MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 267/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 267         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 23 aprilie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 150 din 23 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 205 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

335. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii „Consolidare pod pe DN 57 km 131 + 820 peste pârâul Năidăşel la Naidăş”, judeţul Caraş-Severin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

13. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei privind modificarea art. 35 din Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008

 

265. - Ordin al ministrului afacerilor europene pentru publicarea Memorandumului de înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

327. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale AX CONSULTING IFN - S.A.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 150

din 23 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 4 alin. (2} din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Carol Schvarz în Dosarul nr. 1.675/108/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 362D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate reprezintă rezultatul opţiunii legiuitorului cu privire la acordarea despăgubirilor în acest sens Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 402 din 24 martie 2011. Totodată, mai arată că prin modul în care sunt formulate criticile se urmăresc modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.675/108/2010, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Excepţia a fost ridicată de Carol Schvarz într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei civile prin care s-a admis în parte acţiunea întemeiată pe textele de lege criticate, precum şi pe dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 şi prin care statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a fost obligat la plata unor despăgubiri.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 şi 52, precum şi celor ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care nu se aplică şi cetăţenilor români de etnie germană care au fost deportaţi în Uniunea

Sovietică, începând cu luna ianuarie 1945, din ordinul autorităţilor române.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, faptul că, potrivit textelor de lege criticate, autorul excepţiei nu se află în categoriile de beneficiari ai Legii nr. 221/2009 nu are semnificaţia încălcării prevederilor art. 21 şi 52 din Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 sunt constituţionale, apreciind că legiuitorul este abilitat să stabilească condiţiile şi limitele exercitării dreptului ca prejudiciul moral suferit de persoana vătămată printr-un act administrativ să fie reparat. Motivarea autorului excepţiei are în vedere necesitatea modificării textelor de lege criticate prin includerea cetăţenilor români de etnie germană care au fost deportaţi în Uniunea Sovietică în categoriile de beneficiari ai Legii nr. 221/2009. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, modificarea textelor de lege supuse controlului excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum si Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl formează prevederile art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, având următorul cuprins:

- Art. 3: „Constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliţii sau securităţi, având ca obiect dislocarea şi stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unităţi şi colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative:

a) Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, Decretul nr. 60 din 10 martie 1950, Decretul nr. 257 din 3 iulie 1952, Decretul nr. 258 din 22 august 1952, Decretul nr. 77 din 11 martie 1954 şi Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958;

b) Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2/1950, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 344 din 15 martie 1951, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 326/1951, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.554 din 22 august 1952, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 337 din 11 martie 1954, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 237 din 12 februarie 1957, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 282 din 5 martie 1958 şi Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.108 din 2 august 1960;

c) Ordinul nr. 100/Cabinet din 3 aprilie 1950 al Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului;

d) Ordinul nr. 5/Cabinet/1948, Ordinul nr. 26.500/Cabinet/1948, Ordinul nr. 490/Cabinet/1952 şi Ordinul nr. 8/20/Cabinet/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;

e) deciziile nr. 200/1951, nr. 239/1952 şi nr. 744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;

f) Ordinul nr. 838 din 4 decembrie 1952 al Ministerului Securităţii Statului”;

- Art. 4: „(2) Persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al acestora. Prevederile ari. 1 alin. (3) se aplică in mod corespunzător.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi dispoziţiilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin deciziile nr. 376 din 22 martie 2011 şi nr. 402 din 24 martie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011 şi, respectiv. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 12 august 2011, a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate având o motivare similară celor din prezenta cauză. Cu acele prilejuri s-a reţinut, în esenţă, că prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă persoanelor care au suferit condamnări cu caracter politic şi măsuri administrative asimilate acestora. Legiuitorul este liber să opteze atât în privinţa măsurilor reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretă a persoanelor îndreptăţite de a beneficia de aceste despăgubiri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetăţeni aflate în situaţii identice. Criteriul temporal avut în vedere prin această lege reparatorie pentru a se constata caracterul politic al condamnării sau al măsurii administrative asimilate acesteia este departe de a fi unul aleatoriu sau arbitrar, deoarece momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârşitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opţiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privinţa persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv şi raţional.

Curtea a constatat că legiuitorul este îndreptăţit ca pentru situaţii deosebite să aplice un tratament juridic diferit. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât, dimpotrivă, pentru situaţii diferite, justificate obiectiv şi raţional, trebuie să corespundă un tratament juridic diferit, spre exemplu Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000.

Totodată, prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea a statuat că acordarea de despăgubiri pentru daune morale este la libera apreciere a legiuitorului, care - în temeiul art. 61 din Legea fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem ai poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”- este competent să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a acestui drept. Parlamentul, elaborând politica legislativă a ţării, este în măsură să opteze pentru adoptarea oricărei soluţii legislative de acordare a unor măsuri reparatorii celor îndreptăţiţi pentru daunele suferite în perioada comunistă, cu respectarea prevederilor şi principiilor Constituţiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi argumentele care au stat la baza lor îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă,

Distinct de cele reţinute în deciziile menţionate mai sus, Curtea reţine că tatăl autorului excepţiei a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de ia 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 23 septembrie 2009, Stabilirea altor măsuri reparatorii pentru aceste persoane, care practic ar trebui să le completeze pe cele acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990, ţine de libera apreciere a legiuitorului. În aceste condiţii nu poate fi reţinută critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, ai art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Carol Schvarzîn Dosarul nr. 1.675/108/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 205

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor ari. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător Claudia-Margareta Krupenschi -magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi aJ personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Gabriela Subţirică în Dosarul nr. 2.679/98/2011 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.380D/2011 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum s-a mai pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 994 din 6 noiembrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 octombrie 2011. pronunţată în Dosarul nr. 2.679/98/2011, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Subţirică într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei prin care a fost aplicată o sancţiune disciplinară.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, prin dispunerea suspendării sale din funcţie ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale formulate împotriva sa, se creează o situaţie discriminatorie faţă de alte persoane împotriva cărora s-a declanşat, de asemenea, acţiunea penală, dar faţă de care nu operează suspendarea din funcţie, că este încălcată prezumţia de nevinovăţie, de vreme ce nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească de condamnare şi că este încălcat, totodată, dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii, deoarece, în perioada suspendării, este lipsită de veniturile pe care le realiza prin exercitarea funcţiei pentru care avea pregătirea necesară. Mai arată că punerea în mişcare a acţiunii penale poate fi făcută în mod discreţionar, la aprecierea anchetatorului, considerând că acest moment nu poate marca începutul sine die al suspendării din funcţie şi că este în imposibilitate să realizeze venituri o perioadă foarte îndelungată de timp, fiind suspendată din funcţie până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti.

Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind că suspendarea este o obligaţie legală a preşedintelui curţii de apel şi nu doar o facultate prevăzută de legea specială, dar totodată este şi o măsură de protecţie a angajatului, care poate fi repus în funcţia anterioara deciziei, în condiţiile în care va fi respinsă acţiunea penală pusă în mişcare împotriva contestatoarei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 sunt constituţionale. Măsura dispusă de acestea se aplică în egală măsură tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, deci în acord cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, aceeaşi măsură este aplicabilă şi judecătorilor şi procurorilor, fiind prevăzută de art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Nici critica de neconstituţionalitate faţă de normele art. 23 alin. (11) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinută. Dobândirea calităţii procesuale de inculpat nu reprezintă o prejudecare a cauzei şi nu răstoarnă prezumţia de nevinovăţie, partea având posibilitatea să îşi exercite neîngrădit dreptul la apărare şi să solicite administrarea de probe pe parcursul desfăşurării procesului. Pe de altă parte, temeiul suspendării din funcţie nu este de natură penală, acesta rezidând în protejarea autorităţii publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor unor fapte penale săvârşite de către angajat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin dispoziţiile art. I pct. 29 din Legea nr. 17/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006, precum şi prin art. V pct. 1 din Legea nr. 156/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum şi a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 22 iulie 2011. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:

a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu.”

Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1), potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, ale art. 23 alin. (11), potrivit căruia „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată” şi ale art. 41 alin. (1), care prevăd că „Dreptul ia muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.”

Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, Curtea Constituţională constată că prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a! personalului care funcţionează în cadrul institutului Naţional de Expertize Criminalistice au mai fost examinate de Curtea Constituţională. Prin Decizia nr. 994 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, instanţa de contencios constituţional a constatat că măsura suspendării din funcţie a unei persoane ce face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în cazul în care împotriva acesteia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, prin ordonanţă sau rechizitoriu, are ca finalitate protejarea autorităţii publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi ai extinderii consecinţelor unei fapte penale săvârşite de către personalul auxiliar despecialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Aşadar, temeiul suspendării din funcţie a persoanelor care ocupă astfel de funcţii nu este de natură penală. Or, prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie privesc libertatea individuală a persoanei şi instituie prezumţia de nevinovăţie exclusiv pentru răspunderea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 49 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, în cazul în care se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de persoana în cauză, suspendarea din funcţie încetează, iar aceasta este repusă în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în muncă şi în specialitate pentru această perioada.

Curtea constată că cele reţinute prin decizia la care s-a făcut referire îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, de vreme ce nu au fost relevate elemente noi, care să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei constituţionale în materie.

Totodată, având în vedere şi considerentele deciziei mai sus indicate, Curtea constată că nu se poate reţine nici încălcarea principiului egalităţii şi al nediscriminării, consacrat de art. 16 din Constituţie. Acest principiu impune aplicarea unui tratament juridic identic unor situaţii identice, dar şi, per a contrario, tratament juridic diferit unor situaţii ce se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Or, aceeaşi măsură a suspendării din funcţie priveşte, în egală măsură, orice persoană care face parte din aceeaşi categorie profesională a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi care se află în ipoteza normei criticate. Pe de altă parte, această categorie profesională, prin specificul activităţii desfăşurate şi statutul angajaţilor, se diferenţiază în mod obiectiv de alte categorii profesionale, astfel că măsura legală de suspendare din funcţie odată cu punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva angajatului este rezonabilă şi justificată, exigenţele principiului egalităţii şi al nediscriminării fiind pe deplin respectate.

În ceea ce priveşte susţinerile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului la muncă, astfel cum este prevăzut de art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea reţine că nu sunt întemeiate. Reglementarea măsurii de suspendare din funcţie a unei persoane ce face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pentru perioada dintre declanşarea acţiunii penale prin ordonanţă sau rechizitoriu şi până la scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de persoana în cauză, nu este de natură a afecta exercitarea neîngrădită a dreptului ia muncă. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este, potrivit normei constituţionale invocate, liberă, însă este de netăgăduit că orice persoană trebuie să respecte, în calitatea sa de angajat, normele legale ce reglementează statutul profesiei alese şi desfăşurarea respectivei activităţi, iar încălcarea acestor norme nu poate justifica invocarea garanţiei constituţionale referitoare la neîngrădirea dreptului la muncă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE;

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Gabriela Subţirică în Dosarul nr. 2.679/98/2011 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii „Consolidare pod pe DN 57 km 131 + 820 peste pârâul Năidăşel la Naidăş”, judeţul Caraş-Severin

 

În conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România - SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România5, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii „Consolidare pod pe DN 57 km 131 + 820 peste pârâul Năidăşel la Naidăş”, judeţul Caraş-Severin, din cadrul Proiectului de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea lucrărilor de intervenţii menţionate la art. 1 se realizează din împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiţii, asigurat potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Alexandru Nazare

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Cristian Petrescu

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

Bucureşti, 18 aprilie 2012.

Nr. 335.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

aferenţi lucrărilor de intervenţii „Consolidare pod pe DN 57 km 131 + 820 peste pârâul Năidăşel la Naidăş”, judeţul Caraş-Severin

 

Titular: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Beneficiar: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara

Amplasament: judeţul Caraş-Severin

Valoarea totală a investiţiei:

 

Valoarea investiţiei (cu TVA)

mii lei

2.172*)

(1 euro = 4,2580 lei la 7 februarie 2011)

 

 

din care: C + M (cu TVA)

mii lei

1.725

Capacităţi:

 

 

- lungime totală pod

21,63

m

- lungime suprastructură

12,72

m

- lăţime parte carosabilă

7,00

m

- lăţime trotuare

2 x 1,00

m

- număr deschideri

1

 

- clasa de încărcare

E

 

Durata de realizare a investiţiei

10 luni

 

 

Factori de risc

Obiectivul se va proteja antiseismic conform Normativului P100-1/200, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea lucrărilor de intervenţii se realizează din împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiţii, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea sa va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea art. 35 din Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 22 alin. (2) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, a convenţiei-cadru, precum şi a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 35 din Metodologia pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 11 iunie 2008, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. - (1) Pentru mutarea pe noile amplasamente a instalaţiilor operatorului de reţea, acesta încheie cu titularul dreptului de proprietate privată asupra terenurilor afectate de instalaţiile electrice convenţia privind modul de exercitare de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute asupra acestor terenuri, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, a convenţiei-cadru, precum şi a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), solicitantul avizului de amplasament suportă din veniturile proprii contravaloarea indemnizaţiilor şi despăgubirilor stabilite în convenţia prevăzută la alin. (1), rezultate din exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute.

(3) Operatorul de reţea îl poate împuternici pe solicitantul avizului de amplasament să încheie, în numele şi pe seama sa, cu titularul dreptului de proprietate privată asupra terenurilor afectate de instalaţiile electrice convenţia privind modul de exercitare de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute asupra acestor terenuri, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 135/2011.

(4) în situaţia prevăzută la alin. (3), solicitantul avizului de amplasament suportă din veniturile proprii contravaloarea indemnizaţiilor şi despăgubirilor stabilite în convenţia prevăzută la alin. (3), rezultate din exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute.

(5) Pentru mutarea pe noile amplasamente a instalaţiilor operatorului de reţea, solicitantul avizului de amplasament are obligaţia să obţină, în condiţiile legii, dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra terenurilor pe care urmează a fi amplasate instalaţiile electrice deviate şi să obţină toate avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism în vederea emiterii autorizaţiei de construire sau de desfiinţare pentru lucrarea de deviere ori de mutare, pe baza documentaţiilor întocmite în cadrul studiului de soluţie pentru eliberarea amplasamentului.”

Art. II. - Operatorii de reţea, precum şi solicitanţii avizelor de amplasament vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

 

Bucureşti, 12 aprilie 2012.

Nr. 13.

 

MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

 

ORDIN

pentru publicarea Memorandumului de înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 967/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor europene emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă publicarea Memorandumului de înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

 

Bucureşti, 4 aprilie 2012.

Nr. 265.

 

ANEXĂ

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE*)

privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014 între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, denumite în continuare state donatoare, şi Guvernul României, denumit în continuare statul beneficiar, denumite în continuare împreună părţile


*) Traducere.

 

Întrucât Protocolul 38b la Acordul SEE, încorporat în Acordul SEE prin Acordul dintre Uniunea Europeană, Islanda, Principatul Liechtenstein şi Regatul Norvegiei privind mecanismul financiar SEE 2009-2014, stabileşte un mecanism financiar (denumit în continuare mecanismul financiar SEE 2009-2014) prin care statele donatoare vor contribui la reducerea disparităţi lor economice şi sociale în Spaţiul Economic European,

întrucât mecanismul financiar SEE 2009-2014 urmăreşte întărirea relaţiilor dintre statele donatoare şi statul beneficiar în beneficiul reciproc al cetăţenilor lor,

întrucât prin Decizia Comitetului permanent al statelor AELS nr. 5/2010/CP din 9 decembrie 2010 statele donatoare au acordat Comitetului mecanismului financiar, stabilit prin Decizia Comitetului permanent al statelor AELS nr. 4/2004/CP din 3 iunie 2004, un mandat de administrare a mecanismului financiar SEE 2009-2014,

întrucât cooperarea sporită între statele donatoare şi statul beneficiar va contribui la asigurarea unei Europe stabile, paşnice şi prospere, pe baza bunei guvernări, a instituţiilor democratice, statului de drept, respectării drepturilor omului şi dezvoltării durabile,

întrucât părţile sunt de acord să stabilească un cadru de cooperare pentru a asigura implementarea eficientă a mecanismului financiar SEE 2009-2014,

au convenit următoarele;

 

ARTICOLUL 1

Obiective

 

1. Obiectivele generale ale mecanismului financiar SEE 2009-2014 sunt de a contribui la reducerea disparităţi lor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi statele beneficiare prin contribuţii financiare în sectoarele prioritare enumerate în paragraful 2. Prin urmare, părţile semnatare ale acestui memorandum de înţelegere vor selecta pentru finanţare programe ce contribuie la atingerea acestor obiective.

2. Contribuţia financiară este alocată pentru următoarele sectoare prioritare:

(a) managementul şi protecţia mediului;

(b) schimbări climatice şi energie regenerabilă;

(c) societatea civilă;

(d) dezvoltarea umană şi socială; şi

(e) protejarea patrimoniului cultural.

Cercetarea academică poate fi eligibilă pentru finanţare în măsura în care este direcţionată către unul sau mai multe sectoare prioritare.

 

ARTICOLUL 2

Cadrul legal

 

Acest memorandum de înţelegere se citeşte corelat cu următoarele documente, care, împreună cu acest memorandum de înţelegere, constituie cadrul legal al mecanismului financiar SEE 2009-2014:

(a) Protocolul 38b la Acordul SEE privind mecanismul financiar SEE 2009-2014;

(b) Regulamentul privind implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014 (denumit în continuare Regulamentul), emis de statele donatoare în conformitate cu art. 8.8 din Protocolul 38b;

(c) acordurile de program ce se vor încheia pentru fiecare program; şi

(d) toate ghidurile adoptate de Comitetul mecanismului financiar în conformitate cu Regulamentul.

 

ARTICOLUL 3

Cadrul financiar

 

1. În conformitate cu art. 2 din Protocolul 38b, suma totală a contribuţiei financiare este de 988,5 milioane euro în tranşe anuale de 197,7 milioane euro pe parcursul perioadei cuprinse între 1 mai 2009 şi 30 aprilie 2014 inclusiv.

2. În conformitate cu art. 5 din Protocolul 38b, o sumă totală de 190.750.000 euro este alocată statului beneficiar pe perioada menţionată în paragraful 1.

3. În conformitate cu art. 8.7 din Protocolul 38b şi cu art. 1.8 din Regulament, costurile de management ale statelor donatoare se acoperă din suma totală menţionată anterior. În Regulament sunt stabilite prevederi suplimentare în acest sens. Suma netă a alocării ce va fi pusă la dispoziţia statului beneficiar este de 176.443.750 euro.

 

ARTICOLUL 4

Roluri şi responsabilităţi

 

1. Statele donatoare alocă fonduri pentru sprijinirea programelor eligibile propuse de statul beneficiar şi agreate de Comitetul mecanismului financiar în cadrul sectoarelor prioritare enumerate în art. 3.1 din Protocolul 38b şi în cadrul domeniilor de finanţare identificate în anexa B la acest memorandum de înţelegere. Statele donatoare şi statul beneficiar se pot consulta cu privire la anumite programe posibile şi specifice înainte de transmiterea oficială a fişei de program către Comitetul mecanismului financiar.

2. Statul beneficiar asigură cofinanţarea completă a programelor ce beneficiază de sprijin prin mecanismul financiar SEE 2009-2014 în conformitate cu anexa B şi cu acordurile de program.

3. Comitetul mecanismului financiar administrează mecanismul financiar SEE 2009-2014 şi adoptă decizii cu privire la acordarea asistenţei financiare în conformitate cu Regulamentul.

4. Comitetul este asistat de Oficiul mecanismului financiar (denumit în continuare OMF). OMF este responsabil cu derularea operaţiunilor curente ale mecanismului financiar SEE 2009-2014 şi îndeplineşte funcţia de punct de contact.

 

ARTICOLUL 5

Desemnarea autorităţilor

 

Statul beneficiar a autorizat un punct focal naţional să acţioneze

În numele său. Punctul focal naţional deţine responsabilitatea generală pentru atingerea obiectivelor mecanismului financiar SEE 2009-2014, precum şi pentru implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014 în statul beneficiar în conformitate cu Regulamentul. În temeiul art. 4.2 din Regulament, în anexa A sunt desemnate punctul focal naţional, autoritatea de certificare, autoritatea de audit şi o entitate naţională adecvată responsabilă pentru elaborarea şi transmiterea rapoartelor de nereguli.

 

ARTICOLUL 6

Cadrul multianual de programare

 

1. În conformitate cu art. 2.1 din Regulament, părţile au convenit asupra cadrului de implementare constituit din următorii parametri financiari şi substanţiali:

(a) o listă a domeniilor de finanţare convenite, contribuţia financiară din partea mecanismului financiar SEE 2009-2014 pentru fiecare domeniu de finanţare;

(b) identificarea programelor, a obiectivului lor principal şi a rezultatelor aşteptate, după caz, precum şi a oricăror probleme specifice privind gnj puri le-ţintă, zonele geografice sau alte elemente;

(c) identificarea operatorilor de program, dacă este cazul;

(d) iniţiativele de întărire a relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi statul beneficiar, inclusiv identificarea domeniilor de finanţare în cadru! cărora se elaborează programe de parteneriat cu statele donatoare, astfel cum prevede art. 3.2, desemnarea partenerilor de program din statele donatoare, alocarea fondurilor pentru aceste programe şi programele sau componente ale acestora care sunt dedicate exclusiv proiectelor de parteneriat cu statele donatoare;

(e) în cazuri specifice, identificarea proiectelor predefinite ce vor fi incluse în programele relevante;

(f) identificarea schemelor de granturi mici, după caz.

2. Cadrul de implementare este descris în anexa B.

 

ARTICOLUL 7

Reuniuni anuale

 

În conformitate cu art. 2.3 din regulament, între Comitetul mecanismului financiar şi punctul focal naţional va avea loc o reuniune anuală. În cadrul reuniunii anuale, Comitetul mecanismului financiar şi punctul focal naţional analizează progresul înregistrat pe parcursul perioadei anterioare de raportare şi convin asupra măsurilor necesare ce vor fi întreprinse.

 

ARTICOLUL 8

Modificarea anexelor

 

1. Anexa A poate face obiectul revizuirii în cadrul reuniunilor anuale. Amendamentele la anexa A convenite în cadrul reuniunilor anuale nu necesită o modificare formală a acestui memorandum de înţelegere. Astfel de amendamente se confirmă prin schimb de scrisori între Comitetul mecanismului financiar şi punctul focal naţional.

2. Anexa B poate fi modificată prin schimb de scrisori între Comitetul mecanismului financiar şi punctul focal naţional.

 

ARTICOLUL 9

Controlul şi accesul la informaţii

 

Comitetul mecanismului financiar, Consiliul auditorilor AELS şi reprezentanţii acestora au dreptul de a realiza misiuni tehnice sau financiare ori revizuiri pe care le consideră necesare pentru a urmări planificarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi a proiectelor, precum şi utilizarea fondurilor. Statul beneficiar va furniza tot sprijinul, informaţiile şi documentele necesare.

 

ARTICOLUL 10

Principii directoare

 

1. Implementarea acestui memorandum de înţelegere este guvernată sub toate aspectele sale de Regulament, cu modificările ulterioare.

2. Urmărirea obiectivelor mecanismului financiar SEE 2009-2014 se realizează în cadrul unei cooperări strânse între statele donatoare şi statul beneficiar. Părţile sunt de acord să aplice cel mai înalt grad de transparenţă, responsabilitate şi eficienţă economică, precum şi principiile bunei guvernări,

dezvoltării durabile, egalităţii de gen şi egalităţii de şanse în toate fazele de implementare a mecanismului financiar SEE 2009-2014.

3. Statul beneficiar va lua măsuri proactive pentru a asigura respectarea acestor principii la toate nivelurile implicate în implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014.

 

ARTICOLUL 11

Intrarea în vigoare

 

Acest memorandum de înţelegere intră în vigoare în ziua următoare datei ultimei semnături.

Acest memorandum de înţelegere este semnat in 4 exemplare originale in limba engleză.

 

Semnat la Bucureşti la data de 21 martie 2012

Pentru Guvernul României,

Leonard Orban

 

Semnat la Bucureşti la data de 21 martie 2012

Pentru Islanda,

Sturia Sigurjonsson

 

Semnat la Bucureşti la data de 23 martie 2012

Pentru Principatul Liechtenstein,

Kurt Jaeger

 

Semnat la Bucureşti la data de 21 martie 2012

Pentru Regatul Norvegiei,

Gry Larsen

 

ANEXA A

 

Structurile naţionale de management si control

 

1. Punctul focal naţional

Direcţia asistenţă SEE (DA SEE) din cadrul Ministerului Afacerilor Europene îndeplineşte rolul de punct focal naţional.

DA SEE este o structură în cadrul Ministerului Afacerilor Europene, sub coordonarea secretarului de stat responsabil pentru coordonarea naţională a fondurilor europene, şi este dedicată în exclusivitate coordonării şi implementării mecanismului financiar SEE şi mecanismului norvegian în România.

Directorul DA SEE va îndeplini rolul de conducător al punctului focal naţional.

Rolul şi responsabilităţile punctului focal naţional sunt prevăzute în Regulament, cu precădere la art. 4.3.

2. Autoritatea de certificare

Autoritatea de certificare şi plată (ACP) funcţionează ca direcţie generală sub directa coordonare a secretarului de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi va îndeplini rolul de autoritate de certificare.

ACP este organismul executiv al responsabilului naţional cu autorizarea finanţării (RNA) pentru fondurile europene de preaderare, autoritate de certificare şi plată pentru fondurile structurale şi de coeziune şi autoritate de plată pentru granturile SEE 2004-2009.

ACP este în principal responsabilă pentru certificarea sumelor incluse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia europeană/Oficiul mecanismului financiar şi pentru primirea/încasarea sumelor/fondurilor transferate României din instrumentele structurale/fondurile de pread era re/alte fonduri nerambursabile, inclusiv granturile SEE 2004-2009.

Directorul general al ACP din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va îndeplini rolul de conducător al autorităţii de certificare.

Rolul şi responsabilităţile autorităţii de certificare şi plată sunt prevăzute în Regulament, cu precădere la art. 4.5.

3. Autoritatea de audit

Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI), înfiinţată ca direcţie generală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi direct subordonată Ministrului Finanţelor Publice, îndeplineşte rolul de autoritate de audit.

Directorul general al UCAAPI va îndeplini rolul de conducător al autorităţii de audit.

Rolul şi responsabilităţile autorităţii de audit sunt prevăzute în Regulament, cu precădere la art. 4.6.

Autoritatea de audit este independentă din punct de vedere funcţional de punctul focal naţional şi de Autoritatea de certificare.

4. Entitatea publică naţională responsabilă cu pregătirea şi transmiterea rapoartelor de nereguli

Autoritatea de certificare şi plată (ACP), înfiinţată ca direcţie generală şi sub directa coordonare a secretarului de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, este responsabilă de pregătirea şi transmiterea rapoartelor de nereguli.

Rolul şi responsabilităţile autorităţii de certificare şi plată în ceea ce priveşte neregulile sunt prevăzute în Regulament, cu precădere la art. 11.3.

5. Comitetul de monitorizare

Comitetul de monitorizare va fi stabilit in termen de 6 luni de la semnarea memorandumului de înţelegere. Rolul său este prevăzut în Regulament, la art. 4.4.

6. Raportul strategic şi rapoartele de program anuale

În conformitate cu prevederile art. 2.2 din Regulament, punctul focal naţional va transmite anual Comitetului mecanismului financiar un raport strategic cu privire la implementarea mecanismului financiar SEE 2009-2014 în statul beneficiar. Părţile semnatare vor depune eforturi să organizeze reuniuni anuale în luna iunie a fiecărui an.

 

7. Organigramă

 

 


MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

 

Ministrul afacerilor europene

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

Ministrul finanţelor publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

Secretarul de stat responsabil cu coordonarea naţională a fondurilor UE

 

Secretar de stat

Secretarul de stat responsabil cu coordonarea activităţii ACP

 

Autoritatea de audit

Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctul focal naţional

Direcţia asistenţă SEE

 

Autoritatea de certificare şi entitatea responsabilă cu pregătirea şi transmiterea rapoartelor de nereguli

 

 

 

 

Direcţia generală

Autoritatea de certificare şi plată

 

 

 

 

 

Cadrul de implementare

 

În conformitate cu prevederile art. 2.1 din Regulament, părţile semnatare ale acestui memorandum de înţelegere au convenit asupra cadrului de implementare prezentat în această anexă.

1. Parametrii financiari ai cadrului de implementare

 

Domeniu de finanţare

Contribuţia mecanismului financiar SEE

(euro)

Servicii de biodiversitate si ecosistem

15.000.000

Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrat

8 181.250

Reducerea substanţelor periculoase

10.000.000

Eficienţa energetică

8.000.000

Energie regenerabilă

8.000.000

Adaptarea la schimbările climatice

5.000.000

Sectorul maritim

15.000.000

Fonduri pentru organizaţiile neguvernamentale

30.000.000

Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale

22.000.000

Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată

4.519.478

Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural

14.000.000

Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european

6.818.750

Cercetare în sectoarele prioritare

20.000.000

Burse

4.000.000

Alte alocări

 

Asistenţă tehnică acordată statului beneficiar (art. 1.9)

2.861.250

Rezerva pentru proiectele din cadrul MF 2004-09 (art. 1.10.2)

2.109.272

Fondul pentru relaţii bilaterale la nivel naţional (art. 3.5.1)

953.750

Alocarea netă pentru România

176.443.750

 

2. Parametrii substanţiali ai cadrului de implementare

Relaţiile bilaterale dintre statele donatoare şi România vor fi dezvoltate atât în scopul de a stimula cooperarea pe termen lung, în special în domeniile de finanţare prezentate mai jos, cu partenerii de program din statele donatoare, cât şi prin alte modalităţi, cum ar fi parteneriatele la nivel de proiect în toate domeniile de finanţare susţinute.

Evaluarea fişelor de program va ţine cont de drepturile omului şi de standardele de guvernare aferente ale Consiliului Europei (precum cele monitorizate de CPT, GRECO, GRETA, ECRI etc.), inclusiv Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Părţile semnatare ale acestui memorandum acceptă ca cel puţin 10% din totalul finanţării pentru domeniile de finanţare din cadrul mecanismului financiar SEE 2009-2014 să fie direcţionate către îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome. Domeniile de finanţare relevante sunt: societatea civilă; copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc; iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea includerii sociale; promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată; conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural; promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european; cercetare în sectoarele prioritare şi burse. Părţile semnatare vor conveni, după consultări, modul în care se vor atinge obiectivele din cadrul domeniilor de finanţare relevante.

 

3. Parametrii substanţiali ai cadrului de implementare

Domeniile descrise mai jos vor fi elaborate şi, în funcţie de aprobarea Comitetului mecanismului financiar, vor fi implementate în statele beneficiare.

Operatorii de program, acolo unde este cazul, împreună cu partenerii de program din statele donatoare, vor detalia programele în etapa de programare.

Donatorii vor evalua în mod deosebit capacitatea operatorilor de program agreaţi, în timpul etapei de analizare a propunerilor de program.

 

A. Domeniul de finanţare:

Servicii de biodiversitate şi ecosistem

Program:

Servicii de biodiversitate şi ecosistem

Obiectiv:

Stoparea pierderii biodiversităţii

Alocarea programului:

15.000.000 euro

Operator de program:

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Partener de program:

Direcţia norvegiană pentru managementul naturii (DN)

Observaţii specifice:

Se va stabili o schemă de granturi mici să includă şi sprijinul pentru organizaţii care neguvernamentale.

B. Domeniul de finanţare:

Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrat

Program:

Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrat

Obiectiv:

Îmbunătăţirea respectării legislaţiei în domeniul mediului

Alocarea programului:

8 181.250 euro

Operator de program:

Punctul focal naţional

Obiectiv principal:

Programul este implementat printr-un proiect predefinit prezentat mai jos. Suma alocată pentru proiectul predefinit se va stabili în acordul de program.

Proiect predefinit:

Proiect predefinit în vederea implementării rezultatelor proiectului „îmbunătăţirea cunoaşterii în domeniul amenajării teritoriului” (LAKI). Proiectul va fi implementat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din România (ANCPI) în cooperare cu Autoritatea norvegiană de cadastru (SK) şi Registrul din Islanda.

C. Domeniul de finanţare:

Reducerea substanţelor periculoase

Program:

Reducerea substanţelor periculoase

Obiectiv:

Prevenirea accidentelor şi a efectelor adverse asupra mediului cauzate de deşeurile periculoase şi chimice

Alocarea programului:

10.000.000 euro

Operator de program:

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Partener de program:

Agenţia pentru climă şi controlul poluării (KLIF)

D. Domeniul de finanţare:

Eficientă energetică

Program:

Eficienţă energetică

Obiectiv:

Reducerea emisiilor de gaze şi noxe poluante

Alocarea programului:

8.000.000 euro

Operator de program:

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) - Direcţia generală energie

Obiectiv principal:

Obiectivul general va fi îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie, în special în sectoarele industriale cu un nivel ridicat de poluare şi consum energetic.


E. Domeniu de finanţare:

Energie regenerabilă

Program:

Energie regenerabilă

Obiectiv:

Creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile

Alocarea programului:

8.000.000 euro

Operator de program:

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Obiectiv principal:

Creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile

Proiecte predefinite:

Două proiecte predefinite vor fi incluse în program:

1. Proiectul predefinit împreună cu Direcţia norvegiană a resurselor de apă şi energiei (NVE). O atenţie deosebită se va acorda energiei hidroelectrice ca sursă de energie regenerabilă. Alocarea totală pentru acest proiect predefinit nu va depăşi 4 milioane euro.

2. Proiectul predefinit împreună cu Autoritatea Naţională pentru Energie a Islandei (OS). O atenţie deosebită se va acorda energiei geotermale ca sursă de energie regenerabilă.

Alocarea totală pentru acest proiect predefinit nu va depăşi 4 milioane euro.

F. Domeniul de finanţare:

Adaptarea la schimbările climatice

Program:

Adaptarea la schimbările climatice

Obiectiv:

Reducerea vulnerabilităţii oamenilor şi a ecosistemului în faţa schimbărilor climatice

Alocarea programului:

5.000.000 euro

Operator de program:

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Obiectiv principal:

Programul este implementat prin proiectul predefinit prezentat mai jos. Valoarea grantului acordat proiectului predefinit trebuie agreată în acordul de program.

Proiect predefinit:

Numele proiectului: „Calea verde spre dezvoltare durabilă”

Descriere: Proiectul are drept scop crearea unui oraş model pentru adaptarea la schimbările climatice, ce implică activităţi atât în sectorul energetic, cât şi în cel de transport din Sibiu.

Promotorul proiectului: Agenţia regională de protecţie a mediului

Partener de proiect: Asociaţia Autorităţilor Locale şi Regionale din Norvegia (KS)

G. Domeniul de finanţare:

Sectorul maritim

Program:

Sectorul maritim

Obiectiv:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a substanţelor poluante din atmosferă din sectorul maritim

Alocarea programului:

15.000.000 euro

Operator de program:

Innovation Norway (IN)

Proiect predefinit:

Proiect predefinit în colaborare cu Directoratul maritim norvegian (Sjřfartsdirektoratet).

 

Alocarea totală pentru acest proiect predefinit nu va depăşi 500.000 euro.

H. Domeniul de finanţare:

Societatea civilă

Program:

Fonduri pentru organizaţiile neguvemamentale

Obiectiv:

Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi consolidarea contribuţiei la justiţia socială, democraţie şi dezvoltare durabilă

Rezultate aşteptate:

Vor fi agreate în urma consultării părţilor interesate.

Alocarea programului:

30.000.000 euro

Operator de program:

Oficiul mecanismului financiar (OMF) este responsabil pentru implementarea programului în concordanţă cu prevederile art. 5.13 din Regulament. Punctul focal naţional va fi consultat în selectarea operatorului fondului.

Observaţii specifice:

O treime din alocarea totală a programului va fi dedicată domeniilor esenţiale de finanţare.

Cel puţin 10% din alocarea totală a programului va fi dedicată organizaţiilor şi activităţilor ce vizează copii şi tineri,

Cel puţin 20% din alocarea totală a programului va fi dedicată furnizării de ajutor social şi servicii de bază pentru grupurile vulnerabile.

Programul se va adresa nevoilor principale ale grupurilor minoritare, cu accent deosebit pe populaţia rromă.

Programul va sprijini creşterea capacităţii şi a activităţilor transfrontaliere.

Programul va sprijini activităţile în vederea promovării egalităţii de gen şi a combaterii violenţei bazate pe deosebirea de sex.

Mediul este eligibil dacă nu este finanţat din alte programe.


I. Domeniile de finanţare:

Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea Inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea Incluziunii sociale

Program

Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale

Obiectiv:

Întărirea coeziunii sociale şi economice la nivel local, regional şi naţional

Rezultate aşteptate:

Implementarea unor măsuri efective şi eficiente cu privire la grupurile vulnerabile de copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc

 

Dezvoltarea, atât de către autorităţile locale şi regionale, cât şi de către actorii privaţi şi cei ai societăţii civile, a unor iniţiative pentru consolidarea măsurilor antidiscriminatorii pentru grupurile vulnerabile la excluderea socială şi economică

Alocarea programului:

22.000.000 euro

Operator de program:

Fondul român de dezvoltare socială

Partener de program:

Consiliul Europei (CoE)

Observaţii specifice:

Programul va avea în vedere principalele nevoi ale populaţiei rome prin iniţiative inovatoare de întărire a cooperării dintre şi în cadrul autorităţilor locale, organizaţiile neguvernamentale şi populaţia vizată.

 

Programul ar putea să vizeze inegalităţile sociale, incluziunea socială, ocuparea forţei de muncă, copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc, dezvoltarea educaţiei şi îngrijirii preşcolare, inclusiv perspectivele multiculturale şi predarea istoriei.

 

Se va acorda prioritate zonelor dezavantajate cu un procent mai mare de populaţie romă.

J. Domeniul de finanţare:

Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată

Program:

Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată

Obiective:

Promovarea egalităţii de gen şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată

Alocarea programului:

4.519.478 euro

Operator de program:

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Observaţii specifice:

Programul va avea în vedere şi nevoile specifice ale grupurilor minoritare, cu accent deosebit pe populaţia romă.

K. Domeniul de finanţare:

Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural

Program:

Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural

Obiectiv:

Păstrarea şi conservarea patrimoniul natural şi cultural pentru generaţiile viitoare şi asigurarea accesului public.

Rezultate aşteptate:

Restaurarea, renovarea şi protejarea patrimoniului cultural

Dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural şi cultural

Alocarea programului:

14.000.000 euro

Operator de program:

Punctul focal naţional

Partener de program:

Directoratul norvegian pentru patrimoniul cultural (RA)

Proiect predefinit:

Un proiect predefinit al Muzeului Astra cu privire la locuinţe pentru populaţia romă va fi inclus în program.

Schemă de granturi:

Se va stabili o schemă de granturi mici pentru cooperare instituţională, instruire, precum şi sprijin acordat organizaţiilor neguvernamentale.

Observaţii specifice:

Programul ar trebui să sprijine şi proiectele care au legătură cu documentaţia referitoare la istoria culturală a grupurilor şi minorităţilor sociale, etnice şi culturale.

 

Comitetul de cooperare ar trebui, conform celor agreate, să includă ca membri reprezentanţi din partea autorităţilor publice relevante sau ai instituţiilor responsabile pentru dezvoltarea politicilor în domeniile relevante. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ar trebui să fie unul dintre membrii comitetului de cooperare.


L. Domeniul de finanţare:

Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european

Program:

Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european

Obiectiv:

Creşterea dialogului cultural şi protejarea identităţii europene prin înţelegerea diversităţii culturale

Rezultate aşteptate:

Conştientizarea diversităţii culturale şi întărirea dialogului intercultural

Documentare cu privire la istoria culturală

Alocarea programului:

6.818.750 euro

Operator de program:

Punctul focal naţional

Partener de program:

Consiliul Artelor (ACN)

Observaţii specifice:

Comitetul de cooperare ar trebui, conform celor agreate, să includă ca membri reprezentanţi din partea autorităţilor publice relevante sau ai instituţiilor responsabile pentru dezvoltarea politicilor în domeniile relevante. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ar trebui să fie unul dintre membrii comitetului de cooperare.

 

Programul ar trebui să includă şi schimburi culturale între statele donatoare şi România.

M. Domeniul de finanţare:

Cercetare în sectoarele prioritare

Program:

Cercetare în sectoarele prioritare

Obiectiv:

Consolidarea cercetării bazată pe dezvoltarea cunoaşterii în statele beneficiare

Rezultate aşteptate:

Creşterea cooperării în domeniul cercetării între SEE AELS şi statele beneficiare

Alocarea programului:

20.000.000 euro

Operator de program:

Autoritatea Naţională pentru Cercetare

Parteneri de program:

Consiliul de cercetare norvegian - NRC (Norvegia) si Centrul pentru cercetare din Islanda - RANNIS (Islanda)

Observaţii specifice:

Programul se va axa pe cooperare bilaterală în domeniul cercetării. Pentru cercetarea bilaterală în energia regenerabilă se va aloca o sumă de până la 3 milioane euro.

N. Domeniul de finanţare:

Burse

Program:

Programul de burse SEE

Obiective:

Consolidarea capitalului uman şi a bazei de cunoaştere în statul beneficiar

Rezultate aşteptate:

Creşterea mobilităţii studenţilor şi a personalului din învăţământul superior între statul beneficiar şi statele SEE AELS

 

Creşterea şi întărirea cooperării instituţionale la toate nivelele din sectorul educaţional (învăţământ primar, învăţământ superior, pregătire profesională şi învăţământ pentru adulţi) între statul beneficiar şi statele SEE AELS

Alocarea programului:

4.000.000 euro

Operator de program:

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

Parteneri de program:

Centrul pentru cercetare din Islanda - RANNIS (Islanda), Agenţia Naţională pentru Afaceri în Domeniul Educaţiei Internaţionale - AiBA (Liechtenstein) şi Centrul norvegian pentru educaţie şi cooperare internaţională - SIU (Norvegia). SIU va funcţiona ca partener de program lider.

Observaţii specifice:

Cooperarea instituţională dintre statul beneficiar şi statele SEE AELS se va limita la domeniul învăţământului superior.

 

4 Proiecte aferente mecanismului financiar SEE 2004-2009 finanţate prin rezerva prevăzută la paragraful 2 al art. 1.10 din Regulament

 

Numele şi numărul proiectului

Suma din rezervă

(euro)

RO0032 „Restaurarea hanului Gabroveni”

1.765.022

RO0060 - „Evaluarea şi sprijinirea politicilor publice în România prin anchete sociologice”

344.250

Suma totală:

2.109.272

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale AX CONSULTING IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societăţii Comerciale AX CONSULTING IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin Scrisoarea înregistrată la Banca Naţională a României sub nr. 3.339 din 6 februarie 2012 şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2009 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare, ţinut la Banca Naţională a României, a Societăţii Comerciale AX CONSULTING IFN - SA, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Av. Ştefan Protopopescu nr. 1, bl. C6, et. 10, ap. 41, sectorul 1, înregistrată la registrul comerţului sub nr. J40/6651/1999,cod unic de înregistrare 11996143, înscrisă în Registrul general, ţinut la Banca Naţională a României, la secţiunea h) „Leasing financiar” sub nr. RG-PJR-41-080061.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 6 aprilie 2012.

Nr. 327.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.