de fiecare dintre candidaţi la interviu se afişează la sediul instituţiei unde se desfăşoară examenul de promovare, în termen de maximum o zi lucrătoare de ia data finalizării probei interviului.

Art. 26. - (1) Punctajul final al examenului de promovare se calculează ca medie aritmetică a punctajelor finale obţinute la proba scrisă sau proba practică, după caz, şi la interviu.

(2) Punctajele finale ale examenului sunt înscrise într-un centralizator nominal, în care se menţionează pentru fiecare candidat punctajul obţinut la probele examenului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de către membrii comisiei de examinare.

(3) Comunicarea punctajelor finale ale examenului de promovare, cu menţiunea „admis” sau „respins”, se face în termen de maximum două zile lucrătoare de la data susţinerii ultimei probe, prin afişare la sediul unităţii organizatoare unde se desfăşoară examenul de promovare.

(4) Este declarat „admis” la examenul de promovare candidatul care a obţinut punctajul final de minimum 50 de puncte.

Art. 27. - În termen de cel mult două zile lucrătoare de la data comunicării punctajului final al examenului de promovare stabilit potrivit prevederilor art. 26, candidatul poate depune o contestaţie la secretariatul unităţii organizatoare, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

Art. 28. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor admite contestaţia şi poate modifica punctajul final acordat de comisia de examinare, respectiv rezultatul selecţiei dosarului, în situaţia în care constată una dintre următoarele situaţii:

a) candidatul îndeplineşte condiţiile pentru a participa la examenul de promovare, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor;

b) punctajele nu au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă sau potrivit baremului probei practice, după caz;

c) punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului.

(2) Contestaţia se respinge în situaţia în care comisia de soluţionare a contestaţiilor constată una dintre următoarele situaţii:

a) candidatul nu îndeplineşte condiţiile pentru a participa la examenul de promovare, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor;

b) punctajele au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă sau potrivit baremului probei practice, după caz;

c) punctajele de la interviu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului.

(3) Modul de soluţionare a contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi semnat de către membrii comisiei.

Art. 29. - (1) Contestaţia se soluţionează în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acesteia.

(2) Rezultatul stabilit de comisia de soluţionare a contestaţiilor în urma analizei contestaţiei depuse se comunică, prin afişare, la locul de desfăşurare a examenului, în termenul prevăzut la alin. (1).

Art. 30. - Candidaţii nemulţumiţi de modul de soluţionare a contestaţiilor se pot adresa instanţei competente, în condiţiile legii.

Art. 31. - (1) La finalizarea examenului de promovare, respectiv la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor ori de soluţionare a acestora se întocmeşte un proces-verbal privind desfăşurarea examenului de promovare, care se semnează de către membrii comisiei de examinare şi de secretarul acesteia.

(2) La procesul-verbal privind desfăşurarea examenului de promovare se anexează rezultatele probei scrise sau ale probei practice, după caz, ale interviului, rezultatele finale ale examenului, precum şi, după caz, rezultatele contestaţiilor depuse.

Art. 32. - (1) Personalul contractual debutant poate fi promovat, prin examen, la sfârşitul perioadei de stagiu, în grade sau trepte profesionale imediat superioare.

(2) Perioada de stagiu pentru persoanele încadrate ca debutant este de 6 luni de la data încadrării, dacă prevederile legale referitoare la exercitarea unor funcţii sau profesii nu prevăd un alt termen.

(3) La calcularea termenului prevăzut la alin. (2) nu se vor avea în vedere perioadele în care contractul individual de muncă a fost suspendat sau alte perioade care nu constituie, conform prevederilor legale, vechime în muncă şi în specialitate.

(4) Atestarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (2) şi (3) se face de către compartimentul de resurse umane din cadrul unităţilor organizatoare, prin eliberarea unei adeverinţe persoanei interesate.

(5) Examenul de promovare se organizează, de regulă, în termen de 5 zile de la terminarea perioadei de stagiu. Prevederile art. 7-15 şi art. 17-31 se aplică în mod corespunzător.

(6) în situaţia în care candidatul nu a obţinut punctajul minim prevăzut la art. 26 alin. (4), acesta poate susţine, o singură dată, un nou examen, până la expirarea termenului de un an de la încadrare, în condiţiile alin. (5).

Art. 33. - (1) încadrarea în noile grade sau trepte profesionale a persoanelor care au fost declarate „admis” la examenul de promovare se face în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data finalizării examenului.

(2) Ca urmare a promovării în gradul profesional sau în treapta profesională imediat superior/superioară profesional, fişa postului salariatului va fi completată cu noi atribuţii, în raport cu nivelul postului, prin grija şefului nemijlocit.

Art. 34. - (1) Pentru fiecare examen de promovare se întocmeşte un dosar cu următorul conţinut:

a) acte administrative de constituire a comisiilor de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor;

b) documente privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare;

c) lucrările candidaţilor şi înregistrările audio/video, după caz.

(2) Dosarul menţionat la alin. (1) se păstrează 2 ani la compartimentul de resurse umane implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare, urmând a fi arhivat ulterior, în condiţiile legii.

(3) în dosarul personal al salariatului promovat vor fi incluse, după încheierea examenului de promovare, copii ale procesului-verbal privind desfăşurarea examenului şi ale documentelor care atestă susţinerea probelor de examen.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea nivelului unor comisioane de analiză şi/sau de gestiune în cadrul Programului „Prima casă”, Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, Programului privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală şi al Programului privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor

 

Având în vedere prevederile:

- art. 2 lit. b) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 alin. (2) şi (3) şi art. 10 alin. (1) şi (2) din Normele de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 175/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 42 din Normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 736/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 35 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 945/2011, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - Finanţatorii care solicită Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN (FNGCIMM) emiterea unei promisiuni de garantare în cadrul Programului „Prima casă” vor face dovada achitării unui comision unic de analiză de 0,15% pe an din valoarea promisiunii de garantare.

Art. 2. - Pentru semestrul II al anului 2012 se aprobă comisionul de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM, în numele şi în contul statului român, în cadrul Programului „Prima casă”, la nivelul de 0,49% pe an, calculat la valoarea garanţiei statului.

Art. 3. - Pentru analiza documentaţiei care însoţeşte solicitarea de obţinere a acordului de principiu privind emiterea garanţiei în cadrul Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, conform art. 10 alin. (1) şi (2) din Normele de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 175/2010, cu modificările şi completările ulterioare, FNGCIMM percepe un comision unic de analiză în sumă de 500 lei.

Art. 4. - Pentru semestrul II al anului 2012 se aprobă comisionul de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM, în numele şi în contul statului român, în cadrul programului de sprijin prevăzut la art. 3, la nivelul de 0,49% pe an, calculat la soldul finanţării garantate.

Art. 5. - Pentru semestrul II al anului 2012 se aprobă comisionul de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM, în numele şi în contul statului român, în cadrul Programului privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, la nivelul de 0,75% pe an, calculat la soldul finanţării garantate.

Art. 6. - Pentru semestrul II al anului 2012 se aprobă comisionul de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM, în numele şi în contul statului român, în cadrul Programului privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, la nivelul de 0,75% pe an, calculat la soldul finanţării garantate.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 5 iulie 2012.

Nr. 965.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.