MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XXIV - Nr. 823 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE Vineri, 7 decembrie 2012
SUMAR
DECIZII ALE CURŢII
CONSTITUŢIONALE
Decizie nr. 774 din 25 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional
Decizie nr. 834 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
Decizie nr. 844 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATEI PUBLICE CENTRALE
473. – Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor
2.571. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului privind retragerea desemnării şi notificării la Comisia Europeană a Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, privind desemnarea Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, precum şi privind modificarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.865/2011
6.223. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6223 din 13 noiembrie 2012 privind fuziunea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Gradiniţa „Smart Kids” din municipiul Bucureşti de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Smart Kids” din municipiul Bucureşti
ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII
975. - Decizie pentru modificarea şi completarea unor reglementari privind condiţiile şi procedura de desemnare, precum şi desemnarea furnizorilor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale
DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
din 25.09.2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV „Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV ”Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Ştefan Cujbă în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 421D/2012.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 755D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Dănuţ Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitraşcu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantaş, Viorel Armaşu, Vasile Busuioc, Constantin Ivaşcu, Virgil Bădescu, Florin Atanasiu şi Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, avocatul Mirela Radu, cu împuternicire avocaţială depusă în şedinţă, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 768D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ioan Truţă în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Avocatul autorilor excepţiei din Dosarul nr. 755D/2012 şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 755D/2012 şi nr. 768D/2012 la Dosarul nr. 421D/2012, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 755D/2012, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, raportată şi la prevederile art. 135 alin. (2) lit. f) şi art. 53 din Constituţie. Arată că, deşi cunoaşte că jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate invocate, totuşi solicită admiterea acesteia faţă de prevederile constituţionale sus-menţionate. Mai susţine că pensia este un ”bun” câştigat care determină o creştere a calităţii vieţii şi, prin urmare, dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 47 din Constituţie referitoare la nivelul de trai. Depune concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia din 20 martie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea civilă nr. 4 din 6 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 124/96/2010, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV ”Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Ştefan Cujbă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ.
Prin Decizia civilă nr. 267R din 31 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.831/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale-admiţând recursul împotriva Încheierii din 2 mai 2011 prin care Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20 şi 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Excepţia a fost ridicată de recurenţii-reclamanţi Ilie Ion şi alţii într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare.
Prin Încheierea din 25 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV ”Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Excepţia a fost ridicată de recurentul-reclamant Ioan Truţă într-o cauză având ca obiect nulitate act.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, dreptului la muncă şi dreptului la pensie, precum şi principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi dreptului de proprietate. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (prin prisma Cauzei Buchen împotriva Cehiei din 2002), deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi principiilor Uniunii Europene.
în acest sens, arată că limitarea cumulului pensiei cu salariul a mai fost prevăzută în două acte normative, dar, prin deciziile nr. 375/2005 şi nr. 82/2009, Curtea Constituţională a decis că aceste reglementări reprezintă aspecte de discriminare şi neconstituţionalitate.
Astfel, discriminarea se realizează între angajaţii de la stat şi cei din mediile private, faţă de persoanele cu pensii care depăşesc salariul mediu brut pe economie, în raport cu persoanele care nu s-au pensionat şi pot cumula salariile în baza Deciziei nr. 1.414/2009 a Curţii Constituţionale şi în raport cu persoanele exceptate de Curtea Constituţională de la interdicţia cumulului. De asemenea, discriminarea se manifestă şi prin încălcarea obligaţiilor de asigurare a unui trai decent şi de respectare a egalităţii de tratament, consacrate prin art. 4 din Legea nr. 75/1999, prin Directivele CE nr. 75/117/1975 şi nr. 2000/750, prin Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 100/1951, prin art. 24 din Carta socială europeană, ratificată de România prin Legea nr. 484/2001, prin art. 6 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene şi prin art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Totodată, arată că este încălcat principiul neretroactivităţii actelor civile, astfel cum a decis în mai multe rânduri Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, începând cu Cauza Neumann, 1967. În acelaşi sens a decis şi cu privire la respectul drepturilor dobândite şi imuabilitatea situaţiilor juridice subiective (Cauza Gesamthochschule Duisburg, 1985, Cauza Verli Wallace, 1983), la principiul bunei-credinţe impus instituţiilor atât în domeniul administrativ, cât şi în domeniul contractual (Cauza Van Lackmuller, 1960) şi la principiul protecţiei încrederii legitime (Cauza Tomadini, 1979). S-a decis că este admisibil efectul retroactiv al legii civile numai în cazul cumulării a două condiţii, constând în faptul că retroactivitatea este probabilă sau previzibilă şi cei interesaţi au fost informaţi iniţial asupra adoptării unor măsuri viitoare cu caracter retroactiv (Cauza Bosch, 1962).
Totodată, susţin că este încălcat şi principiul interdicţiei restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât cumularea pensiei de serviciu cu veniturile realizate din activitatea de funcţionar public reprezintă un drept câştigat în baza prevederilor Legii nr. 179/2004, iar anularea acestuia contravine principiului internaţional al stabilităţii şi previzibilităţii raporturilor juridice. Atât dreptul la pensie, cât şi dreptul de a presta ulterior o muncă pe durată nedeterminată, conform prevederilor legale, reprezintă drepturi câştigate, iar obligaţia stabilită prin lege de a renunţa la unul dintre aceste drepturi ori dispunerea încetării unilaterale a raporturilor de muncă prin actul administrativ reprezintă abuzuri ale statului şi o îngrădire a exercitării acestei activităţi.
De asemenea, susţin că este încălcat art. 41 din Constituţie privind dreptul la muncă, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât interdicţia cumulului salariului cu pensia echivalează cu o expropriere, art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care garantează dreptul la muncă, art. 5 din Tratatul Uniunii Europene care statuează că între scopul vizat şi actul adoptat de autoritate trebuie să existe o justă proporţie, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor şi principiul certitudinii dreptului.
în Dosarul nr. 768D/2012, autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 118 din Constituţie privind forţele armate. Astfel, odată cu depunerea jurământului militar, cadrele militare încheie de fapt o convenţie, contract cu executare continuă, cu statul român, care are puterea unei legi organice şi care nu încetează la trecerea în rezervă, deoarece cele două părţi se angajează să respecte obligaţiile şi drepturile ce decurg din statutul cadrelor militare. Modificarea statutului cadrelor militare poate fi făcută numai prin lege organică, iar efectele acestor modificări pot avea loc numai după depunerea unui nou jurământ militar şi după semnarea noilor condiţii. Or, dreptul la pensie, care include şi plata acesteia, este parte a convenţiei încheiate cu statul.
Tribunalul Harghita - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii textelor de lege criticate, sens în care invocă Decizia nr. 1.414/2009 a Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că nicio dispoziţie legală nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale. Astfel, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pensia, având o valoare economică, devine un ”bun” care trebuie respectat în contextul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ţinând cont de cazurile speciale de privare de proprietate, respectiv de restrângere de proprietate. Jurisprudenţa dezvoltată în legătură cu acest drept nu a consacrat un caracter absolut dreptului de proprietate sub aspectul întinderii, ci, dimpotrivă, a recunoscut o marjă largă de apreciere statelor în adoptarea măsurilor ce afectează bunurile cetăţenilor, cu condiţia de a fi justificate rezonabil şi de a se păstra proporţia între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Or, în cauză, aprecierea acestor condiţii ţine de analiza cauzei pe fondul său, ceea ce este de competenţa judecătorului ordinar, măsura de suspendare a plăţii pensiei, după opţiunea exprimată de beneficiar, nefiind în conflict cu normele Constituţiei.
Referitor la dispoziţiile art. 118 din Constituţie, consideră că acestea nu sunt în niciun fel atinse de măsurile edictate prin Legea nr. 329/2009, normele aplicându-se tuturor celor care se găsesc în situaţia de cumul, iar nu numai pensionarilor militari. De altfel, drepturile şi obligaţiile cu caracter pecuniar ale militarilor în activitate sau pensionari nu fac obiect de reglementare al Legii fundamentale, ci al unei legi organice.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia nr. 1.414/2009 a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Capitolului IV ”Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 17: (1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.
- Art. 18: (1) Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat
(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- Art. 19: (1) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public, cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea
(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1)
(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.
- Art. 20: Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.
- Art. 21: În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.
- Art. 22: Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.
- Art. 23: (1) Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4)
(2) Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei
(3) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.
- Art. 24: Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
- Art. 25: Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.
- Art. 26: În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează instrucţiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) cu referire la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 118 privind forţele armate, art. 135 alin. (2) lit. c) şi f) privind economia şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la un salariu egal pentru muncă egală din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţia menţionată, art. 1 paragraful 2 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia menţionată, art. 6 paragraful 1 privind dreptul la muncă din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi art. 6 privind valoarea juridică a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
Prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a constatat că întreg Capitolul IV al Legii nr. 329/2009 este constituţional în măsura în care nu vizează persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituţie. De asemenea, şi-a menţinut această jurisprudenţă şi în cadrul controlului a posteriori pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 206 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, Decizia nr. 409 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, sau Decizia nr. 1.287 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 16 decembrie 2011.
Curtea, prin deciziile menţionate, a statuat că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.
Curtea a constatat că nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (devenit, în prezent, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat) respectă condiţiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil şi determinabil) şi rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opţiune justă şi echilibrată) impuse de principiul nediscriminării. Totodată, Curtea a apreciat că măsura adoptată este proporţională cu situaţia care a determinat-o, respectiv situaţia de criză economică în care se regăseşte statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
De asemenea, Curtea a mai arătat că soluţia legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opţiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constituţional.
Astfel, Curtea a constatat că dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 329/2009 sunt constituţionale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie. Prin decizia mai sus amintită, Curtea a arătat motivele care justifică tratamentul juridic diferenţiat. În acest sens, s-a reţinut că ”Legea fundamentală stabileşte în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupă unele funcţii publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei privind exprimarea opţiunii cu privire la suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării funcţiei, în condiţiile art. 18-20 din legea criticată, este incompatibilă cu dispoziţiile constituţionale arătate”. Aşadar, situaţia obiectiv diferită în care se găseşte această categorie de persoane justifică tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci a unui tratament egal pentru situaţii identice.
În consecinţă, în lipsa afectării vreunui drept fundamental, Curtea a stabilit că prevederile art. 53 din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei, nu au incidenţă în cauză.
Curtea a mai reţinut, în ceea ce priveşte critica vizând încălcarea principiului neretroactivităţii legii, că prevederile de lege criticate reglementează condiţiile exercitării dreptului la muncă şi a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale.
Totodată, Curtea a reţinut că prestaţiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intră în sfera de incidenţă a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plată.
Prin Decizia nr. 544 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012, Curtea a constatat că invocarea art. 118 alin. (2) din Constituţie nu are relevanţă în cauză, întrucât cumulul pensie-salariu, în mod evident, nu ţine de statutul constituţional al forţelor armate. Faptul de a permite în privinţa militarilor un atare cumul ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, fără ca acesta să aibă constrângeri de natură constituţională în acest sens.
În fine, Curtea a reţinut că prin Decizia din 20 martie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României, s-a arătat că măsura criticată este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim, respectă justul echilibru între interesele generale ale comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum şi faptul că în domeniul social statul dispune de o marjă largă de apreciere, ceea ce a dus la concluzia că măsura criticată nu este contrară art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie (paragrafele 17-25).
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, potrivit cărora statul trebuie să asigure condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea constată că şi această susţinere este neîntemeiată, deoarece, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa sus-menţionată, prevederile de lege criticate reglementează condiţiile exercitării dreptului la muncă şi a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV ”Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare” din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicată de Ştefan Cujbă în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Dănuţ Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitraşcu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantaş, Viorel Armaşu, Vasile Busuioc, Constantin Ivaşcu, Virgil Bădescu, Florin Atanasiu şi Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Ioan Truţă în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (număr în format vechi 4.309/2011) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 septembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
din 11.10.2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
Augustin Zegrean – preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială ”Loran Exchange” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 7.863/111/C/2009/a4 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 857D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 698 din 17 octombrie 2006.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7.863/111/C/2009/a4, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială ”Loran Exchange” - S.R.L. din Oradea cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei nr. 2.175 din 4 octombrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bihor într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă dreptul la un proces echitabil şi libertatea economică, arătând că, deşi procedura insolvenţei este una judiciară, cu caracter de dezbatere contradictorie în care operează principiile procesului civil, se instituie un drept absolut, excesiv şi necontrolabil în favoarea unui anumit creditor, în dauna debitorului şi a altor creditori, iar dreptul şi competenţa judecătorului-sindic sunt formale, acesta neavând dreptul să efectueze o cercetare privind posibilităţile reale de valorificare a planului de reorganizare, ci doar ”ia act de poziţia creditorului”. De asemenea, arată că statul trebuie să garanteze accesul persoanei la activitatea economică; or, prevederile criticate nesocotesc dispoziţiile art. 45 din Constituţie.
Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, arătând că judecătorul-sindic îşi exercită atribuţiile de verificare a legalităţii actelor de procedură cu respectarea principiului constituţional prevăzut de art. 21. De asemenea, prevederile criticate sunt în deplină concordanţă cu regulile constituţionale privind libertatea economică, întrucât această libertate se exercită în condiţiile legii, statul, potrivit art. 135 din Constituţie, având obligaţia de a impune reguli de disciplină economică.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
- Art. 101 alin. (1) lit. B: ”(1) Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
[...]
B. În cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;”;
- Art. 107 alin. (1) lit. A.c): ”(1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri:
A) [...]
c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;”. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 45 privind libertatea economică. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
1. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) prin aceea că sunt reduse competenţele judecătorului-sindic, acesta neavând dreptul să efectueze o cercetare privind posibilităţile reale de valorificare a planului de reorganizare, ci doar ”ia act de poziţia creditorului”, se observă că această critică nu poate fi reţinută. Din analiza prevederilor criticate, Curtea observă că acestea, pe de o parte, reglementează una dintre condiţiile necesare a fi îndeplinite, cumulativ, pentru confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul-sindic, iar, pe de altă parte, se referă la atribuţiile judecătorului-sindic privind intrarea în faliment, care va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 32 din Legea nr. 85/2006.
2. Curtea constată că judecătorul-sindic decide intrarea în faliment a debitorului, în baza unui raport întocmit de administratorul judiciar prin care se propune intrarea în procedura simplificată, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 85/2006, sau în baza unui raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, după ce, în prealabil, propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generală, a fost supusă aprobării adunării generale a creditorilor, conform prevederilor art. 59 şi 60 din aceeaşi lege. Aşadar, judecătorul-sindic analizează hotărârea adunării creditorilor de aprobare a raportului prin care se propune intrarea în faliment, apreciind asupra situaţiei de fapt prin raportare la prevederile legale şi îşi exercită atribuţiile de verificare a legalităţii actelor de procedură, cu respectarea prevederilor constituţionale privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Or, nu se poate susţine că decizia sa ar fi determinată exclusiv de hotărârea adunării creditorilor, ci reprezintă rezultatul verificării măsurii în care această hotărâre îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.
3. În ceea ce priveşte susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că statul trebuie să garanteze accesul persoanei la activitatea economică, Curtea observă că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, coroborate cu cele ale art. 45 din Constituţie, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate de textul constituţional, însă în condiţiile legii, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al a rt.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) li t. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială ”Loran Exchange” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 7.863/111/C/2009/a4 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
din 11.10.2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
Augustin Zegrean – preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială ”Orange România” - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 471/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.202D/2012.
La apelul nominal se prezintă, pentru preşedintele comitetului creditorilor - Societatea Comercială Fonomat - S.R.L. din Voluntari, prin lichidator RTZ&Parteners S.P.R.L. Filiala Alba, avocat Ovidiu Secoşan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care depune concluzii scrise şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu au intervenit elemente noi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece nu îndeplineşte exigenţele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 471/93/2012, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială ”Orange România” - S.A., cu sediul în Bucureşti, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei încalcă ”dreptul de acces la instanţă şi dreptul la apărare”.
Tribunalul Ilfov - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prin raportare strictă la condiţiile şi argumentele aduse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, care nu face o veritabilă critică de neconstituţionalitate, limitându-se la invocarea în mod formal a excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: ”(3) Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1)”.
în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte pretinsa contradicţie a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei cu dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi cele privind dreptul la apărare, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu motivează în concret în ce constă contrarietatea textelor criticate cu normele constituţionale invocate în cauză.
Or, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească anumite exigenţe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituţionale considerate a fi încălcate şi motivarea în concret a pretinsei contrarietăţi a textului dedus controlului de constituţionalitate. Simpla enumerare a textelor constituţionale nu satisface exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora ”Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate „, Curtea neputând formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă.
Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al a rt.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială”Orange România” - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 471/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor
Având în vedere:
- Referatul Direcţiei de control şi supraveghere piaţă nr. 1/2.195 din 10 octombrie 2012;
- prevederile art. 1 alin. (1) , ale art. 8 şi ale art. 66 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- în temeiul art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emite prezentul ordin.
Art. I - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Pentru corecta informare a consumatorilor şi pentru a le da acestora posibilitatea să afle informaţii referitoare la modul în care pot face sesizări ori reclamaţii cu privire la produsele şi/sau serviciile ce le sunt puse la dispoziţie, operatorii economici au obligaţia să afişeze numărul de telefon denumit TELEFONUL CONSUMATORULUI - INFOCONS - 021.9551, linie telefonică cu tarif normal, adresa şi numerele de telefon/fax şi adresele de e-mail ale comisariatelor regionale pentru protecţia consumatorilor şi comisariatelor judeţene pentru protecţia consumatorilor, în a căror rază teritorială se află operatorul economic, precum şi adresa site-ului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor: www.anpc.gov.ro.
(2) Adresele, numerele de telefon/fax şi adresele de e-mail ale comisariatelor regionale pentru protecţia consumatorilor şi comisariatelor judeţene pentru protecţia consumatorilor sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.”
2. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,
Bogdan Cristian Nica
Bucureşti, 3 decembrie 2012.
Nr. 473.
ANEXA Nr. 1
COMISARIATE REGIONALE PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR ŞI COMISARIATE JUDEŢENE PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR
1. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Nord-Est (Iaşi)
Adresa: Iaşi, str. Toma Cozma nr. 11, cod 700554
Tel.: 0232/278.233 Fax: 0232/278.234
E-mail: reclamatii.iasi@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Iaşi
Adresa: Iaşi, str. Toma Cozma nr. 11, cod 700554
Tel.: 0232/278.233 Fax: 0232/278.234
E-mail: reclamatii.iasi@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Botoşani
Adresa: Botoşani, str. Arhimandrit Marchian nr. 10, bloc Turn parter, ap. 1-2, cod 710224
Tel.: 0231/512.959 Tel./Fax: 0231/512.958
E-mail: reclamatii.botosani@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ
Adresa: Piatra-Neamţ, str. Alecu Russo nr. 12 bis, cod 610126
Tel.: 0233/217.090 Fax: 0233/219.810
E-mail: reclamatii.neamt@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava
Adresa: Suceava, bd. G. Enescu nr. 2, bl. 7, parter, cod 720196
Tel.: 0230/530.876 Fax: 0230/523.111
E-mail: reclamatii.suceava@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bacău
Adresa: Bacău, str. Erou Nechita nr. 2, cod 600011
Tel.: 0234/511.273 Fax: 0234/511.273
E-mail: reclamatii.bacau@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Vaslui
Adresa: Vaslui, str. Ştefan cel Mare nr. 304, parter, cod 730187
Tel.: 0235/361.450 Fax: 0235/361.450
E-mail: reclamatii.vaslui@opc.ro
2. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Vest (Timiş)
Adresa: Timişoara, Str. Circumvalaţiunii nr. 6, cod 300013
Tel.: 0256/422.790 Fax: 0256/443.287
E-mail: reclamatii.timis@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Timiş
Adresa: Timişoara, Str. Circumvalaţiunii nr. 6, cod 300013
Tel.: 0256/422.790 Fax: 0256/443.287
E-mail: reclamatii.timis@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Arad
Adresa: Arad, Str. Revoluţiei nr. 50, cod 310009
Tel.: 0257/257.049 Fax: 0257/257.047
E-mail: reclamatii.arad@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Caraş-Severin
Adresa: Reşiţa, Aleea Pinilor, bl. 1, sc. B, P, cod 320119
Tel.: 0255/213.083 Fax: 0255/211.040
E-mail: reclamatii.caras-severin@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Hunedoara
Adresa: Deva, str. M. Viteazu nr. 3
Tel.: 0254/214.971 Fax: 0254/215.936
E-mail: reclamatii.hunedoara@opc.ro
3. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Nord-Vest (Cluj)
Adresa: Cluj-Napoca, str. Năvodari nr. 2, cod 400117
Tel.: 0264/431.367 Fax: 0264/431.368
E-mail: reclamatii.cluj@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj
Adresa: Cluj-Napoca, str. Năvodari nr. 2, cod 400117
Tel.: 0264/431.367 Fax: 0264/431.368
E-mail: reclamatii.cluj@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bihor
Adresa: Oradea, Str. Sucevei nr. 4 A, cod 410078
Tel.: 0259/431.817 Fax: 0259/431.817
E-mail: reclamatii.bihor@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa-Năsăud
Adresa: Bistriţa, Piaţa Petru Rareş nr. 1, cod 420080
Tel.: 0263/211.681 Fax: 0263/215.898
E-mail: reclamatii.bistrita-nasaud@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Maramureş
Adresa: Baia Mare, str. Dimitrie Cantemir nr. 4B, cod 430093
Tel.: 0262/218.887 Fax: 0262/218.644
E-mail: reclamatii.maramures@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Satu Mare
Adresa: Satu Mare, str. Gheorghe Lazăr nr. 3, cod 440011
Tel.: 0261/768.733 Fax: 0261/736.240
E-mail: reclamatii.satumare@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Sălaj
Adresa: Zalău, Piaţa Unirii nr. 20, cod 450059
Tel.: 0260/612.832 Fax: 0260/612.832
E-mail: reclamatii.salaj@opc.ro
4. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Centru (Braşov)
Adresa: Braşov, str. Al. I. Cuza nr. 12, cod 500085
Tel.: 0268/413.951 Fax: 0268/418.389
E-mail: reclamatii.brasov@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov
Adresa: Braşov, str. Al. I. Cuza nr. 12, cod 500085
Tel.: 0268/413.951 Fax: 0268/418.389
E-mail: reclamatii.brasov@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Covasna
Adresa: Sfântu Gheorghe, str. Gabor Aron nr. 1, cod 520003
Tel.: 0267/312.297 Fax: 0267/318.752
E-mail: reclamatii.covasna@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Harghita
Adresa: Miercurea-Ciuc, Piaţa Libertăţii nr. 5, cod 530140
Tel.: 0266/311.702 Fax: 0266/312.532
E-mail: reclamatii.harghita@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Mureş
Adresa: Târgu Mureş, str. Livezeni nr. 7, cod 540472
Tel.: 0265/254.625 Fax: 0265/255.153
E-mail: reclamatii.mures@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Sibiu
Adresa: Sibiu, Str. Dorului nr. 21, cod 550352
Tel.: 0269/234.458 Fax: 0269/232.772
E-mail: reclamatii.sibiu@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Alba
Adresa: Alba Iulia, bd. Octavian Goga nr. 9, cod 510150
Tel.: 0258/811.946 Fax: 0258/811.946
E-mail: reclamatii.alba@opc.ro
5. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est (Galaţi)
Adresa: Galaţi, str. Al. I. Cuza nr. 45 bis, sc. II, et. III, bl. Cristal, cod 800216
Tel.: 0236/413.929 Fax: 0236/460.355
E-mail: reclamatii.galati@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa
Adresa: Constanţa, Str. Poporului nr. 121 bis, cod 900205
Tel.: 0241/550.550 Fax: 0241/631.528
E-mail: reclamatii.constanta@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Buzău
Adresa: Buzău, str. Cartier Bazar, bl. 4C, P, cod 120036
Tel.: 0238/720.908 Fax: 0238/720.908
E-mail: reclamatii.buzau@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Tulcea
Adresa: Tulcea, Str. Păcii nr. 17A, cod 820048
Tel.: 0240/515.658 Fax: 0240/511.216
E-mail: reclamatii.tulcea@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Brăila
Adresa: Brăila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 121, cod 810204
Tel.: 0239/614.846 Fax: 0239/615.641
E-mail: reclamatii.braila@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi
Adresa: Galaţi, str. Al. I. Cuza nr. 45 bis, sc. II, et. III, bl. Cristal, cod 800216
Tel.: 0236/413.929 Fax: 0236/460.355
E-mail: reclamatii.galati@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Vrancea
Adresa: Focşani, str. Lupeni nr. 6, cod 620151
Tel.: 0237/217.000 Fax: 0237/217.000
E-mail: reclamatii.vrancea@opc.ro
6. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Muntenia (Ploieşti)
Adresa: Ploieşti, Str. Industriei nr. 111, cod 100514
Tel.: 0244/576.436 Fax: 0244/576.643
E-mail: reclamatii.prahova@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova
Adresa: Ploieşti, Str. Industriei nr. 111, cod 100514
Tel.: 0244/576.436 Fax: 0244/576.643
E-mail: reclamatii.prahova@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dâmboviţa
Adresa: Târgovişte, str. Udrişte Năsturel nr. 1, cod 130132
Tel.: 0245/215.940 Fax: 0245/620.867
E-mail: reclamatii.dambovita@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Argeş
Adresa: Piteşti, Str. Zorilor nr. 22, cod 110046
Tel.: 0248/222.960 Fax: 0248/218.522
E-mail: reclamatii.arges@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Ialomiţa
Adresa: Slobozia, Aleea Parcului nr. 5, bl. B27, cod 920006
Tel.: 0243/231.067 Fax: 0243/231.410
E-mail: reclamatii.ialomita@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Călăraşi
Adresa: Călăraşi, Str. Griviţei nr. 91, cod 910069
Tel.: 0242/317.897 Fax: 0242/312.499
E-mail: reclamatii.calarasi@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Giurgiu
Adresa: Giurgiu, aleea Prof. Savin Popescu, bl. MUV 3, anexa D, cod 080088
Tel.: 0246/216.402 Fax: 0246/216.402
E-mail: reclamatii.giurgiu@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Teleorman
Adresa: Alexandria, şos. Turnu Măgurele nr. 12, cod 140003
Tel.: 0247/312.643 Fax: 0247/315.618
E-mail: reclamatii.teleorman@opc.ro
7. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Bucureşti-Ilfov
Adresa: Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, cod 010798
Tel.: 021/310.63.75 sau 021/9660 Fax: 021/310.63.80
E-mail: reclamatii.bucuresti@opc.ro
Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti
Adresa: Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, cod 010798
Tel.: 021/310.63.75 sau 021/9660 Fax: 021/310.63.80
E-mail: reclamatii.bucuresti@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Ilfov
Adresa: Bucureşti, bd. N. Bălcescu nr. 21, et. III, sectorul 1, cod 010044
Tel.: 021/315.03.55 Fax: 021/315.03.28
E-mail: reclamatii.ilfov@opc.ro
8. Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Vest Oltenia (Craiova)
Adresa: Craiova, str. Gh. Chiţu nr. 58, cod 200541
Tel.: 0251/510.400 Fax: 0251/510.666
E-mail: reclamatii.dolj@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj
Adresa: Craiova, str. Gh. Chiţu nr. 58, cod 200541
Tel.: 0251/510.400 Fax: 0251/510.666
E-mail: reclamatii.dolj@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Olt
Adresa: Slatina, str. Sevastopol nr. 2, cod 230079
Tel.: 0249/415.531 Fax: 0249/424.182
E-mail: reclamatii.olt@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Vâlcea
Adresa: Râmnicu Vâlcea, Str. Splaiul Independenţei nr. 7, bl.8, sc. A, ap. 3, cod 240167
Tel.: 0250/747.120 Fax: 0250/743.906
E-mail: reclamatii.valcea@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Gorj
Adresa: Târgu Jiu, Str. Victoriei nr. 2, Prefectura Gorj, parter
Tel.: 0253/212.521 Fax: 0253/217.776
E-mail: reclamatii.gorj@opc.ro
Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Mehedinţi
Adresa: Drobeta-Turnu Severin, Str. Unirii nr. 78-80, cod 220133
Tel.: 0252/315.276 Fax: 0252/315.837
E-mail: reclamatii.mehedinti@opc.ro
ANEXA Nr. 2
Dimensiune minimă: 16 cm x 16 cm
Modelul poate fi descărcat în format electronic de pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI
privind retragerea desemnării şi notificării la Comisia Europeană a Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, privind desemnarea Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. În vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, precum şi privind modificarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.865/2011
Având în vedere Procesul-verbal nr. 115 din 6 noiembrie 2012 al Comisiei de desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii şi a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene,
în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (2) şi art. 28 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile art. 8 alin. (2) şi ale art. 19 lit. d) din Procedura privind desemnarea organismelor de evaluare a conformităţii produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului şi al ministrului delegat pentru administraţie nr. 909/117/2012,
în temeiul art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.
Art. 1 - Se aprobă retragerea desemnării şi notificării la Comisia Europeană a Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2 - Direcţia tehnică în construcţii va opera ştergerea din banca de date NANDO gestionată de Comisia Europeană a funcţiilor specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii prevăzute la art. 1.
Art. 3 - Se aprobă desemnarea Societăţii Comerciale AEROQ - S.A. În vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea unor funcţii specifice pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4 - Direcţia tehnică în construcţii va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 3 prin înscrierea în banca de date NANDO a datelor şi informaţiilor cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 5 - Lista organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.865/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 şi nr. 894 bis din 16 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Poziţia 7 va avea următorul cuprins:
|
Nr. crt. |
Număr de identificare alocat |
Denumirea organismului pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii |
Funcţia organismului |
Data până la care sunt valabile desemnarea şi notificarea |
Competenţele de atestare a conformităţii prezentate în: |
|
7. |
1840 |
SOCIETATEA COMERCIALĂ AEROQ - SA.*) |
CP |
28.10.2016 |
Anexa 7 |
|
CPF |
28.10.2016 |
*) Situaţie actualizată la data da 6 noiembrie 2012.
2. Anexa 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Marcel Ioan Boloş,
secretar de stat
Bucureşti, 21 noiembrie 2012.
Nr. 2.571.
ANEXA Nr. 1
Denumirea organismului:
Societatea Comerciala AEROQ - S.A.
Adresa: str. Feleacu nr. 14B, sectorul 1, Bucuresti
Tel.: +40(21) 232.34.09, fax: +40(21) 233.07.49,
e-mail: aeroq@mb.roknet.ro, website: http://www.aeroq.ro
Număr de identificare alocat de Comisia Europeana: 1840
Funcţiile specifice pentru care se retrage desemnarea:
|
Numărul deciziei CE |
Familiile de produse şi utilizările preconizate |
Sistemul de atestare a conformităţii |
Specificaţiile tehnice armonizate |
Funcţia organismului |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
95/467/CE |
Îmbinări
structurale (1/1): . |
Sistem 1 |
EN
1337-3:2005 |
CP |
|
96/581/CE |
Geotextile
(1/2): |
Sistem 2+ |
EN
13257:2000 |
CPF |
|
96/581/CE |
Geotextile
(1/2): |
Sistem 2+ |
EN
13257:2000 |
CPF |
|
96/581/CE |
Geotextile
(1/2): |
Sistem 2+ |
EN
13249:2000 |
CPF |
|
96/581/CE |
Geotextile
(1/2): |
Sistem 2+ |
EN
13249:2000 |
CPF |
|
97/176/CE |
Produse
din lemn pentru structuri şi accesorii (1/3): |
Sistem 2+ |
EN 14250:2010 |
CPF |
|
97/176/CE |
Produse
din lemn pentru structuri şi accesorii (1/3): |
Sistem 1 |
EN 14374:2004 |
CP |
|
99/93/CE |
Uşi,
ferestre, obloane, jaluzele, porţi şi feronerie aferenta (1/1): |
Sistem 1 |
EN
1125:2008 |
CP |
NOTA:
CP = funcţia de certificare produs.
CPF = funcţia de certificare control producţie în fabrica.
ANEXA Nr. 2
Denumirea organismului:
Societatea Comerciala AEROQ - S.A.
Adresa:
Str. Feleacu nr. 14B, sectorul 1, Bucuresti
Tel.: +40(21) 232.34.09, fax: +40(21) 233.07.49,
e-mail : aeroq@mb.roknet.ro, website: http://www.aeroq.ro
Număr de identificare alocat de Comisia Europeana: 1840
Competenta organismului a fost evaluata folosind ca referenţial standardul: SR EN 45011:2001.
Valabilitatea notificării se acorda pana la 28 octombrie 2016.
Funcţiile specifice pentru care se acorda desemnarea:
|
Numărul deciziei CE |
Familiile de produse şi utilizările preconizate |
Sistemul de atestare a conformităţii |
Specificaţiile tehnice armonizate |
Funcţia organismului |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN 12899-1:2007 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN 12368:2006 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN
1317-5+A1:2008 |
CP |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 1+ |
EN 197-1:2011 |
CP |
|
99/91/CE |
Produse
pentru izolare termică (2/2): |
Sistem 1 |
EN 14303:2010 |
CP |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 2+ |
EN 934-5:2009 |
CPF |
NOTA:
CP = funcţia de certificare produs.
CPF = funcţia de certificare control producţie în fabrica.
ANEXA Nr. 3
(Anexa 7 la lista)
Denumirea organismului:
Societatea Comerciala AEROQ - S.A.
Adresa:
Str. Feleacu nr. 14B, sectorul 1, Bucuresti
Tel.: +40(21) 232.34.09, fax: +40(21) 233.07.49,
e-mail:aeroq@mb.roknet.ro, website: http://www.aeroq.ro
Număr de identificare alocat de Comisia Europeana: 1840
Competenta organismului a fost evaluata folosind ca referenţial standardul: SR EN 45011:2001.
Valabilitatea notificării se acorda pana la 28 octombrie 2016.
Funcţiile îndeplinite de organism:
|
Numărul deciziei CE |
Familiile de produse şi utilizările preconizate |
Sistemul de atestare a conformităţii |
Specificaţiile tehnice armonizate |
Funcţia organismului |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
96/579/CE |
Dispozitive fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): Stâlpi rutieri retroreflectorizanţi (în zone de circulaţie) |
Sistem 1 |
EN 1463-1:2009 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN
1463-1:2009 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): Stâlpi de iluminare a drumurilor (în zone de circulaţie) |
Sistem 1 |
EN
40-4:2005 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): Indicatoare rutiere şi dispozitive de control al traficului instalate permanent pentru utilizări în traficul vehiculelor şi al pietonilor: indicatoare de trafic cu semnalizare variabila (în zone de circulaţie) |
Sistem 1 |
EN 12966+A1:2009 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN 12899-1:2007 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN 12368:2006 |
CP |
|
96/579/CE |
Dispozitive
fixe şi alte produse pentru circulaţie (1/2): |
Sistem 1 |
EN
1317-5+A1:2008 |
CP |
|
96/580/CE |
Pereţi
cortina (1/1): |
Sistem 1 |
EN 13830:2003 |
CP |
|
97/176/CE |
Produse
din lemn pentru structuri şi accesorii (1/3): |
Sistem 1 |
EN 14374:2004 |
CP |
|
97/176/CE |
Produse
din lemn pentru structuri şi accesorii (1/3): |
Sistem 2+ |
EN
14081-1+A1:2011 |
CPF |
|
97/176/CE |
Produse
lamelate încleiate pentru structuri şi alte produse din lemn încleiat
(2/3): |
Sistem 1 |
EN
14080:2005 |
CP |
|
97/176/CE |
Produse
lamelate încleiate pentru structuri şi alte produse din lemn încleiat
(2/3): |
Sistem 1 |
EN 14080:2005 |
CP |
|
97/462/CE |
Panouri
pe baza de lemn (1/2): |
Sistem 1 |
EN 13986:2004 |
CP |
|
97/462/CE |
Panouri
pe baza de lemn (1/2): |
Sistem 2+ |
EN 13986:2004 |
CPF |
|
97/462/CE |
Panouri
pe baza de lemn (2/2): |
Sistem 1 |
EN 13986:2004 |
CP |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 1+ |
EN
413-1:2004 |
CP |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 2 |
EN 459-1:2010 |
CPF |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 1+ |
EN
14647:2005 |
CP |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 1+ |
EN
14216:2004 |
CP |
|
97/555/CE |
Cimenturi,
varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): |
Sistem 1+ |
EN
197-1:2000 |
CP |
|
97/740/CE |
Produse
de baza şi auxiliare pentru zidărie (1/3): |
Sistem 2+ |
EN 998-2:2010 |
CPF |
|
97/740/CE |
Produse
de baza şi auxiliare pentru zidărie (1/3): |
Sistem 2+ |
EN
771-1:2003 |
CPF |
|
97/808/CE |
Pardoseli
(2/2): |
Sistem 1 |
EN
14041:2004 |
CP |
|
97/808/CE |
Pardoseli
(2/2): |
Sistem 1 |
EN
13454-1:2004 |
CP |
|
98/214/CE |
Produse
metalice pentru structuri, inclusiv produse auxiliare (1/4): |
Sistem 2+ |
EN
10025-1:2004 |
CPF |
|
98/214/CE |
Produse
metalice pentru structuri, inclusiv produse auxiliare (3/4): |
Sistem 2+ |
EN 13479:2004 |
CPF |
|
98/214/CE |
Produse
metalice pentru structuri, inclusiv produse auxiliare (4/4): |
Sistem 2+ |
EN 14399-1:2005 |
CPF |
|
98/437/CE |
Finisaje
interioare şi exterioare pentru pereţi şi plafoane (3/5): |
Sistem 1 |
EN
13964:2004 |
CP |
|
98/437/CE |
Finisaje
interioare şi exterioare pentru pereţi şi plafoane (3/5): |
Sistem 1 |
EN 14716:2004 |
CP |
|
98/437/CE |
Finisaje
interioare şi exterioare pentru pereţi şi plafoane (3/5): |
Sistem 1 |
EN 438-7:2005 |
CP |
|
98/437/CE |
Finisaje
interioare şi exterioare pentru pereţi şi plafoane (3/5): |
Sistem 1 |
EN
14915:2006 |
CP |
|
98/598/CE |
Agregate
minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate
(2/2): |
Sistem 2+ |
EN
12620:2002+A1:2008 |
CPF |
|
98/601/CE |
Produse
pentru construcţia drumurilor (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
13108-1:2006 |
CPF |
|
98/601/CE |
Produse
pentru construcţia drumurilor (1/2): |
Sistem 1 |
EN
13108-1:2006 |
CP |
|
98/601/CE |
Produse
pentru construcţia drumurilor (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
12271:2006 |
CPF |
|
98/601/CE |
Produse
pentru construcţia drumurilor (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
12591:2009 |
CPF |
|
99/91/CE |
Produse
pentru izolare termică (2/2): |
Sistem 1 |
EN
13162:2008 |
CP |
|
99/93/CE |
Uşi,
ferestre, obloane, jaluzele, porţi şi feronerie aferenta (1/1): |
Sistem 1 |
EN 14351+A1:2010 |
CP |
|
99/94/CE |
Produse
prefabricate din beton normal/uşor/celular autoclavizat (1/1): |
Sistem 2+ |
EN
1168:2005+A2:2009 |
CPF |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
12878:2005 |
CPF |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
934-2:2009 |
CPF |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 1+ |
EN
13263-1+A1:2009 |
CP |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 1 |
EN
14889-1:2006 |
CP |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (2/2): |
Sistem 1 |
EN
1504-2:2004 |
CP |
|
99/469/CE |
Produse
aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2): |
Sistem 2+ |
EN
1504-2:2004 |
CPF |
|
99/472/CE |
Ţevi,
rezervoare şi produse auxiliare fără contact cu apa destinata
consumului uman (3/5): |
|
|
|
NOTĂ:
CP = funcţia de certificare produs.
CPF = funcţia de certificare control producţie în fabrică.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
privind fuziunea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Smart Kids” din municipiul Bucureşti de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară „Smart Kids” din municipiul Bucureşti
Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, ţinând cont de dispoziţiile
Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu
modificările ulterioare,
luând în considerare prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.936/2012 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, ţinând cont de dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.353/2012*),
având în vedere prevederile art. 232, art. 233 alin. (1), art. 234 şi 235 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
luând în considerare solicitarea Şcolii Primare ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, înregistrată la ARACIP cu nr. 2.812/23 octombrie 2012, privind demararea procedurilor pentru fuziunea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă fuziunea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids”, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Constantin Dobrogeanu Gherea nr. 22A, sectorul 1, de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids”, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Constantin Dobrogeanu Gherea nr. 22A, sectorul 1, persoane juridice de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ.
Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, autorizată potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.353/2012 pentru nivelul de învăţământ ”primar”, preia toate drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, acreditată potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.936/2012 pentru nivelul de învăţământ ”preşcolar”.
Art. 3. - (1) Patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti este preluat de unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, pe bază de protocol de predare-primire
(2) În cazul desfiinţării unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, patrimoniul acestei unităţi de învăţământ revine fondatorilor.
Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti este preluat de unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară ”Smart Kids” din municipiul Bucureşti, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. 5. - Unităţile de învăţământ preuniversitar particular menţionate la art. 1, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 6. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Bucureşti, 13 noiembrie 2012.
Nr. 6.223.
*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.353/2012 nu a fost publicat în Monitorul Oficial a l României, Partea I
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII
pentru modificarea şi completarea unor reglementări privind condiţiile şi procedura de desemnare, precum şi desemnarea furnizorilor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale
Având în vedere Ordinul ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei nr. 225/2003 pentru aprobarea Documentului de politică şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (2) lit. d), ale art. 10 alin. (2) pct. 25 şi 26, ale art. 11 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) şi ale art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.
Art. I. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3.442/2007 privind condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 28 decembrie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 1. - (1) Prezenta decizie reglementează condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de servicii poştale ca furnizori de serviciu universal, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 2 lit. q) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002, precum şi modalităţile de finanţare a costului net determinat de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal
(2) În cuprinsul prezentei decizii sunt aplicabile definiţiile relevante prevăzute la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 şi la pct. 1.1 din anexa nr. 1 la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 2.858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poştale, cu modificările şi completările ulterioare.”
2. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) În cazuri bine justificate, ANCOM poate dispune prelungirea cu cel mult 1 an a perioadei pentru care a fost desemnat furnizorul de serviciu universal.”
3. După capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul IV1 ”Mecanismul de finanţare a obligaţiilor de serviciu universal”, care conţine articolele 121-127, cu următorul cuprins:
„CAPITOLUL IV1
Mecanismul de finanţare a obligaţiilor de serviciu universal
Art. 121. - (1) Dacă, în urma calculării de către furnizorul de serviciu universal a costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, ANCOM constată că furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal constituie o sarcină injustă pentru furnizorul de serviciu universal, autoritatea de reglementare va decide, la cererea acestuia, compensarea costului net determinat de furnizarea serviciilor pentru care a fost desemnat
(2) Costul net al obligaţiilor de serviciu universal se calculează ca diferenţă dintre costul net suportat de furnizorul de serviciu universal ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu universal şi costul net al aceluiaşi furnizor de servicii poştale, în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea fără a avea obligaţiile de serviciu universal
(3) Calculul costului net va lua în considerare toţi factorii relevanţi, inclusiv beneficiile intangibile şi avantajele comerciale de care furnizorul de servicii poştale se bucură ca urmare a desemnării ca furnizor de serviciu universal, existenţa unei marje rezonabile de profit şi stimularea eficienţei costurilor
(4) Determinarea costului net se bazează pe următoarele:
a) elementele serviciilor din sfera serviciului universal care pot fi furnizate doar în pierdere sau în afara condiţiilor comerciale normale;
b) costurile determinate de anumiţi utilizatori sau grupuri de utilizatori cărora, având în vedere costurile de furnizare ale unui anumit serviciu, veniturile generate şi tarifele practicate de furnizorul de serviciu universal, nu le poate fi asigurat accesul la serviciile din sfera serviciului universal decât în pierdere sau în alte condiţii decât practicile comerciale normale
(5) Furnizorul de serviciu universal calculează costul net aferent furnizării serviciilor din sfera serviciului universal conform unei metodologii stabilite prin decizia preşedintelui ANCOM
(6) Cererea prevăzută la alin. (1) se transmite anual, până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar ulterior celui pentru care se solicită compensarea, împreună cu situaţia privind costurile, veniturile şi capitalul angajat aferente furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, în condiţiile stabilite de ANCOM
(7) ANCOM decide cu privire la compensarea costului net şi, dacă este cazul, cu privire la suma ce urmează a fi compensată, în termen de 45 de zile de la primirea unei cereri în condiţiile prezentului articol.
Art. 122. - (1) Compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal se poate face din:
a) resursele financiare provenite din contribuţiile furnizorilor de servicii poştale autorizaţi conform procedurii de autorizare generală pentru furnizarea de servicii din sfera serviciului universal sau de servicii care pot fi considerate ca substituibile acestora;
b) resursele financiare provenite din contribuţiile utilizatorilor serviciilor poştale, prin intermediul unei taxe aplicate serviciilor poştale pe care aceştia le utilizează
(2) Fondul de serviciu universal poate fi constituit prin implementarea uneia dintre variantele prevăzute la alin. (1), fiind administrat de ANCOM şi evidenţiat în mod distinct în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli al autorităţii
(3) Modalitatea de aplicare a dispoziţiilor alin. (2) va fi stabilită prin decizie a preşedintelui ANCOM, avându-se în vedere cuantumul necesarului de finanţare a serviciului universal
(4) În cazul în care vor fi desemnaţi 2 sau mai mulţi furnizori de serviciu universal, necesarul total de finanţare a serviciului universal se stabileşte anual prin însumarea sumelor ce urmează a fi compensate pentru toţi furnizorii de serviciu universal, calculate conform dispoziţiilor prezentei decizii.
Art. 123. - (1) Pentru finanţarea serviciului universal prin modalitatea prevăzută la art. 122 alin. (1) lit. a), ANCOM va percepe de la furnizorii de servicii poştale, autorizaţi conform procedurii de autorizare generală pentru furnizarea de servicii din sfera serviciului universal sau de servicii care pot fi considerate ca substituibile acestor, cu o cifră de afaceri mai mare ori egală cu echivalentul în lei a 100.000 de euro, înregistrată în anul pentru care se face compensarea costului net, o contribuţie proporţională cu veniturile provenite din furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal sau a serviciilor care pot fi considerate ca substituibile acestora
(2) Substituibilitatea altor servicii poştale cu serviciile din sfera serviciului universal se analizează ţinând cont, în principal, de tarifele acestor servicii, precum şi de gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorilor
(3) Persoanele obligate la plata contribuţiei prevăzute la alin. (1) sunt cele care au calitatea de furnizor de servicii poştale la data de 31 decembrie a anului pentru care se datorează contribuţia
(4) Echivalentul în lei al cifrei de afaceri prevăzute la alin. (1) se calculează la cursul de schimb valutar mediu al perioadei în care a fost realizată cifra de afaceri, determinat pe baza cursului de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României
(5) În vederea determinării cuantumului contribuţiilor individuale, ANCOM va utiliza informaţiile privind veniturile obţinute din «Declaraţia privind veniturile obţinute din activităţi de furnizare de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori de servicii poştale» depusă de fiecare furnizor conform prevederilor Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 2.892/2007 privind procedura de determinare a anumitor obligaţii financiare ale furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi ale furnizorilor de servicii poştale către Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
(6) În situaţia în care furnizorii prevăzuţi la alin. (1) nu transmit declaraţia prevăzută la alin. (5), la determinarea cuantumului contribuţiilor individuale se va lua în calcul întreaga cifră de afaceri a acestora
(7) Cuantumul contribuţiei pe care este obligat să o plătească furnizorul de serviciu universal este calculat ca fiind diferenţa pozitivă dintre contravaloarea contribuţiei care îi revine în conformitate cu alin. (1) şi contravaloarea sumei care urmează să fie compensată aferentă aceleiaşi perioade şi calculată potrivit prezentei decizii. Dacă valoarea sumei care urmează să fie compensată este mai mare decât sau cel puţin egală cu cuantumul contribuţiei care îi revine furnizorului de serviciu universal în conformitate cu alin. (1), furnizorul de serviciu universal va fi exceptat de la plata acestei contribuţii, contravaloarea sumei care urmează a fi compensată fiind diminuată cu valoarea contribuţiei datorată de furnizorul de serviciu universal.
Art. 124. - (1) Cuantumul contribuţiilor individuale datorate de furnizorii prevăzuţi la art. 122 alin. (1) lit. a) se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCOM în termen de 90 de zile de la data stabilirii costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal
(2) Plata contribuţiei se efectuează în termen de 45 de zile de la comunicarea deciziei prevăzute la alin. (1).
Art. 125. - În vederea finanţării serviciului universal prin modalitatea prevăzută la art. 122 alin. (1) lit. b), ANCOM stabileşte, prin decizie a preşedintelui ANCOM, cuantumul taxei, precum şi condiţiile care trebuie respectate de către furnizorii de servicii poştale în scopul aplicării acestei taxe, în termen de 90de zile de la stabilirea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal.
Art. 126. - În vederea identificării veniturilor rezultate exclusiv din taxa percepută în condiţiile art. 125, furnizorii de servicii poştale sunt obligaţi să evidenţieze veniturile astfel obţinute în mod distinct, în cadrul situaţiilor financiare statutare.
Art. 127. - ANCOM virează furnizorilor de serviciu universal sumele colectate potrivit prezentului capitol în vederea compensării costului net al furnizării serviciilor incluse în sfera serviciului universal pentru care au fost desemnaţi, în termen de 15 zile de la data colectării contribuţiilor.”
Art. II. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 293/2009 privind desemnarea furnizorului de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: ”
Art. 1. - (1) Prin prezenta decizie, Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Dacia nr. 140, sectorul 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cod unic de înregistrare 427410, denumită în continuare CNPR, este desemnată, până la data de 31 decembrie 2013, ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, astfel cum acesta este definit la art. 2 lit. q) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa privind serviciile poştale, pentru serviciile din sfera serviciului universal prevăzute la alin. (2).”
2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: ”
Art. 2. - În cuprinsul prezentei decizii sunt aplicabile definiţiile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa privind serviciile poştale şi la pct. 1.1 din anexa nr. 1 la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 2.858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poştale, cu modificările şi completările ulterioare.”
3. La articolul 4, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„f) dreptul exclusiv de a presta, până la data de 31 decembrie 2012, serviciile rezervate stabilite de ANCOM;”.
4. La articolul 4, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
„g) dreptul de a solicita compensarea costului net aferent furnizării, după data de 1 ianuarie 2013, a serviciilor din sfera serviciului universal prevăzute la art. 1 alin. (2).”
5. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:
„Art. 51. - (1) După încetarea dreptului exclusiv prevăzut la art. 5, CNPR poate solicita, după încheierea exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2013, compensarea costului net aferent furnizării serviciilor din sfera serviciului universal prevăzute la art. 1 alin. (2)
(2) Calculul costului net se realizează conform prevederilor Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei nr. 3.442/2007 privind condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, precum şi conform metodologiei de calcul prevăzute în anexă.
(3) Cererea pentru compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal se transmite până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar ulterior celui pentru care se solicită compensarea, împreună cu situaţia privind costurile, veniturile şi capitalul angajat aferente furnizării serviciilor din sfera serviciului universal din care să reiasă valoarea costului net.
(4) Situaţia prevăzută la alin. (3) va fi certificată de un auditor independent, într-un raport de constatări faptice, pe cheltuiala furnizorului de serviciu universal, adresat atât acţionarilor furnizorului desemnat, cât şi ANCOM.
(5) Raportul auditorului menţionat la alin. (4) va indica dacă situaţia prevăzută la alin. (3) reflectă, în toate aspectele materiale, informaţiile din documentele contabile şi situaţiile financiare relevante ale furnizorului de serviciu universal, precum şi dacă procedurile de colectare şi prelucrare a informaţiilor contabile respectă principiile şi criteriile de calcul şi evidenţa separată a costurilor, veniturilor şi capitalului angajat, stabilite de ANCOM, în conformitate cu Standardul internaţional privind serviciile conexe 4400 al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), «Angajamente pentru realizarea procedurilor convenite privind informaţiile financiare».”
6. La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, CNPR are obligaţia de a realiza, în cadrul sistemului prevăzut la alin. (1), separarea activităţilor din afara sferei serviciului universal de cele aflate în sfera serviciului universal, precum şi separarea serviciilor rezervate de cele nerezervate.”
7. La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013, CNPR are obligaţia de a realiza, în cadrul sistemului prevăzut la alin. (1), separarea activităţilor din afara sferei serviciului universal de cele aflate în sfera serviciului universal.”
8. La articolul 21, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
„(41) Pentru exerciţiul financiar aferent anului 2013, CNPR va realiza şi va transmite ANCOM situaţiile financiare separate până la data de 1 iulie 2014, cu respectarea condiţiilor de auditare şi întocmire a evidenţelor contabile separate stabilite de autoritatea de reglementare.”
9. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:
„Art. 241. - Anexa face parte integrantă din prezenta decizie.”
10. După articolul 25 se introduce o anexă, al cărei conţinut este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. III. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării, cu excepţia prevederilor art. I pct. 3 şi art. II pct. 5, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2013.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,
Marius Cătălin Marinescu
Bucureşti, 3 decembrie 2012.
Nr. 975.
ANEXA
Calculul costului net al furnizării serviciului universal
Costul net al obligaţiilor de serviciu universal se calculează ca diferenţă dintre costul net suportat de Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., denumită în continuare CNPR, ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu universal (Scenariul de bază) şi costul net al CNPR, în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea fără a avea obligaţiile de serviciu universal (Scenariul alternativ).
Scenariul de bază reflectă condiţiile de operare şi costurile înregistrate în cazul în care sunt furnizate serviciile din sfera serviciului universal ca urmare a obligaţiei legale de furnizare a acestora.
Scenariul alternativ reprezintă o simulare a condiţiilor de operare şi a costurilor care ar fi înregistrate în situaţia în care nu ar exista obligaţia de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal.
Premisele care vor sta la baza elaborării scenariului alternativ vor fi justificate astfel încât să se asigure că acesta ar putea fi pus în practică de către un furnizor şi că toate ipotezele şi calculele care stau la baza acestuia pot fi justificate în mod raţional.
Costul net aferent furnizării serviciilor din sfera serviciului universal se determină pe baza următoarei formule:
NC = NSZ
+ 
+ 
+
NPT + NR – TV + profit
unde:
- NSZ reprezintă costurile înregistrate cu furnizarea serviciilor oferite cu titlu gratuit, dacă este cazul. În situaţia în care furnizorul de serviciu universal desemnat nu are o astfel de obligaţie legală sau, prin lege ori prin convenţii internaţionale, toţi furnizorii au obligaţia să furnizeze anumite servicii cu titlu gratuit, acest parametru va fi eliminat.
- Nppi reprezintă diferenţa (de profit sau pierdere) rezultată din activitatea de colectare a trimiterilor poştale care fac obiectul obligaţiei de serviciu universal, de la unitatea poştală şi pe care furnizorul de serviciu universal nu ar fi deservit-o în lipsa obligaţiilor de serviciu universal, din motive de neprofitabilitate. O unitate poştală este considerată a fi neprofitabilă dacă furnizarea serviciilor prin intermediul acesteia a generat o pierdere, adică în cazul în care Cu > Vu, unde Cu este costul unităţii poştale, iar Vu este venitul aferent aceleiaşi unităţi.
Se presupune că în lipsa obligaţiilor de serviciu universal furnizorul nu ar menţine în stare de funcţionare unităţile poştale neprofitabile şi o parte din trimiterile poştale colectate la aceste unităţi, precum şi veniturile şi costurile aferente ar fi preluate de către alte unităţi.
Diferenţa de profit sau pierdere rezultată din activitatea de colectare este dată de suma diferenţelor de venituri sau cheltuieli produse de fiecare unitate poştală care rezultă din tranziţia activităţilor de colectare de la unităţile neprofitabile la cele profitabile.
Pentru evaluarea profitabilităţii unei unităţi poştale va fi utilizat costul total al unităţii poştale.
- Ndpi reprezintă diferenţa (de profit sau pierdere) rezultată din activitatea de livrare a trimiterilor poştale care fac obiectul obligaţiei de serviciu universal de la unitatea poştală i pe care furnizorul de serviciu universal nu ar fi deservit-o în lipsa obligaţiilor de serviciu universal din motive de neprofitabilitate. Costurile astfel înregistrate se datorează modificării condiţiilor de livrare impuse prin decizia de desemnare ca furnizor de serviciu universal comparativ cu costurile înregistrate în aceleaşi unităţi poştale, pentru desfăşurarea aceloraşi activităţi în lipsa obligaţiilor de serviciu universal.
Se presupune că furnizorul de serviciu universal nu ar deservi zonele de livrare cu un volum redus de trimiteri sau le-ar deservi cu o frecvenţă mai mică, în alte condiţii şi la o calitate diferită.
Diferenţa de profit sau pierdere rezultată din activitatea de livrare este dată de suma diferenţelor de cost pe fiecare unitate poştală, care este rezultatul modificării modalităţii de livrare în zonele de livrare şi de reducere a veniturilor ca urmare a modificării sistemului de livrare care exclude furnizarea serviciilor în zonele neprofitabile.
- NPT reprezintă costurile aferente sortării şi transportului trimiterilor poştale pe care furnizorul de serviciu universal nu le-ar înregistra ca urmare a modificării reţelei poştale şi a modalităţii de livrare utilizate dacă nu ar avea obligaţia de serviciu universal.
- NR reprezintă alte costuri pe care furnizorul de serviciu universal le înregistrează ca urmare a furnizării serviciilor din sfera serviciului universal.
- TV reprezintă beneficiile obţinute de către furnizor ca urmare a deţinerii calităţii de furnizor de serviciu universal. Principalele tipuri de beneficii care trebuie avute în vedere sunt:
- beneficii legate de regimul de taxare aplicabil (de exemplu, scutirea de la plata TVA);
- mărcile comerciale - furnizorul de serviciu universal desemnat beneficiază de recunoaşterea şi popularizarea brandului. Beneficiul se poate determina, de exemplu, prin estimarea economiilor cu cheltuielile de marketing care sunt astfel evitate. Pentru estimarea valorii totale a mărcii comerciale poate fi utilizată o comparaţie cu costul unor mărci similare şi apoi alocată proporţia aferentă serviciului universal;
- efectul de marketing - oficiile poştale, vehiculele şi uniformele lucrătorilor poştali reprezintă spaţiu publicitar care poate fi utilizat de către furnizorul de serviciu universal pentru promovarea brandului şi serviciilor proprii sau care poate fi închiriat către terţi. Efectul de marketing va fi determinat proporţional cu serviciul universal;
- economiile de scară şi puterea de negociere cu furnizorii;
- alte beneficii tangibile şi intangibile (de exemplu, ubicuitatea). - Profit reprezintă rata rezonabilă de rentabilitate aferentă furnizării serviciilor din sfera serviciului universal. Pentru calculul costului net, CNPR va utiliza şi va transmite către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, în scopul verificării acestuia, următoarele informaţii:
- numărul de unităţi poştale pe care CNPR le-ar opera în lipsa obligaţiilor de serviciu universal;
- lista unităţilor poştale, a zonelor şi utilizatorilor neprofitabili pe care CNPR nu i-ar deservi în absenţa obligaţiei de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal. La stabilirea unităţilor poştale, a zonelor şi utilizatorilor neprofitabili se va avea în vedere eficienţa costurilor (de exemplu, pierderile datorate ineficienţei de operare într-o zonă aglomerată sau valorile excesive înregistrate de anumite categorii de costuri nu vor fi considerate costuri datorate serviciului universal). De asemenea, cheltuielile aferente categoriilor de utilizatori asociaţi serviciilor neprofitabile, dar care nu sunt furnizate ca urmare a obligaţiei de serviciu universal, nu vor fi luate în calcul pentru determinarea costului net;
- unităţile poştale şi/sau modalităţile alternative de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal pentru zonele şi unităţile pe care nu le-ar deservi în absenţa obligaţiei de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal;
- unităţile poştale alternative pentru serviciile comerciale furnizate la ghişeu pentru activitatea de colectare pentru zonele şi unităţile pe care nu le-ar deservi în absenţa obligaţiei de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal;
- unităţile poştale şi/sau modalităţile alternative de livrare a serviciilor din afara sferei serviciului universal (de exemplu, pensii) pentru zonele pe care nu le-ar deservi în absenţa obligaţiei de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal;
- o metodă alternativă de livrare a serviciilor din sfera serviciului universal (în special trimiteri de corespondenţă înregistrată şi cu valoare adăugată şi colete), cu precizarea distanţei maxime până la locul unde va fi depozitată corespondenţa în loc să fie livrată destinatarului;
- organizarea sistemului de livrare modificat, cu calculul impactului acestor modificări asupra costului, în absenţa obligaţiei de furnizare a serviciilor din sfera serviciului universal. Acestea trebuie să ofere detalii asupra unor elemente precum: prioritatea, timpul de livrare, distanţa de la cel mai îndepărtat punct de colectare la unitatea poştală, zonele deservite prin autovehicule etc.;
- lista zonelor în care livrarea s-ar realiza în afara termenelor stabilite prin prezenta decizie. Trebuie realizate o descriere a numărului zonelor de livrare, a modului de organizare a operaţiunilor de livrare şi un calcul al impactului financiar;
- volumul serviciilor speciale furnizate cu titlu gratuit ca parte a serviciului universal (de exemplu, ecograme) şi costurile asociate;
- lista unităţilor poştale neprofitabile datorită furnizării serviciilor din sfera serviciului universal şi lista unităţilor poştale operaţionale, cu menţionarea următoarelor elemente:
- informaţii despre costurile şi veniturile unităţilor poştale neprofitabile, conform tabelului 1;
- date privind schimbările de costuri şi venituri anticipate aferente unităţilor poştale în care este menţinută operarea, conform tabelului 2. Acestea vor include în principal modificări ale costurilor cu materialele, energia, personalul etc. Evaluările trebuie să se bazeze pe resurse rezonabile, precum date care provin din sistemul de evidenţă contabilă, date din eşantionare, impactul financiar observat istoric în situaţii similare, chestionare, studii de piaţă etc.;
- situaţia costurilor aferente unităţilor poştale neprofitabile pe categorii, în conformitate cu tabelul 3;
- situaţia privind majorarea costurilor aferente unităţilor poştale operaţionale pe categorii, în conformitate cu tabelul 4;
- date privind volumul de trimiteri şi numărul de operaţiuni efectuate de unităţile poştale neprofitabile, în conformitate cu tabelul 5;
- caracteristicile unităţilor poştale neprofitabile, conform tabelului 6
- date privind zonele de livrare neprofitabile, conform tabelului 7;
- date care să permită estimarea beneficiilor tangibile şi intangibile, conform tabelului 8;
- informaţii privind costul serviciilor furnizate cu titlu gratuit, conform tabelului 9.
Tabelul 1 - Costurile şi veniturile aferente unităţilor poştale neprofitabile
|
Codul poştal |
Unitatea poştală |
Venituri |
Costuri |
Costuri directe înregistrate în zona deservită de unitatea poştală |
Costuri indirecte înregistrate în zona deservită de unitatea poştală |
|||||||||||||||
|
Scrisori şi colete |
Mandate poştale |
Încasare facturi |
Servicii financiare |
Pensii |
Venituri din vânzarea mărfurilor |
Alte venituri |
Venituri totale |
Cheltuieli cu materialele |
Cheltuieli cu utilităţile |
Costul bunurilor vândute |
Cheltuieli cu chiriile |
Cheltuieli cu oficianţii |
Cheltuieli cu factorii poştali |
Amortizare şi depreciere |
Alte costuri |
Costuri totale |
||||
|
|
Unitatea poştală i |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
|
|
|
|
|
A |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 2 - Costurile şi veniturile transferate de la unităţile poştale neprofitabile (i) la unităţile poştale operaţionale (k) la nivel de unităţi*
|
Codul poştal |
Unitatea poştală |
Unitatea poştală operaţionala |
Tipurile de venituri/ costuri (neprofitabile i/ operaţionale k) |
Rândul
k - Veniturile transferate unităţilor poştale operaţionale |
Rândul
k - Majorarea costurilor unităţilor poştale operaţionale |
|||||||||||||||
|
Trimiteri de corespondenţă şi colete |
Plaţi poştale |
Încasare facturi |
Servicii bancare |
Pensii |
Venituri din vânzarea mărfurilor |
Alte venituri |
Venituri totale |
Cheltuieli cu materialele |
Cheltuieli cu utilităţile |
Costul bunurilor vândute |
Cheltuieli cu chiriile |
Cheltuieli cu oficianţii |
Cheltuieli cu factorii poştali |
Amortizare şi depreciere |
Alte costuri |
Costuri totale |
||||
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea |
Unitatea |
i/k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total i |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total k |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*Datele din acest tabel trebuie sa furnizeze informaţii privind legătura dintre fiecare unitate poştală neprofitabilă şi unitatea poştală operaţională corespondentă căreia i se atribuie costurile şi veniturile.
Tabelul 3 - Costurile unităţilor poştale neprofitabile pe categorii
|
Tipul de activitate |
Costurile
unităţilor poştale neprofitabile |
||||||||
|
Cheltuieli cu materialele |
Cheltuieli cu utilităţile |
Costul bunurilor vândute |
Cheltuieli cu chiriile |
Cheltuieli cu oficianţii |
Cheltuieli cu factorii poştali |
Amortizare şi depreciere |
Alte costuri |
Costuri totale |
|
|
Colectare |
|
|
|
|
|
|
|
|
D |
|
Livrare |
|
|
|
|
|
|
|
|
E |
|
Sortare şi transport |
|
|
|
|
|
|
|
|
F |
|
Cheltuieli indirecte |
|
|
|
|
|
|
|
|
G |
|
TOTAL: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 4 - Majorarea costurilor unităţilor poştale operaţionale pe categorii
|
Tipul de activitate |
Majorarea
costurilor unităţilor poştale operaţionale |
||||||||
|
Cheltuieli cu materialele |
Cheltuieli cu utilităţile |
Costul bunurilor vândute |
Cheltuieli cu chiriile |
Cheltuieli cu oficianţii |
Cheltuieli cu factorii poştali |
Amortizare şi depreciere |
Alte costuri |
Costuri totale |
|
|
Colectare |
|
|
|
|
|
|
|
|
H |
|
Livrare |
|
|
|
|
|
|
|
|
I |
|
Sortare şi transport |
|
|
|
|
|
|
|
|
J |
|
Cheltuieli indirecte |
|
|
|
|
|
|
|
|
K |
|
TOTAL: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 5 - Volumul trimiterilor colectate şi livrate şi operaţiunile desfăşurate în oficiile poştale neprofitabile
|
Date privind unităţile poştale |
Numărul de trimiteri colectate |
Numărul de trimiteri livrate |
Operaţiuni pe baza de contract - număr de bucăti |
|||||||||||||||
|
Trimiteri de corespondenţă, serviciu standard |
Publicitate adresată |
Trimiteri de corespondenţă recomandate şi cu valoare declarată, livrare de acte de procedură |
Colete cu valoare declarată şi colete fără valoare declarată |
Alte trimiteri preluate |
Trimiteri de corespondenţă, serviciu standard |
Publicitate adresată |
Trimiteri de corespondenţă înregistrată şi cu valoare declarată, livrare specială |
Colete cu valoare declarată şi colete fără valoare declarată |
Trimiteri periodice, livrare ziare |
Publicitate neadresată |
Trimiteri expres şi alte trimiteri |
Pensii şi beneficii plătite la ghişeu |
Pensii plătite de factorii poştali |
Facturi încasate la ghişeu |
Facturi încasate de factorul poştal |
Servicii bancare/ financiare |
||
|
Codul poştal |
Unitatea poştală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală i |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 6 - Caracteristicile unităţilor poştale neprofitabile
|
Codul poştal |
Unitatea poştală şi zona de livrare aferentă |
Tipul unităţii poştale: colectare (C)/livrare (L) |
Clădirea în care funcţionează unitatea poştală: proprie (P) /închiriata (I) |
Programul de lucru cu publicul - numărul de ore pe săptămână |
Distanţa de la cel mai îndepărtat punct de colectare la unitatea poştală (km) |
Numărul localităţilor deservite |
Numărul zonelor de livrare |
Numărul cutiilor poştale externe, din care: numărul cutiilor deservite de autovehicule |
Numărul adreselor de livrare |
Numărul de lucrători poştali |
Numărul de oficianţi |
Numărul de factori poştali |
Unitatea poştală care preia zona aferenta în scenariul alternativ |
Orarul de sosire a curselor poştale - scenariul de baza |
Orarul de sosire a curselor poştale - scenariul alternativ |
|
|
Unitatea poştală i |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitatea poştală n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 7 - Informaţii privind livrarea produselor şi serviciilor poştale în zonele neprofitabile
|
Codul poştal al unităţii poştale de care aparţine zona neprofitabilă |
Zona de livrare |
Tipul zonei de livrare (nedeservită/ servită cu frecvenţă redusă) |
Zona de livrare (km) |
Numărul adreselor de livrare |
Numărul de trimiteri din sfera serviciului universal |
Numărul de produse şi servicii furnizate comercial |
Numărul de trimiteri acceptate de factorii poştali |
Utilizarea timpului de lucru (%) |
Evaluarea numărului de posturi necesar |
||||||||||
|
Trimiteri de corespondenţă distribuite publicitate, imprimate |
Trimiteri de corespondenţă recomandate şi cu valoare declarată |
Colete cu valoare declarata şi coleta fără valoare declarată |
Livrare publicitate |
Trimiteri poştale în afara serviciului universal |
Distribuire pensii |
Livrare de presa |
Vânzare de mărfuri |
Trimiteri de corespondenţă |
Trimiteri înregistrate |
Sarcini efectuate |
Activităţi alocate serviciului universal |
Activităţi alocate serviciilor comerciale |
Alte operaţiuni |
||||||
|
|
Zona i |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Zona n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SUMA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Timpul necesar pentru colectarea/acceptarea trimiterilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
Tabelul 8 - Cuantificarea beneficiilor
|
|
Beneficii |
Total beneficii |
||||
|
1. |
2. |
3. |
4. |
5. |
||
|
Beneficii datorate sistemului de taxare |
Mărci comerciale |
Efect de marketing |
Economii de scară şi puterea de negociere cu furnizorii |
Alte beneficii tangibile şi intangibile |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
|
|
|
Tabelul 9 - Costurile serviciilor furnizate cu titlu gratuit
|
|
Volumul serviciilor furnizate cu titlu gratuit |
Costurile aferente serviciilor furnizate cu titlu gratuit |
Total cost per serviciu |
|
Serviciul 1 |
|
|
|
|
Serviciul 2 |
|
|
|
|
Serviciul 3 |
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
... |
|
|
|
|
Serviciul n |
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
INDICAŢII
privind utilizarea informaţiilor necesare în scopul identificării
valorilor aferente parametrilor incluşi în formula de calcul al costului
net
În vederea determinării parametrului Nppi se efectuează următoarele calcule:
- costurile de colectare ale unităţilor poştale neprofitabile (D din tabelul 3) se diminuează cu valoarea aferentă majorării costurilor de colectare ale unităţilor operaţionale (H din tabelul 4);
- se adăuga veniturile transferate de unităţile poştale neprofitabile către unităţile operaţionale (C din tabelul 2) diminuate cu veniturile unităţilor poştale neprofitabile (A din tabelul 1).
Parametrul Ndpi se calculează ca diferenţă între costurile de livrare aferente unităţilor poştale neprofitabile (E din tabelul 3) şi valoarea cu care se majorează costurile de livrare ale unităţilor poştale operaţionale în urma transferului de la unităţile neprofitabile (I din tabelul 4).
Parametrul NPT se calculează ca diferenţa între costurile de sortare şi transport aferente unităţilor poştale neprofitabile (F din tabelul 3) şi valoarea cu care se majorează costurile de sortare şi transport aferente unităţilor poştale operaţionale în urma transferului de la unităţile neprofitabile (J din tabelul 4).
Parametrul NR se calculează ca diferenţă între cheltuielile generale aferente unităţilor poştale neprofitabile (G din tabelul 3) şi valoarea cu care se majorează cheltuielile generale aferente unităţilor poştale operaţionale în urma transferului de la unităţile neprofitabile (K din tabelul 4).
Ca regulă generala, nu pot fi transferate mai multe costuri sau mai multe venituri de la o unitate neprofitabilă la o unitate operaţională decât costurile/veniturile totale ale unităţii respective.