MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 84/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 84         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 2 februarie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană

 

Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului

 

- Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.025/2011/16. - Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, indicativ AND 525-2011

 

Rectificări la:

 - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2011

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.630

din 20 decembrie 2011

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană

 

I. Cu adresa nr. I 790 din 23 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoană, în calitate de preşedinte al Senatului, a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea prin care solicită:

- constatarea neconstituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului său de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului;

- suspendarea efectelor hotărârii menţionate. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.400 din 23 noiembrie 2011, formând obiectul Dosarului nr. 1.387 L/2/2011.

II. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi Preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011.

III. În motivarea sesizării se susţine că hotărârea criticată este neconstituţională, deoarece plenul Senatului a fost chemat să constate încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent al Senatului şi preşedinte al Senatului, în condiţiile în care nu se putea constata, faţă de dispoziţiile constituţionale şi legale, acest fapt.

Aceasta întrucât art. 33 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor se referă la încetarea de drept - în situaţia pierderii sprijinului politic - a statutului de membru al biroului permanent, iar nu a statutului de preşedinte al Camerei. Acesta din urmă, potrivit art. 64 alin. (2) din Constituţie, are statut distinct faţă de membrii Biroului permanent al Senatului, în sensul că este ales pe durata mandatului Camerelor, în timp ce ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Având în vedere acest statut distinct se susţine că se poate concluziona că toate consecinţele care decurg din pierderea sprijinului politic nu se aplică preşedintelui Senatului. Dacă legiuitorul ar fi urmărit să reglementeze posibilitatea de retragere a sprijinului politic pentru preşedinţii Camerelor, ar fi prevăzut acest lucru în mod expres. Se invocă în acest sens şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, citându-se Decizia nr. 601/2005.

Se mai arată că, din interpretarea ultimei teze a art. 64 alin. (2) din Constituţie, în care legiuitorul reglementează generic posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente, fără să facă referire în mod expres şi la preşedinţii Camerelor, în condiţiile în care tezele a două şi a treia ale aceluiaşi articol, privitoare la alegerea birourilor permanente, fac distincţie între preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai birourilor permanente, rezultă neîndoielnic că ideea de revocare exprimată în text îi priveşte numai pe ceilalţi membri ai birourilor permanente. Mutatis mutandis, acelaşi raţionament se poate aduce şi cu privire la dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. În ceea ce priveşte sintagma „ sau da titular al oricărei funcţii obţinută prin susţinere politică din formularea art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006, se consideră că, având în vedere că legiuitorul a făcut referire în acelaşi text, anterior, la membrii Biroului permanent, unde preşedintele Senatului este membru de drept, dar cu statut distinct, se deduce faptul că aceste prevederi se referă la celelalte funcţii din Senat obţinute în urma algoritmului politic, precum funcţiile din birourile comisiilor permanente.

Se conchide că legiuitorul constituant a pus funcţia de preşedinte al Senatului într-o zonă de protecţie specială, astfel încât o simplă retragere a sprijinului politic nu este suficientă pentru încetarea de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului.

În plus, excluderea din partid nu echivalează, în opinia autorului sesizării, cu retragerea sprijinului politic, deoarece, în Parlament, senatorii şi deputaţii nu sunt organizaţi pe partide, ci în grupuri parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au în vedere exclusiv criteriul politic; prin urmare, excluderea din partid produce efecte numai în interiorul acelui partid, în Parlament nefiind relevantă sub aspectul menţinerii sprijinului politic apartenenţa sau neapartenenţa unui parlamentar la un partid politic. Deciziile partidelor politice nu produc efecte în cadrul Parlamentului, ci numai deciziile comunicate de grupurile parlamentare. În plus, în Biroul permanent al Senatului a fost prezentată o hotărâre de excludere a autorului sesizării din Partidul Social Democrat, dar nu a fost înaintat niciun înscris care să ateste faptul că acesta nu mai este membru al grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se mai apreciază că numai grupul parlamentar al cărui reprezentant este parlamentarul care ocupă o funcţie în biroul permanent poate retrage sprijinul politic al acestuia, iar retragerea sprijinului politic trebuie expres formulată în Parlament, niciun fel de alte evenimente, chiar intens mediatizate şi de notorietate, neputând produce efecte de jure în interiorul celor două Camere. Aceasta este o consecinţă care decurge din autonomia Parlamentului şi din caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar.

Se mai arată şi că instituţia revocării Preşedintelui Senatului, aşa cum este aceasta definită de Regulamentul Senatului, a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005, astfel încât singura sancţiune ce i se mai poate aplica acestuia este sancţiunea administrativă, iar nu şi cea politică, ceea ce nu este cazul în speţă.

Faţă de cele arătate, se concluzionează că modul în care, în cauză, preşedintele Senatului şi-a pierdut această calitate este ilegal şi neconstituţional, iar hotărârea contestată, neconstituţională.

IV. Cu adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.514 din 28 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoană a transmis cererea de completare a sesizării împotriva Hotărârii Plenului Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011, prin care a solicitat:

- în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor hotărârii contestate, până la judecarea constituţionalităţii acesteia de către Curte;

- luarea în considerare a motivelor de neconstituţionalitate a hotărârii formulate în cererea completatoare;

- îndepărtarea ca neconstituţionale a prevederilor art. 33 alin. (2) teza a două din Legea nr.” 96/2006 şi a art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului în măsura în care acestea ar putea fi interpretate în sensul că ar permite încetarea de drept sau revocarea mandatului Preşedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic acordat iniţial de către grupul parlamentar care l-a propus;

- În subsidiar, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (2) teza a două din Legea nr. 96/2006 şi a art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului în măsura în care acestea ar putea fi interpretate în sensul că ar permite încetarea de drept sau revocarea mandatului preşedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic acordat iniţial de către grupul parlamentar care l-a propus, şi, în consecinţă, constatarea neconstituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011.

În motivarea cererii formulate, autorul acesteia susţine mai întâi calitatea sa procesuală activă în cauză, arătând că aceasta este fundamentată atât din punct de vedere formal, cât şi substanţial. Astfel, din punct de vedere formal, la data sesizării Curţii Constituţionale, autorul sesizării deţinea încă funcţia de preşedinte al Senatului, sesizarea fiind înregistrată la Curte în aceeaşi zi în care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I (nr. 830 din 23 noiembrie 2011) hotărârea prin care s-a constatat încetarea de drept a funcţiei sale de preşedinte al Senatului. Din punct de vedere substanţial, calitatea procesuală activă este fundamentată pe dreptul de acces la un tribunal, reglementat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 21 din Constituţie. Se invocă în acest sens şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a stabilit că prevederile art. 21 din Constituţie trebuie aplicate în mod direct de către instanţe atunci când nu există o prevedere legală sau când aceasta a fost declarată neconstituţională (de exemplu: Decizia nr. 186/1999).

Cu privire la cererea de suspendare a efectelor actului atacat, se arată că aceasta se întemeiază pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 47/1992. Se susţine că în această materie principalul set de norme procedurale de care Curtea ar trebui să ţină seama sunt cele cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, act care cuprinde şi procedura ce permite suspendarea efectelor actelor atacate, condiţiile în care aceasta este aplicabilă fiind întrunite, în opinia autorului sesizării, în cauza de faţă (existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente).

În ceea ce priveşte hotărârea contestată, se susţine că aceasta încalcă prevederile art. 64 şi 69 din Constituţie, motivarea formulată reluând şi dezvoltând motivele de neconstituţionalitate expuse în cererea iniţială.

În esenţă, se arată că niciunul dintre textele constituţionale nu reglementează instituţia încetării de drept a calităţii de preşedinte al Senatului pentru retragerea sprijinului politic de către grupul parlamentar care l-a propus. În acelaşi sens se mai arată că nu doar lipsa unei prevederi constituţionale conduce la constatarea nelegalităţii hotărârii contestate, dar mai ales existenţa unei diferenţieri clare a instituţiei preşedintelui Senatului de ceilalţi membri ai Biroului permanent, acesta fiind - potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2005 - neutru din punct de vedere politic, întrucât nu reprezintă poziţia politică şi interesele unui partid politic, ci reprezintă Senatul în integralitatea sa. Se face referire, pentru susţinerea aceleiaşi afirmaţii, şi la cele reţinute de profesorii Ioan Muraru, Mihai Constantinescu şi Ion Deleanu, precum şi la jurisprudenţa mai recentă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.611/2010. Se mai arată şi că există norme constituţionale care stabilesc posibilitatea încetării mandatului Preşedintelui

Senatului, însă acestea nu au în vedere retragerea sprijinului politic. Este vorba despre cazurile reglementate de art. 70 alin. (2) din Constituţie {demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces), la care se face trimitere prin art. 29 din Regulamentul Senatului.

În ceea ce priveşte art. 33 alin. (2) teza a două din Legea nr. 96/2006 şi art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului, se susţine că sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul în care s-ar permite revocarea sau încetarea mandatului preşedintelui Senatului ca urmare a modificărilor configuraţiei politice în general şi, în special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

În susţinerea neconstituţionalităţii invocate, se arată că instituţia preşedintelui Senatului nu poate fi supusă arbitrari ului modificărilor configuraţiei politice. Invocându-se în special Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.611/2010, se susţine, cu privire la configuraţia politică de la data alegerilor, că aceasta nu poate influenţa decât repartizarea grupurilor în cadrul Biroului permanent şi a comisiilor, pe perioada unei sesiuni, fără a da naştere vreunui drept constituţional pentru grupurile parlamentare în a deţine o anumită funcţie. Grupul parlamentar nu este subiect de drept constituţional, fiind o asociere facultativă a parlamentarilor. Nefiind un subiect de drept constituţional, asocierea sau neasocierea la un astfel de grupa unui anumit senator nu poate crea consecinţe juridice, cu atât mai mult cu cât acestea afectează o instituţie reglementată constituţional. În consecinţă, orice prevedere legala sau regulamentară care ar putea fi interpretată în sensul creării unei legături între apartenenţa politică la un anumit grup parlamentar şi funcţia de preşedinte al Senatului va fi neconstituţională.

Se mai arată şi că prevederea din Legea nr. 96/2005 care stabileşte încetarea de drept a statutului de titular al oricărei funcţii în momentul retragerii sprijinului politic este o prevedere ce ţine de organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere. Introducerea ei în cuprinsul Legii nr. 96/2006 nu este conformă cu principiul autonomiei regulamentare a Senatului.

V. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 24 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a solicitat secretarului general al Senatului stenograma şedinţei Biroului permanent al Senatului din data de 23 noiembrie 2011, şedinţă privitoare la încetarea statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană, stenograma şedinţei Plenului Senatului în care a fost adoptată Hotărârea nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană şi documentele care au stat la baza hotărârilor menţionate.

VI. Cu Adresa nr. XXXV/3.952 din 29 noiembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale documentele solicitate, respectiv: stenograma şedinţei Biroului permanent al Senatului din data de 23 noiembrie 2011, stenograma şedinţei Plenului Senatului din aceeaşi dată, în care a fost adoptată Hotărârea nr. 53 din 23 noiembrie 2011, Adresa Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 1.419 din 23 noiembrie 2011, adresele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat nr. 1.420 şi 1.421 din aceeaşi dată, împreună cu anexele acestora, respectiv Hotărârea Comitetului Executiv Naţional al Partidului Social Democrat privind excluderea domnului Mircea-Dan Geoană din PSD începând cu data acestei hotărâri, precum şi proiectul de hotărâre care vizează constatarea încetării de drept a statutului acestuia de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea Senatului criticată, prin raportare la prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele;

I. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie, precum şi ale art. 1,10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană.

Sub aspectul competenţei de a soluţiona prezenta sesizare, Curtea reţine considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, instituită ca urmare a modificării şi completării art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, considerente potrivit cărora „pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional.”

Parlamentul este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile cap. I al titlului III - Autorităţile publice din Constituţie. Prin urmare, Hotărârea Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

II. Cu privire la criticile formulate, Curtea constată, mai întâi, următoarele:

Prin Hotărârea nr. 35 din 22 noiembrie 2011, Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat a decis excluderea domnului Mircea-Dan Geoană din Partidul Social Democrat începând de la data emiterii acestei hotărâri.

În data de 23 noiembrie 2011, la Biroul permanent al Senatului au fost depuse 3 cereri, înregistrate cu nr. 1.419, nr. 1.420 şi nr. 1.421, respectiv:

- cererea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal prin care s-a solicitat convocarea Biroului permanent, pentru aceeaşi dată, la ora 10,00, cu următoarea ordine de zi:

- constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoană, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;

- alegerea preşedintelui Senatului României, la propunerea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în conformitate cu prevederile art. 64 din Constituţia României şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, completarea ordinii de zi a Plenului Senatului din data de 23 noiembrie 2011;

- desemnarea, conform dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a vicepreşedintelui care va conduce şedinţa Plenului Senatului.

- cererea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, de aducere la cunoştinţa Biroului permanent al Senatului României a hotărârii de excludere din partid

menţionate şi de solicitare a declanşării procedurilor regulamentare privind constatarea acestei situaţii şi alegerea unui nou preşedinte al Senatului;

- cererea aceluiaşi grup parlamentar, prin care se solicită constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoană şi revocarea politică din funcţia de preşedinte al Senatului a acestuia.

În cadrul şedinţei Biroului permanent al Senatului, care a început la ora 12,05, a fost supus votului şi a fost adoptat proiectul de hotărâre privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului Mircea-Dan Geoană. De asemenea, a fost desemnat, conform dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Regulamentul Senatului, vicepreşedintele care a condus apoi şedinţa plenului Senatului.

În cadrul şedinţei plenului Senatului, care a început la ora 13,15, a fost supusă votului şi a fost aprobată hotărârea menţionată. Şedinţa s-a încheiat la ora 13,30.

În aceeaşi zi, 23 noiembrie 2011, domnul senator Mircea-Dan Geoană a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea referitoare la constatarea neconstituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană, şi tot în aceeaşi zi a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830, această hotărâre.

III. Faţă de situaţia de fapt relevată şi susţinerile autorului sesizării, Curtea urmează să examineze, pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârii criticate, următoarele:

1. Calitatea autorului sesizării de a contesta în faţa Curţii Constituţionale hotărârea Plenului Senatului, având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care stabilesc expres şi limitativ subiecţii care pot sesiza Curtea pentru exercitarea acestei atribuţii, după cum urmează: „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.”

Curtea constată că autorul sesizării are calitate procesuală în cauză, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale reprezintă unica posibilitate procedurală pe care o are preşedintele Senatului de a contesta o hotărâre a Plenului Senatului care priveşte funcţia sa; în aceste condiţii, a reţine lipsa calităţii procesuale de a contesta această hotărâre ar reprezenta o încălcare a liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţia României. În plus, astfel cum rezultă din dosarul cauzei, sesizarea a fost formulată în aceeaşi zi în care a fost adoptată şi apoi publicată hotărârea contestată.

2. Cererea de suspendare a efectelor Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011, fundamentată de autorul sesizării pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Curtea constată că această cerere este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 47/1992, „procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.” Or, regulile procedurale invocate de autorul sesizării sunt circumscrise unui domeniu specific - cel al contenciosului administrativ - distinct de regulile procedurale civile comune, şi, prin urmare, nu sunt aplicabile în cadrul procedurii în faţa Curţii Constituţionale.

3. Dacă art. 33 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor, potrivit căruia „fiecare Cameră îşi alege un birou permanent, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică”, se referă şi la preşedintele Senatului.

Curtea reţine ca fiind neîndoielnic faptul că textul de lege citat priveşte şi preşedintele Senatului, întrucât acesta este membru al Biroului permanent, astfel cum stabilesc expres dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Senatului, potrivit cărora:

„(1) După constituirea legală a Senatului, se aleg preşedintele Senatului şl ceilalţi membri ai Biroului permanent.

(2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.

În acelaşi sens a statuat Curtea Constituţională în Decizia nr. 601/2005, invocată de autorul sesizării, în care s-a reţinut că „preşedintele Senatului este membru al Biroului permanent al Senatului”. Statutul distinct al preşedintelui Senatului la care se face referire în motivarea sesizării se referă la alte aspecte, explicate pe larg de Curtea Constituţională în aceeaşi decizie, aspecte care nu sunt puse în discuţie în cauza de faţă, astfel cum se va arăta şi în ceea ce urmează.

4. Constituţionalitatea dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor; cu privire la acestea se susţine că sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul în care s-ar permite încetarea mandatului preşedintelui Senatului ca urmare a modificărilor configuraţiei politice în general şi, în special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

Invocarea neconstituţionalităţii unui text de lege în cadrul sesizării formulate împotriva unei hotărâri a Plenului Senatului pune, înainte de toate, o problemă de principiu, şi anume aceea a admisibilităţii unei astfel de cereri. Curtea constată că cererea este admisibilă, întrucât nu priveşte o excepţie de neconstituţionalitate în sensul art. 29-31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, caz în care ar fi trebuit să respecte regulile procedurale specifice, ci constituie o contestare, în raport cu dispoziţiile constituţionale, a însuşi temeiului de drept pe care s-a fundamentat emiterea actului (hotărârea Plenului Senatului) a cărei neconstituţionalitate se invocă. Se observă în acest sens că autorul sesizării nu are nicio altă cale procedurală de a invoca neconstituţionalitatea textului sau textelor din lege sau Regulamentul Senatului pe care se fundamentează hotărârea contestată, astfel încât o eventuală respingere ca inadmisibilă a cererii sale ar constitui o încălcare a liberului acces la justiţia constituţională.

În al doilea rând, se constată că doar în parte critica de neconstituţionalitate are legătură cu cauza în care aceasta a fost ridicată, şi anume în ceea ce priveşte problematica încetării mandatului preşedintelui Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus, şi, prin urmare, numai aceasta trebuie examinată de Curte.

În ceea ce priveşte această critică de neconstituţionalitate, Curtea constată că este neîntemeiată. De altfel, motivarea autorului sesizării porneşte de la o premisă eronată, respectiv de la o greşită interpretare şi aplicare a celor reţinute de Curtea

Constituţională în Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, cu privire la semnificaţia art. 64 din Constituţie. Prin decizia menţionată, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, că, „având în vedere că textul constituţional nu stabileşte alte distincţii decât cele cuprinse în art. 64, revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului se poate hotărî fie ca sancţiune juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăţia acestuia în exercitarea atribuţiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus”. Ipoteza analizată de Curte în considerentele acestei decizii şi textele din Regulamentul Senatului cu privire la care aceasta s-a pronunţat privesc însă revocarea unui membru al Biroului permanent al Senatului (preşedintele Senatului) cu titlu de sancţiune juridică, pentru încălcarea Constituţiei sau a regulamentelor parlamentare, la cererea altui grup parlamentar decât cel care l-a propus, iar nu ipoteza revocării ca urmare a retragerii sprijinului politic. Raţionamentele desprinse din decizia menţionată, pe care autorul sesizării încearcă să le aplice fără distincţie în cauza de faţă, nu sunt aplicabile acestei din urmă situaţii, care se cantonează în sfera raporturilor dintre preşedintele Senatului, grupul parlamentar care l-a produs şi partidul din care acesta făcea parte. Ideea de neutralitate politică a preşedintelui Senatului - exprimată de Curte în considerentele Deciziei nr. 601/2005 - se referă la atribuţiile specifice funcţiei respective şi nu poate fi interpretată ca având semnificaţia unei independenţe faţă de partidul politic al cărui membru este preşedintele Senatului, calitate în considerarea căreia, de altfel, a fost ales în această funcţie. Prin urmare, excluderea sa din partid nu poate rămâne fără consecinţe juridice în ceea ce priveşte funcţia dobândită, funcţie eminamente politică. Aceste consecinţe juridice sunt prevăzute de art. 33 din Legea nr. 96/2006 şi constau în încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică.

Astfel fiind, nu poate fi reţinută nici susţinerea autorului sesizării în sensul că excluderea din partid nu echivalează cu retragerea sprijinului politic, motivată prin aceea că, în Parlament, senatorii şi deputaţii nu sunt organizaţi pe partide, ci în grupuri parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au în vedere exclusiv criteriul politic. Curtea aminteşte în acest sens cele reţinute în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 1.611 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 23 decembrie 2010, potrivit cărora grupurile parlamentare reprezintă structuri organizatorice ale Camerelor Parlamentului, constituite pe bază de afinitate politică, în sensul că reunesc deputaţi şi senatori având aceeaşi concepţie politică sau concepţii înrudite.

5. Constituţionalitatea dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului, potrivit căruia „Apartenenţa politică a membrilor Biroului Permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a două din Constituţia României, republicată”, cu privire la care se susţine că sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate în sensul în care s-ar permite revocarea sau încetarea mandatului preşedintelui Senatului ca urmare a modificărilor configuraţiei politice în general şi, în special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.

Întrucât critici le cu privire la acest text din Regulament sunt aceleaşi ca şi în cazul dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 96/2006, Curtea constată, pentru aceleaşi considerente, că acestea sunt neîntemeiate.

IV. Având în vedere toate aceste motive, Curtea constată că Hotărârea nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană, adoptată de Plenul Senatului ca urmare a solicitării grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal adresate Biroului permanent al Senatului, având în vedere Hotărârea nr. 35 din 22 noiembrie 2011, de excludere a domnului Mircea-Dan Geoană din Partidul Social Democrat, nu încalcă prevederile constituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 20 decembrie 2011 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, judecători.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.631

din 20 decembrie 2011

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 centru aleaerea preşedintelui Senatului

 

I. Cu Adresa nr. 4.068 din 7 decembrie 2011, secretarul general al Senatului României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de un grup de 38 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146 lit I) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotărârii Plenului Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 38 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Ilie Sârbu, Adrian Ţuţuianu, Trifon Belacurencu, Laurenţiu Florian Coca, Titus Corlăţean, Daniel Savu, Cosmin Vasile Nicula, Ion Rotaru, Nicolae Moga, Gheorghe Pavel Bălan, Toni Greblă, Sergiu Florin Nicolaescu, Elena Mitrea, Georgică Severin, Gheorghe Marcu, Radu-Cătălin Mardare, Vaier Marian, Mihăiţă Găină, Dan Coman Şova, Ioan Chelaru, Marius Sorin Ovidiu Bota, Iulian Bădescu, Ioan Mang, Florin Constantinescu, Cătălin Voicu, Alexandru Cordoş, Valeca Şerban Constantin, Lia-Olguţa Vasilescu, Gheorghe Saghian, Nicolae Dănuţ Prunea, Gheorghe Pop, Miron Tudor Mitrea, Gavril Mârza, Constantin Tâmagă, Alexandru Mazăre, Ecaterina Andronescu, Sorin Constantin Lazăr şi Viorel Arcaş.

II. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 noiembrie 2011.

III. În motivarea sesizării se susţine că hotărârea criticată este contrară principiilor constituţionale pe care se întemeiază activitatea Parlamentului, în general, şi alegerea Preşedintelui acestui for legislativ, în special, consacrate de art. 1 alin. (3), art. 2, art. 8, art. 36 şi 37, art. 62, art. 63, art. 64 alin. (2) şi (5) din Constituţie. Aceasta întrucât, în ceea ce priveşte alegerea preşedinţilor Camerelor Parlamentului, Constituţia instituie principiul aplicării algoritmului politic, aşa cum a rezultat acesta în urma alegerilor, respectiv prin raportare la data alegerilor când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 şi art. 37 din Constituţie, se exprimă voinţa cetăţenilor, voinţă care conturează configuraţia politică a Camerelor, şi nu acorduri ulterioare intervenite fn exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi. Astfel, legiuitorul constituant a stabilit pentru preşedinţii Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea în exercitarea funcţiei de preşedinte şi pentru asigurarea funcţionării instituţiei. Or, în urma alegerilor parlamentare din anul 2008, prin algoritmul politic izvorât în urma alegerilor din voinţa corpului electoral a rezultat desemnarea preşedintelui Senatului de către Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se citează în acest sens din Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005, prin care Curtea a examinat instituţia revocării preşedintelui Senatului.

Se susţine, faţă de considerentele care au fundamentat decizia menţionată, că hotărârea criticată, care a validat alegerea unui candidat propus de Grupul parlamentar al PDL, în condiţiile în care principiile constituţionale instituie un veritabil „fine de neprimire” la depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Senatului din partea altui grup parlamentar decât cel căruia acest drept îi aparţine ca efect al algoritmului politic rezultat în urma alegerilor - Grupul parlamentar al PSD.

Se mai arată şi că, în cauză, pierderea sprijinului politic de către fostul preşedinte al Senatului - Mircea-Dan Geoană - a produs efecte din momentul în care grupul parlamentar din care acesta făcea parte a declarat expres în plen această decizie. Pierderea sprijinului politic de către fostul preşedinte al Senatului a condus la vacantarea funcţiilor acestuia, atât la conducerea Senatului, cât şi în Biroul permanent. Având în vedere principiile constituţionale aplicabile, referitoare la aplicarea algoritmului politic, izvorât în urma alegerilor din voinţa corpului electoral, în ceea ce priveşte alegerea noului preşedinte al Senatului ca urmare a vacantării acestei funcţii, apare evident că dreptul de a face propuneri de candidaţi pentru ocuparea funcţiei vacante aparţine de drept exclusiv Grupului parlamentar al PSD, care i-a retras sprijinul politic senatorului în cauză.

IV. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 8 decembrie 2011, Curtea Constituţională a solicitat preşedintelui Senatului punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.

V. Cu Adresa nr. XXXV/4.131 din 13 decembrie 2011, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se apreciază că sesizarea este neîntemeiată.

Se susţine că din configuraţia politică a Camerelor, astfel cum rezultă aceasta în urma alegerilor, nu se poate stabili cărui grup parlamentar îi revine funcţia de preşedinte al unei Camere; aceasta este, pe de o parte, numai consecinţa negocierilor politice dintre liderii grupurilor parlamentare, iar, pe de altă parte, rezultatul votului exprimat de membrii Camerelor. Prin urmare, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate directă între configuraţia politică a unei Camere rezultate din alegeri şi legitimitatea revendicării, numai de către un grup parlamentar, a funcţiei de preşedinte al unei Camere; dacă o asemenea legitimitate s-ar stabili, ar însemna că preşedintele Senatului nu ar mai trebui să fie ales, fiind suficientă desemnarea sa de către un grup parlamentar, situaţie ce ar reprezenta o înfrângere a dispoziţiilor art. 64 alin. (2) teza întâi din Constituţie.

Se mai apreciază şi că în cauză nu sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2005, deoarece grupul parlamentar care l-a revocat din funcţie pe fostul preşedinte al Senatului nu este acelaşi cu cel care l-a propus pe acesta - în 2008 - drept candidat pentru ocuparea acestei funcţii. Aceasta întrucât, în decembrie 2008, domnul senator Mircea-Dan Geoană a fost propus drept candidat la această funcţie de Grupul parlamentar PSD + PC, grup politic al alianţei electorale cu acelaşi nume care a participat la alegeri; ulterior, senatorii care au intrat în Parlament pe listele unuia dintre partidele componente ale acestei alianţe au decis să-şi constituie un grup parlamentar distinct - Grupul parlamentar al PSD-, iar ceilalţi senatori ai grupului iniţial s-au afiliat unui grup parlamentar existent, respectiv Grupului parlamentar al PNL. Prin urmare, actualul Grup parlamentar al PSD este diferit de fostul Grup parlamentar al PSD + PC. Nefiind aplicabile considerentele deciziei menţionate, în această ipoteză devin aplicabile normele regulamentare generale referitoare la alegerea preşedintelui Senatului, respectiv dispoziţiile art. 23 alin. (3) şi ale art. 24 din Regulamentul Senatului. Într-o asemenea ipoteză, fiecare grup parlamentar poate face numai o propunere, fiind declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care întruneşte votul majorităţii senatorilor prezenţi. De altfel, propunerile formulate de fiecare dintre grupurile parlamentare nu au fost contestate explicit cu ocazia prezentării de către acestea a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Senatului.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului Permanent al Senatului, raportul întocmit de judecă torul-raportor, hotărârea Senatului criticată, prin raportare la prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

I. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

Sub aspectul competenţei de a soluţiona prezenta sesizare, Curtea reţine considerentele Deciziei nr. 53 din 25 ianuarie2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care şi-a circumstanţiat competenţa de control al constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, instituită urmare modificării şi completării art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, considerente potrivit cărora „pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional”.

Parlamentul este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile cap. I al titlului III - Autorităţile publice din Constituţie. Prin urmare, Hotărârea Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

II. Cu privire la susţinerile autorilor sesizării, Curtea constată că aceştia, deşi invocă o serie de texte constituţionale pretins încălcate prin hotărârea plenului Senatului criticată, îşi întemeiază în principal criticile pe raţionamentul care a fundamentat pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005

Prin această decizie, Curtea, examinând o serie de texte din Regulamentul Senatului, a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii care reglementau instituţia revocării preşedintelui Senatului întrucât, pe de o parte, instituiau posibilitatea „ca în locul preşedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sancţiune juridică, să fie ales un nou preşedinte al Senatului din alt grup parlamentar decât cel care l-a propus, prin încălcarea principiului configuraţiei politice” [art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului] iar, pe de altă parte, instituiau „revocarea preşedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decât grupul parlamentar care a propus alegerea lui” [art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului].

Raţionamentul invocat de autorii sesizării nu este însă aplicabil, deoarece a fost enunţat de Curtea Constituţională, urmare a examinării unei alte instituţii juridice - aceea a revocării preşedintelui Senatului cu titlu de sancţiune juridică - instituţie care nu este în discuţie în prezenta cauză, unde Curtea este chemată să examineze din punctul de vedere al constituţionalităţii un act adoptat într-o altă situaţie juridică, respectiv de încetare de drept a funcţiei de preşedinte al Senatului ca urmare a retragerii sprijinului politic.

Astfel, prin Hotărârea Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 s-a constatat încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană. Încetarea de drept a funcţiilor deţinute a intervenit ca urmare a retragerii sprijinului politic, respectiv a hotărârii de excludere a domnului Mircea-Dan Geoană din Partidul Social Democrat. În Şedinţa Biroului permanent al Senatului din data de 28 noiembrie 2011 s-a hotărât alegerea, în aceeaşi zi, a preşedintelui Senatului, fiind propuşi pentru această funcţie: domnul Vasile Blaga, de către Grupul parlamentar al PDL, şi domnul Titus Corlăţean, de către Grupurile parlamentare ale USL. Prin Hotărârea nr. 54 din 28 noiembrie 2011, Senatul a decis alegerea domnului senator Vasile Blaga, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, în funcţia de preşedinte al Senatului.

Or, excluderea dintr-un partid politic constituie o decizie exclusivă a partidului politic în cauză, care nu este supusă controlului niciunei autorităţi.

Art. 16 alin (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 stabileşte, sub acest aspect, că „Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului”. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în mai multe decizii pronunţate cu privire la constituţionalitatea textului de lege citat (de exemplu, Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, Decizia nr. 197 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010), partidele se organizează şi funcţionează pe baza unor norme proprii, adoptate după o procedură proprie, cu o jurisdicţie proprie recunoscută de lege, iar instanţele judecătoreşti nu sunt legitimate să exercite înfăptuirea justiţiei în ceea ce priveşte actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice.

Astfel fiind, şi având în vedere că sancţiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv aceea a încetării statutului de preşedinte al unei Camere ca urmare a retragerii sprijinului politic, intervine, de drept, păstrarea, în această situaţie, a dreptului exclusiv al aceluiaşi partid politic cu privire la funcţia de preşedinte al Camerei deschide calea unor posibile abuzuri, respectiv a unei instabilităţi la conducerea acesteia, întrucât partidul în cauză poate, teoretic, oricând, şi pentru motive care nu pot fi în niciun fel cenzurate, să determine schimbarea persoanei care ocupă funcţia respectivă.

Se observă în acest sens că, dacă în cazul revocării, motivele revocării - existenţa unor fapte de încălcare a prevederilor Constituţiei sau ale Regulamentului - au caracter obiectiv şi trebuie arătate în cuprinsul propunerii de revocare, în cazul retragerii sprijinului politic ca urmare a excluderii din partidul politic, motivele deciziei partidului privesc doar raporturile cu partidul în cauză şi nu există obligaţia de a fi prezentate.

Aşadar, pierderea calităţii de membru a unui partid politic este guvernată de normele juridice cuprinse în statutele partidelor şi ţin de jurisdicţia exclusivă a acestora. Această autonomie normativă şi jurisdicţională a partidelor politice constituie o manifestare a tendinţei inevitabile de emancipare a acestora în raport cu ordinea juridică etatică. Controlul normativ al partidelor asupra membrilor lor este adesea foarte puternic şi se extinde chiar şi asupra vieţii lor private, asupra opiniilor lor etc. Tendinţa de autonomie sub aspectele enunţate poate fi justificată având în vedere obiectivele de ordin ideologic ale partidelor politice, însă controlul partidelor politice şi jurisdicţia lor exclusivă nu se poate extinde, implicit, şi asupra unei instituţii fundamentale a statului de drept, aceea de preşedinte al Senatului, ci numai asupra persoanei care ocupă la un moment dat această funcţie. Aceasta întrucât, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională chiar în considerentele deciziei invocate de autorii sesizării, „preşedintele Senatului, în exercitarea funcţiei, este neutru din punct de vedere politic, întrucât nu reprezintă poziţia politică şi interesele unui partid politic, ci reprezintă Senatul în integralitatea sa. Potrivit art. 39 alin. (1) din Regulamentul Senatului, preşedintele Senatului are, între alte atribuţii ce decurg din calitatea să de membru al Biroului permanent, următoarele: convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; conduce lucrările Senatului şi asigură respectarea programului orar şi a ordinii de zi; acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică semnificaţia votului şi anunţă rezultatul votului; asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea Constituţiei şi a Regulamentului Senatului; reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, camera Deputaţilor, Guvernul României, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne ori internaţionale. Deosebit de aceste atribuţii, preşedintele Senatului îndeplineşte unele competenţe de ordin constituţional şi legal, dintre care [...]: în conformitate cu art. 89 alin. (1) din Constituţie, preşedintele Senatului, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderii grupurilor parlamentare, este consultat de Preşedintele României la dizolvarea Parlamentului; potrivit art. 98 alin. (1) din Constituţie, asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României; potrivit art. 146 Ut. a), b), c) şi e) din Constituţie sesizează Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, al tratatelor sau altor acorduri internaţionale şi al Regulamentului Senatului, precum şi pentru soluţionarea unor conflicte juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice”.

Statutul preşedintelui Senatului, distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigenţă în ceea ce priveşte actele care privesc acest statut, iar posibilitatea unui partid politic de a dispune în mod exclusiv, şi în orice condiţii, cu privire la această instituţie, pe tot parcursul mandatului unei Camere a Parlamentului, nu este compatibilă cu această exigenţă, impusă de dispoziţiile art. 64 din Constituţie interpretat în corelaţie şi în concordanţă cu principiile statului de drept, prevăzute de art. 1 din Legea fundamentală.

Autonomia partidelor politice trebuie înţeleasă şi aplicată în limitele principiilor constituţionale menţionate, astfel încât singura soluţie compatibilă cu acestea este ca, în cazul excluderii din partid a persoanei care ocupă funcţia de preşedinte al Senatului, alegerea noului preşedinte al Senatului să fie decisă de camera respectivă, cu aplicarea în mod corespunzător a regulilor prevăzute de dispoziţiile art. 23 alin. (3) şi ale art. 24 din Regulamentul Senatului, astfel cum, de altfel, s-a procedat în cauză. Potrivit art. 24 alin. (1) din Regulamentul Senatului, „Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.”

Chiar dacă s-ar admite aplicarea întocmai, şi în această situaţie juridică, a regulilor privind revocarea, desprinse de Curte din interpretarea dispoziţiilor constituţionale, se constată că aceste reguli nu se pot aplica în cauza de faţă, având în vedere structura diferită a grupurilor parlamentare din Senat la momentul alegerii actualului preşedinte al Senatului, în raport de data alegerii fostului preşedinte al Senatului.

Astfel, prin Decizia nr. 601/2005 Curtea a reţinut că „reglementarea revocării preşedintelui Senatului nu poate contraveni principiului configuraţiei politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituţie, stă la baza alcătuirii Biroului permanent [...]”şi că, în cazul revocării, înlocuirea acestuia „se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar [...].” Examinând stenograma şedinţei Senatului din 19 decembrie 2008, se constată că grupul politic care, în virtutea respectării principiului configuraţiei politice, a desemnat candidatul pentru funcţia de preşedinte al Senatului, ales în aceeaşi şedinţă, a fost Grupul parlamentar al PSD+PC, grup politic al alianţei electorale cu acelaşi nume, care a participat la alegeri. Ulterior, senatorii care au intrat în Parlament pe listele unuia dintre partidele componente ale acestei alianţe au decis să îşi constituie un grup parlamentar distinct - grupul parlamentar al PSD -, iar ceilalţi senatori ai grupului iniţial s-au afiliat unui grup parlamentar existent, respectiv Grupului parlamentar al PNL

Prin urmare, grupul parlamentar care a desemnat candidatul pentru funcţia de preşedinte al Senatului şi care, potrivit celor statuate în Decizia nr. 601/2005, ar fi trebuit să desemneze noul candidat pentru această funcţie nu mai exista la data de 28 noiembrie 2011, când în Biroul permanent al Senatului s-a luat în discuţie alegerea preşedintelui Senatului şi s-au reţinut candidaţii desemnaţi de grupurile parlamentare ale USL şi PDL pentru această funcţie.

Regula enunţată de Curte în contextul examinării instituţiei revocării din funcţia de preşedinte al Senatului este în mod evident aplicabilă numai în măsura în care nu s-a schimbat configuraţia politică iniţială. Dacă grupul parlamentar iniţial care a desemnat candidatul pentru funcţia de preşedinte al Senatului nu mai există, se revine, practic, la situaţia existentă la începutul mandatului Camerelor, cu aplicarea dispoziţiilor regulamentare corespunzătoare, respectiv cele ale art. 23 alin. (3) şi ale art. 24 din Regulamentul Senatului. Prin aplicarea acestei proceduri au fost desemnaţi în cauză cei 2 candidaţi la funcţia de preşedinte al Senatului şi a fost ales preşedintele Senatului, motiv pentru care susţinerile autorilor sesizării sunt neîntemeiate.

De altfel, atât încetarea funcţiei de preşedinte al Senatului, cât şi alegerea noului preşedinte al Senatului constituie consecinţa juridică a unor negocieri politice, compuneri şi recompuneri de forţe politice care au avut loc în Senat în decursul actualului mandat al acestei Camere a Parlamentului. Aceste mutaţii de ordin politic nu pot face obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţională, fiind, pe de o parte, o consecinţă a instituţiei mandatului reprezentativ pe care îl au, potrivit Legii fundamentale, parlamentarii, iar, pe de altă parte, o exprimare a autonomiei Camerelor Parlamentului.

III. Având în vedere toate aceste motive, Curtea constată că Hotărârea Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea Preşedintelui Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 843 din 28 noiembrie 2011, nu încalcă prevederile constituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. I) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 20 decembrie 2011 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, judecători.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Maneta Safta

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Nu am subscris la soluţia adoptată, cu majoritate de voturi, de membrii Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, prin care Curtea a constatat că Hotărârea nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea Preşedintelui Senatului nu încalcă prevederi constituţionale şi, ca atare, a respins sesizarea de neconstituţionalitate a acestei hotărâri, formulată de cei 38 de senatori.

Consider că sesizarea trebuia respinsă, ca inadmisibilă, pentru argumentele prezentate la pct. I al Opiniei separate la Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 *) şi pentru cele pe care le voi prezenta.

Socotesc, în continuare, că nu toate hotărârile adoptate de Plenul Camerei Deputaţilor, de Plenul Senatului ori de Plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului pot forma obiectul controlului de constituţionalitate.

1. Controlul Curţii Constituţionale, aşa cum se poate deduce din dispoziţiile art. 146 lit. a)-d) din Legea fundamentală, priveşte controlul constituţionalităţii unor acte normative, în care se includ: legile; iniţiativele de revizuire a Constituţiei; tratatele sau alte acorduri internaţionale; regulamentele Parlamentului; ordonanţele. La acestea se adaugă şi hotărârile Parlamentului, ca urmare a modificării art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, atribuţie conferită Curţii în temeiul art. 146 lit. I) -”îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii”.

În opinia noastră, chiar dacă textul art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 nu distinge cu privire la categoriile de hotărâri adoptate de Plenul Camerelor Parlamentului care pot forma obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţională, este evident că legiuitorul a avut în vedere numai hotărârile cu caracter normativ.

Din moment ce norma care stabileşte competenţa Curţii este prevăzută în art. 27 cuprins în secţiunea a 2-a „Procedura jurisdicţională” subsecţiunea 4 „Controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului”, printr-o interpretare sistematică a textului nu se poate ajunge decât la concluzia că, în exercitarea noii atribuţii, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra hotărârilor cu caracter normativ, că sfera actelor supuse controlului este limitată la controlul hotărârilor normative ale Camerelor Parlamentului şi, pe cale de consecinţă, hotărârile individuale sunt excluse controlului.

În măsura în care legiuitorul ar fi dorit să consacre competenţa Curţii de a efectua controlul de constituţionalitate al unor hotărâri cu caracter individual, ar fi reglementat-o expres şi distinct, iar nu prin completarea unui text al legii care se referă la controlul de constituţionalitate a unei categorii de acte normative - regulamentele Camerelor Parlamentului.

Aşa cum s-a mai arătat, în categoria „hotărârilor individuale” se includ hotărârile privind numiri şi alegeri în funcţii, precum şi cele referitoare la validarea în funcţii, categorie în care se încadrează şi hotărârea din cauza de faţă. Aceste hotărâri, având caracter individual, nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate.

Textul art. 27 modificat nu reglementează efectele deciziilor Curţii privitoare la constituţionalitatea hotărârilor, dispoziţiile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 reglementează doar efectele deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea regulamentelor Parlamentului, fără să facă nicio referire la celelalte hotărâri.

În situaţia în care s-ar admite că orice hotărâre a Parlamentului poate fi supusă controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională, ai cărei rol este de a asigura supremaţia Constituţiei, s-ar transforma într-un arbitru al tuturor conflictelor politice, inerente raporturilor dintre putere şi opoziţie, respectiv dintre partidele politice reprezentate în Parlament.

2. Se susţine că Hotărârea Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea Preşedintelui Senatului intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, potrivit cărora „pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional. Or, Parlamentul este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile cap. I al titlului III - Autorităţi publice din Constituţie.

Aşa cum s-a subliniat în doctrină, „odată ce norma care stabileşte competenţe este prevăzută în art. 27 cuprins în secţiunea 2, pct. 4 intitulat «Controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului», este imposibil de interpretat altfel decât ca privind controlul normelor. Or, introducerea în sfera controlului a organizării şi funcţionării autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional contrazice această regulă elementară a interpretării sistemice. Dacă am interpreta astfel art. 27 modificat, atunci am putea da Curţii Constituţionale competenţa de a verifica constituţionalitatea tuturor proceselor de constituire a tuturor organelor statului prevăzute de Constituţie”.

3. Întrucât hotărârea contestată priveşte o problemă care ţine de procedura referitoare la alegerea Preşedintelui Senatului, respectiv de aplicare a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi ale art. 24 din Regulamentul Senatului, apreciez că nu era de competenţa instanţei constituţionale să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare acele prevederi regulamentare.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, „în lipsa unei competenţe exprese şi distincte, nu îşi poate extinde controlul şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuşi principiul autonomiei regulamentare a celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuţie a Camerelor, aşa încât contestaţiile privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competenţa exclusivă a Camerei...”. Mai mult, Curtea a arătat că nu este de competenţa instanţei constituţionale să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Camera este unica autoritate publică ce deţine competenţa să interpreteze, ea însăşi, conţinutul normativ al regulamentului propriu şi să decidă asupra modului de aplicare a acestuia, respectându-se de fiecare dată, desigur, normele constituţionale aplicabile.

4. Este de semnalat că modificarea ambiguă a art. 27 din cuprinsul Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul în care Curtea Constituţională poate verifica şi constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, impune o intervenţie din partea legislativului pentru a clarifica: care sunt categoriile de hotărâri ce pot fi supuse controlului de constituţionalitate; care este procedura ce urmează a fi aplicată, specifică noii reglementări; efectele deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor Plenului Senatului şi a hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.

5. Întrucât hotărârea contestată priveşte alegerea Preşedintelui Senatului, care face parte din categoria hotărârilor cu caracter individual ce nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate, sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă.

 

Judecător,

Acsinte Gaspar


*) Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicată îh Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011.

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR Şl INFRASTRUCTURII

Nr. 1.025 din 22 decembrie 2011

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Şl INTERNELOR

Nr. 16 din 17 ianuarie 2012

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2011

 

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 2 septembrie 2011 al Comitetului tehnic de specialitate CTS 9, în conformitate cu prevederile art. 21, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2011, elaborată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.945/2005/1.265/2006 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 şi 476 bis din 1 iunie 2006.

 

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul administraţiei şi internelor,

Constantin-Traian Igaş

 

ANEXĂ

 

NORMATIV

privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, indicativ AND 525-2011

 

CAPITOLUL I

Generalităţi

 

SECŢIUNEA 1

Obiect şi domeniu de aplicare

 

Art. 1. - Prezentul normativ reglementează modul de organizare a intervenţiilor pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor publice, de conducere şi coordonare a acestei activităţi, în vederea asigurării viabilităţii drumurilor pe timp de iarnă.

Art. 2. - Autorităţile administraţiei publice locale vor stabili, în conformitate cu prezentul normativ, modul de intervenţie pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii pentru drumurile pe care le au în administrare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Notaţii

 

a) M.T.I. - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;

b) C.N.A.D.N.R. - S.A. - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.;

c) D.R.D.P. - direcţia regională de drumuri şi poduri;

d) S.D.N. - Secţia de Drumuri Naţionale;

e) D.R. - I.G.P.R. - Direcţia rutieră din Inspectoratul General al Poliţiei Române;

f) S.R. - I.PJ. - serviciul rutier din cadrul inspectoratului de poliţie judeţean;

g) I.J.S.U. - inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă;

h) A.N.M. - Administraţia Naţională de Meteorologie;

i) A.L.D. - administraţia locală a drumurilor;

j) C.G.M.B. - Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

k) C.J. - consiliul judeţean;

l) D.N. - drum naţional;

m) D.J. - drum judeţean;

n) DC. - drum comunal;

o) P.S.I. - paza şi stingerea incendiilor;

p) M.Z.A. - media zilnică anuală;

q) A.T.B. - autobasculantă.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Prevederi generale

 

Art. 3. - Administratorul drumului îşi va organiza atât sistemul de informare şi control asupra stării drumurilor, cât şi a modului de pregătire şi acţionare pe timp de iarnă.

Art. 4. - Conducerea şi coordonarea activităţii de prevenire şi intervenţie pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor se realizează prin comandamente instituite la nivel central şi teritorial de către administratorul drumului public, aprobate prin ordine şi decizii.

Art. 5. - Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care pot genera probleme în trafic, se vor lua următoarele măsuri:

1. Administratorul drumului va monta mijloacele de semnalizare rutieră corespunzătoare de restricţionare a circulaţiei şi va informa utilizatorii drumului despre măsurile luate.

2. Utilizatorii vor fi informaţi asupra posibilităţii accesului pe sectorul de drum restricţionat.

3. Aprobarea pentru închiderea temporară a circulaţiei rutiere pe un sector de drum afectat de fenomenele menţionate, pentru drumurile naţionale care asigură legătura cu frontierele, cele care asigură legătura între municipiile reşedinţă de judeţ şi capitală se dă de către Comandamentul central de iarnă al M.T.I., la iniţiativa C.N.A.D.N.R. - S.A., iar pentru celelalte drumuri naţionale de către comandamentele judeţene, la iniţiativa D.R.D.P. şi a S.R. - I.P.J. respective.

Art. 6. - (1) în cazuri de urgenţă, când starea timpului impune închiderea circulaţiei rutiere pe un sector de drum pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa participanţilor la trafic şi când sistemul de informare existent nu permite luarea operativă a aprobării menţionate la art. 5, şeful S.D.N. împreună cu şeful S.R. - I.P.J. pot opera închiderea circulaţiei cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunzătoare şi a informării participanţilor la trafic.

(2) în aceste cazuri, în termenul cel mai scurt posibil, şeful secţiei va informa simultan asupra măsurilor luate conducerea D.R.D.P., dispeceratul Comandamentului central de iarnă al C.N.A.D.N.R. - S.A. şi I.J.S.U., iar şeful S.R. - I.P.J. va informa operativ D.R. - I.G.P.R. asupra măsurilor dispuse. Conducerea D.R.D.P. va informa C.N.A.D.N.R. - S.A. cu privire la măsurile de închidere a circulaţiei rutiere pe autostrăzi şi drumuri naţionale. Ceilalţi administratori de drumuri publice vor proceda în mod similar.

(3) În cazul restricţionării/închiderii circulaţiei rutiere pe anumite sectoare de drumuri, reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor din Comandamentul central de iarnă informează telefonic Centrul operaţional de comandă al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 7. - Pe timp de viscol, avertizat cu cod galben şi/sau portocaliu, se va interveni doar în situaţia când sunt în pericol vieţi omeneşti sau distrugeri materiale pe reţeaua de drumuri publice. Intervenţia se va efectua din dispoziţia comandamentelor judeţene.

Art. 8. - (1) Participanţii la trafic au obligaţia să îşi pregătească corespunzător autovehiculele pentru circulaţia pe timp de iarnă.

(2) în cadrul programelor comune C.N.A.D.N.R.- S.A. - D.R. - I.G.P.R. se vor prevedea modalităţi concrete de verificare a autovehiculelor din trafic.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Terminologie, notaţii, referinţe

 

Terminologia uzuală este cea stabilită prin SR 4032/1 - Lucrări de drumuri. Terminologie, precum şi prin alte standarde conexe lucrărilor de drumuri.

Pentru terminologia neutilizată în mod curent în domeniul întreţinerii drumurilor, redăm termenii cu definiţia acestora din dicţionarul explicativ al limbii române, cu interpretarea şi efectele produse asupra drumurilor.

a) Fenomene meteorologice

Precipitaţii - particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori şi ating suprafaţa solului. Referirile la cantităţile de precipitaţii se fac de regulă la cantitatea de apă căzută în 24 de ore. Se măsoară în milimetri (înălţimea stratului de apă depus pe m2 sau echivalentul în litri. Dacă precipitaţiile sunt solide, se echivalează grosimea stratului de zăpadă, în funcţie de densitatea sa, cu cantitatea de apă corespunzătoare).

Definiţii privind forma precipitaţiilor

Ploaie - precipitaţie atmosferică sub formă de picături provenite din condensarea vaporilor din atmosferă.

Burniţă - precipitaţie caracterizată prin picături foarte fine de apă şi foarte apropiate între ele, care cad lent dintr-o pătură noroasă, relativ densă şi în majoritatea cazurilor joasă, care uneori atinge suprafaţa soiului sub formă de ceaţă.

Ninsoare - precipitaţie sub formă de cristale de gheaţă, izolate sau unite între ele; ninsoarea poate fi slabă, când fulgii sunt rari sau ninsoarea este măruntă (fulguială), abundentă, când fulgii sunt mari şi deşi, sau normală.

Lapoviţă - precipitaţie constituită dintr-un amestec de picături de apă şi fulgi de zăpadă care cade la temperaturi înjur de zero grade.

Grindină - precipitaţie sub formă de particule de gheaţă, fie transparente, fie parţial sau în totalitate opace, de formă sferică, conică ori neregulată; deşi este o formă în care pot cădea precipitaţiile, grindina are aceleaşi reguli de tratare ca fenomenele speciale, din cauza pagubelor deosebite pe care le produce.

Fenomenele speciale - sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei naţionale, în transport, în agricultură sau industrie. Acestea sunt:

Ceaţă (pâclă, negură) - suspensie în atmosferă de picături de apă foarte mici, în general de dimensiuni microscopice, care reduce vizibilitatea (sub 1 km) la suprafaţa solului. Ceaţa slabă care nu reduce vizibilitatea sub 1 km se numeşte aer ceţos.

Chiciură (promoroacă) - depunere pe obiectele terestre ca urmare a îngheţării picăturilor de apă supraîncărcate care se lovesc de suprafeţele obiectelor, fie sub acţiunea mişcării lor dezordonate, fie sub acţiunea vântului.

Măzăriche - precipitaţie atmosferică sub formă de bobite de zăpadă sau de gheaţă.

Brumă - depunere de gheaţă pe obiectele de la sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din sublimarea vaporilor de apă conţinuţi în aerul ambient; frecvent, bruma se formează după răsăritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine şi în cursul nopţii. Pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul este obişnuit în intervalul 15 octombrie-20 martie; după 29 martie brumele sunt considerate târzii, iar înainte de 15 octombrie, timpurii.

Îngheţ la sol - scăderea temperaturii suprafeţei solului sub zero grade în timp ce temperatura în adăpost de regulă rămâne superioară acestui prag şi se datorează înainte de toate radiaţiei nocturne.

Polei-depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general transparentă, care provine din îngheţarea picăturilor de ploaie sau de burniţă suprarăcite pe obiectele a căror suprafaţă au o temperatură negativă sau puţin mai mare de 0° C.

Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheaţa la sol (gheţuşca), formată prin unul dintre următoarele procese:

- apa rezultată din precipitaţii lichide îngheţată ulterior pe suprafaţa solului;

- apa provenită din topirea parţială sau totală a stratului de zăpadă care a acoperit solul îngheaţă din nou;

- zăpada care acoperă solul devine compactă şi tare (bătătorită şi alunecoasă) datorită circulaţiei rutiere.

Vânt - mişcare a aerului în raport cu suprafaţa solului, caracterizată prin viteză (tărie) şi direcţie de deplasare care se determină cu instrumente şi repere în teren. În prezentul normativ, viteza vântului se determină cu ajutorul giruetei Vild şi se interpretează conform tabelului scara Beaufort.

Viscol - vânt suficient de puternic şi turbulent, care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufort, însoţit sau nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafaţa solului; când fenomenul este intens şi vizibilitatea verticală este redusă nu se poate şti dacă este transportată numai zăpada de la sol sau şi ninsoarea. Când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpada de pe sol, şi nu de ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată, şi nu viscolită.

Vijelie - se caracterizează printr-o variaţie puternică a vântului; viteza vântului creşte brusc (poate depăşi 100 km) pentru o perioadă de timp scurt, uneori de ordinul minutelor, însoţită şi de o schimbare a direcţiei, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de bruscă.

Vijelia precedă sau însoţeşte norii orajoşi; momentul ei de declanşare corespunde cu cel al creşterii bruşte de presiune şi umezeală relative şi de scădere a temperaturii aerului. Cerul capătă un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult şi baza norului orajos nu mai este vizibilă.

Ca mod de manifestare viscolele pot fi:

a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere;

b) viscolul de jos (viscolul de sol) - este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafaţa solului;

c) viscolul general - este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de jos (antrenarea zăpezii căzute anterior),

Ţinând seama de viteza vântului pot fi:

a) viscole moderate - când viteza vântului este cuprinsă între 6 şi 10 m/s;

b) viscole tari - când viteza vântului este cuprinsă între 11 şi 16 m/s;

c) viscole violente - când viteza vântului este mai mare de 17 m/s;

d) furtuni de zăpadă - viscolul general cu o viteză a vântului mai mare de 17 m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor, lucrările de deszăpezire sunt întrerupte.

Vizibilitate - distanţa maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiţii atmosferice date. În legătură cu starea meteo, vizibilitatea se reduce datorită ploii, cetii, viscolului. Se consideră:

- vizibilitate bună pentru distanţe mai mari de 300 m;

- vizibilitate redusă pentru distanţe cuprinse între 300 şi 50 m;

- vizibilitate foarte redusă pentru distanţe mai mici de 50 m.

Zăpadă (omăt, nea, ninsoare) - precipitaţie solidă sub

formă de fulgi albi alcătuiţi din cristale de apă îngheţată sau referitor la existenţa acesteia, strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când temperatura solului este sub 0°C.

Zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheaţă care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, datorită căreia se produc creşteri de nivel şi inundaţii.

Zăi - sloiuri de gheaţă care plutesc liber la suprafaţa unei ape.

Zloată - amestec de apă cu zăpadă format pe partea carosabilă ca urmare a căderii precipitaţiilor sub formă de lapoviţă sau a topirii zăpezii datorate creşterii temperaturilor atmosferice ori acţionării cu materiale chimice.

b) Consecinţe ale fenomenelor meteorologice înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului

rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantităţi mari de zăpadă, unde poziţia drumului faţă de vânt şi profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue.

Grad de înzăpeziră - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea. Este influenţat de configuraţia profilului transversal al drumului, poziţia drumului faţă de direcţia vântului, tăria vântului (viteza), volumul de precipitaţii. Exprimă de regulă pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar şi înzăpezirea produsă la un anumit moment din timpul iernii.

Fenomene de înzăpezire - mod de depunere a zăpezii, cum ar fi:

Suluri de zăpadă - depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (parţial sau total), mai înalte spre partea de unde suflă vântul;

- depuneri de zăpadă cu grosime aproape constantă pe o lungime de drum.

c) Cu privire la desfăşurarea traficului rutier Accident (de circulaţie) - evenimentul care întruneşte

cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori a avut originea într-un asemenea loc;

b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;

c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare;

d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie. Asigurarea circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru desfăşurarea circulaţiei, îndepărtarea obstacolelor, îmbunătăţirea condiţiilor de rulare.

Bariere de dezgheţ - restricţionarea temporară a circulaţiei vehiculelor grele, prin limitarea sarcinii admise pe osie în perioada de dezgheţ pentru a proteja sectoarele de drum sensibile la îngheţ-dezgheţ.

Blocare - închiderea unei artere de circulaţie, oprirea circulaţiei autovehiculelor, datorită aglomerării, diminuării condiţiilor de circulaţie sau a unor accidente de circulaţie,

Coliziune în lanţ sau carambol - accident rutier în cară sunt implicate cel puţin 3 vehicule, circulând în sens opus sau în acelaşi sens.

Derapare - lunecare necontrolată, întâmplătoare a autovehiculelor pe suprafaţa carosabilă în special în sens transversal, de regulă influenţată de fenomenele meteorologice.

Devierea circulaţiei pe ruta ocolitoare - dirijarea circulaţiei pe o altă rută decât pe cea obişnuită. Se folosesc bariere, indicatoare de dirijare şi, după caz, piloţi de circulaţie.

Devierea circulaţiei în carosabil - închiderea uneia sau a mai multor benzi de circulaţie şi dirijarea circulaţiei în mod succesiv pe o singură bandă.

Lunecare - mişcare a vehiculelor datorată alunecării roţilor, favorizată de pierderea aderenţei pneurilor la suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere. Se manifestă pe suprafeţe acoperite cu polei, mâzgă, noroi, zăpadă, gheaţă sau substanţe uleioase existente pe partea carosabilă.

Siguranţa circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru îndepărtarea riscului de accidente de circulaţie, avertizarea unor pericole, semnalarea unor restricţii, dirijare sau coordonare a circulaţiei, creşterea fluenţei circulaţiei.

Trafic rutier - totalitatea vehiculelor care se deplasează pe un sector de drum într-o perioadă de timp.

d) Asigurarea condiţiilor de circulaţie

Bază de deszăpezire - unitate operativă de acţiune în timpul iernii, operativitatea constituind şi principalul criteriu de organizare pornind de la importanţa economică şi socială a tronsoanelor de drum pe care le deserveşte. Dispune de personal de informare şi intervenţie, mijloace de intervenţie, spaţii de cazare şi garare, materiale antiderapante, mijloace de informare. Este condusă de un cadru tehnic de specialitate şi cu experienţă. Este subordonată secţiei de drumuri.

Combaterea înzăpezirii - ansamblu de măsuri pentru diminuarea sau anularea efectului depunerilor de zăpadă pe platforma drumului. Începe cu măsurile de menţinere a circulaţiei în timpul ninsorilor, continuă cu deszăpezirea şi se finalizează cu îndepărtarea zăpezii.

Combaterea lunecuşului (poleiului) - acţiunea de răspândire de produse chimice: clorură de sodiu, clorură de calciu în stare granulară sau soluţie ori în amestec de materiale granulare (nisip, zgură, cenuşi) pentru îndepărtarea poleiului sau lunecuşului.

Deszăpezire - curăţarea ori degajarea zăpezii parţial sau pe toată lăţimea părţii carosabile ori a platformei drumului, atunci când stratul de zăpadă depăşeşte 15 cm.

Îndepărtarea zăpezii - acţiune de curăţare a zăpezii de pe toată platforma drumului, inclusiv a cordoanelor de zăpadă care pot favoriza o altă înzăpezire.

Nivelul de viabilitate al unui drum sau al unui sector de drum pe timp de iarnă - caracterizează modul de organizare privind programul de lucru, dotarea cu utilaje şi intervalele de timp maxim necesare intervenţiilor.

Prevenirea înzăpezirii - ansamblu de măsuri care se iau pentru diminuarea sau îndepărtarea tendinţei de înzăpezire: panouri parazăpezi, perdele de protecţie, copertine antiavalanşe, corectarea profilului transversal al drumului, îndepărtarea obstacolelor de pe terenurile limitrofe, patrularea cu utilaje.

Prevenirea producerii poleiului - măsura de răspândire preventivă a unor produse chimice (clorură de sodiu în stare granulară sau soluţie), când se anunţă condiţii favorabile formării poleiului, cu scopul de a anihila sau de a îndepărta posibilitatea producerii lui.

Punct de sprijin - subunitate din cadrul sistemului ale cărei dotări sunt utilizate în perioada de iarnă pentru depozitarea materialelor antiderapante, gararea utilajelor de patrulare, gararea temporară a utilajelor de intervenţie şi cazarea muncitorilor. Face parte din reţeaua de informare, având şi dotările necesare.

Punct de informare - orice obiectiv al administraţiei drumurilor, administraţiei de stat, a! poliţiei, operatori economici, care pot furniza date sau de la care se pot lua informaţii cu privire la evoluţia vremii ori condiţiile de circulaţie.

Modul în care fenomenele meteorologice influenţează traficul rutier

Ceaţa - reduce vizibilitatea atmosferică. În condiţii de temperaturi scăzute, indiferent de densitate, produce chiciură, iar pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere - condens. Când se manifesta cu caracter general, pe zone geografice mai mari, este anunţată prin buletinele meteorologice. În multe situaţii apare instantaneu sau pe sectoare izolate de drum. Poate fi însoţită de burniţă.

Burniţă - este specifică perioadelor de trecere toamnă - iarnă-primăvară. Apare şi în timpul iernii în condiţii de temperaturi pozitive şi presiune atmosferică scăzută. Generează mâzgă sau noroi pe partea carosabilă unde activităţile de pe terenurile limitrofe favorizează transportul de noroi. Când temperatura atmosferică scade spre valori negative, favorizează producerea poleiului. Pe sectoare de drum cu zăpadă pe partea carosabilă produce lunecuş, mărind riscul unor coliziuni sau accidente. Favorizează tasarea zăpezii, creşterea gradului de umiditate al acesteia şi transformarea ei în gheaţă când este tasată şi apare îngheţ brusc. Ajută la reducerea grosimii stratului de zăpadă de pe sol, la formarea unei cruste la suprafaţa acestuia, reducând efectul vântului de antrenare a zăpezii şi deci riscul de viscol.

Dezgheţul - se manifestă în perioada martie - aprilie pe sectoarele de drum ce conţin în patul drumului în zona de îngheţ terenuri argiloase sensibile ia îngheţ-dezgheţ, prin scăderea capacităţii portante a structurii rutiere, iar prin efectul circulaţiei grele în această perioadă se produce degradarea puternică a drumului.

Ploaia - se manifestă şi în perioada de iarnă când condiţiile atmosferice sunt favorabile. Poleiul provocat de ploaie se produce brusc şi în strat gros. În aceste condiţii măsurile preventive sunt anihilate, iar măsurile de combatere ineficiente. Singura soluţie este oprirea circulaţiei până la încetarea fenomenului. Are efect puternic de spălare a sărurilor de pe partea carosabilă răspândite preventiv sau rămase de la intervenţiile anterioare. În multe cazuri se transformă în ninsoare şi favorizează aderenţa zăpezii pe suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere. Are efect distructiv asupra zăpezii. Pe sectoarele unde s-a întârziat acţiunea de deszăpezire apariţia ploii creează dificultăţi la îndepărtarea zăpezii,

Ninsoarea - se manifestă în forme variate (vezi definiţie). De regulă, ninsorile în zona de munte sunt abundente, afectând circulaţia rutieră prin acumularea unui strat gros pe partea carosabilă şi într-o perioadă scurtă de timp. În cazul unor grosimi de 15-30 cm se circulă îngreunat, iar când grosimile sunt mai mari, circulaţia autovehiculelor se poate întrerupe. În timpul ninsorii vizibilitatea atmosferică se reduce simţitor. Când temperatura aerului este în jurul limitei de îngheţ, ninsoarea umedă sub acţiunea circulaţiei se tasează şi devine lunecoasă (pod de gheaţă), situaţie în care traficul greu are dificultăţi pe rampe, iar riscul de lunecuş şi derapaj este iminent.

Chiciura - nu este periculoasă în timpul formării. Odată cu creşterea temperaturii aerului, fenomenul de formare a chiciurii se întrerupe temporar sau pentru o durată mai mare. În această situaţie chiciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format şi cade pe sol. Pe sectoarele de drum cu plantaţie mare, a cărei coroană se desfăşoară deasupra părţii carosabile, chiciura căzută creează lunecuş, care, fiind prezent numai în dreptul arborilor, surprinde şi conduce la accidente.

Viscolul - afectează traficul rutier prin depunerea zăpezii pe platforma drumului. Obstacolele create sub formă de suluri sau straturi continui, ocupând parţial sau în totalitate platforma drumurilor, îngreunează circulaţia rutieră sau o întrerup. Efectul viscolului depinde de poziţia şi înălţimea obstacolelor care favorizează înzăpezi rea, de volumul de zăpadă pe care îl poate antrena, de vânt şi de tăria vântului. În această situaţie evoluţia înzăpezirii în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe reţeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinşi şi blocaţi în zăpadă, cu consecinţe grave. Urmările viscolului sunt mai grave pe traseele din zonele de podiş şi subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulaţiei este mai mare şi are legătură directă cu procentul din lungimea reţelei de drumuri acoperite cu zăpadă, înălţimea stratului de zăpadă şi densitatea acesteia.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Referinţe

 

a) Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare;

e) Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvemamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional al Managementului al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005;

g) Normele metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului, aprobate prin Ordinul ministrului de interne şi al ministrului transporturilor nr. 1.112/411/2000;

h) Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998;

i) SR 1848-1:2008 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare:

j) Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţiile 1975, 2002 şi 2009 - Definiţii;

k) STAS 4032/1-2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie;

l) NE 030-2004 - Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă.

 

CAPITOLUL II

Organizarea intervenţiilor pentru asigurarea circulaţiei rutiere în perioada de iarnă

 

Art. 9. - Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice va stabili următoarele măsuri:

a) măsuri pregătitoare {reparaţii asfaltice, colmatări, montare panouri parazăpezi, tăiat cavalieri, inclusiv întocmirea programelor comune la nivel central, între C.NA.D.N.R.-SA - D.R. - I.G.P.R.);

b) măsuri de prevenire a poleiului şi înzăpezirii;

c) măsuri de deszăpezire;

d) întocmirea anuală a programelor comune la nivel central, între C.N.A.D.N.R. - SA - D.R. - I.G.P.R., cu termen 1 octombrie, iar în plan teritorial, între serviciile de poliţie rutieră şi secţiile de drumuri naţionale, respectiv consiliile locale, cu termen 15 octombrie.

Art. 10. - Administratorul drumurilor va lua măsurile de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă, care constau în:

a) stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor (conform modelului prezentat în anexa nr. 1), de intervenţie şi dotare a unităţilor operative de acţiune pe timp de iarnă;

b) elaborarea programului pregătirilor pentru iarnă;

c) întocmirea planului operativ de acţiune pe timpul iernii;

d) organizarea unităţilor operative de acţiune.

Art. 11. - Unităţile de administrare a drumurilor publice vor analiza şi vor clasifica în fiecare an reţeaua aferentă pe niveluri de viabilitate şi vor stabili nivelurile de intervenţie în conformitate cu tabelul nr. 1. Propunerile vor fi înaintate administratorului drumului până la data de 1 iulie, în vederea aprobării şi retransmiterii la unităţile de administrare.

Art. 12. - În funcţie de nivelul de viabilitate şi de intervenţie pe timp de iarnă, administratorul drumurilor, prin unităţile de administrare, va organiza unităţile operative de acţiune (bazele de deszăpezire, punctele de sprijin şi de informare) şi le va dota cu utilaje şi echipamente de Intervenţie, respectând prevederile din tabelul nr. 2.

Art. 13. - În baza nivelului de viabilitate şi de intervenţie pe timp de iarnă aprobat, unităţile de administrare a drumurilor publice vor întocmi şi vor transmite administratorului drumurilor publice până la data de 1 august planurile operative de acţiune pe timpul iernii, care vor fi analizate şi aprobate până la data de 15 august. Planul operativ de acţiune în timpul iernii se întocmeşte pe perioada 20 octombrie anul curent-31 martie anul viitor şi va cuprinde:

1. Planul operativ de acţiune în timpul iernii, conform anexei nr. 2;

2. Centralizatorul materialelor chimice şi antiderapante şi al carburanţilor, pe baze de deszăpezire şi secţii prevăzute în planul de acţiune pe timpul iernii, conform anexei nr. 2.1;

3. Centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de transport prevăzute în planul operativ de acţiune în timpul iernii, conform anexei nr. 2.2;

4. Centralizatorul bazelor de deszăpezire şi al punctelor de sprijin pe zone climaterice, conform anexei nr. 2.3;

5. Lista sectoarelor de drum care se vor apăra cu panouri parazăpezi şi perdele forestiere de protecţie pe timpul iernii, conform anexei nr. 2.4;

6. Lista mijloacelor de comunicare ce vor funcţiona pe timpul iernii, conform anexei 2.5;

7. Lista subunităţilor (secţiilor) din cadrul D.R.D.P. (A.L.D.), cu adresa unităţii, şeful unităţii şi numerele de telefon de la serviciu, conform anexei nr. 2.6;

8. Lista bazelor de deszăpezire, cu adresa unităţii, şeful bazei şi numerele de telefon de la serviciu şi de acasă, conform anexei nr. 2.7;

9. Lista indicatoarelor rutiere fixe şi mobile specifice semnalizării rutiere pe timp de iarnă, conform anexei nr. 2.8;

10. Necesarul de carburanţi, materiale pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii, dotări, conform anexei nr. 2.9, care se găseşte în plănui operativ de acţiune pe timpul iernii de ia secţie şi baze;

11. Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante (nisip şi zgură), conform anexei nr.2.10;

12. Lista mijloacelor de semnalizare mobile necesare închiderii temporare a circulaţiei rutiere pe sectoarele de drumuri blocate, conform anexei nr. 2.11;

13. Centralizator cu personalul muncitor închiriat pe baze şi puncte de sprijin, conform anexei nr. 9.

 

Clasificarea drumurilor pe niveluri de intervenţie (NI) după nivelurile de viabilitate în timpul iernii

 

Tabelul nr. 1

 

Nr. crt.

Niveluri de viabilitate

Niveluri de intervenţie

Încadrarea drumurilor publica pe niveluri de viabilitate în timpul iernii, în funcţie de:

clasa tehnică

importanţa economică şi administrativă a drumurilor

1

NIVELUL I

N.I.1

I, II şi o parte din III

MZA > 8000

Autostrăzile, drumurile publice cu 4 benzi de circulaţie, drumurile publice cu două benzi de circulaţie care leagă capitala de municipiile reşedinţă de judeţ şi cele care leagă municipiile de municipiile reşedinţă de judeţ. Drumurile publice (naţionale, judeţene sau comunale) care asigură legătura cu gările, porturile, aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei sau care condiţionează aprovizionarea centrelor economice importante cu materii prime, alimente sau forţă de muncă.

2

NIVELUL II

N.I.2

IV şi restul drumurilor din clasa tehnică III

MZA 750-8000

Restul  drumurilor naţionale care fac parte din clasa tehnică III şi drumurile judeţene care asigură legătura cu centrele de comună

3

NIVELULUI

N.I.3

V

MZA < 750

Restul drumurilor publice care trebuie menţinute în stare de viabilitate

4

NIVELUL IV

N.I.4

MZA < 500

Sectoarele de drumuri publice cu trafic redus de vehicule

 

Formaţia de utilaje şi echipamente corespunzătoare nivelurilor de intervenţie

 

Tabelul nr. 2

 

Nivel de intervenţie

Formaţie de autoutilaje

Nr. buc.

*) km echivalenţi

N.1.1

Utilaj multifuncţional cu tracţiune integrală echipat cu:

- lamă pentru zăpadă, având L = min. 2,8 m, H cu ridicătura = min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta

- plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame mobile ce permit poziţionarea acestora sub unghiuri diferite (ascuţit, obtuz, 180 grade), L = min. 2,5 m, H = min. 1,1 m

- turbofreză L = 2,2 m cap. = min. 3.300 rn3/oră, înălţime cuţit H = 1,6 m min

- răspânditor cu cap. min. 3 m3, montat pe saşiul maşinii de bază

- instalaţie de preumectare cu cap. min. 800 l

- perie mecanică frontală L = min. 2,1 m

- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masă totală ≤ 12 t

- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor

2

40-60

ATB, având formula roţilor min. 6x4 şi sarcina utilă min. = 15.500 kg, echipate cu:

- lamă L = min. 2,8 m, H cu ridicătura min. = 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta

2

20 -25 - autostradă

- RSP cap. min. 8 m3, opţional instalaţie de preumectare cu cap. min. 2.500 I

- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t

- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor

2

30-50 - DN

Autofreză,

- tracţiune integrală

- cap. min. 5.000 m3/oră

2

S.D.N.

(Notă: pentru S.D.N. care au în administrare sectoare de  autostradă este necesară încă o autofreză)

Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu cupă de cap. = min. 12m3

1

50

 

Încărcător frontal pe pneuri având cupă de min. 2,5 m3

1

Bază de deszăpezire

Autoremorcher cu masa max. admisă de min. 26 t având formula roţilor min. 8x4, dotat cu instalaţii speciale pentru tractare şi remorcare autotrenuri:

3

100 - autostradă

- cabestan

- troliu

- braţ special pentru ridicat cu sarcina min. 8,5 tf

1 la cerere

S.D.N.

Autoutilitară cu cabina dublă, având:

- 5-7 locuri

- sarcina utilă min. 1.000 kg

- panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

1

Bază de deszăpezire

Autoturism de teren 4x4, 5 locuri cu sarcina utilă min. 800 kg, având caroseria mixtă pentru persoane şi materiale, cu panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

1

CIC autostradă

Staţie preparare CaCl2

1

CIC autostradă

2

S.D.N.

Autogreder având putere motor min. 160 CP

1 la cerere

S.D.N.

Automacara min. 40 tone

1 la cerere

S.D.N.

 

N.I.2.

Utilaj multifuncţional cu tracţiune integrală, echipat cu:

- lamă pentru zăpadă, având:L = min. 2,8 m, H cu ridicătura = min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta

- plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame mobile ce permit poziţionarea acestora sub unghiuri diferite {ascuţit, obtuz, 180 grade)L = min. 2,5 m, H = min. 1,1 m

- turbofreză L = 2,2 m cap. = min. 3.300 m3/oră, înălţime cuţit H = min. 1,6 m

- răspânditor cu cap. min. 3 m3, montat pe şasiul maşinii de bază

- instalaţie de preumectare cu cap. min. 800 l

- perie mecanică frontală L = min. 2,1 m

- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t

- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor

2

40-60

ATB, având formula roţilor min. 6x4 şi sarcina utilă min, 15.500 kg, echipate cu:

- lamă L = min. 2,8 m, H cu ridicătura = min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta

- RSP cap. min. 8 m3, opţional instalaţie de preumectare cu cap. min. 2.500 l

- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t

- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor

2

50

Autofreză

- tracţiune integrală

- cap. min. 5.000 m3/oră

2

S.D.N.

Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu cupă de cap. = min. 1,2 m3

1 şi 1 la cerere

2 baze de deszăpezire

60

Încărcător frontal pe pneuri având cupă de min. 2,5 m3

1 şi 1 la cerere

2 baze de deszăpezire

60

Autoremorcher cu masa max. admisă de min. 261, având formula roţilor min. 8x4, dotat cu instalaţii speciale pentru tractare şi remorcare autotrenuri:

- cabestan

- troliu

Braţ special pentru ridicat cu sarcina min. 8,5 tf

1 la cerere

S.D.N.

 

Autoutilitară cu cabina dublă, având:

- 5-7 locuri

- sarcina utilă min. 1.000 kg

- panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

1

Baza de deszăpezire

Staţie preparare CaC2

2

S.D.N.

Automacara min. 40 tone

1 la cerere

S.D.N.

 

N.I.3.

ATB, având formula roţilor min. 6x4 şi sarcina utilă min. 15.500 kg, echipate cu:

- lamă L min. 2,8 m, H cu ridicătura min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta

- RSP cap. min. 6 m3, opţional instalaţie de preumectare cu cap. min. 2.200 l

- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t

- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor

1

50

Autofreză

- tracţiune integrală

- cap. min. 5.000 m3/oră

2

S.D.N.

Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu cupă de cap. = min. 1,2 m3

1

Baza de deszăpezire

Autoutilitară cu cabina dublă, având:

- 5-7 locuri

- sarcina utilă min. 1.000 kg

- panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

1

Baza de deszăpezire

Automacara min. 40 tone

1 la cerere

S.D.N.

 

*) km echivalenţi = 7.000 m?.

 

NOTĂ:

Administratorul drumului poate efectua modificări ale structurii formaţiei de utilaje de la o subunitate în funcţie de condiţiile hidrologice şi climatice ale sectoarelor de drum din administrare.

 

Art. 14. - (1) Programul pregătirilor în vederea iernii se elaborează de către unităţile teritoriale de administrare a drumurilor publice şi va cuprinde ansamblul de măsuri necesare/cantităţile de lucrări estimate şi termenele de realizare pentru:

- punerea în ordine a drumurilor [punere în ordine a părţii carosabile a drumurilor (reparaţii izolate sau pe suprafeţe întinse, impermeabilizarea părţii carosabile, asigurarea scurgerii apelor, înlăturarea obstacolelor ce ar putea provoca înzăpezirea drumurilor)] se întocmeşte pentru perioada 1 septembrie - 31 octombrie conform anexei nr. 3.;

- pregătirea unităţilor operative de acţiune pe timpul iernii (baze de deszăpezire, puncte de sprijin şi de informare, spaţii de cazare, de garare utilaje, spaţii pentru parcaje).

(2) În vederea pregătirii pentru iarnă a unităţilor operative de acţiune pe timpul iernii, se vor face din timp verificări pe teren referitoare la starea clădirilor, instalaţiilor electrice, de alimentare cu apă, sanitare şi canalizare, de încălzire, a mijloacelor de informare de radiotelefonie meteorologică, starea cazarmamentului, echipamentelor de PSI şi protecţie, a depozitelor de carburanţi, lubrifianţi, materiale antiderapante sau chimice, în urma cărora se vor stabili măsurile necesare, în scopul creării unor condiţii corespunzătoare desfăşurării operative a activităţii unităţilor pe toată durata iernii.

(3) Punerea în ordine a unităţilor operative de acţiune pe timpul iernii se va încheia:

- până la 20 octombrie pentru zonele climaterice reci;

- până la 1 noiembrie pentru celelalte zone climaterice.

(4) Programul pregătirilor în vederea iernii constă în:

- apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi sau cu perdele forestiere de protecţie;

- revizuirea şi repararea utilajelor, a echipamentelor şi mijloacelor de transport prevăzute în programul de iarnă, inclusiv a spaţiilor de cazare, de garare utilaje, parcare;

- aprovizionarea cu materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii; pregătirea, completarea şi revizuirea spaţiilor de depozitare, stabilirea sectoarelor de drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante;

- instruirea personalului;

- organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare;

- asigurarea necesarului de indicatoare rutiere şi mijloace de semnalizare rutieră pentru închiderea, la nevoie, a sectoarelor de drum înzăpezite;

- încheierea contractului cu A.N.M. pentru furnizarea informaţiilor meteo.

Art. 15. - (1) Lista sectoarelor de drumuri înzăpezibile se va evidenţia conform anexei nr. 4, iar lista sectoarelor de drum ce vor fi apărate cu panouri de parazăpezi şi perdele forestiere de protecţie, numărul rândurilor şi lungimea acestora se vor

evidenţia conform anexei nr. 2.4; lista va fi aprobată de administratorul drumului, aceasta făcând parte integrantă din planul operativ de acţiune pe timp de iarnă al unităţilor respective.

(2) Panourile de parazăpezi ce urmează a fi folosite pentru apărarea drumurilor vor fi revizuite, reparate şi depozitate corespunzător, iar montarea lor se va face în funcţie de disponibilizarea terenurilor, având termen 1 decembrie.

(3) Termenele de montare vor fi depuse odată cu planul operativ aprobat la Comandamentul central de iarnă al M.T.I., în vederea acordării sprijinului necesar unităţilor de drumuri, în relaţiile cu proprietarii terenurilor pe care acestea urmează să se monteze.

Art. 16. - (1) Utilajele şi echipamentele specifice pentru deszăpezirea drumurilor, prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii se vor prezenta în unităţile operative de acţiune gradual, în funcţie de evoluţia fenomenelor meteorologice, până la:

- 20 octombrie pentru zonele climaterice reci;

- 1 noiembrie pentru celelalte zone climaterice.

(2) Termenele pot fi modificate în funcţie de evoluţia fenomenelor meteorologice, la iniţiativa administratorului teritorial, cu aprobarea direcţiei regionale de drumuri şi poduri.

Art. 17. - (1) Aprovizionarea cu materiale se va desfăşura astfel:

- materiale antiderapante (concasate cu granulozitate 0-8 mm, cu sortul 0-1 mm, sub 10%):

- 50% din cantitatea necesară până la 1 noiembrie;

- 75% din cantitatea necesară până la 1 decembrie;

- completare până la 100% în funcţie de condiţiile meteo şi de stocuri,

- materiale chimice (sare cu granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu):

- 25% din cantitatea necesară până la 1 noiembrie ;

- 50% din cantitatea necesară până la 1 decembrie;

- 75% din cantitatea necesară până la 31 decembrie;

- completare până la 100% în funcţie de condiţiile meteo şi de stocuri.

(2) Acolo unde se acţionează cu amestec de material antiderapant şi sare, proporţia recomandată a amestecului este de 1:1, conform Normativului privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, indicativ NE 030-2004.

Art. 18. - Cantităţile de carburanţi (benzină, motorină) pentru minimum 14 zile de acţionare se vor stabili în funcţie de numărul autovehiculelor şi autoutilajelor din fiecare unitate de administrare, iar stocurile se vor menţine la acest nivel prin completarea pe toată perioada iernii.

Art. 19, - Se va organiza reţeaua de coordonare operativă şi informare până la 15 octombrie, prin care se vor stabili:

- posturile telefonice de la unităţile proprii şi de la alte unităţi amplasate de-a lungul drumurilor, inclusiv programul de serviciu pentru informare;

- personalul pentru coordonare şi informare, în funcţie de nivelul de viabilitate pe timp de iarnă, la fiecare unitate de administrare şi punct de informare, de pe reţea şi la unităţi şi dispecerate.

Art. 20. - (1) întreg personalul din cadrul unităţilor de administrare şi punctelor de informare va fi instruit corespunzător pe baza activităţii pe care o va desfăşura.

(2) Instruirea pe specialităţi, pe linie de protecţie a muncii şi PSI se va face în conformitate cu prevederile metodologiei de aplicare a prezentului normativ, la data prezentării în unităţile de administrare, pentru toate categoriile de personal (propriu sau închiriat) care participă la activităţile specifice pe timp de iarnă.

Art. 21. - Informările şi prognozele meteo primite de la A.N.M. se vor transmite de administratorii drumurilor la unităţile de administrare.

Art. 22. - (1) Pentru verificarea pregătirii acţiunilor pe timp de iarnă se vor institui comisii la nivelul administratorilor drumurilor publice. Comisiile constituite au sarcina să verifice pregătirea acţiunilor pentru iarnă, conform programelor întocmite.

(2) în perioada 1 noiembrie-30 noiembrie aceste comisii vor verifica obligatoriu stadiul pregătirilor de iarnă la fiecare unitate de administrare. Rezultatul acestor verificări se consemnează într-un proces-verbal tip, conform anexei nr. 5, în care se înscrie, după caz, dacă unitatea verificată este pregătită sau nu pentru iarnă, stabilindu-se termene pentru fiecare problemă nerezolvată. Aceste termene nu pot depăşi cu mai mult de 10 zile termenul final de pregătire al unităţilor de administrare.

Art. 23. - Calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timpul iernii este prevăzut în anexa nr. 6 şi este obligatoriu pentru toţi administratorii de drept ai drumurilor publice.

 

CAPITOLUL III

Prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor şi apărarea acestora împotriva degradării pe timp de dezgheţ

 

Art. 24. - Caracteristicile generale ale fiecărui nivel de intervenţie sunt prezentate în tabelul nr. 3 şi sunt obligatorii pentru toţi administratorii drumurilor publice. Intervalele de timp maxim necesare pentru intervenţiile menţionate sunt prezentate în tabelul nr. 3, ele putând fi depăşite numai în cazuri excepţionale (viscole de durată sau viscole repetate, perturbarea acţiunii de deszăpezire produsă de blocarea vehiculelor pe drum, ale căror date se vor consemna în registrele de activitate la fiecare unitate de administrare din care să rezulte perioada de prelungire etc).

Art. 25. - Prevenirea înzăpezirii drumurilor se realizează prin patrularea cu autoutilaje. Această acţiune se desfăşoară permanent în timpul ninsorilor, precum şi al viscolelor slabe (viteza vântului mai mică de 30 km/h), cu utilajele prevăzute pentru această activitate.

Art. 26. - Combaterea poleiului şi înzăpezirii se face utilizând atât materiale antiderapante, cât şi fondanţi chimici. Amestecurile trebuie să fie omogene, iar răspândirea lor cât mai uniformă pe suprafaţa părţii carosabile. Utilizarea sării este eficientă numai pentru temperaturi la suprafaţa carosabilului mai mari de -7°C. Sarea pură se va utiliza numai pe îmbrăcăminte bine etanşeizată, doar cu avizul administratorului drumului public. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau fondanţi chimici echivalenţi.

Art. 27. - Pe timp de iarnă este permisă răspândirea manuală de materiale antiderapante şi de fondanţi chimici numai pe suprafeţe foarte mici, acolo unde nu au acces utilajele prevăzute cu răspânditor de material antiderapant, pe poduri, pasaje, podeţe, diguri etc.

 

Caracteristici generale şi intervale de timp maxim necesare, corespunzătoare fiecărui nivel de intervenţie pe drumuri

 

Tabelul nr. 3

 

Nr. crt.

Nivel de intervenţie

Caracteristici generale ale fiecărui nivel de intervenţie

Interval de timp admis intervenţiilor pe drumuri

Deszăpezirea drumului pe minimum o bandă de circulaţie pe sens

Deszăpezirea drumului pe toata partea carosabilă

Curăţarea zăpezii

de pe platforma drumului (asigurarea circulaţiei pe toată partea carosabilă)

Răspândirea materialelor chimice în amestec cu antiderapante

Răspândire preventiva de materiale chimice

Răspândire pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii

0

1

2

3

4

5

6

7

1

N.1.1

- Asigurarea unei informări permanente asupra viabilităţii şi coordonarea operativă a intervenţiilor

- Dotarea cu utilaje suficiente şi organizarea lucrului permanent al acestora

- Prioritate în intervenţie

- Asigurarea răspândirii preventive de materiale antiderapante continuu şi prioritar

- Prevenirea înzăpezirii drumurilor se realizează prin patrularea cu autoutilaje. Această acţiune se desfăşoară permanent în timpul ninsorilor, precum şi al viscolelor slabe (viteza vântului mai mică de 30 km/h), cu utilajele prevăzute pentru această activitate.

8 ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite

24 de ore după încetarea

viscolului sau a ninsorii viscolite

maximum 2 zile

Când prognoza meteorologică generală sau mijloacele de detectare locale indică posibilitatea apariţiei poleiului. Gheţii ori a ninsorii şi în perioada în care se manifestă

variaţii de temperatură (+ ziua şi - noaptea)

maximum 3 ore de la semnalarea fenomenului

2

N.1.2

- Asigurarea unei informări permanente asupra viabilităţii şi coordonarea operativă a intervenţiilor - Dotarea cu utilaje suficiente independent

de nivel 1 şi organizarea lucrului permanent al acestora

- Asigurarea răspândirii preventive a materialelor antiderapante tratate cu antiaglomerant

- Prevenirea înzăpezirii şi drumurilor se realizează prin patrularea cu autoutilaje. Această acţiune se desfăşoară permanent în timpul ninsorilor, precum şi al viscolelor slabe (viteza vântului mai mică de 30 km/h), cu utilajele prevăzute pentru această activitate.

12 ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite

36 de ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite

maximum3 zile

Când prognoza meteorologică generală sau mijloacele de detectare locale indică posibilitatea apariţiei poleiului, gheţii ori a ninsorii şi în perioada în care se manifestă variaţii de temperatură (+ ziua şi - noaptea)

maximum 5 ore de la semnalarea fenomenului

3

N.I.3

- Asigurarea unei informări permanente

- Se pot folosi şi utilaje repartizate nivelului I şi II,

- Prevenirea inzăpezirii drumurilor se realizează prin

patrularea cu autoutilaje. Această acţiune se desfăşoară permanent în timpul ninsorilor, precum şi al viscolelor slabe (viteza vântului mai mică de 30 km/h), cu utilajele prevăzute pentru această activitate.

16 ore

48 de ore

maximum 4 zile

Când prognoza meteorologică generală sau mijloacele de detectare locale indică posibilitatea apariţiei poleiului, gheţii ori a ninsorii şi în perioada în care se manifestă variaţii de temperatură (+ ziua şi - noaptea)

maximum 7 ore

de la semnalarea fenomenului

4

N.I.4

Organizarea activităţii de iarnă şi a informării, fără prioritate, numai în cazul necesităţii asigurării circulaţiei pe sectoarele de drum respective

 

 

 

-

 

 

Art. 28. - Se interzice tractarea de către utilajele de deszăpezire a vehiculelor rămase pe drum, cu excepţia celor singulare, care împiedică acţiunea de deszăpezire.

Art. 29. - Utilajele utilizate pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii şi de însoţire vor fi dotate cu semnale speciale luminoase de avertizare cu lumină galbenă, montate astfel încât să fie vizibile din toate direcţiile. Acestea vor funcţiona numai în timpul acţiunii sau al deplasării spre locul de acţiune. Punctele extreme ale gabaritului acestor utilaje se vor marca cu steguleţe galbene sau lumini de gabarit.

Art. 30. - Autovehiculele de însoţire şi principalele utilaje de deszăpezire vor fi dotate cu GPS racordat la staţia de monitorizare de la S.D.N. şi D.R.D.P., telefon mobil, având totodată instalaţiile de lumini şi semnalizări prevăzute de lege.

Art. 31. - În baza art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru protecţia unor sectoare de drum sensibile la îngheţ-dezgheţ, administratorii acestora pot introduce în perioada de dezgheţ restricţii cu caracter temporar privind sarcinile admise să circule pe drumul respectiv (bariere de dezgheţ).

Art. 32. - Evidenţa activităţii privind combaterea poleiului şi înzăpezirii şi privind deszăpezirea drumurilor din administrare pe timp de iarnă, pe fiecare bază de deszăpezire, se va ţine în registre numerotate şi ştampilate, conform anexei nr. 7 - Jurnal de activitate pe timp de iarnă, care constituie documentul primar.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea şi coordonarea acţiunilor de prevenire şi combatere a poleiului şi înzăpezirii drumurilor publice, sistemul de informare privind starea drumurilor pe timp de iama. Măsuri de protecţia muncii şi PSI

 

Art. 33. - (1) Conducerea şi coordonarea acţiunilor de prevenire şi intervenţie pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor se realizează prin comandamente instituite la nivel central şi teritorial, aprobate prin ordine şi decizii.

(2) Raportarea situaţiei drumurilor naţionale se face de către Comandamentul central de iarnă, conform modelului prezentat în anexa nr. 8, către M.T.I., Ministerul Administraţiei şi Internelor - Centrul operaţional de comandă, Centrul operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgentă - I.G.S.U., D.R. - I.G.P.R., C.N.A.D.N.R.- S.A.

Art. 34. - (1) Pentru coordonarea măsurilor ce trebuie avute în vederea desfăşurării traficului rutier pe drumurile publice în perioada de iarnă, în condiţii de siguranţă, la nivel central, C.N.A.D.N.R. - SA, împreună cu D.R. - I.G.P.R., va organiza teleconferinţe periodice, cu participarea administraţiilor drumurilor şi serviciilor rutiere din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene.

(2) Baza măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea unei circulaţii rutiere în condiţii de siguranţă în perioada friguroasă o constituie programul comun de măsuri, ce se stabileşte anual între C N.A.D.N.R. - S.A. şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, ce sunt obligatorii pentru unităţile centrale şi teritoriale de administrare a drumului şi Poliţia Rutieră şi Poliţia de ordine publică.

Art. 35. - (1) Pentru desfăşurarea operativă a acţiunilor de intervenţie pe timpul iernii, în vederea cunoaşterii exacte a situaţiei reale de pe teren este necesară efectuarea reviziilor (dimineaţa între orele 3,00 şi 5,00 şi după-amiaza între orele 15,00 şi 17,00 şi ori de câte ori se consideră necesar).

(2) În vederea coordonării acţiunilor de intervenţie pe timpul iernii se va organiza din timp o reţea de informare care să permită transmiterea în timp util a informaţiilor privind viabilitatea drumurilor către comandamentele judeţene, regionale şi Comandamentul central de iarnă al M.T.I., mass-media şi către participanţii la trafic.

Art. 36. - Pentru desfăşurarea întregii acţiuni pe perioada de iarnă, precum şi pentru pregătirea condiţiilor în perioada premergătoare se vor respecta normativele în vigoare privind protecţia muncii şi PSI.

Art. 37. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul normativ.

 

ANEXA Nr. 1

la normativ

 

UNITATEA.........................

Propuneri de încadrare a drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii

 

Categoria funcţională a drumurilor

Sectorul de drumde la km.......la km.......

Între localităţile

Lungimea (km)

Km echivalenţi

Nivelul de intervenţie şi formaţia de utilaje

Motivarea încadrării

A. DRUMURI NAŢIONALE

 

D.N.6

132+435

184+230

Mihăesti

Radomir

52

 

Nivelul I de viabilitate

NI 1

Leagă municipiul de reţeaua judeţului şi capitală

D.N. 55

4+400

71+105

Craiova

Bechet

66

 

NI 1

Leagă municipiul Craiova cu sudul Olteniei

Total nivel I

118

D.N. 54

1+55

 54+500

Caracal

Islaz

52

 

Nivelul II de viabilitate

 

NI 2

Leagă Caracal-Corabia

Total nivel II

52

Nivel III de viabilitate

Nivel IV de viabilitate

B. DRUMURI JUDETENE

 

 

ANEXA Nr. 2

la normativ

 

UNITATEA............................

Plan operativ de acţiune pe timpul iernii

SECŢIA..................................

 

Nr. crt.

Denumirea utilajelor şi mijloacelor de transport de însoţire proprii sau închiriate. Sectorul de drum pe care se acţionează D.N. (D.J., D.C.)

km. .......km. ...

Unitatea operativă pe timp de iarnă Bază/Punct de sprijin

Nivel de viabilitate/lungime sector km/kme

Puncte de informare primării şi poliţie:

- localitate

- nr. tel.

- poz. km/D.N.

Poziţia depozitelor de materiale antiderapante şi antiaglomerante, D.N., D.J., D.C, km şi cantitatea

(tone)

Stoc tampon carburanţi şi lubifianţi pentru 14 zile Benzină ... tone Motorină ... tone ulei ....... kg

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.1

la normativ

 

UNITATEA.........................

 

Centralizatorul materialelor chimice şi antiderapante şi al carburanţilor, pe baze şi secţii prevăzute în planul de acţiuni pe timpul iernii

 

Secţia

Baza

 

Materiale antiderapante

 

Benzina tone

Motorina tone

Nisip (tone)

Sare (tone)

CaCI2

14 zile activitate

14 zile activitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

NOTA:

Centralizatorul se face la D.R.D.R (consiliul judeţean) pe secţii şi baze în mod analog la secţie pe baze.

 

ANEXA Nr. 2.2

la normativ

 

UNITATEA.........................

 

Centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de transport prevăzute în planul operativ de acţiune în timpul iernii

 

Nr. crt.

Denumirea utilajului şi a echipamentului

UM = buc.

Secţia

TOTAL

Baza

Baza

Baza

Baza

A. Utilaje şi echipamente proprii

1

Utilaj multifuncţional cu tracţiune integrală, echipat cu:
- lamă pentru zapadă, având L = min. 2,8 m, H cu ridicătura = min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta
- plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame mobile ce permit poziţionarea acestora sub unghiuri diferite (ascuţit, obtuz, 180 grade)
L = min. 2,5 m H = min. 1,1 m
- turbofreză L= 2,2 m cap. = min. 3.300 mc/oră, înalţime cuţit H = min. 1,6 m
- răspânditor cu cap. min. 3 m3 montat pe maşinii de baza
- instalaţie de preumectare cu cap. min. 800 l
- perie mecanică frontală L = min. 2,1 m
- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤12t
- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor.

 

 

 

 

 

2

ATB, având formula roţilor min. 6x4 şi sarcina utilă min. 15.500 kg, echipate cu:
- lamă L = min. 2,8 m H = cu ridicătura min. 1,065 m
Sistem de rotaţie stânga-dreapta
- RSP cap. min. 6 m3 instalaţie de preumectare cu cap. min. 2.200 l
- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t
- echipamentele trebuie să fie acţionate de  la pupitre montate în cabina autovehiculelor.

 

 

 

 

 

3

Autofreză
- tracţiune integrală
- cap. min. 5.000 m3/oră

 

 

 

 

 

4

Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu cupă de cap. = min. 1,2 m3

 

 

 

 

 

5

Încărcător frontal pe pneuri având cupă de min. 2,5 m3

 

 

 

 

 

6

Autoremorcher cu masa max. admisă de min. 26 t, având formula roţilor 8x4, dotat cu instalaţii speciale pentru tractare şi remorcare autotrenuri:
- cabestan
- troliu
Braţ special pentru ridicat cu sarcina min. 8,5 t f

 

 

 

 

 

7

Autoutilitară cu cabina dublă având:
- 5-7 locuri
- sarcina utilă min. 1.000 kg
- panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

 

 

 

 

 

8

Staţie preparare CaCl2

 

 

 

 

 

9

Automacara min. 40 tone

 

 

 

 

 

 

B. Utilaje şi echipamente închiriate

1

Utilaj multifuncţional cu tracţiune integrală echipat cu :
- lamă pentru zapadă, având L = min. 2,8 m, H cu ridicătura = min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta
- plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame mobile ce permit poziţionarea acestora sub unghiuri diferite (ascuţit, obtuz, 180 grade) L = min. 2,5 m H=min. 1,1 m
- turbofreză L=2,2 m cap. = min. 3.300 mc/oră, înalţime cuţit H = min. 1,6 m
- răspânditor cu cap. min. 3 m3 montat pe şasiul maşinii de baza
- instalaţie de preumectare cu cap. min. 800 l
- perie mecanică frontală L = min. 2,1 m
- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤12 t
- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor.

 

 

 

 

 

2

ATB, având formula roţilor min. 6x4 şi sarcina utilă min. 15.500 kg, echipate cu:
- lamă L = min. 2,8 m, H = cu ridicătura min. 1,065 m, sistem de rotaţie stânga-dreapta
- RSP cap. min. 6 m3, instalaţie de preumectare cu cap. min. 2.200 l
- cablu/bară rigidă de remorcare autovehicule cu masa totală ≤ 12 t
- echipamentele trebuie să fie acţionate de la pupitre montate în cabina autovehiculelor.

 

 

 

 

 

3

Autofreză
- tracţiune integrală
- cap. min. 5.000 m3/oră

 

 

 

 

 

4

Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu cupă de cap. = min. 1,2 m3

 

 

 

 

 

5

Încărcător frontal pe pneuri având cupă de min. 2,5 m3

 

 

 

 

 

6

Autoremorcher cu masa max. admisă de min. 26 t, având formula roţilor 8x4, dotat cu instalaţii speciale pentru tractare şi remorcare autotrenuri:
- cabestan
- troliu
Braţ special pentru ridicat cu sarcina min. 8,5 t f

 

 

 

 

 

7

Autoutilitară cu cabina dublă având:
- 5-7 locuri
- sarcina utilă min. 1.000 kg
Panou special de semnalizare pentru închiderea circulaţiei

 

 

 

 

 

8

Staţie preparare CaCl2

 

 

 

 

 

9

Automacara min. 40 tone

 

 

 

 

 

C. TOTAL:

 

ANEXA Nr. 2.3

la normativ

 

UNITATEA.........................

Centralizatorul bazelor de deszăpezire şl al punctelor de sprijin pe zone climaterice

 

Nr. crt.

Secţie

D.N. poziţie km

Zona climaterică

Baze

Puncte sprijin

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Centralizatorul se face la D.R.D.P. (consiliul judeţean) pe secţii şi baze şi în mod analog la secţie pe baze.

 

ANEXA Nr. 2.4

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Lista sectoarelor de drum care se vor apăra cu panouri parazăpezi şi perdele forestiere de protecţie pe timpul iernii

 

D.N., D.J., D.C.,

sectorul apărat cu panouri parazăpezi si/sau perdele forestiere de protecţie pe subunităţi

Dreapta sau stânga

Nr. rânduri necesare

Lungimea (m)

panourilor ce se vor monta

perdelelor forestiere de protecţie

drumurilor  ce se vor apară

 

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

În mod analog se face centralizatorul pentru administraţiile locale de drumuri.

 

ANEXA Nr. 2.5

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Lista mijloacelor de comunicare ce vor funcţiona pe timpul iernii

 

Nr. crt.

Secţia

Baza

Telefoane (buc.)

Fixe

Mobile

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

NOTA:

În mod analog se completează centralizatorul pentru administraţiile locale de drumuri.

 

ANEXA Nr. 2.6

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Lista subunităţilor (secţiilor) din cadrul D.R.D.P. (administraţia locală a drumurilor), cu adresa unităţii, şeful unităţii şi numerele de telefon de la serviciu

 

Nr. crt.

Specificaţia

Adresa unităţii

Numele şi prenumele şef secţie + personal tehnic

Nr. telefon

Fix

Mobil

1

Secţia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.7

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Lista bazelor de deszăpezire, cu adresa unităţii, şeful bazei şi numerele de telefon de la serviciu şi de acasă

 

Nr. crt.

Specificaţia

Adresa unităţii

Numele şi prenumele şef district + personal district

Prefix PTVCFR/mobil

Nr. telefon

Fix

Mobil

1

Secţia

 

 

 

 

 

 

Baza

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.8

la normativ

 

UNITATEA.......................

 

Lista indicatoarelor rutiere fixe şi mobile specifice semnalizării rutiere pe timp de iarnă

 

UM = buc.

 

Nr. crt.

D.N. poziţie km

 

Nr. indicatoare de circulaţie fig.........

 

 

 

 

Fig. A19

(Drum lunecos) + adiţionala P 27 - polei, gheaţă,zăpadă sau P29 - ploaie, ceaţă, viscol

Fig. D15

(Lanţuri pentru zăpadă) + adiţionala P27 - polei, gheaţă, zăpadă sau P29 - ploaie, ceaţă, viscol

Fig. C1

(Accesul interzis) + adiţionala P 27 - polei, gheaţă,zăpadă sau P29 - ploaie, ceaţă, viscol

Fig. F37

(Ocolire) +adiţionala P 27 - polei, gheaţă, zăpadă sau P29 - ploaie,ceaţă, viscol

Fig. A9

(Drum îngustat)

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL {buc.)

 

 

 

 

 

 

 

NOTE:

În coloana 3 pentru sectoare mai lungi de 2 km se montează panoul adiţional P 8 „Lungimea sectorului periculos”. Anexa se completează la planul operativ al bazei, secţiei, DRDP, administraţiei locale a drumurilor.

Situaţia se completează cu necesarul de jaloane care vor servi la marcarea punctelor critice de pe traseul drum ului, pentru a indica obstacolele laterale care pot perturba desfăşurarea activităţii de deszăpezire (coronamentele podeţelor, parapetele, bordurile etc.)

Indicatoarele din coloanele 4,5 şi 6 se stabilesc de către secţie în funcţie de numărul drumurilor şi al sectoarelor înzăpezite, cu posibilităţile de ocolire pe ruta cea mai apropiată.

Figurile A19, D15, C1, F37,A9 şi panourile adiţionale P27şi P29 au ca referinţă standardul român SR 1848-1/2008.

 

ANEXA Nr. 2.9

la normativ

 

UNITATEA,

Necesarul de carburanţi, materiale pentru combaterea poleiului şi înzăpeziţii, dotări

 

Nr. crt.

Dotări

 

S.D.N.

Total

 

Baza de deszăpezire (1)

Baza de deszăpezire (2)

Baza de deszăpezire (n)

A. Carburanţi, lubrifianţi, combustibili

1

Benzină

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

2

Motorină

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

3

*Cărbuni (lemne de foc)

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

B. Materiale pentru combaterea poleiului

4

Sare

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

5

Nisip

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

6

Zgură

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 


7

CaCl2
tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

C. Alte dotari

8

Giruetă

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

9

Termometre

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

10

Ministatii meteo

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

11

Calculator cu internet

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

12

Mijloace de informare în masă
(radio-TV)

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

13

GPS
buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

 

N = necesar

E = existent


* Se completează numai în cazul în care baza este dotată cu încălzire centrală şi/sau alimentare cu apă.

 

ANEXA Nr. 2.10

la normativ

 

UNITATEA.......

 

Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante (nisip şi zgură)

 

Nr. crt.

D.N. poziţia km

Lungimea sectorului
(km)

Observaţii
(pod, pasaj, sector de drum cu îmbrăcăminte fisurată, beton de ciment cu vechime sub 5 ani)

1

 

 

 

2

 

 

 

3

 

 

 

4

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.11

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Lista mijloacelor de semnalizare mobile necesare închiderii temporare a circulaţiei rutiere pe sectoarele de drumuri blocate

 

UM = buc.

Este necesar a se prevedea minimum câte un set de mijloace de semnalizare temporară pentru fiecare sector de D.N., întrucât nu se pot stabili poziţiile kilometrice de montare a lor - Închiderea circulaţiei se poate face în puncte diferite, care nu pot fi precizate cu exactitate la momentul întocmirii planului operativ pe timpul iernii.

 

Nr. crt.

D.N. poziţia km

Nr. indicatoarelor rutiere fig. ........

Fig. a 55*)

Barieră normală

Fig. a 56*)

Barieră direcţională

Fig. a 54*)
Lampă cu lumină galbenă intermitentă

Fig. a 60*)
Parapet lestabil din material plastic

Fig. a 14 şi a 21*)

Indicatoare rutiere

(accesul interzis şi ocolire)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total (buc.):

 

 

 

 

 


*) Figurile a 55, a 56, a 54, a 60, a 14 şi a 21 au ca referinţă standardul român SR 1848-1/2008.

 

ANEXA Nr. 3

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Program de punere în ordine a părţii carosabile pentru campania de iarnă...............la secţia....................

 

Nr. crt.

Poziţie km

Program

Necesar mixtură asfaltică

(to)

Necesar mastic(kg)

Termen final de execuţie

Răspunde:

- din partea D.R.D.P.

- din partea secţiei

Observaţii

Reabilitare

Constructor

Reparaţii

(m2)

Colmatări

(ml)

1

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la normativ

 

UNITATEA......................

 

Situaţia sectoarelor de drum înzăpezibile

 

Nr. crt.

Sectorul de drum

Lungimea sectorului de drum

(m)

Caracteristici sector, profil drum, categoria de înzăpezire etc.

Observaţii

- perdele forestiere de protecţie

- panouri parazăpezi mobile

D.N., D.J. sau D.C.

Poziţia kilometrică

 

 

 

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

la normativ

 

UNITATEA.......................

SECŢIA...............................

 

Proces-verbal de verificare a pregătirilor pentru iama...........................

 

Subsemnaţii,..............din partea D.R.D.P. (A.L.D.) şi.................din partea S.D.N.................verificând pregătirile de iarnă ale S.D.N....................am constatat următoarele:

I. Punerea în ordine a părţii carosabile

II. Instalarea panourilor - parazăpezi - ml

III. Concluzii asupra stadiului pregătirii clădirilor, garajelor, depozitelor etc.

IV. Instruirea personalului şi data procesului-verbal de instruire

V. Pregătirea bazei de deszăpezire

 

Nr. crt.

Dotări

 

S.D.N.

Total

 

Baza de deszăpezire (1)

Baza de deszăpezire (2)

Baza de deszăpezire (n)

A. Carburanţi, lubrifianţi, combustibili

1

Benzină

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

2

Motorină

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

3

*Cărbuni (lemne de foc)

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

B. Materiale pentru combaterea poleiului

4

Sare

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

5

Nisip

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

6

Zgură

tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 


7

CaCl2
tone

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

C. Alte dotari

8

Giruetă

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

9

Termometre

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

10

Ministatii meteo

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

11

Calculator cu internet

buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

12

Mijloace de informare în masă
(radio-TV)

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

13

GPS
buc.

N

 

 

 

 

E

 

 

 

 

 

N = necesar E = existent

Semnăturile membrilor comisiei

 

ANEXA Nr. 6

la normativ

 

CALENDARUL

privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timpul iernii

 

Nr. crt.

Denumirea sarcinii

Termen de execuţie

1

Transmiterea la C.N.A.D.N.R. - S.A. a situaţiei privind evoluţia precipitaţiilor, a numărului mediu anual de zile cu polei şi cu viscol pentru iarna precedentă pe fiecare secţie

31 V

2

Aprobarea programului de revizie şi reparare a autoutilajelor specifice de deszăpezire de către D.R.D.P., respectiv administraţia locală a drumurilor

31 V

3

Întocmirea propunerilor de încadrare a drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii şi înaintarea acestora la C.N.A.D.N.R. - S.A.

1 VII

4

Întocmirea planului operativ de acţiune pe timpul iernii la secţii şi înaintarea lui la D.R.D.P., respectiv administraţia locală a drumurilor

15 VII

5

Transmiterea la C.N.A.D.N.R. - S.A., respectiv C.J. a planurilor operative de acţiune pentru aprobare

1 VIII

6

Aprobarea planurilor operative de acţiune pe timpul iernii de către C.N.A.D.N.R. - S.A., respectiv C.J. şi transmiterea lor la D.R.D.P. şi administraţia locală a drumurilor

15 VIII

7

Transmiterea planurilor operative la baze

30 VIII

8

Punerea în ordine a drumurilor, pentru intrare în iarnă

1 IX-31 X

9

Instruirea personalului care participă la activitatea de iarnă, la prezentarea în baze

La data prezentării în bazele de deszăpezire

10

Organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare

15 X

11

Pregatirea bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin
- zona climaterică rece
- celelalte zone climaterice


20 X
1 XI

12

Aprovizionarea bazelor cu carburanţi pentru 14 zile de funcţionare
- zona climaterică rece
- celelalte zone climaterice


10 X
20 X

13

Aprovizionarea cu materiale antiderapante
- 50% din cantitate
- 75% din cantitate
- 100% din cantitate


1 XI
1 XII
În funcţie de condiţiile meteo şi stocuri

14

Aprovizionarea cu materiale chimice antiaglomerante
- 25% din cantitate
- 50% din cantitate
- 75% din cantitate
- 100% din cantitate


1 XI
1 XII
31 XII
În funcţie de condiţiile meteo şi stocuri

15

Montarea indicatoarelor pentru semnalizarea rutieră pe timpul iernii
- zona climaterică rece
- celelalte zone climaterice


1 XI
15 XI

16

Montarea panourilor parazapezi

1 XII

17

Prezentarea autoutilajelor închiriate în unitaţile operative pe timpul iernii
- zona climaterică rece
- celelalte zone climaterice
- termenele pot fi modificate în funcţie de evoluţia fenomenelor meteorologice


20 X
1 XI

18

Verificarea pregătirilor la unitaţile operative pe timpul iernii de către comisii
- zona climaterică rece
- celelalte zone climaterice


1 XI-30 XI

 

ANEXA Nr. 7

la normativ

 

BAZĂ DE DESZĂPEZIRE

 

Jurnal de activitate pe timp de iarnă privind combaterea poleiului şi înzăpezirii pe drumurile din administrare

 

Ofiţer de serviciu, oră intrare şi oră ieşire:

Activitate prestată:

Număr de muncitori prezenţi:

Modul de acţionare a autoutilajelor: patrulare, acţionare cu lamă, răspândire material antiderapant:

 

ANEXA Nr. 8

la normativ

 

UNITATEA..............

Buletin meteo-rutier privind starea drumurilor (naţionale, judeţene, comunale)

din data de..........ora......

 

1. Evenimente rutiere (accidente)

2. Sectoare de drumuri închise temporar circulaţiei rutiere

3. Utilaje cu care se acţionează la pct. 2

4. Drumuri cu circulaţie îngreunată

5. Utilaje cu care se acţionează la pct. 4

6. Starea părţii carosabile pe restul drumurilor

- curată şi uscată (D.N......poziţie km ....)

- curată şi umedă (D.N......poziţie km ...)

- zăpadă continuă (D.N. poziţie km grosimea stratului variază între 0... 10 cm)

- suluri de zăpadă (D.N. poziţie km h variază între ... cm)

- parţial gheaţă în grosime de la ... până la ... cm, D.N.... km,.. km

- polei D.N. ... km ... km

- mâzgă etc. D.N.... km ... km

7. Starea timpului în restul zonei din administrare

- cerul (senin, acoperit, parţial acoperit)

- vântul (calm sau, dacă bate, se comunică viteza în km/oră şi direcţia)

- precipitaţii (ninsoare, lapoviţă, ploaie, burniţă) D.N........km......km......localitatea, judeţul

- fenomene speciale (polei, ceaţă, viscol, vijelie) D.N.......km......km......localitatea, judeţul

- vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m din cauza (ceaţă, viscol, ninsoare abundentă, vijelie etc.) D.N.......km......km......localitatea, judeţul

- temperaturi atmosferice din principalele localităţi, în ordinea descrescătoare

8. Alte aspecte de menţionat...........

 

Ofiţer de serviciu,

……………………..

 

NOTĂ:

Registrele cu „Jurnalele de activitate pe timp de iarnă” şi „Buletinul meteo-rutier” vor fi numerotate, legate şi ştampilate de conducătorul unităţii administrative.

Datele şi informaţiile cuprinse în prezenta anexă vor fi transmise zilnic, între orele 6,00-7,00 pentru ultimele 24 de ore şi în dinamică (intervale orare mai scurte), ori de câte ori situaţia impune.

 

ANEXA Nr. 9

la normativ

 

Centralizatorul cu personalul muncitor închiriat pe baze şi puncte de sprijin

 

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2011 pentru modificarea ordinelor preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 7 decembrie 2011, se fac următoarele rectificări:

- în anexa nr. 40 (Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 35/2011), la pct. 1 „Preţurile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat realizată de Societatea Comercială TEN GAZ - S.R.L. pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei”, la categoria B.1, în coloana „Lei/MWh”, în loc de: „116,76”se va citi: „111,76”, iar la categoria B.5, în coloana „Lei/MWh”, în loc de: „116,93” se va citi: „706,93”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.