MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 438/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 438         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 2 iulie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

433. - Decret pentru numirea unui membru al Guvernului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 454 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996

 

Decizia nr. 488 din 10 mai 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

632. - Hotărâre pentru modificarea art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

680/251. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală si a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

 

930. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

1.193.- Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială „Oltchim” - S.A.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui membru al Guvernului

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (2), art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea primului-ministru,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se numeşte în funcţia de membru al Guvernului doamna Ecaterina Andronescu, ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 iulie 2012.

Nr. 433.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 454

din 8 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3), (5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4} din Legea apelor nr. 107/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice „Dunărea” - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 1.785/228/2010 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ, care formează obiectul Dosarului nr. 1.023D/2011 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.134D/2011, având ca obiect excepţia de neconstitu­ţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.352/196/2011 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 11.134D/2011 la Dosarul nr. 1.023D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 190/RCA din 14 iunie 2011 şi prin încheierea din 29 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 1.785/228/2010 şi, respectiv, nr. 6.352/196/2011, Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi contencios administrativ şi Judecătoria Brăila- Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3), (5) (respectiv art. 2 alin. (3)-(5) ] din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice „Dunărea” - SA. din Brăila în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Administraţia Naţională „Apele Române” aprobă limite referitoare la timp, lucrări şi încărcare cu poluanţi şi, în acelaşi timp, fiind o instituţie care se autofinanţează, stabileşte şi penalităţi pentru încălcarea acestor limite, pe care ea însăşi le fixează. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate „nu ţin cont de logica dreptului comunitar, ilustrată de hotărârile Curţii Europene de Justiţie din 20 martie 1985, pronunţată în Cauza Italia împotriva Comisiei (British Telecom), şi din 19 martie 1991, pronunţată în Cauza Franţa împotriva Comisiei”, în sensul că „statul nu poate fi în acelaşi timp jucător şi arbitru”, „fiind necesară disocierea între funcţia de reglementare şi funcţia de gestiune a serviciilor de ape”. Autorul excepţiei susţine că obligarea sa la plata de penalităţi conduce la diminuarea fondurilor sale de investiţii, ceea ce se reflectă atât în costurile serviciilor de apă suportate de cetăţean, cât şi în dificultăţi în realizarea unor obiective precum limitarea poluării receptorilor naturali.

Tribunalul Brăila - Secţia comerciala şi contencios administrativ şi Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, acestea nereprezentând altceva decât o concretizare la nivel legislativa obligaţiilor pe care Legea fundamentală le pune în sarcina statului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a~şi exprima puncte/e de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.023D/2011, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în considerentele deciziilor nr. 179 din 8 februarie 2011 şi nr. 610 din 12 mai 2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele texte de lege:

- Art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13 iulie 2005, şi prin Legea nr. 400/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 19 din 10 ianuarie 2006. Prevederile legale menţionate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (2): „(2) Administraţia Naţională «Apele Române» este persoană juridică română şi funcţionează pe bază de gestiune şi autonomie economică, în coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”;

- Art. 4: „(1) Cheltuielile pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se vor asigura din venituri proprii, purtătoare de dobândă, rezultate din aplicarea mecanismului economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor. Veniturile proprii neconsumate În cursul exerciţiului financiar se reportează în exerciţiul financiar următor.

(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi durabile a resurselor de apă, prevăzut in anexa nr. 3, include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi.

(3) Administraţia Naţională «Apele Române» aplică sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice de gospodărire a resurselor de apă, prevăzute în anexele nr. 4-7, tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorii cu orice titlu ai amenajărilor şi instalaţiilor.

(4) Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate, atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi pentru concentraţiile de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

(5) Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi penalităţilor este prevăzut în anexele nr. 5, 6 şi 7 şi se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(6) De la bugetul de stat, bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi juridice se vor asigura cheltuielile pentru:

a) acţiunile operative de interes public de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare;

b) întreţinerea şi repararea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor afectate de calamităţi naturale sau alte evenimente deosebite.

(7) Finanţarea acţiunilor de interes naţional şi social prevăzute la art. 3 alin.(2) lit. a)-c) se asigură de la bugetul de stat, iar a celor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. d), din surse proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi în completare din bugetul de stat, pe baza programelor aprobate în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Finanţarea activităţilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d)-s) se susţin din sursele proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române».

(8) Bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale «Apele Române» se aprobă de organul de conducere a! instituţiei, cu acordul conducătorului autorităţi publice centrale din domeniul apelor, în condiţiile legii.

(9) Administraţia Naţională «Apele Române» gestionează veniturile proprii din aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi apelor şi organizează conducerea contabilităţii acestora, conform prevederilor legale în vigoare.

(10) Administraţia Naţională «Apele Române» poate beneficia de credite cu dobândă preferenţială şi facilităţi în domeniul impozitelor şi taxelor în condiţiile legii.

(11) Administraţia Naţională «Apele Române» ca instituţie publică preia toate drepturile şi este ţinută să răspundă de toate obligaţiile Administraţiei Naţionale «Apele Române», cu statut de regie autonomă, cu excepţia celor prevăzute în mod expres de Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.”

* Art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin, (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, modificate prin Legea nr. 400/2005, care au următoarea redactare:

- Art. 1 alin. (1) şi (2): „(1) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale «Apele Române».

(2) Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale «Apele Române», în calitate de operator unic al resurselor de apă.”;

- Art. 2 alin. (3)-(5): „(3) Administraţia Naţională «Apele Române» este singura în drept să aplice sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu excepţia celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.

(4) Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, prevăzute în anexa nr. 4, sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţe poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă.

(5) Contribuţiile prevăzute la alin. (4) se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.”

- Art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, modificate şi completate prin Legea nr. 310/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 30 iunie 2004, respectiv prin Legea nr. 112/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 12 mai 2006. Conţinutul normativ al acestora este următorul:

- Art. 50: „(1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor şi, respectiv, notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române». Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor şi, după caz, a notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române».

(11) Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.

(2) în cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naţionale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, este necesar şi acordul autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum şi cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.

(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe şi tarife care se stabilesc în condiţiile legii.”;

- Art. 107 alin. (4): „(4) Programele etapizate prevăzute ia alin. (2) şi (3) se întocmesc de către utilizatorii de apă şi se aprobă de Administraţia Naţională «Apele Române»„.

Autorul excepţiei invocă. În motivarea criticii de neconstituţionalitate, următoarele dispoziţii din Legea fundamentală: art. 135 alin. (2) lit. a), d), f) şi g), care instituie obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, de a exploata resursele naturale, în concordanţă cu interesul naţional, de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi de a aplica politicile de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene, şi art. 148 alin. (2), care consacră principiul priorităţii prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional pronunţându-se, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. În acest sens sunt

Decizia nr. 179 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2011, Decizia nr. 610 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 12 august 2011. Cu acele prilejuri, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că este firesc ca instituţia publică de interes naţional care asigură aplicarea strategiei şi a politicii naţionale în domeniul apelor, şi anume Administraţia Naţională „Apele Române”, să poată constata încălcarea cerinţelor referitoare la concentraţiile maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate în resursele de apă şi să aplice aceste penalităţi, prin întocmirea unui proces-verbal de contravenţie, fără ca prevederile criticate să permită excesul de putere. Curtea a constatat, totodată, că nu poate reţine susţinerea potrivit căreia obligarea la plata penalităţilor la valoarea stabilită prin procesul-verbal atacat diminuează fondurile proprii de investiţii şi posibilitatea de a investi sumele pentru care s-a obligat în programele de cofinanţare, deoarece procesul-verbal de constatare şi de stabilire a penalităţilor poate fi atacat îa instanţa judecătorească.

Curtea a constatat că nu poate primi susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia este necesară „disocierea între funcţia de reglementare şi funcţia de gestiune a serviciilor de apă” pe care le realizează Administraţia Naţională „Apele Române”, întrucât aceasta presupune o modificare a competenţelor în acest domeniu, care excedează atribuţiilor Curţii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Cât priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, Curtea a observat, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, că analizarea respectării principiului priorităţii de aplicare a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne evine instanţelor judecătoreşti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi a prevederilor art. 50 şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, excepţie ridicată de Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice „Dunărea” - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 1.785/226/2010 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ şi în Dosaarf nr. 6.352/196/2011 at Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 488

din 10 mai 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Corneliu Câileanu în Dosarul nr. 9.968/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.536D/2011.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate care solicită admiterea acesteia, întrucât măsurile prevăzute de Legea nr. 118/2010 nu au avut caracter temporar.

De asemenea, susţine că dispoziţiile de lege criticate creează trei tipuri de discriminări, în raport cu cei ce ar fi trebuit să contribuie la echilibrarea bugetului de stat consolidat, în raport cu cheltuielile totale şi în raport cu cheltuielile de personal la bugetul de stat. Depune în acest sens un document intitulat „Calculul estimativ al influenţei tăierii cu 25% a salariilor în a două jumătate a anului 2010”.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.968/99/2010, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurentul Corneliu Căileanu într-un litigiu de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate ar fi trebuit să urmărească stabilirea şi implementarea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Bugetul care trebuia reechilibrat nu era bugetul de stat, ci bugetul general consolidat, prin luarea unor măsuri atât pentru reducerea cheltuielilor, cât şi pentru sporirea veniturilor la buget. Ca urmare, nu toţi cetăţenii ţării sunt afectaţi de aceste măsuri de echilibrare, ci numai bugetarii.

Pe de altă parte, arată că reducerea de 25% nu se regăseşte integral nici măcar la nivelul cheltuielilor de personal de la bugetul de stat şi cu atât mai puţin la nivelul cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat sau la nivelul cheltuielilor totale din bugetul general consolidat.

Totodată, arată că cei cărora li s-au redus cu 25% drepturile salariale sau/şi de natură salarială se află în mod vădit într-o situaţie defavorizată faţă de persoanele care nu au contribuit în niciun fel la reechilibrarea bugetului general consolidat, fie în partea de venituri, fie în partea de cheltuieli şi, mai mult, au fost avantajate de măsurile luate, deoarece o” parte din sumele obţinute prin aplicarea măsurilor legii au fost redirecţionate către acestea. Discriminarea trebuie analizată în raport cu contribuţia fiecărui cetăţean la veniturile bugetului general consolidat şi în raport cu sumele cheltuite de fiecare cetăţean din buget (fie el buget de stat, fie buget general consolidat).

Mai arată că atât legislaţia internaţională privind drepturile omului, cât şi legislaţia naţională sancţionează acest tip de comportament, putându-se ajunge inclusiv la pedepse penale.

În aceste condiţii, ingerinţa statului referitoare la dreptul de proprietate privată nu mai este proporţională cu scopul legitim urmărit, nemaiexistând un echilibru just între cerinţele interesului general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, cei afectaţi fiind obligaţi să suporte o sarcină disproporţionată.

Măsurile dispuse de Legea nr. 118/2010 nu au avut caracter temporar, astfel cum a prevăzut Curtea Constituţională prin deciziile nr. 872/2010 şi nr. 874/2010.

Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia nr. 872/2010 a Curţii Constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.414/2009 şi nr. 1.155/2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ii constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Prevederile de lege criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenţei sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010, care au următorul conţinut:

- Art. 1: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariate, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) în situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5), potrivit căruia ,,/n România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, art. 15 alin. (1), potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 16 alin. (2), potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborat cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi Decizia nr. 66/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012.

Cu aceste prilejuri, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul său, reţinând că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă, ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodată, că această măsura prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.

Totodată, nu poate fi reţinută n”ici pretinsa încălcare prin textele criticate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din Constituţie, întrucât drepturile salariale din sectorul bugetar stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime se determină concret prin negocieri colective, dar numai între limitele legale, conform prevederilor art. 138 alin. (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.

Curtea a mai reţinut că drepturile salariale neîncasate nu reprezintă creanţe certe, lichide şi exigibile şi, prin urmare, nu fac obiectul dreptului de proprietate, motiv pentru care nu se poate reţine incidenţa prevederilor art. 44 din Constituţie şi nici a dispoziţiilor art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 paragraful 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. (Ase vedea Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011).

De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Decizia de admisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44,605/11 Felicia Mîhăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României (paragraful 16), a stabilit că se pot cu greu considera ca fiind un „bun” în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie sumele de bani neîncasate ca urmare a intrării în vigoarea legii criticate. Prin aceeaşi decizie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat, în privinţa reducerilor salariale operate prin Legea nr. 118/2010, că, şi dacă salariile viitoare ar fi considerate bunuri, ingerinţa (reducerea) este prevăzută de lege, urmăreşte o cauză de utilitate publică (salvarea echilibrului bugetar al statului) şi respectă un just echilibru între interesele generale ale colectivităţii şi interesele individuale ale cetăţeanului (paragrafele 17-20).

Totodată, prin Decizia nr. 132/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 20 aprilie 2012, Curtea mai constată că nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind nivelul de trai. Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.

În aceste condiţii, stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare al societăţii, gradul de cultură şi civilizaţie la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul «decent» al vieţii. În concluzie, aprecierea modului şi a măsurii în care statul reuşeşte să ducă la îndeplinire obligaţia de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la aceşti factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de faţă.

Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin ari. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, nu se poate susţine că - sub aspectul normelor legale de salarizare - personalul din sistemul bugetar se află în aceeaşi situaţie cu ceilalţi angajaţi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 9.968/99/2010 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 29 decembrie 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Angajatorii împreună cu persoanele nominalizate la art. 4 alin. (1) lit. a) vor solicita reevaluarea locurilor de muncă până la data de 31 decembrie 2012.

(2) Comisia are obligaţia analizării dosarelor depuse de angajatori şi emiterii hotărârii de menţinere/respingere a avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii speciale de muncă, până cel mai târziu la data de 31 martie 2013.”

 

PRIM MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Ministrul sănătăţii,

Vasile Cepoi

 

Bucureşti, 27 iunie 2012.

Nr. 632.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 680 din 29 iunie 2012

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 251 din 28 iunie 2012

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. C.V./1.872 din 29 iunie 2012 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 1.691 din 28 iunie 2012 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în temeiul prevederilor:

- titlului VIII - Asigurările sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, cu modificările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi ai preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.591/1.110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 12 mai 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se aprobă modelul unic al formularului de prescripţie medicală pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, ca imprimat cu regim special - off-line, denumit în continuare formular de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, cuprins în anexa nr. 1.”

2. În anexa nr. 2 la capitolul I, punctul 1 va avea următorul cuprins:

„1. Până la data prevăzută în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, respectiv în normele tehnice de aplicare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate, în situaţii justificate, prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală se poate face pe formularul cu regim special, prevăzut în anexa nr. 1 la ordin, de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Face excepţie prescrierea medicamentelor stupefiante şi psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările ulterioare.

Prin derogare de la prevederile de mai sus, în prescripţia medicală întocmită distinct pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinotratat se prescriu şi testele de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinotratat, în condiţiile hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin ai ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Formularele de prescripţie medicală utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt: formularul de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală prevăzut în anexa nr. 1 la ordin; formularul de prescripţie medicală electronică prevăzut în ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală; formularele de prescripţii pentru medicamentele stupefiante şi psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006, cu modificările ulterioare.

Utilizarea altor formulare pentru prescrierea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală atrage răspunderea persoanelor vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale.”

3. În anexa nr. 2, la capitolul I punctul 2, litera c) va avea următorul cuprins:

,,c) emiterea de către unităţile spitaliceşti, pentru asiguraţi, pe timpul internării acestora, a prescripţiilor medicale cu şi fără contribuţie personală.”

4. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul 1, litera e) va avea următorul cuprins:

,,e) «Aprobat Comisie» - în cazul în care se prescriu medicamente pentru care tratamentul se efectuează cu aprobarea comisiilor constituite în acest sens la nivelul caselor de asigurări de sănătate sau la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz, se notează: grupa de boală cronică aferentă afecţiunii care a fost aprobată de comisie (G_X)/numărul programului (P_X), numărul şi data emiterii deciziei de aprobare. În cazul prescrierii acestor medicamente, medicul prescriptor trebuie să păstreze anexat la foaia de observaţie a pacientului/fişa pacientului (FO/RC) o copie a referatului/deciziei de aprobare emis/emisă de comisii.

- în cazul iniţierii sau menţinerii unui tratament cu medicamente imunosupresoare de referinţă pentru bolnavii în status posttransplant şi care au obţinut, în condiţiile legii, aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant, se notează: numărul programului (P9.7), numărul şi data emiterii deciziei de aprobare.

În cazul prescrierii acestor medicamente, medicul prescriptor trebuie să păstreze anexat la foaia de observaţie a pacientului/fişa pacientului (FO/RC) o copie a referatului/deciziei de aprobare emis/emisă de Agenţia Naţională de Transplant.

«Semnătură medic» - se execută semnătura medicului care a emis prescripţia şi se aplică parafa acestuia.”

5. În anexa nr. 2. la capitolul II punctul 2 litera c), subpunctul (x) va avea următorul cuprins:

„(x) la rubrica «Alte categorii» se va nota:

- cifra 1, dacă este vorba de persoane beneficiare de legi speciale care nu apar menţionate distinct pe formularul de prescripţie medicală, dar care sunt menţionate distinct la art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se distinct actul normativ de care beneficiază;

- cifra 2, pentru persoanele care nu se încadrează în categoriile de asigurat menţionate pe formularul de prescripţie şi care beneficiază de nivel de compensare ca un asigurat obişnuit;

- cifra 3, pentru beneficiarii formularelor europene, menţionându-se distinct fiecare tip de formular european, respectiv: E 106, E 109, E 112, E120, E 121; pot fi menţionate şi formularele europene S- corespondente acestor formulare.”

6. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul 2 litera e), subpunctul (iii) va avea următorul cuprins:

„(iii) pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European se va completa: numărul paşaportului pentru beneficiarii formularelor europene, respectiv toate cele 20 de căsuţe corespunzătoare numărului de identificare al cârdului european de asigurări de sănătate (câmpul nr. 8 de pe acesta) pentru titularii de cârd european.

Pentru cetăţenii străini menţionaţi mai sus se va preciza cetăţenia, prin selecţia din nomenclatorul de ţări (anexa nr. 3 la ordin).”

7. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul 6 literele e), e1) şi e2) vor avea următorul cuprins:

„e) «Denumire comună internaţională/Denumire comercială/FF/Concentraţie» - se completează cu denumirea comună internaţională şi/sau denumirea comercială, conform contractului-cadru şi normelor metodologice de aplicare a acestuia, respectiv hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, însoţită de forma farmaceutică şi de concentraţie, conform listei cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului, respectiv listei medicamentelor (denumiri comerciale), aprobată prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aflate în vigoare ia data respectivă.

Pentru testele de automonitorizare prescrise bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent se va specifica sintagma «teste de automonitorizare»;

e1) «Cantitate» - se va specifica cantitatea necesară tratamentului, trecută în cifre şi în litere; se va specifica în cifre numărul de teste de automonitorizare prescrise, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

e2) «D.S» - se va specifica calea de administrare a medicamentului;”.

8. În anexa nr. 2, la capitolul II, punctul 8 va avea următorul cuprins:

„8. «Asigurat/Împuternicit» - se alege prin bifare cu «x» categoria în care se încadrează persoana care ridică medicamentele; datele de identificare (numele, prenumele, BI/CI, seria, numărul, adresa completă, codul numeric personal/codul unic de asigurare/număr cârd european/număr paşaport) vor fi ale persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicit).”

9. Anexa nr. 3 se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

10. În cuprinsul ordinului, sintagma „boli neurologice degenerative/inflamatorii - scleroza laterală amiotrofică (P6.5)” se înlocuieşte cu sintagma, „boli neurologice degenerative/inflamatorii - scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2)”, iar sintagma „cod numeric personal” se înlocuieşte cu sintagma „cod numeric personal/cod unic de asigurare, după caz”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu luna iulie 2012.

 

Ministrul sănătăţii,

Vasile Cepoi

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

Doru Bădescu

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 832/302/2008)

 

LISTA

abrevierilor pentru ţările cu care România are acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii şi statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, conform prevederilor respectivelor documente

 

Codul ţării

Denumirea ţării

Card european de asigurări de sănătate

Acord internaţional

AF

Afganistan

NU

NU

ZA

Africa de Sud

NU

NU

AL

Albania

NU

DA

DZ

Algeria

NU

NU

AD

Andorra

NU

NU

AO

Angola

NU

NU

Al

Anguilla

NU

NU

AG

Antigua şi Barbuda

NU

NU

AN

Antilele Olandeze (Bonaire)

NU

NU

AR

Argentina

NU

NU

AM

Armenia

NU

DA

AW

Aruba

NU

NU

SH

Teritoriile Britanice de Peste Mări

NU

NU

AU

Australia

NU

NU

AT

Austria

DA

NU

AZ

Azerbaidjan

NU

NU

BS

Bahamas

NU

NU

BH

Bahrain

NU

NU

BD

Bangladesh

NU

NU

BB

Barbados

NU

NU

BY

Belarus

NU

NU

BE

Belgia

DA

NU

BZ

Belize

NU

NU

BJ

Benin

NU

NU

BM

Bermude

NU

NU

BO

Bolivia

NU

NU

BA

Bosnia şi Herţegovina

NU

DA

BW

Botswana

NU

NU

BR

Brazilia

NU

NU

BN

Brunei

NU

NU

BG

Bulgaria

DA

NU

BF

Burkina Faso

NU

NU

Bl

Burundi

NU

NU

BT

Bhutan

NU

NU

KH

Cambodgia

NU

NU

CM

Camerun

NU

NU

CA

Canada

NU

NU

SP

Insulele Canare

NU

NU

CV

Capul Verde

NU

NU

KY

Insulele Cayman

NU

NU


Codul ţării

Denumirea ţării

Card european de asigurări de sănătate

Acord internaţional

CZ

Cehia

DA

NU

CF

Republica Centrafricana

NU

NU

CL

Chile

NU

NU

CN

China

NU

DA

TD

Ciad

NU

NU

CY

Cipru

DA

NU

CI

Cóte d’Ivoire

NU

NU

CO

Columbia

NU

NU

YT

Mayotte

NU

NU

PM

Saint Pierre şi Miquelon

NU

NU

KM

Uniunea Comorelor

NU

NU

CD

Republica Democrată Congo

NU

NU|

CG

Republica Congo

NU

NU

KR

Coreea de Sud

NU

DA

CR

Costa Rica

NU

NU

HR

Croaţia

NU

DA

CU

Cuba

NU

DA

DK

Danemarca

DA

NU

DJ

Djibouti

NU

NU

DM

Dominica

NU

NU

DO

Republica Dominicană

NU

NU

EC

Ecuador

NU

NU

EG

Egipt

NU

NU

SV

El Salvador

NU

NU

CH

Elveţia

DA

NU

AE

Emiratele Arabe Unite

NU

NU

ER

Eritrea

NU

NU

EE

Estonia

DA

NU

ET

Etiopia

NU

NU

FJ

Fiji

NU

NU

FI

Finlanda

DA

NU

FR

Franţa

DA

NU

GA

Gabon

NU

NU

GM

Gambia

NU

NU

GE

Georgia

NU

NU

GS

Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud

NU

NU

DE

Germania

DA

NU

GH

Ghana

NU

NU

Gl

Gibraltar

NU

NU

GR

Grecia

DA

NU |

GD

Grenada

NU

NU

GL

Groenlanda

NU

NU

GP

Guadelupa

NU

NU

GU

Guam

NU

NU

GT

Guatemala

NU

NU

GN

Guineea

NU

NU


Codul ţării

Denumirea ţării

Card european de asigurări de sănătate

Acord internaţional

GW

Guineea-Bissau

NU

NU

GQ

Guineea Ecuatorială

NU

NU

GY

Guyana

NU

NU

GF

Guyana Franceză

NU

NU

HT

Haiti

NU

NU

HN

Honduras

NU

NU

IN

India

NU

NU

ID

Indonezia

NU

NU

CK

Insulele Cook

NU

NU

FK

Insulele Falkland (Malvine)

NU

NU

FO

Insulele Feroe

NU

NU

MP

Insulele Mariane

NU

NU

SB

Insulele Solomon

NU

NU

VG

Insulele Virgine Britanice

NU

NU

VI

Insulele Virgine SUA

NU

NU

WF

Insulele Wallis şi Futuna

NU

NU

JO

Regatul Haşemit al Iordaniei

NU

NU

IR

Republica Islamică Iran

NU

NU

IQ

Irak

NU

NU

IE

Irlanda

DA

NU

IS

Islanda

DA

NU

PS

Autoritatea Palestiniană

NU

NU

IT

Italia

DA

NU

JM

Jamaica

NU

NU

JP

Japonia

NU

NU

KZ

Kazahstan

NU

NU

KE

Kenya

NU

NU

KG

Kârgâzstan

NU

NU

KI

Kiribati

NU

NU

XZ

Kosovo

NU

NU

KW

Kuwait

NU

NU

LA

Laos

NU

NU

LS

Lesotho

NU

NU

LV

Letonia

DA

NU

LB

Liban

NU

NU

LR

Liberia

NU

NU

LY

Libia

NU

NU

LI

Liechtenstein

DA

NU

LT

Lituania

DA

NU

LU

Luxemburg

DA

NU

GB

Marea Britanie

DA

NU

MO

Macao

NU

NU

MK

Macedonia

NU

DA

MG

Madagascar

NU

NU

MY

Malaysia

NU

NU

MW

Malawi

NU

NU


Codul ţării

Denumirea ţării

Card european de asigurări de sănătate

Acord internaţional

MV

Maldive

NU

NU

ML

Mali

NU

NU

MT

Malta

DA

NU

MA

Maroc

NU

NU

MH

Marshall (insule)

NU

NU

MQ

Martinica

NU

NU

MR

Mauritania

NU

NU

MU

Mauritius

NU

NU

MX

Mexic

NU

NU

FM

Micronezia (stat federal)

NU

NU

MD

Moldova

NU

DA

MC

Monaco

NU

NU

MN

Mongolia

NU

NU

MS

Montserrat

NU

NU

MZ

Mozambic

NU

NU

MM

Myanmar

NU

NU

NA

Namibia

NU

NU

NR

Nauru

NU

NU

NP

Nepal

NU

NU

NI

Nicaragua

NU

NU

NE

Niger

NU

NU

NG

Nigeria

NU

NU

NU

Insula Niue

NU

NU

NF

Insula Norfolk

NU

NU

NO

Norvegia

DA

NU

NC

Noua Caledonie

NU

NU

NZ

Noua Zeelandă

NU

NU

NL

Olanda

DA

NU

OM

Oman

NU

NU

PK

Pakistan

NU

DA

PW

Palau

NU

NU

PA

Panama

NU

NU

PG

Papua Noua Guinee

NU

NU

PY

Paraguay

NU

NU

PE

Peru

NU

NU

PH

Filipine

NU

NU

PN

Insulele Pitcaim, Henderson, Ducie şi Oeno

NU

NU

PF

Polinezia Franceză (inclusiv)

NU

NU

PL

Polonia

DA

NU

PR

Puerto Rico

NU

NU

PT

Portugalia

DA

NU

QA

Qatar

NU

NU

KP

Coreea de Nord

NU

DA

RE

Râunion

NU

NU

RU

Rusia (Federaţie)

NU

DA

RW

Rwanda

NU

NU

AS

Samoa (SUA)

NU

NU

WS

Samoa Occidentală

NU

NU


Codul ţării

Denumirea ţării

Card european de asigurări de sănătate

Acord internaţional

SM

San Marino

NU

NU

ST

Sao Tome şi Principe

NU

NU

SA

Arabia Saudită

NU

NU

SN

Senegal

NU

NU

RS

Serbia

NU

DA

SC

Seychelles

NU

NU

KN

Federaţia Saint Kitts si Nevis

NU

NU

LC

Saint Lucia

NU

NU

VC

Saint Vincent si Grenadinele

NU

NU

SL

Sierra Leone

NU

NU

SG

Singapore

NU

NU

SY

Siria

NU

NU

SK

Slovacia

DA

NU

SI

Slovenia

DA

NU

SO

Somalia

NU

NU

ES

Spania

DA

NU

LK

Sri Lanka

NU

NU

US

Statele Unite ale Americii

NU

NU

SD

Sudan

NU

NU

SE

Suedia

DA

NU

SR

Surinam

NU

NU

SZ

Swaziland

NU

NU

TJ

Tadjikistan

NU

NU

TH

Thailanda

NU

NU

TW

Taiwan

NU

NU

TZ

Tanzania

NU

NU

IO

Teritoriul Britanic din Oceanul Indian

NU

NU

TF

Teritoriile Australe şi Antarctice Franceze

NU

NU

TG

Togo

NU

NU

TK

Tokelau

NU

NU

TO

Tonga

NU

NU

TT

Trinidad şi Tobago

NU

NU

TN

Tunisia

NU

NU

TR

Turcia

NU

DA

TM

Turkmenistan

NU

NU

TV

Tuvalu

NU

NU

UG

Uganda

NU

NU

UA

Ucraina

NU

DA

HU

Ungaria

DA

NU

UY

Uruguay

NU

NU

UZ

Uzbekistan

NU

NU

VU

Vanuatu

NU

NU

VA

Vatican

NU

NU

VE

Venezuela

NU

NU

VN

Vietnam

NU

NU

YE

Yemen

NU

NU

ZM

Zambia

NU

NU

ZW

Zimbabwe

NU

NU

IL

Israel

NU

NU

ME

Muntenegru

NU

DA

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat 1n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 8, punctul 10 va avea următorul cuprins:

„10. plata, în perioada 2-10 iulie 2012, a facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 29 iunie 2012.

Nr. 930.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

 

ORDIN

privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială „Oltchim” - S.A.

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 308/2008 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2006 privind reorganizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbţie cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 869/2001 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, republicată, cu modificările ulterioare,

în vederea stabilirii modului de administrare şi gestionare, precum şi a măsurilor ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de privatizare la Societatea Comercială „Oltchim” - S.A.,

în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 180 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului si mediului de afaceri emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se instituie procedura de administrare specială în perioada de privatizare la Societatea Comercială „Oltchim” - S.A., denumită în continuare societate comercială, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, Str. Uzinei nr. 1, judeţul Vâlcea, înmatriculată la oficiul registrului comerţului sub nr. J38/219/1991, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - (1) Pe durata administrării speciale în perioada de privatizare, administratorul special are atribuţiile stabilite prin mandatul special acordat prin ordin do ministru} economiei, comerţului şi mediului de afaceri.

(2) Conţinutul mandatului special prevăzut la alin. (1) va cuprinde în principal, dar fără a se limita la acestea, atribuţiile prevăzute în cuprinsul prezentului ordin.

(3) în funcţie de concluziile privind situaţia economico-financiară a societăţii, de strategia de privatizare care urmează să fie derulată pentru societatea comercială şi concordantă cu angajamentele asumate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană în raport cu societatea comercială, în mandat se vor specifica şi măsurile excepţionale care trebuie luate la societatea comercială în perioada premergătoare anunţului de ofertă, cu referire la:

(i) divizări, fuziuni, vânzări de active;

(ii) aplicarea unor programe de restructurare cu/sau fără reducere de personal;

(iii) externalizări/transferuri de activităţi şi/sau active cu caracter social;

(iv) conversia în acţiuni a unor creanţe certe, lichide şi exigibile;

(v) respectarea disciplinei economico-financiare şi a graficelor de reeşalonare a datoriilor restante către furnizorii de servicii;

(vi) orice alte măsuri care duc la sporirea atractivităţii societăţilor comerciale la privatizare. Mandatul va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele măsuri şi acţiuni necesar a fi întreprinse:

a) luarea unor măsuri de administrare, gestionare şi supraveghere financiară a societăţii comerciale, cu prioritate asupra următoarelor:

- situaţia îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari şi de performanţă;

- identificarea unor active neutilizate care pot fi transferate/ vândute;

- inventarierea datoriilor societăţii comerciale, precum şi a plăţilor restante, în structura lor;

- inventarierea creanţelor pe care societatea comercială le are de recuperat;

- cunoaşterea situaţiei litigiilor care grevează asupra societăţii comerciale;

- inventarierea activelor posibil a fi revendicate;

b) notificarea tuturor creditorilor bugetari în vederea neînceperii/suspendării de către aceştia a oricăror măsuri de executare silită împotriva societăţii comerciale, în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare;

c) solicitarea către furnizorii de utilităţi de reeşalonare a datoriilor restante, întocmirea de grafice de reeşalonare a datoriilor restante, adoptarea măsurilor necesare pentru respectarea acestora şi efectuarea plăţilor facturilor curente;

d) respectarea disciplinei economico-financiare, prin luarea unor măsuri pentru întărirea acesteia.

Art. 3. - La data instituirii procedurii de administrare specială se instituie şi procedura de supraveghere financiară a societăţii comerciale, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 137/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în situaţia privatizării societăţii comerciale, sau la data stabilită prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri.

 

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 28 iunie 2012.

Nr. 1.193.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.