MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 623/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 623         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 30 august 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 695 din 28 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

20. - Ordonanţă privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii

 

21. - Ordonanţă pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

 

868. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.241. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor privind numirea reprezentanţilor părţii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 695

din 28 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, excepţie ridicată de Ioan Cozma în Dosarul nr. 907/36/2011 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 539D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere prin care solicită admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinseci, că prin prevederile legale criticate nu este afectat dreptul de proprietate în substanţa sa, astfel încât nu se poate afirma că s-au încălcat prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinseci, se arată că ele vizează, în realitate, modificarea normei legale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 11 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 907/36/2011, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale.

Excepţia a fost invocată de Ioan Cozma într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui cereri prin care s-a solicitat să se constate că Guvernul a emis un act normativ abuziv care îi aduce prejudicii proprietăţii private, precum şi obligarea pârâtului la intrarea în legalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a fost emisă fără respectarea dispoziţiilor constituţionale privind delegarea legislativă. De asemenea, se mai arată că prin impozitarea dobânzii nominale acordate de bancă la depuneri cu 16% calificând-o ca un câştig, se aduce atingere dreptului de proprietate prin faptul că nu se ţine cont de rata inflaţiei. În opinia autorului excepţiei, poate fi impozitată numai partea din dobândă real-pozitivă, care poate fi considerată câştig. Mai mult, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, se încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, care interzic afectarea drepturilor fundamentale, cum este dreptul de proprietate.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, Avocatul Poporului consideră că măsurile prevăzute sunt justificate de necesitatea realizării unui echilibru bugetar, care este afectat de criza economică şi financiară. În opinia sa, actul normativ criticat este în deplină concordanţă cu prevederile art. 139 alin. (1) din Constituţie, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, modalităţile de plată, precum şi cuantumul acestora.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale. Din analiza susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia constituie prevederile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, precum şi prevederile ordonanţei de urgenţă în ansamblul său.

Textele legale criticate punctual au următorul conţinut: „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]

22. La articolul 67, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont»

23. La articolul 67, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul  cuprins:

«(2) Veniturile sub formă de dobânzi realizate începând cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cofă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv ia momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile.»„

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi, art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

I. Relativ la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea constată că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. În acest sens, se constată că a existat o situaţie extraordinară ce a determinat adoptarea unui astfel de act normativ, precum şi faptul că Guvernul a motivat urgenţa în cuprinsul acestuia. Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în condiţiile manifestării unei crize economice acute, pentru realizarea unui echilibru între nivelul veniturilor şi cel al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice. Pe de altă parte, Curtea nu poate reţine afectarea vreunui drept, în sensul prevăzut de art. 115 alin. (6) din Constituţie.

II. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că măsurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă nu sunt de natură să încalce dispoziţiile constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi nici pe cele ale art. 53, având în vedere că prin acestea se prevăd doar condiţiile exerciţiului acestui drept, în deplin acord cu prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni (Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994). Aşadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale.

În cazul de faţă, legiuitorul a stabilit clar categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale. De asemenea, faptul că prevederile legale criticate dispun impozitarea cu o cotă fixă, de 16%, a veniturilor din dobânzi nu este de natură să încalce sau să restrângă exerciţiul dreptului de proprietate. Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate ar dori ca acestor venituri să li se aplice o cotă de impozitare care să ţină cont de faptul că sumele respective sunt afectate de inflaţie.

Totodată, Curtea reţine că stabilirea cotelor de impozitare este atributul legiuitorului, care, respectând art. 5B din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, le poate mări sau micşora în funcţie de politica fiscală promovată şi de interesele generale ale societăţii la un moment dat.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, excepţie ridicată de Ioan Cazma în Dosarul nr. 907/36/2011 al Curţii de Apel Constanţa Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

ARTICOLUL 1

Scop

 

Scopul prezentei ordonanţe este diminuarea descărcării deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii în apele naţionale navigabile, în special a descărcărilor ilegale de la navele care utilizează porturile româneşti, prin îmbunătăţirea disponibilităţii şi utilizării instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, în vederea îmbunătăţirii protecţiei mediului marin.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

(1) în înţelesul prezentei ordonanţe, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) Autoritatea Navală Română - autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei, organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii căruia i-au fost delegate competenţe privind coordonarea activităţilor de prevenire şi răspuns la poluare, denumită în continuare ANR,

b) administraţia portuară - entitatea responsabilă cu elaborarea, dezvoltarea şi implementarea planului de gestionare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

c) ambarcaţiune de agrement - orice tip de navă, indiferent de mijlocul de propulsie, destinată activităţilor sportive şi de agrement;

d) deşeuri generate de nave - toate deşeurile, inclusiv apele uzate şi alte reziduuri decât cele ale mărfii, care sunt generate în timpul exploatării navelor şi care se află sub incidenţa prevederilor anexelor I, IV şi V la MARPOL 73/78, precum şi deşeurile asociate mărfii, astfel cum sunt definite în liniile directoare ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) pentru implementarea anexei V la MARPOL 73/78;

e) instalaţii portuare de preluare - orice instalaţie fixă, flotantă sau mobilă care poate servi pentru preluarea deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii;

f) MARPOL 73/78 - Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, împreună cu amendamentele la aceasta, în versiunile lor actualizate şi liniile directoare pentru implementare;

g) navă - orice tip de navă maritimă care operează în mediul marin, inclusiv ambarcaţiunile pe aripi portante, vehiculele pe pernă de aer, ambarcaţiunile submersibile şi plutitoare;

h) navă de pescuit - orice navă echipată şi folosită în scopuri comerciale, pentru prinderea peştelui sau a altor resurse marine vii;

i) port - un loc sau o zonă geografică amenajată şi echipată pentru a permite, în principal, accesul navelor, inclusiv al navelor de pescuit şi al ambarcaţiunilor de agrement;

j) reziduurile mărfii - resturile de marfă din magaziile sau tancurile de marfă, care rămân la finalul operaţiunilor de descărcare şi curăţare, inclusiv surplusurile sau scurgerile de marfă ce pot apărea pe timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare.

(2) Fără a aduce atingere definiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) şi j), deşeurile generate de nave şi reziduurile mărfii sunt considerate deşeuri în sensul Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

 

ARTICOLUL 3

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezenta ordonanţă se aplică:

a) tuturor navelor, inclusiv navelor de pescuit şi ambarcaţiunilor de agrement, indiferent de pavilionul arborat, care fac escală sau operează în unul dintre porturile româneşti, cu excepţia navelor militare, navelor militare auxiliare şi a navelor deţinute ori operate de stat şi care sunt folosite exclusiv în scopuri guvernamentale necomerciale;

b) tuturor porturilor româneşti şi şantierelor navale localizate în acestea. În care în mod normal fac escală navele prevăzute la lit. a).

(2) Navele care sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonanţe şi care sunt prevăzute la alin. (1) lit. a) trebuie să predea deşeurile generate şi reziduurile mărfii în conformitate cu protocoalele încheiate între instituţiile implicate.

 

ARTICOLUL 4

Instalaţii portuare de preluare

 

(1) Administraţiile portuare trebuie să asigure dotarea şi disponibilitatea permanentă a instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, în conformitate cu necesităţile navelor care fac escală în port, fără a produce întârzieri nejustificate acestora.

(2) Pentru instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor, administraţiile portuare sunt obligate să deţină autorizaţie din punctul de vedere al protecţiei mediului emisă în condiţiile legii.

(3) Instalaţiile portuare de preluare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să poată prelua orice tip şi cantitate de deşeuri generate de nave şi de reziduuri ale mărfii de la navele care fac escală în acel port;

b) să asigure necesităţile operaţionale ale utilizatorilor portului, luându-se în considerare mărimea şi locaţia geografică a portului, tipul navelor care fac escală şi exceptările prevăzute la art. 9.

(4) Comandantul unei nave care a avut dificultăţi în predarea deşeurilor trebuie să completeze formularul prevăzut în anexa nr. 3 şi să raporteze ANR deficienţele constatate.

(5) ANR trebuie să verifice şi să analizeze cauzele deficienţelor reclamate de comandantul unei nave şi să transmită autorităţii competente pentru emiterea autorizaţiei de mediu care a aprobat planul de preluare şi gestionare a

deşeurilor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Comisiei Europene, Organizaţiei Maritime Internaţionale şi autorităţii statului de pavilion al navei un raport privind concluzia analizei efectuate.

 

ARTICOLUL 5

Planurile de preluare şi gestionare a deşeurilor

 

(1) în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, fiecare administraţie portuară trebuie să elaboreze şi să implementeze un plan corespunzător de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii, în urma consultării cu părţile interesate, cu respectarea prevederilor art. 4,6, 7,10 şi 12. Cerinţele detaliate pentru elaborarea acestor planuri sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Din motive de eficienţă, planurile prevăzute la alin. (1) pot fi elaborate într-un context naţional, cu condiţia să fie specificate instalaţiile portuare de preluare existente şi cele necesare pentru fiecare port.

(3) Autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului, prin structura sa organizatorică cu competenţe pentru emiterea autorizaţiilor de mediu, evaluează şi aprobă planurile prevăzute la alin. (1), în conformitate cu Strategia naţională de gestionare a deşeurilor, avizate în prealabil de către ANR, monitorizează implementarea acestora prin intermediul activităţii de control pentru conformarea cu planurile şi autorizaţia de mediu existente şi le reaprobă la maximum 3 ani sau atunci când intervin modificări importante în modul de operare al portului.

 

ARTICOLUL 6

Notificarea

 

(1) Comandantul unei nave, alta decât o navă de pescuit sau o ambarcaţiune de agrement autorizată să transporte până la 12 pasageri, având ca destinaţie un port românesc trebuie să completeze formularul prevăzut în anexa nr. 2 cu date exacte şi reale şi să îl transmită ANR şi administraţiei portului:

a) cu cel puţin 24 de ore înainte de sosire, dacă portul de escală este cunoscut;

b) imediat ce portul de escală este cunoscut, dacă această informaţie este disponibilă în mai puţin de 24 de ore înainte de sosire;

c) cel mai târziu până la plecarea navei din portul anterior, dacă durata voiajului este mai mică de 24 de ore.

(2) Comandanţii navelor trebuie să înregistreze în registrul de evidenţă a deşeurilor şi în registrul de evidenţă a hidrocarburilor toate datele, în conformitate cu realitatea, privind tipurile şi cantităţile de deşeuri şi/sau reziduurile mărfii aflate la bord, înaintea sosirii navei în port.

(3) Formularul prevăzut la alin. (1) trebuie păstrat la bord cel puţin până în următorul port de escală şi trebuie pus la dispoziţie autorităţii competente a portului respectiv, la cerere.

 

ARTICOLUL 7

Predarea deşeurilor generate de nave

 

(1) Comandantul unei nave care face escală într-un port românesc trebuie să predea toate deşeurile generate de navă unei instalaţii portuare de preluare, autorizată din punctul de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78, înaintea părăsirii portului. Operatorii instalaţiilor portuare de preluare trebuie să elibereze un document de confirmare a cantităţii şi tipurilor de deşeuri preluate, pe care îl vor înmâna comandantului navei.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), o navă poate fi autorizată de către ANR să îşi continue voiajul spre următorul port de escală, fără să predea toate deşeurile, dacă în urma informaţiilor furnizate în conformitate cu prevederile art. 6 şi ale anexei nr. 2 reiese că nava dispune de spaţiu suficient de stocare a deşeurilor care au fost acumulate şi care vor fi generate în timpul voiajului prognozat, până în următorul port de predare a deşeurilor.

(3) Dacă există motive întemeiate pentru a se crede că în următorul port de predare nu sunt disponibile instalaţii corespunzătoare pentru preluarea deşeurilor sau dacă acest port este necunoscut, existând riscul ca deşeurile să fie aruncate în mare, pentru a preveni poluarea marină, ANR va dispune comandantului navei să predea toate deşeurile înainte de plecarea din port.

(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive impuse navelor privind predarea deşeurilor, adoptate conform dreptului internaţional.

 

ARTICOLUL 8

Tarife pentru deşeurile generate de nave

 

(1) Administraţiile portuare trebuie să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, care să acopere toate costurile aferente instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave, inclusiv pentru preluarea şi gestionarea deşeurilor/reziduurilor.

(2) Sistemul de tarifare prevăzut la alin. (1) trebuie să încurajeze navele să predea deşeurile generate şi/sau reziduurile mărfii la instalaţiile portuare de preluare şi să nu le descarce în mare. În acest sens, următoarele principii vor fi aplicate tuturor navelor, cu excepţia navelor de pescuit şi a ambarcaţiunilor de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri:

a) toate navele care fac escală într-un port românesc vor contribui în mod semnificativ la acoperirea costurilor prevăzute la alin. (1), chiar dacă instalaţiile portuare de preluare sunt sau nu sunt utilizate. Astfel, costul va fi inclus de regulă în tarifele portuare sau, prin excepţie, va putea fi aplicat un tarif separat pentru deşeuri. Tarifele pot fi aplicate diferenţiat, în funcţie de categoria, tipul şi dimensiunea navei;

b) partea din costuri care nu este acoperită de tariful prevăzut la lit. a), dacă este cazul, va fi acoperită prin valorificarea deşeurilor efectiv predate de către nave, în funcţie de tipurile şi cantităţile acestora;

c) tarifele pot fi reduse atunci când comandantul poate demonstra că nava sa generează cantităţi reduse de deşeuri, ca urmare a managementului de mediu aplicat, construcţiei navei, echipamentului şi operării efectuate.

(3) Sistemul de tarifare trebuie să fie echitabil, transparent şi nediscriminatoriu, să reflecte costurile instalaţiilor şi ale serviciilor puse la dispoziţie, chiar dacă acestea sunt sau nu sunt utilizate. Cuantumul tarifelor, modul de aplicare si baza decalcul al acestora trebuie să fie puse la dispoziţie celor care le solicită.

 

ARTICOLUL 9

Exceptări

 

(1) Atunci când navele sunt angajate în condiţii de linie cu escale frecvente şi sunt probe suficiente care atestă existenţa unei înţelegeri privind predarea deşeurilor provenite din exploatarea şi plata tarifelor aferente într-un port situat pe itinerarul navei, ANR împreună cu administraţia portuară pot excepta aceste nave de la obligaţiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1)şi la art. 8.

(2) Administraţiile portuare trebuie să informeze Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii despre exceptările acordate în temeiul prevederilor alin. (1). Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va informa despre aceste exceptări Comisia Europeană, în mod regulat, cel puţin o dată pe an.

 

ARTICOLUL 10

Predarea reziduurilor mărfii

 

(1) Comandantul unei nave care face escală într-un port românesc trebuie să predea toate reziduurile mărfii instalaţiilor portuare de preluare, autorizate din punctul de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78.

(2) Orice utilizator al instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor trebuie să plătească un tarif administraţiei portului sau operatorului instalaţiei portuare de preluare pentru predarea reziduurilor mărfii.

 

ARTICOLUL 11

Mod de aplicare

 

(1) ANR trebuie să creeze un sistem care:

a) să facă posibilă inspectarea oricărei nave, pentru a verifica dacă se conformează prevederilor art. 7 şi 10;

b) să permită efectuarea unui număr suficient de inspecţii, potrivit legii.

(2) La selectarea navelor pentru inspecţie, altele decât cele de pescuit şi ambarcaţiunile de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri, ANR va acorda o atenţie specială:

a) navelor care nu respectă cerinţele de notificare prevăzute la art. 6;

b) navelor la care în urma examinării informaţiei furnizate de comandant în conformitate cu art. 6 sunt descoperite indicii că nu se conformează prevederilor prezentei ordonanţe.

(3) Aceste inspecţii pot fi efectuate şi în cadrul activităţii de control al statului portului, când este cazul; indiferent care este cadrul legislaţiei în vigoare aplicabile inspecţiilor, se aplică obligaţia stabilită de a realiza inspecţii în procent de minimum 25%.

(4) Dacă rezultatul acestor inspecţii nu este satisfăcător, ANR nu acordă permisul de plecare a navei până când aceasta nu a predat în totalitate deşeurile la instalaţiile portuare de preluare, în conformitate cu prevederile art. 7 şi 10.

(5) în cazul în care o navă a părăsit un port românesc fără a se conforma prevederilor art. 7 sau 10, ANR trebuie să informeze autoritatea competentă din următorul port de escală.

(6) În situaţia în care ANR este informată că o navă care intră într-un port românesc a părăsit ultimul port de escală fără să se conformeze prevederilor art. 7 sau 10, nu acordă permisul de plecare a navei până când nu va evalua în detaliu exactitatea informaţiilor primite.

(7) Prevederile alin. (5) şi (6) nu trebuie interpretate în sensul neaplicării sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe.

(8) ANR inspectează navele de pescuit şi ambarcaţiunile de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri în baza procedurii de control pe care o elaborează pentru a se asigura conformitatea acestor tipuri de nave cu prevederile prezentei ordonanţe.

 

ARTICOLUL 12

Măsuri complementare

 

(1) Administraţiile portuare trebuie să notifice comandanţilor navelor, prin agenţii acestora, operatorilor instalaţiilor portuare de preluare şi tuturor celor interesaţi despre cerinţele prezentei ordonanţe.

(2) ANR şi administraţiile portuare trebuie să coopereze cu toţi operatorii economici implicaţi pentru a duce la îndeplinire prevederile prezentei ordonanţe.

(3) Administraţiile portuare trebuie:

a) să examineze în mod corespunzător informaţia notificată de către comandanţii navelor, în conformitate cu prevederile art. 6;

b) să se asigure că formalităţile legate de utilizarea instalaţiilor portuare de preluare sunt simple şi rapide, pentru a stimula comandanţii navelor să utilizeze aceste instalaţii şi pentru a evita cauzarea unor întârzieri inutile navelor.

(4) ANR trebuie să verifice şi să analizeze reclamaţiile comandantului navei cu privire la deficienţele instalaţiilor portuare de preluare prevăzute la art. 4 alin. (4) şi să transmită Comisiei Europene un raport privind concluzia analizei efectuate.

(5) Activitatea de gestionare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, după preluarea acestora potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(6) Oricare parte implicată în predarea ori preluarea deşeurilor generate de nave sau a reziduurilor mărfii poate solicita despăgubiri pentru pagubele produse prin întârzieri nejustificate, în conformitate cu prevederile legislaţiei române în vigoare.

(7) Predarea deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii constituie punere în liberă circulaţie în conformitate cu prevederile art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

(8) ANR va coopera cu autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ce are competenţa de monitorizare şi raportare în domeniul deşeurilor şi cu Comisia Europeană în vederea stabilirii unui sistem adecvat de informare şi monitorizare, care să acopere cel puţin teritoriul naţional, pentru:

a) a identifica într-un mod mai eficient navele care nu au predat deşeurile generate şi reziduurile mărfii conform prezentei ordonanţe;

b) a se asigura că obiectivele prevăzute la art. 1 au fost atinse.

(9) ANR va coopera cu Comisia Europeană în vederea stabilirii de criterii comune pentru identificarea navelor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c).

 

ARTICOLUL 13

Contravenţii

 

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fiecare administraţie portuară pentru lipsa planului de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii, aprobat conform art. 5 alin. (3);

b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei fiecare administraţie portuară pentru lipsa vizei de reaprobare a planului de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii, conform art. 5 alin. (3).

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autoritatea de control din cadrul autorităţii publice competente pentru protecţia mediului.

(3) Dispoziţiile alin. (1) referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 14

Evaluarea

 

O dată la 3 ani Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va transmite Comisiei Europene un raport privind stadiul de implementare a prezentei ordonanţe.

 

ARTICOLUL 15

Dispoziţii finale

 

(1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 322/2006 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 17 martie 2006, cu modificările ulterioare, precum şi art. 4 alin. (1) pct. 71 din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 13 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

*

Prezenta ordonanţă transpune Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 332 din 28 decembrie 2000, precum şi Directiva 2007/71/CE a Comisiei din 13 decembrie 2007 de modificare a anexei II la Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 329 din 14 decembrie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul mediului si pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul apărării naţionale,

Corneliu Dobriţoiu

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Dusa

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 23 august 2012.

Nr. 20.

 

ANFXA Nr. 1

 

CERINŢE

pentru elaborarea planurilor de preluare şi gestionare a deşeurilor în porturi

 

Planurile trebuie să includă toate tipurile de deşeuri generate de navă şi reziduurile mărfii provenind de la navele care fac în mod obişnuit escală în porturile româneşti şi vor fi elaborate în funcţie de mărimea portului şi de tipurile de nave care fac escală.

1. Planurile trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) evaluarea necesităţii de instalaţii portuare de preluare, avându-se în vedere necesităţile navelor care fac în mod obişnuit escală în port;

b) descrierea tipului şi a capacităţii instalaţiilor portuare de preluare;

c) descrierea detailata a procedurilor de preluare şi gestionare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

d) descrierea sistemului de tarifare;

e) procedurile de raportare a deficienţelor apărute la instalaţiile portuare de preluare;

f) procedurile de consultare permanentă cu utilizatorii portuari, operatorii economici care gestionează deşeuri, operatorii portuari şi cu alte părţi interesate; şi

g) tipul şi cantităţile de deşeuri generate de nave şi de reziduuri ale mărfii preluate şi gestionate.

2. Suplimentar, planurile trebuie să includă:

a) legislaţia relevantă în vigoare şi formalităţile privind predarea;

b) persoana sau persoanele responsabile cu implementarea planului;

c) descrierea echipamentelor de pretratare şi procesare în port, dacă există;

d) descrierea modului de înregistrare a preluărilor, folosit la instalaţiile portuare de preluare, a cantităţilor de deşeuri generate de nave şi de reziduuri ale mărfii preluate; şi

e) descrierea modului de gestionare a deşeurilor generate de navă şi a reziduurilor mărfii.

Procedurile privind preluarea şi gestionarea deşeurilor trebuie să fie conforme din toate punctele de vedere cu cerinţele de management corespunzătoare reducerii progresive a impactului asupra mediului.

Se consideră că această conformitate este realizată dacă procedurile respectă Regulamentul (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei.

3. Informaţii care trebuie comunicate tuturor utilizatorilor portuari:

a) referinţe asupra importanţei fundamentale a predării adecvate a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

b) amplasarea instalaţiilor portuare de preluare corespunzătoare fiecărei dane, cu schemă/hartă;

c) lista deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

d) lista punctelor de contact, a operatorilor şi a serviciilor oferite;

e) descrierea procedurilor de predare;

f) descrierea sistemului de tarifare;

g) procedurile de raportare a deficienţelor apărute la instalaţiile portuare de preluare.

 

ANEXA Nr. 2

 

NOTIFICARE

NOTIFICATION

 

Informaţii ce trebuie comunicate înainte de intrarea în portul.................

Information to be notified before entry into the port of.......................

(portul de destinaţie, după cum este definit în art. 6 din Directiva 2000/59)

(Port of destination as referred to in Article 6 of Directive 2000/59)

a) Numele, indicativul de apel, după caz, numărul de identificare IMO al navei:

Name, call sign and, where appropriate, IMO Identification number of the ship:

b) Statul de pavilion:

Flag State:

C) Timpul estimat de sosire (ETA):

Estimated time of arrival:

d) Timpul estimat de plecare (ETD):

Estimated time of departure:

e) Portul anterior de escală:

Previous port of call:

f) Următorul port de escală:

Next port of call:

g) Ultimul port şi data la care s-au predat deşeurile generate de navă şi reziduurile mărfii:

Last port and date when ship-generated waste was delivered:

h) Predaţi

Are you delivering

 

tot

o parte

nimic

all

some

none

[ ]

[ ]

[ ] *)

 


*) Bifaţi căsuţa corespunzătoare.

 

Tick the appropriate box.

 

din deşeurile dumneavoastră instalaţiilor portuare de preluare ?

of your waste into a port reception faciiities    ?

i) Tipul şi cantitatea de deşeuri sau reziduuri ce trebuie predate şi/sau care vor rămâne la bord şi capacitatea maximă de stocare a acestora, în procente:

Type and amount of waste and residues to be delivered and/or remaining on board, and percentage of maximum storage capacity:

Dacă predaţi toate deşeurile, completaţi coloana a doua,

If delivering all waste, complete second column as appropriate.

Dacă predaţi numai o parte sau nu predaţi deşeuri, completaţi toate coloanele.

If delivering, some or no waste, complete all columns.

 

Tipul

Type

Deşeul ce va fi predat

Waste to be delivered

(m3)

Capacitatea maximă de stocare

Maximum dedicated storage capacity

(m3)

Cantitatea deşeurilor păstrate la bord

Amount of waste retained on board

(m3)

Portul în care deşeurile vor fi predate

Port at which. remaining waste will be delivered

Cantitatea estimată de deşeuri ce va fi generată între notificare şi următorul port de escală

Estimated amount of waste to be generated between nottfication and next port of call

(m3)

1

2

3

4

5

6

Uleiuri uzate

Waste oils

 

 

 

 

 

Şlam

SIudge

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Apă de santină

Bilge water

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Altele (specificaţi)

Others (specify)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gunoi

Garbage

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Resturi alimentare

Food waste

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Plastic

Plastic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Altele

Others

 

 

 

 

 

Ape uzate (1)

Sewage

 

 

 

 

 

Deşeuri asociate mărfii (2) (specificaţi)

Cargo-associated waste (specify)

 

 

 

 

 

Reziduurile mărfii (2) (specificaţi)

Cargo residues (specify)

 

 

 

 

 


(1) Apele uzate pot fi deversate în mare în conformitate cu Regula 11 din anexa IV la Marpol 73/78. Căsuţele corespunzătoare nu se completează în cazul în care se intenţionează efectuarea unei deversări autorizate în mare.

Sewage maybe discharged at sea in accordance with Regulation 11 of Annex IV of Marpol 73/78. The corresponding boxes do not need to be completed if it is the intention to make an authorised discharge at sea.

(2) Pot fi estimate.

May be estimates.

 

NOTA:

NOTES:

1. Aceste informaţii pot fi utilizare pentru controlul statului portului, precum şi pentru alte activităţi de inspecţie.

This information may be used for Port State Control and other inspection purposes.

2 Această notificare trebuie transmisă administraţiei portului de escală şi Autorităţii Navale Române.

This notification shall be communicated to the port administration of the port of call and to the Romanian Naval Authority.

3. Completarea prezentului formular este obligatorie pentru toate navele, cu excepţia celor care beneficiază de o derogare în temeiul art. 9 din Directiva 2000/59/CE.

This form is to be completed unless the ship is covered by an exemption in accordance with Article 9 of Directive 2000/59/EC.

Confirm că:

I confirm that

- detaliile de mai sus sunt conforme cu realitatea şi corecte; şi

the above details are accurate and correct; and

- există la bord spaţiu suficient alocat pentru depozitarea tuturor deşeurilor generate între momentul notificării şi momentul intrării în următorul port în care deşeurile vor fi predate.

there is sufficient dedicated capacity onboard to store all waste generated between notification and the next port at which waste wili be dellvered.

 

Data....................

Date

Ora.....................

Time

Semnătura comandantului navei...........................

Masters signature

 

 

ANEXA Nr. 3

 

FORMULAR PENTRU RAPORTAREA DEFICIENŢELOR INSTALAŢIEI PORTUARE DE PRELUARE

FORM FOR REPORTING ALLEGED INADEQUACIES OF PORT RECEPTION FACILITIES

 

Comandantul unei nave care a întâmpinat dificultăţi în predarea deşeurilor va înainta Autorităţii Navale Române (ANR) acest raport standard, împreună cu documentele doveditoare.

The Master of a ship having encountered difficulties în discharging waste to reception facilities should forward the information below, togetherwith supporting documentation, to the Romanian Naval Authority (RNA).

ANR va analiza cauzele deficienţelor reclamate şi va transmite Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Comisiei Europene, Organizaţiei Maritime Internaţionale şi autorităţii statului de pavilion un raport privind concluzia analizei efectuate.

RNA should anatyze and consider the complaint and should communicate appropriately to the Ministry of Environment and Forests, Ministry of Transport and Infrastructure, European Commission, International Maritime Organization and flag State Authority the outcome of its investigation.

1. CARACTERISTICILE NAVEI

SHIPS PARTICULARS

1.1. Numele navei:..........................................

Name of ship:

1.2. Proprietarul sau operatorul navei:...........................................

Owner or operator:

1.3. Indicativul navei:..........................................

Distinctive number or letters:

1.4. Număr IMO:..........................................

IMO Number:

1.5. TRB:..........................................

Gross tonnage:

1.6. Portul de înmatriculare:..........................................

Port of registry:

1.7. Statul de pavilion:..........................................

Flag State:

1.8. Tipul navei:

 

|_| Tanc petrolier

|_| Tanc chimicale

|_| Vrachier

|_| Alt tip de navă

|_| Pasagere

|_| Altele (specificaţi)

Oil tanker

Chemical tanker

Bulk carrier

Other cargo ship

Passenger ship

Other (specify)

 

2 CARACTERISTICILE PORTULUI

PORT PARTICULARS

2.1. Numele portului sau zona:...........................................

Name of port or area:

2.2. Locaţia portului:...........................................

(de exemplu, dana/terminalul/locul de acostare)

Location/terminal name:

(e.g. berth/terminal/jetty)

2.3. Numele companiei care operează instalaţia de preluare:...........................................

Name of company operating the reception facility (if applicable):

2.4. Tipul portului de operare:

 

|_| Port de descărcare

|_| Port de încărcare I

|_| Şantier naval

|_| Altele (specificaţi)

Unloading port

Loading port

Shipyard

Other (specify)

 

2.0. Data sosim:...../..../.........(zz/ll/aaaa;

Date of arrival: (dd/mm/yyyy)

2.6. Data constatării:...../..../.........(zz/ll/aaaa)

Date of occurrence: (dd/mm/yyyy)

2.7. Data plecării:...../..../.........(zz/ll/aaaa)

Date of departure: (dd/mm/yyyy)

3. DEFICIENŢELE INSTALAŢIILOR

INADEQUACY OF FACILITIES

 

3.1. Tipul şi cantitatea de deşeuri pentru care instalaţia portuară de preluare este necorespunzătoare şi natura problemelor apărute:

Type and amount o fwaste for which. the port reception facility was inadequate and nature of problems encountered:

 

Tipul deşeului

Type ofwaste

Cantitatea pentru descărcare

Amount for discharge

(m3)

Cantitatea neacceptată

Amount not accepted

(m3)

Problemele apărute

Problems encountered

Indicaţi problemele apărute folosind unul sau mai multe din următoarele coduri:

Indicate the problems encountered by using one or more of the  following code letters, as appropriaie:

A Nici o instalaţie disponbilă

A No facility available

B. Întârziere nejustificată

B. Undue delay

C Imposibilitatea folosirii instalaţiei din punct de vedere tehnic

C. Use of  facility technically not possible

D. Locaţie necorespunzătoare

D. Inconvenient location

E. Nava trebuia să schimbe dana, implicând întârzieri şi costuri suplimentare

E. Vessel had to shift berth involving delay/cost

F. Costuri nejustificate pentru folosirea instalaţiilor

F. Unreasonable charges for use of facilities

G. Altele (a se specifica la pct. 3.2.)

G. Other (please specify în paragraph 3.2)

1

2

3

4

MARPOL 73/78 Anexa I - privind

 

 

 

MARPOL 73/78 Annex I - related

 

 

 

Tipurile de reziduuri de hidrocarburi:

 

 

 

Type of oily waste:

 

 

 

Apă de santină

 

 

 

Oily bilge water

 

 

 

Şlam/uleiuri arse

 

 

 

Oily residues (sludge)

 

 

 

Reziduuri rezultate după spălarea tancurilor

 

 

 

Oily tank washings (slops)

 

 

 

Apă de balast murdară

 

 

 

Dirty ballast water

 

 

 

Reziduuri solide rezultate după curăţarea

 

 

 

tancurilor

 

 

 

Scale and sludge from tank cleaning

 

 

 

Artele (rugăm specificaţi)

 

 

 

Other (please specify)

 

 

 

MARPOL 73/78 Anexa II - privind

MARPOL 73/78 Annex II - related

Tipul de reziduuri ale substanţelor lichide toxice1) /apă amestecată pentru descărcare

la instalaţii provenită din tancurile de spălare

Type of NLS1) residue/water mixture for discharge to facility from tank washings:

 

 

 

Substanţă de categoria A

 

 

 

Category A substance

 

 

 

Substanţă de categoria B

 

 

 

Category B substance

 

 

 

Substanţă de categoria C

 

 

 

Category C substance

 

 

 

Substanţă de categoria D

 

 

 

Category D substance

 

 

 


 

1

2

3

4

MARPOL 73/78 Anexa IV- privind

MARPOL73/78AnnexlV-related

Ape uzate

Sewage

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MARPOL 73/78 Anexa V – privind

MARPOL Annex V-related

 

 

 

 

 

 

Tipul de gunoi:

Type of garbage;

 

 

 

 

 

 

Plastic

Plastic

 

 

 

 

 

 

Material de fardaj plutitor, de amaraj sau ambalaje

Floating dunnage, lining, or packing materials

 

 

 

 

 

 

Cartoane, cârpe, sticlă, metal, ceramică etc.

Ground paper products, rags, glass, metal, bottles, crockery etc.

 

 

 

Reziduuri ale mărfii, produse din hârtie, cârpe, sticlă, metal, ceramică

Cargo residues, paper products, rags. glass, metal, bottles, crockery etc.

 

 

 

Resturi alimentare

Food waste

 

 

 

Cenuşa după incinerare

Incinerator, ash

 

 

 

Altele (specificaţi)

Other (please specify)

 

 

 

MARPOL 73/78 Anexa VI – privind

MARPOL 73/78 Annex VI - related

 

 

 

Fum, noxe şi filtre conţinând astfel de substanţe

Ozone-depleting substances and equipment containing such. substances

 

 

 

Reziduuri rezultate din curăţarea instalaţiilor de evacuare gaze

Exhaust gas-cleaning residues

 

 

 


1) Indicaţi la pct. 3.2 denumirea substanţei lichide toxice la care se face referire şi starea de solidificare sau de vâscozitate.

1) Indicate, în paragraph 3.2, the proper shipping name of the NLS involved and whether the substance is designated as „solidifying”or „high viscostty”.

 

3.2. Informaţii suplimentare cu privire la problemele identificate în tabelul de mai sus;

Additional information with regard to the problems identified in the above table.

3.3. Aţi discutat aceste probleme sau le-aţi raportat operatorilor instalaţiilor portuare de preluare?

Did you discuss these problems or report them to the port reception facility?

 

|_| Da

|_| Nu

Yes

No

 

Dacă da, specificaţi cu cine.

If yes, with whom (please specify)

Dacă da, care a fost răspunsul operatorului instalaţiilor portuare de preluare la sesizarea dumneavoastră? If yes, which was the response of the port reception facility to your concerns?

3.4. Aţi transmis notificarea înainte de sosire (în conformitate cu regulile portului) despre solicitarea navei privind folosirea instalaţiilor portuare de preluare?

Did you give prior notification (in accordance with relevant port requirements) about the vessels requirements for reception facilities?

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu este cazul

Yes

No

Not applicable

 

Dacă da, aţi primit confirmarea disponibilităţii instalaţiilor portuare de preluare la sosire ?

If yes, did you receive confirmation on the availability of reception facliities on arriva l?

 

|_| Da

|_| Nu

Yes

No

 

4. OBSERVAŢII SUPLIMENTARE/COMENTARII

ADDITIONAL REMARKS/COMMENTS

 

Semnătura comandantului..................................

Masters signature

 

Data:....../......./..........(zz/ll/aaaa)

Date: (dd/mm/yyyy)

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

 

Având în vedere faptul că prin Legea nr. 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice au fost aduse importante modificări regimului juridic aplicabil activităţilor de emitere, transmitere si arhivare a facturilor electronice, iar adaptarea acestor activităţi la noile cerinţe legale presupune modificarea infrastructurilor tehnice existente,

luând în considerare faptul că Legea nr. 148/2012 nu prevede existenţa unei perioade tranzitorii, iar termenul cuprins între publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intrarea în vigoare a dispoziţiilor sale este prea scurt pentru modificarea infrastructurilor tehnice existente,

ţinând cont de faptul că operatorii economici care desfăşoară activităţi de emitere, transmitere şi arhivare electronică au nevoie de o perioadă suficientă de timp pentru adaptarea infrastructurilor tehnice existente la noul cadru juridic,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 509 din 24 iulie 2012, se suspendă până Ia data de 1 ianuarie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 23 august 2012.

Nr. 21.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 7 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiaşi măsuri cofinanţate din FEADR, cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat, cu excepţia beneficiarilor care aplică pentru:

a) măsura 125 «îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii», aferentă axei 1 şi axei 4;

b) măsura 322 «Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale», aferentă axei 4;

c) măsura 4.21 «Implementarea proiectelor de cooperare», în conformitate cu strategiile de dezvoltare locală;

d) schemele de ajutor XS 13/2008, XS 28/2008 şi N578/20Q9, aferente axei 1.”

2. La articolul 12, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Beneficiarul cofinanţării din FEADR poate constitui garanţii în favoarea unei instituţii de credit, sub forma ipotecării investiţiei care face obiectul contractului de finanţare, în condiţiile legii.”

Art. II. - Dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, se aplică numai în cazul contractelor încheiate după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 23 august 2012.

Nr. 868.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind numirea reprezentanţilor părţii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră

 

Având în vedere Referatul nr. 38.578/DGAIMA din 8 august 2012, prevederile Acordului dintre R. R Română şi R. P. R Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice şi cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucureşti la 7 aprilie 1955, prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997, prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010,

în temeiul art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2010 pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră şi al art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,

ministrul mediului si pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se numeşte domnul Constantin Emil Moţ, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de preşedinte al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R. P. Română şi R. P. F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice şi cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucureşti la 7 aprilie 1955.

(2) Se numeşte domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de locţiitor al preşedintelui părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R. P. Română şi R. P. F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice si cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat !a Bucureşti la 7 aprilie 1955.

(3) în cazul indisponibilităţii preşedintelui părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe pentru aplicarea Acordului dintre R. P. Română şi R. P. F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice şi cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucureşti la 7 aprilie 1955, locţiitorul preia toate prerogativele acestuia.

Art. 2 - (1) Se numeşte domnul Constantin Emil Moţ, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de împuternicit al părţii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.

(2) Se numeşte domnul Vasile Pintilie, director general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de locţiitor al împuternicitului părţii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.

(3) Se numeşte domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de locţiitor al împuternicitului părţii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.

(4) În cazul indisponibilităţii împuternicitului părţii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997, unul dintre locţiitori preia toate prerogativele acestuia.

Art. 3. - (1) Se numeşte domnul Constantin Emil Moţ, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de împuternicit guvernamental al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(2) Se numeşte domnul Vasile Pintilie, director general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de supleant al împuternicitului guvernamental al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(3) Se numeşte domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de supleant al împuternicitului guvernamental al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003.

(4) în cazul indisponibilităţii împuternicitului guvernamental al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, unul dintre supleanţi preia toate prerogativele acestuia.

Art. 4, - (1) Se numeşte domnul Constantin Emil Moţ, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în calitate de preşedinte al părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat !a Chişinău la 28 iunie 2010.

(2) Se numeşte domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de supleant al preşedintelui părţii române pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010.

(3) în cazul indisponibilităţii preşedintelui părţii române în cadrul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010, supleantul preia toate prerogativele acestuia.

Art. 5. - Persoanele nominalizate la art. 1-4 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.228/2010 pentru numirea reprezentanţilor părţii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 23 decembrie 2010, se abrogă.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 14 august 2012.

Nr. 3.241.