MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 270/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 270         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 24 aprilie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

355. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

360. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Bazei Logistice Navale „Pontica”

 

361. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 184 Apărare Antiaeriană „Timiş”

 

362. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 133 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 134 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 243 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 244 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

347. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 841/2011,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Puşoiu Iuliana, judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 aprilie 2012.

Nr. 355.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Bazei Logistice Navale „Pontica”

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Bazei Logistice Navale „Pontica”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 aprilie 2012.

Nr. 360.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 184 Apărare Antiaeriană „Timiş”

În temeiul prevederilor art. 92 şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităţi şi unităţilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 184 Apărare Antiaeriană „Timiş”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 19 aprilie 2012.

Nr. 361.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Iulia Pataki se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Kenya.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

 

Bucureşti, 19 aprilie 2012.

Nr. 362.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 133

din 21 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vlad Construct - S.R.L. din Slatina în Dosarul nr. 2.291/104/2009 al Tribunalului Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 14D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca

neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele;

Prin încheierea din 13 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.291/104/2009, Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Vlad Construct - S.R.L. din Slatina într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii a debitorului împotriva sentinţei prin care a fost stabilit tabelul preliminar al creanţelor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat nu oferă opţiune judecătorului chemat să soluţioneze deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile, acesta fiind obligat să admită, în tot sau în parte, creanţele, în mod provizoriu, la masa credală.

Judecătorul ar trebui să rămână în pronunţare pe fondul contestaţiilor numai în cazul în care sunt elucidate toate problemele de fapt şi de drept incidente în cauză. Or, în condiţiile în care legea impune soluţionarea deodată a acestora, debitorul este pus în imposibilitatea obiectivă de a formula apărări în acelaşi timp, cu aceeaşi eficienţă pentru contestaţii diferite care implică administrarea de probe diferite, împrejurare ce este de natură a-i prejudicia dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.

Judecătorului-sindic ar trebui să i se ofere posibilitatea să decidă de la caz la caz dacă se impune judecarea simultană sau separată a contestaţiilor în funcţie de motivele de fapt şi de drept invocate de părţi. Prin reglementarea legală criticată se aduce atingere imparţialităţii justiţiei şi se creează premisele unei injuste soluţionări a cauzei privind pe debitorul aflat în insolvenţă.

Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, text de lege care are următorul conţinut: „La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecătorul-sindic va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, creanţele, în mod provizoriu, la masa credală, atât în ceea ce priveşte deliberările, cât şi repartiţiile.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (2) privind liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare şi în art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra dispoziţiilor criticate s-a mai pronunţat în raport cu dispoziţii constituţionale identice, de exemplu prin Decizia nr. 966 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011, sau Decizia nr. 631 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008.

Astfel, Curtea a observat că dispoziţiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedură instituită prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă şi, în acelaşi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie.

În acest context, reglementarea prin lege a obligaţiei judecătorului-sindic de a soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanţe, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenţei, şi anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absenţa unei atari dispoziţii de lege, procedura, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziată, situaţie ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cu privire la raporturile juridice stabilite între părţile implicate, persoane fizice sau comercianţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.

Însă, deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfăşurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanţii procesuale părţilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecătorul-sindic va soluţiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanţe, contestaţiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivă, a creanţelor contestate.

Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanţe în tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificată oricând pe parcursul derulării procedurii, ca urmare a completării probatoriului. Mai mult, dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 prevăd că, până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, doi sau unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. În această situaţie, judecarea contestaţiei se va face de judecătorul-sindic, cu citarea tuturor părţilor interesate, iar până la judecarea irevocabilă a contestaţiei judecătorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţă contestat ca admis numai provizoriu.

O garanţie procedurală în plus o constituie prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora hotărârile judecătorului-sindic, care sunt definitive şi executorii, pot fi atacate separat cu recurs, după o procedură stabilită prin dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicata de Societatea Comercială „Vlad Construct” - S.R.L. din Slatina în Dosarul nr. 2.291/104/2009 al Tribunalului Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 134

din 21 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Georgeta Alexsoaie, Elena Botezatu, Orhan Eliaz, Maria Ioniţă, Tănase Mandragiu, Beinas Sadula şi Maria Vasile în Dosarul nr. 2.451/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 520/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.451/118/2010, Curtea de Apei Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura Insolvenţei.

Excepţia a fost ridicată de Georgeta Alexsoaie, Elena Botezatu, Orhan Eliaz, Maria Ioniţă, Tănase Mandragiu, Beinas Sadula şi Maria Vasile într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii apreciază că art. 36 diri Legea nr. 85/2006 pune creditorul salariat în imposibilitatea de a-şi recupera salariile restante, deoarece textul de lege se aplică tuturor acţiunilor formulate de către orice creditor, fără a ţine seama de natura şi de data naşterii dreptului de creanţă. Legiuitorul ar fi trebuit să excludă acele acţiuni care au ca obiect recuperarea drepturilor salariate, deoarece salariaţii debitorului aflat în procedura insolvenţei rămân fără protecţie juridică în ceea ce priveşte recuperarea drepturilor lor.

Aşa fiind, prin aplicarea acestor prevederi legale, se aduce atingere dreptului garantat constituţional de a fi remunerat pentru munca prestată.

Pe de altă parte, deşi salariaţii au un drept preferenţial de înscriere la masa credală, legiuitorul nu a luat în considerare faptul că procedura insolvenţei şi a reorganizării judiciare se întinde pe parcursui mai multor ani, practic se întârzie atât de mult recuperarea acestor drepturi încât creditorii salariaţi rămân de cele mai multe ori neplătiţi.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată şi face trimite la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv la Decizia nr. 701 din 25 mai 2010.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul conţinut: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 referitor la garantarea dreptului la muncă, art. 42 privind munca forţată şi în art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite si prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Anterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile legale criticate au fost modificate prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, având în prezent următorul conţinut: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”

Curtea constată că dispoziţia legală în noua redactare păstrează, în parte, soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că acestea sunt în acord cu prevederile Legii fundamentale.

Astfel, prin Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a stabilit că, „în cadrul procedurii insolvenţei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor. În legătură cu acestea, se observă că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat instituirea unor norme de procedură specialei Acest fapt nu înseamnă însă că nu se asigură o garanţie efectivă drepturilor creditorilor.”

În al doilea rând, Curtea a reţinut că „dreptul la acţiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripţie a acţiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenţei, în condiţiile art. 15 din Decretul nr. 167/1958, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958.

Existenţa riscului ca, ulterior încheierii procedurii insolvenţei, creditorul să nu-şi mai poată recupera creanţa are ca temei lipsa de diligentă a creditorului care nu a acţionat pentru valorificarea drepturilor sale în cadrul procedurii colective şi nu poate fi privită ca aducând vreo atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul puterii obligatorii a hotărârilor instanţei de judecată.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia legiuitorul ar fi trebuit să excludă de la suspendarea soluţionării acele acţiuni care au ca obiect recuperarea drepturilor salariale, deoarece salariaţii debitorului aflat în procedura insolvenţei rămân fără protecţie juridică în ceea ce priveşte recuperarea drepturilor lor, Curtea apreciază că, sub acest aspect, legea oferă garanţii sporite creditorilor care au calitatea de salariaţi ai debitorului. Astfel, creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator şi beneficiază de un rang de prioritate mai ridicat în raport cu celelalte creanţe ale debitorului.

Referitor la susţinerea conform căreia procedura insolvenţei se întinde pe parcursul mai multor ani, împrejurare ce întârzie mult recuperarea drepturilor salariale, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedură instituită prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă şi, în acelaşi timp, pe un pian mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În legătură cu aceasta, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008), Curtea a arătat că procedura insolenţei este o procedură specială, caracterizată de celeritate şi care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind în acelaşi timp valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.

Distinct de cele reţinute în prealabil, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei, potrivit cărora textele de lege criticate creează posibilitatea debitorilor de rea-credinţă să tergiverseze şi să împiedice realizarea drepturilor legitime ale creditorilor, nu pot constitui argumente pentru calificarea respectivelor dispoziţii legale ca fiind neconstituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Georgeta Alexsoaie, Elena Botezatu, Orhan Eliaz, Mana Ioniţă, Tănase Mandragiu, Beinas Sadula şi Maria Vasile în Dosarul nr. 2.451/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 243

din 15 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 335 alin 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Hârţescu în Dosarul nr. 6.528/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.450D/2011.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, apărătorul ales Adrian Constantinescu din cadrul Baroului Vrancea, cu delegaţie la dosar, şi lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care înţelege să îşi extindă criticile şi din perspectiva încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 129 referitor la Folosirea căilor de atac, deoarece extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale în ipoteza prevăzută de art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală echivalează cu o veritabilă cale de atac, care însă impune judecătorilor ce fel de hotărâre să pronunţe. În plus, lasă posibilitatea unei instanţe inferioare să desfiinţeze o hotărâre pronunţată de o instanţă superioară.

În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.528/121/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Hârţescu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor, care se supun numai legii, deoarece s-a creat o instituţie care funcţionează în afara normelor expres reglementate de Constituţie, fiind împotriva principiului legalităţii şi al garantării exercitării căilor de atac în condiţiile legii care guvernează activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Tribunalul Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală fiind constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA.

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului prin apărător, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. 2 - Extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Dacă cu privire la unele din actele cară intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni s-a pronunţat anterior o hotărâre definitivă, instanţa reuneşte cauza cu aceea în care s-a dat hotărârea definitivă, pronunţând o nouă hotărâre în raport cu toate actele care intră în conţinutul infracţiunii, şi desfiinţează hotărârea anterioară.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor care se supun numai legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În ceea ce priveşte extinderea criticilor din perspectiva încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 129 referitor la Folosirea căilor de atac, extindere solicitată cu prilejul dezbaterilor, Curtea constată că nu o poate analiza, întrucât a fost formulată ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional. Or, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea e competentă să se pronunţe numai în limitele sesizării. Extinderea temeiurilor constituţionale faţă de cele invocate în faţa instanţei de fond ar conduce la exercitarea din oficiu a controlului de constituţionalitate, ceea ce este contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, conform cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Ca atare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textului de lege criticat doar în raport cu dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, invocat în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulată în faţa instanţei de drept comun.

2. Astfel, Curtea constată că unitatea legală de infracţiune constă în aceea că, în anumite cazuri, deşi există mai multe acţiuni sau inacţiuni, se reţine totuşi o unitate de infracţiune dispusă de legiuitor. O astfel de unitate legală există, de exemplu, în cazul infracţiunii complexe - tâlhăria - care constă în două acţiuni (furt şi violenţă), dar juridic există o singură infracţiune (tâlhăria) şi se aplica o singură pedeapsă.

În alte situaţii, unitatea provine din împrejurarea că două sau mai multe acţiuni/inacţiuni sunt, în mod obiectiv, strâns unite între ele prin aceea că există unitate de rezoluţiune. Aşadar, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional, este liber să proclame unitatea legală de infracţiune în aceste cazuri, sprijinindu-se pe unele date reale, anumite legături obiective sau subiective între acţiunile respective.

Dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, chiar dacă s-a pronunţat anterior o hotărâre definitivă. Prin urmare, instanţa va reuni cauza aflată pe rol cu cea în care s-a pronunţat hotărârea, sens în care va pronunţa o nouă hotărâre în raport cu toate actele care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

O astfel de procedură are în vedere şi împrejurarea că anumite fapte penale îmbracă forma infracţiunii continuate, legiuitorul, în acord cu art. 41 din Codul penal, optând pentru pedepsirea comună a acestora. Aceasta se justifică, întrucât, deşi sunt săvârşite la intervale de timp diferite, acţiunile ori inacţiunile prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni comise în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. De aceea, raţiunile de politică penală au impus pedepsirea comună a infracţiunilor continuate în condiţiile art. 43 din Codul penal, pronunţându-se o pedeapsă în limitele prevăzute de cod la infracţiunea săvârşită, la care se poate adăuga un spor în limitele prevăzute de art. 34 din Codul penal. După ce o persoană a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune continuată şi ulterior se descoperă alte acţiuni sau inacţiuni care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, judecătorul, ţinând seama de fapta comisă în întregul ei, va pronunţa o nouă pedeapsă corespunzătoare, care nu poate fi mai uşoară decât cea pronunţată anterior.

Reglementarea este, dimpotrivă, menită să dea expresie actului de înfăptuire a justiţiei în mod unic, egal şi imparţial, cu atât mai mult cu dreptul represiv în România nu a îmbrăţişat alte sisteme potrivit cărora pedeapsa rezultată poate fi dispusă prin cumul aritmetic. De asemenea, principiul constituţional pretins încălcat constă în interdicţia judecătorului de a primi ordine, indicaţii ori sugestii privind viitoarea soluţie, sens în care este evident că textul legal criticat nu permite aplicarea sa în mod arbitrar, judecătorii fiind obligaţi să dispună extinderea acţiunii penale în toate situaţiile similare, fără ca aceasta să aibă conotaţiile reclamate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Hârţescu în Dosarul nr. 6.528/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 244

din 15 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Fulga în Dosarul nr. 2.243/339/2010 (număr în format vechi 2.291/2010) al Judecătoriei Zimnicea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.454D/2011.

La apelul nominal, pentru autorul excepţiei, răspunde apărătorul ales Alexandru Pantea, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 463D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolaie Popescu şi Societatea Comercială „Lorin” - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 4.261/1/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 454D/2011 şi nr. 463D/2011 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Apărătorul ales arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexare.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 463D/2011 la Dosarul nr. 454D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând argumentele invocate în faţa Judecătoriei Zimnicea.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierea din 17 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.243/339/2010 (număr în format vechi 2.291/2010), Judecătoria Zimnicea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Ioan Fulga cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.

Prin încheierea din 28 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.261/1/2010, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Nicolaie Popescu şi Societatea Comercială „Lorin” - S.R.L. din Galaţi cu ocazia soluţionării recursului într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare,

prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un recurs efectiv, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, întrucât judecătorul verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a înscrisurilor noi prezentate, petentul neputând solicita alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei.

Judecătoria Zimnicea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 54/2006, nr. 524/2010, nr. 776/2010 şi nr. 843/2010.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători consideră că este neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Constituţie şi din actele normative internaţionale invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 770/2008, nr. 1.055/2009, nr. 1.432/2009şi nr. 1.687/2009, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial a! României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de

0 autoritate publică, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 referitoare la instanţele judecătoreşti, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, ale art. 132 referitoare la statutul procurorilor şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv, ale art. 14 privind interzicerea discriminării şi ale art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv raportate la dispoziţiile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 6 cu privire la dreptul oricărei persoane de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din actele normative internaţionale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 770 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, reţinând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al rezoluţiei sau al ordonanţei procurorului, atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu aceeaşi ocazie, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale, petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, precum şi posibilitatea prezentării unor probe suplimentare faţă de cele deja administrate, respectiv înscrisuri noi.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.129 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011.

Întrucât nu au „intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Astfel, pentru motivele arătate, prevederile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1, 4, 15, 16, 21, 24, 124,126, 131 şi 132, precum şi ale art. 11 şi 20, raportate la prevederile art. 1, 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte invocarea, ca temei al excepţiei de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauza de faţă.

În fine, referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu poate fi, însă, reţinută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Fulga în Dosarul nr. 2.243/339/2010 (număr în format vechi 2.291/2010) al Judecătoriei Zimnicea şi de Nicolaie Popescu şi Societatea Comercială „Lorin” - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 4.261/1/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”

 

Având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 990/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”, potrivit hărţii topografice prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

(2) Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţii Tecuci, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”, pe raza localităţii Tecuci, sunt în cuantum total de 1.128 mii lei si sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transportului şi Infrastructurii, conform Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, alineatul 56.01 „Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)”.

Art. 4. - Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. pentru lucrarea prevăzută la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 5, - Planul cu amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Alexandru Nazare

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

Bucureşti, 18 aprilie 2012.

Nr. 347.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. a harţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Drum de centură în municipiul Tecuci între DN 25-DN 24”, situate pe raza localităţii Tecuci din judeţul Galaţi, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum si sumele individuale aferente despăgubirilor

Nr. crt.

Unitatea administrativ - teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/deţinătorului imobilului

Tarlaua/parcela

Categoria de folosinţă

Număr cadastral

Număr carte funciară

Suprafaţa totală

(m2)

Suprafaţa

de expropriat (m2)

Despăgubire cf. Legii nr. 255/2010 (lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Tecuci

Primăria Tecuci

T14/P48

Arabil

 

 

 

1200

624,00

2

Tecuci

Primăria Tecuci

T14/P48

Arabil

 

 

 

100

52,00

3

Tecuci

Primăria Tecuci

T14/P48

Arabil

 

 

 

700

364,00

4

Tecuci

Demetrescu Ioana

T15/P49/2

Arabil

101358

101358

95000

10332,97

5.373,14

Tecuci

Popescu Zamfira

T42/P144/1

Arabil

103196

103196

15100

972,49

505,69

5

Tecuci

Orzoi Victor Cătălin

T42/P144/2

Arabil

7369

8681

67300

5073,95

2.638,45

Stanciu Raluca Cristina

6

Tecuci

Dumitraşcu Ecaterina

T90/P435/19

Arabil

 

 

5000

333,58

173,46

7

Tecuci

Adrievschi Ştefan

T90/P435/18

Arabil

4259

5468

5900

704,98

366,59

8

Tecuci

Drutu Ioana

T90/P435/17

Arabil

1842

9658

3700

518,78

269,77

9

Tecuci

Ilie Nicuşor Cristinel

T90/P435/16

Arabil

2049

2534

4000

613,25

318,89

10

Tecuci

Hostina N. Amalia

T90/P435/15

Arabil

 

 

5000

825,25

429,13

11

Tecuci

Sărăcuţu C-tin

T90/P435/14

Arabil

101972

101972

10000

1768,86

919,81

12

Tecuci

Cazan Frasina

T90/P435/13

Arabil

 

 

16000

2646,03

1.375,94

13

Tecuci

Armenaca Cătălin

T90/P435/12

Arabil

102048

102048

5000

716,64

372,65

14

Tecuci

Voinea C-tina

T90/P435/11

Arabil

2023

2589

6000

1843,11

958,42

Căpraru Apostu

2024

2590

9700

15

Tecuci

Blănaru S. Ana

T90/P435/10

Arabil

 

 

5000

514,76

267,68

16

Tecuci

Andrievschi Ştefan

T90/P435/9

Arabil

3501

4324

23500

2089,07

1.086,32

17

Tecuci

Palade Ioniţă

T90/P435/8

Arabii

5010

6145

10500

746,78

388,33

18

Tecuci

Mavrolan Lilica

T90/P435/7

Arabii

 

 

3500

213,15

110,84

19

Tecuci

Sirmion Tanta

T90/P435/6

Arabil

600

7760

5000

281,39

146,32

20

Tecuci

Chiauriu Virginia

T90/P435/5

Arabil

4416 + 4417

 

5408

31328

1303,48

677,81

Udris Elena

Voicu Enuta

Cadinoiu Frosa

Hristache Ştefan

21

Tecuci

Pocris N. Costache

T90/P435/4

Arabil

 

 

5000

150,68

78,35

22

Tecuci

Pocris N. Son

T90/P435/3

Arabil

 

 

8500

230,61

119,92

23

Tecuci

Pocris Neculai

T90/P435/2

Arabil

 

 

6600

161,46

83,96

24

Tecuci

Ion Alexandru

T90/P435/1

Arabil

9092

10999

5000

124,97

64,98

25

Tecuci

Baicoianu Jenita

T91/3/P438/3/1

Arabil

7445

8800

7000

121,57

63,22

Teodoru Maria

26

Tecuci

Toader Mihai

T91/3/P438/3/2

Arabil

 

 

7000

107,23

55,76

27

Tecuci

Alioaie Gheorghe

T91/3/P438/3/3

Arabil

 

 

13400

189,03

98,30

28

Tecuci

Cidu Vasile

T91/3/P438/3/4

Arabil

 

 

11948

150,5

78,26

29

Tecuci

Sirmache Ciobotaru Gheorghe

T91/3/P438/3/5

Arabil

6864

8076

7045

155,58

80,90

Sirmache Neculai

6865

101018

7038

30

Tecuci

Logel Anica

T91/3/P438/3/6

Arabil

6001

7358

3570

153,4

79,77

Vrinceanu Mihai

6002

7355

3488

Grosu Elena

6003

7359

3570

Grigoriu Enache

6004

7356

3670

Vrinceanu Vasile

6005

303113

3570

31

Tecuci

Sirmache Toader

T91/3/P438/3/7

Arabil

 

 

5436

37,63

19,57

32

Tecuci

Druta Maria

T91/3/P438/3/8

Arabil

4586

 

18900

99,57

51,78

33

Tecuci

Palade Ilie

T91/3/P438/3/9

Arabil

 

 

6000

20,92

10,88

34

Tecuci

Agache Elena

T91/3/P438/3/10

Arabil

 

 

14000

31,71

16,49

35

Tecuci

Higiu Elena

T91/3/P438/3/11

Arabil

5066

6251

15700

4,97

2,58

36

Tecuci

Irimia Maria

T91/3/P438/3/12

Arabil

7123

8314

12680

22,14

11,51

Higiu Mihai

7124

8315

4998

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

37

Tecuci

Pintilie Profira

T91/3/P438/3/13

Arabil

 

 

16670

68,58

35,66

38

Tecuci

Popa Eugenia

T91/3/P438/3/14

Arabil

 

 

11400

79,69

41,44

39

Tecuci

Donose Valeriu

T91/3/P438/3/15

Arabil

4940

6056

10000

96,81

50,34

40

Tecuci

Enea Daniel

T91/3/P438/3/16

Arabil

5715

7035

10500

132

68,64

41

Tecuci

Dimitriu Sevastiţa

T91/3/P438/3/17

Arabil

 

 

18560

275,45

143,23

42

Tecuci

Iacobini Dan Constantin

T91/3/P438/3/18

Arabil

9213

11148

15000

297,95

154,93

43

Tecuci

Cracea Virgil

T91/3/P438/3/19

Arabil

 

 

9740

204,61

106,40

44

Tecuci

Docan Ion

T91/3/P438/3/26

Arabil

 

 

16988

436,61

227,04

45

Tecuci

Iolu Ştefana

T91/3/P438/3/25

Arabil

 

 

21000

233,92

121,64

46

Tecuci

Carpinis Costica

T91/3/P438/3/24

Arabil

 

 

9448

197,53

102,72

47

Tecuci

Moise Maria

T91/3/P438/3/23

Arabil

5713

7019

5000

383,45

199,39

Porcaras Vasile

5714

7020

10381

48

Tecuci

Cidu Sandu

T91/3/P438/3/22

Arabil

 

 

8120

205

106,60

49

Tecuci

Adascalitei Sofia

T91/3/P438/3/21

Arabil

 

 

9962

565,73

294,18

50

Tecuci

Chiriac Ileana

T91/3/P438/3/20

Arabil

 

 

19594

490,75

255,19

51

Tecuci

Stoian Olimpia

T89/P430

Arabil

 

 

4000

300,98

156,51

15,14

7,37

111,71

58,09

52

Tecuci

Nechita Dorin

T91/4/P438/4/1

Arabil

3461

4275

15000

128,07

66,60

53

Tecuci

Nechita Doriri

T91/4/P438/4/2

Arabii

3462

130,3

6776

54

Tecuci

Parascan Sandu

T91/4/P438/4/3

Arabil

 

 

4140

72,87

37,89

55

Tecuci

Munteariu Maria

T91/4/P438/4/4

Arabil

 

 

14168

251,29

130,67

56

Tecuci

Munteanu Alexandru

T91/4/P438/4/5

Arabil

 

 

4076

43,51

22,63

57

Tecuci

Paduraru Dragomir

T91/4/P438/4/6

Arabil

 

 

4220

66,47

34,56

58

Tecuci

Catana Vasile

T91/4/P438/4/7

Arabil

 

 

14200

267,71

139,21

59

Tecuci

Nedelcu P. Ion

T91/4/P438/4/7/1

Arabil

 

 

13000

249,58

129,78

60

Tecuci

Varga Vasile Aurelian

T91/4/P438/4/8

Arabil

101656

101656

4276

83,17

43,25

61

Tecuci

Goga Ileana

T91/4/P438/4/9

Arabil

4951

6079

9000

176,44

91,75

62

Tecuci

Cernat Tudorita

T91/4/P438/4/10

Arabil

 

 

3600

71,75

37,31

63

Tecuci

Sirmache Costantin

T91/4/P438/4/11

Arabil

5523

6929

4500

90,92

47,28

64

Tecuci

Stefanescu Petre

T91/4/P438/4/12

Arabil

5926

7291

5000

101,73

52,90

65

Tecuci

Tenuc Donciu

T91/4/P438/4/13

Arabil

 

 

6948

141,93

73,80

66

Tecuci

Sirmache Aurora

T91/4/P438/4/14

Arabil

 

 

7500

155,09

80,65

67

Tecuci

Vandra Victor

T91/4/P438/4/15

Arabil

 

 

5600

99,61

51,80

68

Tecuci

Corpaci Ion

T91/4/P438/4/16

Arabil

499

392

7500

129,11

67,14

69

Tecuci

Sărăcuţu Eugenia

T91/4/P438/4/17

Arabil

 

 

5000

107,31

55,80

70

Tecuci

Toporău Mihalache

T91/4/P438/4/18

Arabil

 

 

25500

684,59

355,99

71

Tecuci

Primăria Tecuci

T91/4/P438/4/19

Arabil

 

 

 

260,23

135,32

72

Tecuci

Primăria Tecuci

T160/Cc1013

Curţi con­strucţii

 

 

 

304,52

23.752,56

73

Tecuci

Primăria Tecuci

T160/Cc1013

Curţi con­strucţii

8652

11320

7367

644,55

50.274,90

74

Tecuci

Primăria Tecuci

T160/Cc1013

Curţi con­strucţii

8651

11319

8090

1410,04

109.983,12

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

75

Tecuci

S.C. Building Style Comp -S.R.L.

str. Ana Ipătescu 91

Curţi con­strucţii

8761

101928

2045

6,1

475,80

76

Tecuci

Stanciu Manole

T100/P469/7

Arabil

8477

10341

16400

220,13

114,47

77

Tecuci

Tocu Zanfir

T100/P469/6

Arabil

7255

103165

318500

18,11

9,42

7256

8527

318500

78

Tecuci

S.C. Contec Ferma 11

T160/Cc1016

Curţi con­strucţii

5494

 

 

337,82

26.349,96

79

Tecuci

Mocanu Vasile

T99/P465/1

Arabil

 

 

10000

45,04

23,42

80

Tecuci

Petrea Ilie

T99/P465/2/1

Arabil

 

 

15000

215,26

111,94

81

Tecuci

Oprea Nicolae

T99/P465/2

Arabil

100037

100037

3000

175,12

91,06

82

Tecuci

Dutu Ion

T99/P465/3

Arabil

7882

10385

4948

97,07

50,48

83

Tecuci

Sachelarie C-tin

T99/P465/4

Arabil

5584

6866

10000

555,99

289,11

Axionte Elena

5585

6869

10000

Petcu Profirica

5586

6867

5000

84

Tecuci

Sandu Teodor

T99/P465/5

Arabil

8337

10493

17447

437,11

227,30

85

Tecuci

Goga Vasile

T99/P465/6

Arabil

2842

3471

19100

482,18

250,73

86

Tecuci

Brudiu Maria

T99/P465/7-8

Arabil

7854

10699

49888

1052,82

547,47

87

Tecuci

Corban Catatin

T99/P465/9

Arabil

6909

8173

20000

693,6

360,67

6910

8174

20000

6911

8175

20000

88

Tecuci

Rindunica Neculai

T99/P465/10

Arabil

2505

2786

17500

53,48

27,81

89

Tecuci

Tocu Zanfir

T110/P469/4

Arabil

4105

6209

210000

163,29

84,91

90

Tecuci

Tocu Zanfir

T110/P469/3

Arabil

4104

6209

21800

135,81

70,62

91

Tecuci

Tocu Zanfir

T110/P469/2

Arabil

4103

6209

10300

79,19

41,18

92

Tecuci

Ailenei Radu

Ţ110/P469/1

Arabil

 

 

140000

2063,21

1.072,87

93

Tecuci

Tocu Zanfir

T113/P616/3

Arabil

6046

7815

22100

730,27

379,74

94

Tecuci

Tocu Zanfir

T113/P616/4

Arabil

6633

8360

6500

173,24

90,08

95

Tecuci

Tariu Anita

T113/P616/5

Arabil

 

 

5000

121,78

63,33

96

Tecuci

Plescan Gelu Adrian

T113/P616/6

Arabil

4183

5203

17500

369,14

191,95

97

Tecuci

Plescan Gelu Adrian

T113/P616/6/1

Arabil

4181

5203

5000

94,76

49,28

98

Tecuci

Teodor Aureliu

T113/P616/7

Arabil

6940

 

7900

148,74

77,34

99

Tecuci

Hulea Mitica

T113/P616/8

Arabii

5146

6348

5000

95,48

49,65

100

Tecuci

Hulea Mitica

T113/P616/9

Arabil

101121

101121

5000

100,8

52,42

101

Tecuci

Botez Ioan

T113/P616/10

Arabil

 

 

5000

107,78

56,05

102

Tecuci

Virlanuta Iori

T113/P616/11

Arabil

 

 

5000

116,57

60,62

103

Tecuci

Scutaru Tudora

T113/P616/12

Arabil

 

 

5000

128,81

66,98

104

Tecuci

Gavritita Gheorghe

T113/P616/13

Arabil

 

 

6800

197,15

102,52

105

Tecuci

Tocu Zanfir

T113/P616/14

Arabil

7561

9044

5000

166,9

86,79

106

Tecuci

Diaconescu Elena

T113/P616/15

Arabil

 

 

5000

187,02

97,25

107

Tecuci

Sava Mariet

T113/P616/15/1

Arabil

 

 

5000

212,33

110,41

108

Tecuci

Cracea Virgil

T113/P616/16

Arabil

2489

2869

5714

2004,96

1.042,58

Fodor Eugenia

2490

102777

5714

Branişte Gheorghe

2491

2871

5714

Cracea Gheorghe

2492

2872

5714

Beldie Elena

2493

2873

5714

Lacatus Vasile

2494

2874

5714

Palade Danuţ

2495

2875

5714

 

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

109

Tecuci

Dimoftache Ulisse

T113/P616/17

Arabil

 

 

10000

513,69

267,12

110

Tecuci

Matei Ioana

T113/P616/19

Arabil

 

 

6200

326,49

169,77

111

Tecuci

Timofte Elena

T113/P616/20

Arabil

 

 

10000

537,56

279,53

112

Tecuci

Gavrila Vasile

T113/P616/21

Arabil

 

 

12500

679,2

353,18

113

Tecuci

Gavrila Panaite

T113/P616/21/1

Arabil

 

 

20000

1201,98

625,03

114

Tecuci

Tudorache Tudora

T113/P616/22-23

Arabil

 

 

25000

1825,48

949,25

115

Tecuci

Naum Eugen

T113/P616/24

Arabil

5361

6603

30000

3984,15

2.071,76

116

Tecuci

Tocu Zanfir

T113/P616/25

Arabil

102174

102174

23000

1531,88

796,58

 

 

Solomon Neculai

 

 

 

 

13200

3064,29

1.593,43

117

Tecuci

Proprietar neidentificat

T101/P488

Arabil

7260

8604

15016

6833,15

3.553,24

 

 

Manole C-tin

 

 

 

 

15400

118

Tecuci

Sirmache Neculai

T111/P573

Vie

6870

8069

643

7,05

4,09

119

Tecuci

Matei Ioana

T111/P573

Vie

6871

8075

643

34,17

19,82

120

Tecuci

Proprietari neidentificaţi"

T111/P573+P575

Vie

 

 

 

5879,63

3.410,19

121

Tecuci

Primăria Tecuci

T104/P506

Păşune

 

 

 

6160,56

1.663,35

122

Tecuci

Primăria Tecuci

T104/P508

Curţi con­strucţii

 

 

 

169,33

88,05

Primăria Tecuci

T104/P508/1

Curţi con­strucţii

 

 

 

123

Tecuci

Proprietari neidentificaţi*

Cc508/1:

Curţi con­strucţii

 

 

 

73,29

38,11

 

 

 

T110/P541

Arabil

 

 

 

 

 

124

Tecuci

Borş Cornelia, Adomnicăi Maria

T135/P699

Arabil

 

 

21000

17297,01

8.994,45

 

 

 

T135/P699

Arabii

 

 

27000

 

 

125

Tecuci

Primăria Tecuci

T137/P706

Păşune

 

 

 

9311,23

2 514,03

126

Tecuci

Primăria Tecuci

T137/P708

Păşune

 

 

 

1020,24

275,46

127

Tecuci

Primăria Tecuci

T138/P710

Arabil

8019

10790

100216

247,12

128,50

128

Tecuci

Primăria Tecuci

Str. 1 Decembrie

Cc-Staţie

de epurare

9258

11216

22983

6393,99

748.096,83

1918

964,69

112.868,73

TOTAL

124.870,43

1.127.734,68


* Pentru toate poziţiile... care se regăseşte menţiunea .proprietar neidentificat”, astfel cum reiese din evidenţele unităţilor administrativ teritoriale, numele proprietarilor/deţinătorilor vor fi identificate ulterior, în vederea completări documentaţiilor necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de expropriere în condiţiile legii.

 

NOTĂ:

Alte date de identificare a proprietarilor/deţinătorilor, precum şi orice informaţii necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor de expropriere în condiţiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea colectării documentaţiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.