MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 577/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 577         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 13 august 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 674 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

830. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

831. - Hotărâre privind completarea art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.135/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale

 

DECIZI! ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

439. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Dantes Nicolae Bratu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

51. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre

 

1.286. - Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public ai statului şi este concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 674

din 26 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 811 D/2012.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, domnul Gheorghe Iancu, Avocat al Poporului, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Cauze fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, arătând că textul criticat dă naştere unui privilegiu în favoarea executorilor bancari, care pot, la cerere, fără susţinerea unui examen şi îndeplinind condiţia unei vechimi de minimum 2 ani în profesie, să devină executori judecătoreşti, încălcând astfel prevederile art. 16 din Constituţie. Se arată că, potrivit aceluiaşi act normativ, judecătorii, procurorii şi avocaţii pot dobândi calitatea de executor judecătoresc doar în condiţiile în care au exercitat aceste funcţii o perioadă de 5 ani, în timp ce executorilor bancari le este cerută o vechime minimă în profesie de 2 ani. Se susţine că, în aceste condiţii, există riscul prestării unei activităţi defectuoase de către executorii bancari deveniţi executori judecătoreşti potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 287/2011.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că dobândirea funcţiei de executor bancar este supusă aceloraşi condiţii ca şi dobândirea celei de executor judecătoresc şi că, potrivit Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.628/C din 8 noiembrie 1999 pentru aprobarea Statutului Corpului executorilor bancari, actul îndeplinit de executorul bancar, purtând ştampila şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Adresa nr. 3.600 din 6 aprilie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.561 din 6 aprilie 2012, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând Instituţiilor de credit şi Instituţiilor financiare nebancare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 287/2011 încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât oferă executorilor bancari şi executorilor aparţinând instituţiilor financiare nebancare şi instituţiilor de credit cooperatiste posibilitatea de a deveni executori judecătoreşti fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru aceştia din urmă la art. 15 şi 19 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, fără susţinerea unui concurs sau examen de admitere în profesie şi fără plata taxelor aferente admiterii. Se susţine că acest aspect apare ca un privilegiu oferit de legiuitor unei categorii socioprofesionale, cu încălcarea principiului egalităţii în drepturi, ce impune statului asigurarea unui cadru legal care să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor, fără privilegii şi fără discriminări. Se arată, de asemenea, că executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public, în timp ce executorii bancari şi executorii aparţinând instituţiilor financiare nebancare şi instituţiilor de credit cooperatiste îndeplinesc atribuţii specifice realizării voluntare sau prin executare silită a obligaţiilor stabilite prin titluri executorii aparţinând persoanelor juridice de drept privat ai căror salariaţi sunt. Totodată, se susţine că competenţa profesională a executorilor bancari şi a executorilor aparţinând instituţiilor financiare nebancare şi instituţiilor de credit cooperatiste nu poate fi verificată şi că aceştia îşi exercită activitatea într-un domeniu limitat al executării silite, fiindu-le strict interzis să efectueze acte de executare în temeiul unor titluri executorii aparţinând persoanelor fizice sau juridice, altele decât instituţia sau organizaţia în care îşi desfăşoară activitatea.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii Camerelor Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi susţinerile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie, potrivit Adresei nr. 3.600 din 6 aprilie 2012, prevederile art. 1 din Legea nr. 287/2011. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că sunt criticate, în realitate, dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011, texte asupra cărora instanţa constituţională urmează a se pronunţa prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins: „(1) Executorii înregistraţi în condiţiile legii la Ministerul Justiţiei până la data de 31 mai 2011, aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care desfăşoară activitate de executor În cadrul acestora, la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), cu o vechime efectivă de cel puţin 2 ani de la prima înregistrare în această activitate, vor fi numiţi, la cerere, în funcţia de executor judecătoresc, dacă îndeplinesc condiţiile generale prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată.

(2) Executorii aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit şi alte entităţi care aparţin grupului acestora şi care desfăşoară activităţi financiare, de instituţiile financiare nebancare sau de instituţiile de credit cooperatiste, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin, (1), dar au, la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), o vechime mai mică de 2 ani în această activitate, dobândesc, la cerere, calitatea de executor judecătoresc stagiar. {...]

(5) Executorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) sunt numiţi în funcţia de executor judecătoresc sau, după caz, dobândesc calitatea de executor judecătoresc stagiar fără concurs sau examen de admitere în profesie şi fără îndeplinirea condiţiilor privind plata taxelor de admitere în profesie, prevăzute de reglementările aplicabile în materie. Dispoziţiile privind examenul de definitivat şi participarea la programe de formare profesională continuă, prevăzute de reglementările în materie, rămân aplicabile.”.

Se susţine că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi.

I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;

b) are capacitatea deplină de exerciţiu;

c) este licenţiată în drept;

d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;

e) cunoaşte limba română;

f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.

Iar conform prevederilor art. 19 din aceeaşi lege, poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:

a) îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a)-f);

b) a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei;

c) se află în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;

d) este angajat într-un birou de executor judecătoresc. Potrivit alin. 2 al art. 173 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, băncile îşi pot organiza un corp propriu de executori, a cărui activitate va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând băncilor. Iar conform alin. 3 al aceluiaşi art. 173, statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.

Potrivit art. 418 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, dispoziţii abrogate prin art. 8 din Legea nr. 287/2011, instituţiile de credit pot să-şi organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând instituţiei de credit şi altor entităţi care aparţin grupului acesteia şi care desfăşoară activităţi financiare. Statutul acestui corp de executori se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, iar activitatea acestuia se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile în materie din dreptul comun.

Activitatea judecătorilor bancari a fost reglementată, conform art. 173 alin. (3) din Legea nr. 58/1998 şi art. 418 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 Statutul Corpului executorilor bancari aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.628/C din 8 noiembrie 1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 19 noiembrie 1999, care la art. 8 arată că executor bancar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile generale prevăzute de reglementările în vigoare pentru numirea în funcţia de executor judecătoresc, precum şi condiţiile de angajare stabilite de conducerea băncii.

II. Prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a statuat că procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii, Aşadar, procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Curtea a mai reţinut că executorii judecătoreşti nu fac parte din autoritatea judecătorească, activitatea acestora, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aflându-se sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, prin Decizia nr. 631 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, Curtea a statuat că executorii judecătoreşti acţionează în interesul unei bune administrări a justiţiei, reprezentând un organ auxiliar al acesteia, care are rolul de a pune în practică hotărârea pronunţată de instanţă. În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, „dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul unei părţi, într-adevăr, nu ar fi de înţeles ca art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale să descrie în detaliu garanţiile procedurii - echitate, publicitate şi celeritate - acordate părţilor şi să nu apere punerea în aplicare a deciziilor judiciare. [...] Executarea unei sentinţe sau a unei hotărâri, indiferent cărei jurisdicţii ar aparţine, trebuie deci considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art. 6” (Hotărârea din 19 martie 1997 pronunţată în Cauza Hornshy împotriva Greciei, paragraful 40). Or, este bine cunoscut că, prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti, instanţa legată cu soluţionarea cauzei, prin rezolvarea acesteia, se dezinvesteşte. În aceste condiţii, chiar dacă executarea hotărârii este circumscrisă noţiunii de „proces”, nimic nu susţine teza potrivit căreia această activitate trebuie îndeplinită tot de instanţa care a soluţionat litigiul, cu atât mai mult cu cât punerea în aplicare a hotărârii aparţine sferei administrative a procesului civil. Astfel, este evident că executorul judecătoresc nu spune dreptul, deci nu realizează o activitate jurisdicţională, ci numai execută întocmai dispoziţiile judecătorului, cuprinse în hotărârea instanţei, potrivit competenţelor atribuite de lege.

III. Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. {1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 prevăd o procedură derogatorie referitoare la dobândirea calităţii de executor judecătoresc de către executorii bancari, ce are ca scop integrarea acestora din urmă în rândul celor dintâi, aşa cum reiese din expunerea de motive a legii analizate, având în vedere situaţiile tranzitorii privind soluţionarea dosarelor aflate pe rol la data intrării în vigoare a legii, situaţie pentru care se propune continuarea procedurilor de către executorii care au început executarea sau de către alţi executori competenţi, la cererea creditorilor. În aceeaşi expunere de motive se arată că, potrivit vechii reglementări, banca se substituie statului, soluţie legislativă neîntâlnită în legislaţia altor ţări, aspect ce contravenea dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă, care susţin existenţa unui singur corp execuţional civil.

Totodată, Curtea reţine că executarea titlurilor executorii, indiferent că acestea sunt hotărâri judecătoreşti sau contracte de credit încheiate de o instituţie de credit, de principiu, trebuie să fie un apanaj exclusiv al statului. Chiar dacă raţiuni de flexibilitate ar impune crearea unor corpuri de executori proprii, în mod principial, o atare activitate trebuie să fie realizată sub autoritatea statului. Activitatea de executare nu poate fi pro parte publică - executori judecătoreşti şi pro parte privată - executori bancari. În acest sens, se impune o reglementare unitară a activităţii de executare care, luând în considerare exigenţele impuse prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, nu poate fi desfăşurată altfel decât sub autoritatea statului.

IV. Curtea constată, astfel, că, potrivit legislaţiei aplicabile înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011, condiţiile cerute pentru exercitarea profesiei de executor bancar erau identice cu cele impuse executorilor judecătoreşti. De asemenea, referitor la susţinerea conform căreia condiţia unei vechimi de 2 ani prevăzută de textul criticat pentru ca un executor bancar să poată deveni executor judecătoresc ar fi insuficientă, Curtea reţine că activitatea executorilor bancari este similară celei desfăşurate de executorii judecătoreşti, obiectul lor de activitate vizând sfera executării titlurilor executorii, mai exact executarea creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare.

Pentru aceste motive, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului potrivit căreia dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 încalcă prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât oferă executorilor bancari şi executorilor aparţinând instituţiilor financiare nebancare şi instituţiilor de credit cooperatiste posibilitatea de a deveni executori judecătoreşti fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru aceştia din urmă la art. 15 şi 19 din Legea nr. 188/2000. De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinut nici faptul că legiuitorul oferă prin textele criticate un privilegiu unei categorii socioprofesionale, cu încălcarea principiului egalităţii în drepturi, ce impune statului asigurarea unui cadru legal care să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor, fără privilegii şi fără discriminări.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, excepţie ridicată de Avocatul Poporului potrivit dispoziţii/or art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi nivelul cheltuielilor în structură reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - SA. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comerţului

şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Ministrul muncii,

familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 7 august 2012.

Nr. 830.

 

ANEXĂ*)

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia - S.A. Turceni,

Str. Uzinei nr. 1

Cod unic de înregistrare RO 30267310

Registrul comerţului: J18/311/2012

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012

 

 

 

mii lei

Nr. crt.

INDICATORI

 

BVC 2012 {7 luni)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE {Rd.2+Rd.10+Rd.15)

1

3.552.469

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

3 385.953

 

 

a)

din producţia vânduta

3

2139 036

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

71 733

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

c1

subvenţii, cf prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

c2

Transferuri, cf prevederilor legale În vigoare

7

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

841432

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

333751

 

 

 

 

- venituri conform OUG 95/2002

9a

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

166 516

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

1

 

 

d)

alte venituri financiare

14

166515

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE {rd. 17+48*51)

16

3.478.5 56

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

3 339 696

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

1 232 395

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apa)

19

188 408

 

 

c)

cheltuiau privind mărfurile

20

81 180

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

758 093

 

 

 

d1

ch. cu salariile {Rd.22=Rd 94*Rd 95)

22

496 607

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia sociala şi alte obligaţii legale, din care:

23

156.037

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

24

120,100

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

25

3 657

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

30236

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salam

27

2.145

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

105 449

 

 

 

 

d3.1) ch. sociale prevăzute prin art. 21 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

9932

 

 

 

 

- tichete de creşă, cf Legii nr. 193/2006. cu modificările şi completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

31

10.395


 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

13.830

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacanţă

33

 

 

 

 

 

d3.4) alte drepturi de personal conform CCM st prevederilor legale

33a

81687

 

 

 

 

d3.5,cheltuieli cu orele suplimentare

33b

 

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

0

 

 

n

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

356048

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

280.517

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

33

443 056

 

 

 

i1) contract de mandat

39

2 585

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care.

40

96

 

 

 

 

- tichete cadou potrivi! Legii nr. 193/2006 cu modificările şi completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch. de reclama şi publicitate din care

42

472

 

 

 

 

tichete cadou pt. cheltuieli de reclama şi publicitate potrivit Legii nr. 193/2006. cu modificările şi completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

tichete cadou pt. campanii de marketing studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

410

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

3 977

 

 

 

i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

70 638

 

 

 

i7) cheltuieli conform OUG 95/2002 si/ sau cheltuieli şomaj tehnic

47a

 

 

 

 

i8) cheltuieli cu entităţile la care societatea este asociat sau membru fondator

47b

11685

 

 

 

i9) cheltuieli aferente certificatelor de C02 conform HG 78072006

47c

114 633

 

 

 

i10) cheltuieli cu majorări şi penalităţi

47d

7 448

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

138 861

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

37 342

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

101 519

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

73913

 

 

 

Profit brut al celor 4 entităţi pana la data fuziunii

52a

78 251

 

 

 

Total rezultat brut

52b

152.164

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

56 406

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

95.758

 

1

 

Rezerve legale

55

7475

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

56

 


 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

57

9 4 11

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

72.109

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55. 56, 57, 58 şi 59.

60

6.763

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul Financiar de referinţă

61

676

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

5 749

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

63

338

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

64

50

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE din care:

65

50

 

 

a)

cheltuieli materiale

-55

 

 

 

b)

cheltuieli salariate

67

26

 

 

c)

cheltuieli privind prestări servicii

68

12

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

69

 

 

 

e)

alte cheltuieli

70

12

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

71

956 194

 

1

 

Surse proprii

72

461 006

 

2

 

Alocaţii de la buget

73

 

 

3

 

Credite bancare

74

495188

 

 

a)

- interne

75

283 144

 

 

b)

- externe

76

212044

 

4

 

Fonduri europene

77

 

 

5

 

Alte surse

78

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

79

956 194

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cefe aferente investiţiilor în curs la finele anului

80

892 243

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

81

63.951

 

 

a)

interne

82

39.741

 

 

b)

externe

83

24.210

X.

 

 

REZERVE, din care:

84

 

XI.

1

 

Rezerve legale

85

7 475

 

2

 

Rezerve statutare

86

 

 

3

 

Alte rezerve

87

 


XII.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

88

 

 

1

 

Venituri totale

89

3 552 469

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

90

3 478,556

 

3

 

Nr. prognoza» de personal la finele anului

91

18,850

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

92

19011

 

5

 

Cheltuieli de natura salariata (a+b+c), din care:

93

547 789

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de munca

94

495 685

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

95

922

 

 

c)

alte bonificaţii si bonusuri m bani si/sau natura

96

51.183

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (Rd.94/Rd.92)/12*1000

97

3 725

 

 

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) în condiţii comparabile (Rd.94/Rd.92)12*1001

97a

3.725

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd 93/Rd 92)/12*1000

93

4 116

 

 

 

Câştigul mediu lunar pe salariat {lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura în condiţii comparabile (Rd.93/Rd.92)/12*1000

98a

4116

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană)(Rd.89/92)

99

187

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)(Rd.89/92 x ICP)

100

 

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (mwh/persoana)

101

488

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(Rd.16/rd.1)x1000

102

979

 

11

 

Plaţi restante

103

 

 

 

a)

preţuri curente

104

20 000

 

 

b)

preţuri comparabile

105

20 000

 

12

 

Creanţe restante

106

 

 

 

a)

preţuri curente

107

250 617

 

 

b)

preţuri comparabile

108

250 617

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind completarea art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.135/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - După alineatul (1) al articolului II din Hotărârea Guvernului nr. 1.135/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 30 noiembrie 2011, se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul proiectelor de grant/strategice finanţate prin Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, prevederile art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică proiectelor aflate în derulare la data de 10 august 2012, precum şi celor depuse după această dată.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor europene,

Răzvan Cotovelea,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 7 august 2012.

Nr. 831.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Danteş Nicolae Bratu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin Adresa nr. 1,249/M.C. din 25 iulie 2012, precum şi Avizul favorabil nr. 1.647.345 din 25 iulie 2012 at Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Danteş Nicolae Bratu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Muncii, Familiei şi Proiecţiei Sociale,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin.(11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Danteş Nicolae Bratu exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 august 2012.

Nr. 439.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 370 din 2 iulie 2012/3.501 din 2 iulie 2012, întocmit de Serviciul relaţii internaţionale şi programe comunitare şi de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa lanţului alimentar din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4 - Prezentul ordin transpune Directiva 2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispoziţiilor specifice privind măsurile de combatere şi de eradicare a febrei catarale ovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L 327 din 22 decembrie 2000, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2012/5/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului privind vaccinarea împotriva febrei catarale ovine, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 21 martie 2012.”

2. La articolul 2 din norma sanitară veterinară, după litera i) se introduce o literă nouă, litera j), cu următorul cuprins:

,,j) vaccinuri vii atenuate - vaccinuri produse prin adaptarea izolatelor sălbatice ale virusului bolii limbii albastre prin intermediul unor pasaje repetate în culturi de ţesut sau în ouă embrionate de găină.”

3. Articolul 5 din norma sanitară veterinară se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate decide utilizarea de vaccinuri împotriva bolii limbii albastre cu condiţia ca:

a) o astfel de decizie să se bazeze pe rezultatul unei evaluări a riscului specific bolii realizate de autoritatea sanitar-veterinara şi pentru siguranţa alimentelor competentă;

b) Comisia Europeană să fie informată înainte de realizarea vaccinării.

(2) Atunci când se utilizează vaccinuri vii atenuate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte:

a) o zonă de protecţie care include cel puţin zona de vaccinare;

b) o zonă de supraveghere care se compune dintr-o parte din teritoriul României care se întinde cel puţin 50 de km dincolo de limitele zonei de protecţie.”

4. La articolul 6 din norma sanitară veterinară, literele c) şi d) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) să extindă măsurile prevăzute la art. 4 la exploataţiile amplasate pe o rază de 20 km, cuprinsă în zona de protecţie definită la art. 8t în jurul exploataţiei sau al exploataţiilor infectate;

d) să pună în aplicare dispoziţiile stabilite de Comisia Europeană, în special în ceea ce priveşte iniţierea unui eventual program de vaccinare sau a oricăror altor măsuri alternative;”.

5. La articolul 8 din norma sanitară veterinară, litera b) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) Zona de supraveghere se compune dintr-o parte din teritoriul României care se întinde cel puţin 50 km dincolo de limitele zonei de protecţie şi în care nu s-a efectuat în cursul ultimelor 12 luni nicio vaccinare împotriva bolii limbii albastre cu vaccinuri vii atenuate.”

6. La articolul 10 din norma sanitară veterinară, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. În zona de supraveghere este interzisă orice vaccinare împotriva bolii limbii albastre cu vaccinuri vii atenuate.”

Art. II. - Prezentul ordin transpune Directiva 2012/5/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului privind vaccinarea împotriva febrei catarale ovine, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 21 martie 2012.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Mihai Turcanu

 

Bucureşti, 27 iulie 2012.

Nr. 51.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al statului şi este concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare

 

În conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, şi al art. II alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2010,

în temeiul prevederilor art. 31 alin. (1) şi al art. 35 din Ordonanţa Guvernului, republicată, şi ale art. Salin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al statului şi este concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 532/2008 pentru aprobarea Regulamentului de închiriere a terenurilor portuare care aparţin domeniului public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 8 mai 2008, se abrogă.

 

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Răducu Valentin Preda,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 august 2012.

Nr. 1.286.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al statului şi este concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte categoriile de infrastructură de transport naval care aparţin domeniului public al statului, concesionate administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare ce pot fi închiriate, modalitatea de atribuire a acestora, contractul-cadru de închiriere şi cerinţele minime conform acestuia.

Art. 2. - Categoriile de infrastructură de transport nava! care aparţin domeniului public al statului şi pot fi închiriate sunt:

a) terenuri neamenajate pe care nu sunt amplasate elemente de suprastructură;

b) terenuri amenajate şi neamenajate aferente unor elemente de suprastructură, proprietate privată a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administraţii;

c) terenuri amenajate şi neamenajate pe care sunt amplasate elemente de suprastructură, proprietate privată a operatorilor economici;

d) platforme, astfel cum sunt definite în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.

Art. 3. - Închirierea se face în baza unui contract prin care administraţia, în calitate de locator, transmite operatorului economic, în calitate de locatar, dreptul de folosinţă temporară a infrastructurii de transport naval prevăzută la art. 2, în schimbul unei chirii care se constituie venit propriu al administraţiei.

Art. 4. - Poate deveni locatar orice persoană juridică română sau străină, în condiţiile legii.

Art. 5. - Pentru categoriile de infrastructură de transport naval definite la art. 2, libere de sarcini, administraţiile pot promova închirierea de infrastructură de transport naval cu stabilirea destinaţiei acesteia.

 

CAPITOLUL II

Modalitatea de închiriere

 

Art. 6. - Închirierea infrastructurii de transport naval prevăzută la art. 2 se desfăşoară astfel:

a) pe bază de licitaţie publică deschisă cu strigare pentru categoriile de infrastructură de transport naval prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d);

b) prin atribuire directă pentru:

(i) terenurile prevăzute la art. 2 c); (ii) categoriile de infrastructură de transport naval prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), în cazurile enumerate la art. 45.

Art. 7. - Oportunitatea închirierii infrastructurii de transport naval este aprobată de consiliul de administraţie al administraţiei. Analiza de oportunitate va avea în vedere cel puţin criterii privind creşterea eficienţei, diversificarea activităţilor de operare portuară sau producţie şi compatibilitatea cu activităţile economice ale operatorilor aflaţi în vecinătatea obiectului închirierii.

Art. 8. - (1) Consiliul de administraţie al administraţiei aprobă şi valoarea minimă a chiriei de la care începe licitaţia publică deschisă cu strigare şi valoarea chiriei în cazul închirierii prin atribuire directă.

(2) La fundamentarea tarifului de închiriere se vor avea în vedere condiţiile de exploatare a infrastructurii de transport naval, obiectivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu urmărite de administraţii pentru exploatarea eficace a bunurilor ce fac obiectul închirierii, ţinându-se cont de anumite criterii, respectiv existenţa accesului direct la cheu a terenului/platformei, existenţa reţelelor de utilităţi în zonă, şi care pot fi puse la dispoziţia locatarilor sub aspectul flexibilizării tarifului.

 

CAPITOLUL III

Instrucţiuni pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de închiriere a infrastructurii de transport naval prin licitaţie publică deschisă cu strigare

 

Art. 9. - Licitaţia publică deschisă cu strigare, denumită în continuare licitaţie, pentru închirierea infrastructurii de transport naval se organizează de către administraţii.

Art. 10. - (1) Anunţul de licitaţie se întocmeşte după aprobarea oportunităţii închirierii infrastructurii de transport de consiliul de administraţie al administraţiei, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament.

(2) Anunţul de licitaţie se publică de către administraţie pe site-ul propriu şi în presa internă cu cel puţin 15 (cincisprezece) zile calendaristice înainte de data stabilită pentru desfăşurarea licitaţiei de închiriere.

(3) Anunţul de licitaţie trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) informaţii generale privind administraţia: denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact etc.;

b) informaţii generale privind obiectul închirierii, în special descrierea şi identificarea infrastructurii de transport naval ce urmează a fi închiriată;

c) informaţii privind procurarea documentaţiei de atribuire, costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea unui exemplar din documentaţie;

d) data-limită pentru solicitarea clarificărilor;

e) data şi locul depunerii ofertei;

f) data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de licitaţie;

g) data şi locul de reluare a licitaţiei;

h) activitatea/activităţile ce pot fi desfăşurate pe infrastructura de transport naval care urmează a fi închiriată, ca urmare a analizei de oportunitate realizată conform prevederilor art. 7.

Art. 11. - (1) Documentaţia de atribuire a contractului de închiriere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) informaţii generale privind administraţia, denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact etc;

b) instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de închiriere;

c) caietul de sarcini;

d) valoarea garanţiei de participare la licitaţie, care va fi de minimum 30% din chiria anuală calculată la valoarea minimă de începere a licitaţiei;

e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi prezentare a ofertelor;

f) informaţii detaliate şi complete privind criteriile de atribuire aplicate pentru stabilirea ofertei câştigătoare;

g) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac; h) informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. (2) Documentaţia de atribuire a contractului de închiriere se aprobă de consiliul de administraţie al administraţiei.

Art. 12. - Caietul de sarcini trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) informaţii generale privind obiectul închirierii: descrierea şi identificarea infrastructurii de transport naval care urmează să fie închiriată;

b) condiţii generale ale închirierii:

1. obligaţiile privind protecţia mediului, stabilite conform legislaţiei în vigoare;

2. obligativitatea asigurării exploatării în regim de continuitate şi permanenţă;

3. interdicţia subînchirierii bunului închiriat;

4. durata închirierii;

5. valoarea minimă a chiriei de la care începe licitaţia;

6. natura şi cuantumul garanţiilor solicitate de către administraţie;

7. răspunderea locatarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse prin caietul de sarcini;

8. cauze de încetare a închirierii, altele decât ajungerea la termen;

9. alte obligaţii în raport cu obiectul închirierii;

c) condiţii speciale ale închirierii: destinaţia, cu programul investiţional, după caz;

d) contractul-cadru de închiriere stabilit la nivelul fiecărei administraţii are caracter orientativ şi va cuprinde următoarele cerinţe minime:

1. părţile contractante;

2. obiectul contractului;

3. durata închirierii;

4. valoarea chiriei;

5. condiţiile şi termenele de plată;

6. clauză minimă de performanţă specifică activităţii economice ce se va desfăşura în legătură cu bunurile înciiriate şi modalitatea de urmărire a îndeplinirii acestuia, după caz. În toate cazurile în care se aplică, clauza minimă obligatorie de performanţă va fi reprezentată de rata de încărcare sau descărcare a navelor exprimată în tone/zi sau alt parametru echivalent;

7. garanţii;

8. drepturile şi obligaţiile părţilor;

9. Încetarea contractului;

10. forţa majoră;

11. litigii;

12. rezilierea/încetarea contractului;

13. clauza potrivit căreia contractul încetează în cazul folosirii de către locatar de lucrători portuari neînregistraţi la administraţie;

14. alte termene şi condiţii.

Art. 13. - Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de închiriere se elaborează de către administraţie şi fac parte din documentaţia de atribuire.

Art. 14. - (1) Comisia de licitaţie este alcătuită dintr-un număr impar de membri, care nu poate fi mai mic de 5 (cinci), dintre care unul este preşedinte şi unul este reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

(2) Componenţa comisiei de licitaţie, membrii acesteia, precum şi supleanţii lor se stabilesc prin decizie a directorului general al administraţiei.

(3) Fiecare dintre membrii comisiei de licitaţie beneficiază de câte un vot.

(4) Deciziile comisiei de licitaţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor.

(5) Membrii comisiei de licitaţie, precum şi supleanţii lor sunt obligaţi să dea o declaraţie de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate pe propria răspundere, după termenul-limită de depunere a documentaţiei de participare, care se va păstra alături de dosarul închirierii.

(6) în caz de incompatibilitate, preşedintele comisiei de licitaţie va sesiza de îndată administraţia despre existenţa stării de incompatibilitate şi va propune înlocuirea persoanei incompatibile dintre membrii supleanţi.

(7) Supleanţii participă la şedinţele comisiei de licitaţie numai în situaţia în care membrii acesteia se află în imposibilitate de participare din cauza incompatibilităţii, unui caz fortuit sau a forţei majore.

Art. 15. - Atribuţiile comisiei de licitaţie sunt:

a) analiza şi selectarea ofertelor pe baza datelor, informaţiilor şi documentelor depuse;

b) întocmirea listei cuprinzând participanţii admişi pentru licitaţie;

c) monitorizarea desfăşurării licitaţiei;

d) întocmirea proceselor-verbale ale licitaţiei;

e) întocmirea raportului final al licitaţiei;

f) desemnarea ofertei câştigătoare

Art. 16. - (1) Comisia de licitaţie este legal întrunită numai în prezenţa tuturor membrilor.

(2) Comisia de licitaţie adoptă decizii în mod autonom, numai pe baza documentaţiei de atribuire şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 17. - Membrii comisiei de licitaţie au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi documentelor cuprinse în ofertele analizate.

Art. 18. - (1) Documentele de participare la licitaţie se depun la sediul administraţiei cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data desfăşurării licitaţiei, care se înregistrează, în ordinea primirii lor, în registrul licitaţiei, precizându-se data şi ora.

(2) Fiecare participant poate depune doar o singură documentaţie pentru aceeaşi suprafaţă de teren/platformă ce face obiectul închirierii.

Art. 19. - Fiecare exemplar al ofertei trebuie să fie semnat de către participantul la licitaţie.

Art. 20. - Pentru desfăşurarea procedurii licitaţiei este obligatorie participarea a cel puţin 2 ofertanţi. În caz contrar se reia procedura de licitaţie la o dată ulterioară, aşa cum este prevăzut în anunţul de licitaţie.

Art. 21 - (1) în urma licitaţiei, comisia de licitaţie stabileşte drept câştigător al licitaţiei participantul care oferă preţul cel mai mare al chiriei, iar secretarul acesteia întocmeşte raportul de adjudecare, semnat de toţi membrii comisiei.

(2) în baza raportului de adjudecare, comisia de licitaţie, în termen de 3 (trei) zile lucrătoare, comunică rezultatul licitaţiei tuturor participanţilor. Totodată, comunică motivele care au stat la baza respingerii participanţilor declaraţi necâştigători.

Art. 22. - (1) Contestaţiile vor fi formulate în scris şi se vor depune la sediul administraţiei în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la data comunicării rezultatului adjudecării licitaţiei.

(2) Comisia de licitaţie analizează contestaţiile şi va răspunde în scris în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la primirea acestora.

Art. 23. - Procedura de închiriere a infrastructurii de transport naval prin licitaţie se suspendă până la soluţionarea contestaţiilor.

Art. 24. - Contractul de închiriere se semnează în maximum 30 (treizeci) de zile lucrătoare de la data comunicării rezultatului licitaţiei.

Art. 25. - În cazul în care câştigătorul licitaţiei refuză încheierea contractului, acesta pierde garanţia de participare la licitaţie, iar procedura de licitaţie pentru închirierea infrastructurii de transport naval se reia.

Art. 26. - (1) Contractul de închiriere se încheie în formă scrisă în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d).

(2) Contractul de închiriere poate să conţină şi alte clauze contractuale.

Art. 27. - (1) După semnarea contractului de închiriere, locatarul este obligat, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare, să constituie o garanţie contractuală privind buna execuţie a contractului, acoperind riscul de neplată a chiriei şi având valoarea a 3 chirii lunare. Garanţia va putea fi constituita printr-o scrisoare de garanţie bancară, prin consemnarea sumelor într-un cont al administraţiei sau prin cont escrow ori prin transformarea garanţiei de participare la licitaţie în garanţie de bună execuţie a contractului.

(2) Contractul intră în vigoare la data semnării lui, dar obligaţia administraţiei de predare a infrastructurii de transport naval către locatar se naşte numai după data constituirii garanţiei contractuale. În cazul în care locatarul nu constituie garanţia în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data semnării contractului, acesta este reziliat de plin drept fără îndeplinirea niciunei alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei instanţe de judecată.

Art. 28. - (1) în situaţia în care câştigătorul licitaţiei este o persoană juridică străină care provine dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene şi nu aparţine Spaţiului Economic European, acesta trebuie să deschidă o filială sau un sediu secundar pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în maximum 60 de zile calendaristice de la adjudecarea licitaţiei.

(2) în cazul nerespectării prevederilor de la alin. (1), câştigătorul licitaţiei pierde garanţia de participare la licitaţie, iar procedura de licitaţie pentru închirierea infrastructurii de transport nava[se reia.

Art. 29. - În termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a contractului de închiriere şi cu respectarea prevederilor art. 27 se va face predarea infrastructurii de transport naval de către administraţie locatarului, printr-un proces-verbal de predare-primire, semnat de ambele părţi.

Art. 30. - Durata contractului de închiriere este de maximum 10 (zece) ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia o singură dată, pe o perioadă nu mai mare de 10 (zece) ani. Administraţia nu va putea refuza cererea de prelungire, fără motive temeinice, respectiv în condiţiile în care locatarul şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contract.

Art. 31. - (1) Locatarul va putea încheia cu administraţia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor şi va suporta costurile necesare executării lucrărilor de racordare.

(2) în cazul în care administraţia nu are capacităţi disponibile, locatarul va încheia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor cu alţi operatori economici.

Art. 32. - Contractul de închiriere încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Art. 33. - Contractul de închiriere poate înceta înainte de termen, prin acordul părţilor în condiţiile stabilite prin contract.

Art. 34. - La încetarea contractului de închiriere, înainte de sau la termen, locatarul va elibera infrastructura de transport naval de toate bunurile mobile aflate în proprietatea sa. Pentru bunurile imobile care au format obiectul unui program investiţional al locatarului, contractele de închiriere vor conţine clauze care să stabilească posibilitatea de despăgubire a locatarului, în funcţie de natura juridică a acestor bunuri imobile şi de disponibilitatea administraţiei de a le prelua.

 

CAPITOLUL IV

Instrucţiuni pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de închiriere prin atribuire directă a terenurilor prevăzute la art. 2 lit. c)

 

Art. 35. - (1) Contractele de închiriere pentru terenurile prevăzute la art. 2 lit. c) se încheie în formă scrisă în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d).

(2) Contractul de închiriere poate să conţină şi alte clauze contractuale.

Art. 36. - Contractul de închiriere se semnează în maximum 30 (treizeci) de zile lucrătoare de la data obţinerii acordului de închiriere directă din partea consiliului de administrare al administraţiei.

Art. 37. - (1) După semnarea contractului de închiriere, locatarul este obligat, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare, să constituie o garanţie contractuală privind buna execuţie a contractului, acoperind riscul de neplată a chiriei şi având valoarea a 3 chirii iunare. Garanţia va putea fi constituită printr-o scrisoare de garanţie bancară, prin consemnarea sumelor într-un cont al administraţiei sau prin cont escrow ori prin transformarea garanţiei de participare la licitaţie în garanţie de bună execuţie a contractului.

(2) Contractul intră în vigoare la data semnării sale, dar obligaţia administraţiei de predare a infrastructurii de transport naval către locatar se naşte numai după data constituirii garanţiei contractuale. În cazul în care locatarul nu constituie garanţia în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data semnării contractului, acesta este reziliat de plin drept fără îndeplinirea niciunei alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei instanţe de judecată.

Art. 36. - În termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a contractului de închiriere şi cu respectarea prevederilor art. 37 se va face predarea terenului de către administraţie locatarului, printr-un proces-verbal de predare-primire, semnat de ambele părţi.

Art. 39. - Durata contractului de închiriere a terenului aferent unor elemente de suprastructură, proprietate privată a operatorului economic, se va stabili în funcţie de tipul suprastructurii, după caz.

Art. 40 - La încetarea contractului de închiriere, înainte de sau la termen, locatarul va elibera infrastructura de transport naval de toate bunurile mobile aflate în proprietatea sa. Pentru bunurile imobile care au format obiectul unui program investiţional al locatarului, contractele de închiriere vor conţine clauze care să stabilească posibilitatea de despăgubire a locatarului, în funcţie de natura juridică a acestor bunuri imobile şi de disponibilitatea administraţiei de a le prelua.

Art. 41. - (1) Locatarul va putea încheia cu administraţia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor şi va suporta costurile necesare executării lucrărilor de racordare.

(2) în cazul în care administraţia nu are capacităţi disponibile, locatarul va încheia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor cu alţi operatori economici.

Art. 42. - Contractele pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor încheiate cu locatarul înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament rămân în vigoare până la data expirării.

Art. 43. - Contractul de închiriere încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.

Art. 44. - Contractul de închiriere poate înceta înainte de termen, prin acordul părţilor în condiţiile stabilite prin contract.

 

CAPITOLUL V

Instrucţiuni pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de închiriere prin atribuire directă a infrastructurii de transport naval prevăzută la art. 2 lit. a), b) şi d)

 

Art. 45. - Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 2 lit. a), b) şi d) se închiriază prin atribuire directă, în baza solicitării către administraţie, în următoarele situaţii:

a) în vederea suplimentării cu cel mult 10% a suprafeţei închiriate de un locatar, cu acordul scris al locatarilor care se învecinează direct cu suprafaţa care urmează să fie suplimentată, pe o durată egală cu durata contractului în baza căruia deţine suprafaţa iniţială;

b) în vederea amplasării unor echipamente şi materiale aparţinând autorităţilor publice ale statului;

c) pentru desfăşurarea unei activităţi de către operatori economici pe o singură perioadă de maximum 6 (şase) luni;

d) pentru organizările de şantier, în baza contractelor de execuţie lucrări ori de prestări servicii, în situaţia în care administraţia are calitatea de beneficiar al lucrării/serviciului sau lucrarea este un obiectiv de investiţii de utilitate publică, până la finalizarea lucrării/serviciului/investiţiei;

e) pentru efectuarea, din raţiuni tehnologice, probate printr-un raport de expertiză tehnică, de schimburi între locatari diferiţi a unor terenuri/platforme închiriate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament, pe o durată egală cu durata fiecăruia dintre contractele în baza cărora se deţin suprafeţele iniţiale;

f) pentru efectuarea, din raţiuni tehnologice, probate printr-un raport de expertiză tehnică, de schimburi de părţi de terenuri/platforme aflate în imediata vecinătate între locatari diferiţi a unor terenuri închiriate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament, pe o durată egală cu durata fiecăruia dintre contractele în baza cărora se deţin suprafeţele iniţiale;

g) pentru relocarea unor suprafeţe în vederea îndeplinirii unor condiţii de mediu, pe o durată egală cu durata contractelor în baza cărora deţin suprafeţele iniţiale.

Art. 46. - (1) Contractul de închiriere se încheie în formă scrisă, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d).

(2) Contractul de închiriere poate să conţină şi alte clauze contractuale.

Art. 47. - Contractul de închiriere se semnează în maximum 30 (treizeci) de zile lucrătoare de la data obţinerii acordului de închiriere directă din partea consiliului de administraţie al administraţiei.

Art. 48. - (1) După semnarea contractului de închiriere, locatarul este obligat, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare, să constituie o garanţie contractuală privind buna execuţie a contractului, acoperind riscul de neplată a chiriei şi având valoarea a 3 chirii lunare. Garanţia va putea fi constituită printr-o scrisoare de garanţie bancară, prin consemnarea sumelor într-un cont al administraţiei sau prin cont escrow ori prin transformarea garanţiei de participare la licitaţie în garanţie de bună execuţie a contractului.

(2) Contractul intră în vigoare la data semnării lui, dar obligaţia administraţiei de predare a infrastructurii de transport naval către locatar se naşte numai după data constituirii garanţiei contractuale. În cazul în care locatarul nu constituie garanţia în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data semnării contractului, acesta este reziliat de plin drept fără îndeplinirea niciunei alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei instanţe de judecată.

Art. 49. - În termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data semnării contractului de închiriere şi cu respectarea prevederilor art. 48 se va face predarea infrastructurii de transport naval de către administraţie locatarului, printr-un proces-verbal de predare-primire, semnat de ambele părţi.

Art. 50. - (1) Locatarul va putea încheia cu administraţia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor şi va suporta costurile necesare executării lucrărilor de racordare.

(2) în cazul în care administraţia nu are capacităţi disponibile, locatarul va putea încheia contracte pentru prestarea serviciilor de furnizare a utilităţilor cu alţi operatori economici.

Art. 51. - În situaţia prevăzută la art. 45 lit. a), e), f) şi g) contractul de închiriere va constitui act adiţional/anexă la contractele de închiriere a infrastructurii de transport naval încheiate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament.

Art. 52. - La încetarea contractului de închiriere, înainte de sau la termen, locatarul va elibera infrastructura de transport naval de toate bunurile mobile aflate în proprietatea sa. Pentru bunurile imobile care au format obiectul unui program investiţional al locatarului, contractele de închiriere vor conţine clauze care să stabilească posibilitatea de despăgubire a locatarului, în funcţie de natura juridică a acestor bunuri imobile şi de disponibilitatea administraţiei de a le prelua.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 53. - Prevederile prezentului regulament se vor aplica exclusiv contractelor de închiriere încheiate între administraţii şi locatari ulterior intrării în vigoare a regulamentului. Toate contractele de închiriere încheiate între administraţii sau precursoarele acestora, dacă este cazul, şi locatari, anterior intrării în vigoare a prezentului regulament, vor rămâne supuse, pe toată durata lor, reglementărilor în vigoare la data încheierii lor şi niciuna dintre condiţiile prevăzute în aceste contracte nu va putea fi considerată modificată ca efect al prezentului regulament.