MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 648/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 648         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 septembrie 2011

 

SUMAR

 

DECRETE

 

688. - Decret pentru eliberarea din functie a unui consilier prezidential

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 838 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 857 din 23 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

72. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

860. - Hotărâre privind aprobarea hotărârilor cuprinse în Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, semnat la Iasi la 11 mai 2011, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010

 

Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

 

890. - Hotărâre pentru aprobarea sprijinului financiar exceptional care se acordă în vederea compensării efectelor crizei cauzate de bacteria E-coli în sectorul legume

 

892. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor imobile-constructii aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură Arad, respectiv Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu” si trecerea acestora în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din functiune si casării, în conditiile legii, pentru finalizarea de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Arad”

 

893. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul publicai statului din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în administrarea Ministerului Public, pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.530. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.722/2010 privind procedurile de selectare a societătilor profesionale civile de avocati din România sau din străinătate pentru acordarea de asistentă juridică pentru Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu “Medium Term Notes”

 

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui consilier prezidential

 

În temeiul art. 94 lit. c) si al art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si al art. 4 alin. (1) din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui României, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Peter Eckstein-Kovacs se eliberează din functia de consilier prezidential.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 12 septembrie 2011.

Nr. 688.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 838

din 23 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Andras Szentpali în Dosarul nr. 13.154/197/2010 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât nu prezintă cerintele de claritate si coerentă necesare si, astfel, contravin liberului acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie si dreptului la un tribunal ca o componentă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 28 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 13.154/197/2010, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Andras Szentpali, într-o cauză având ca obiect plângere împotriva rezolutiei procurorului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece termenul prevăzut de acesta împiedică partea vătămată să apeleze la instanta de judecată pentru controlul actelor emise de procuror tocmai din cauza faptului că procurorul este cel care nu a solutionat în termen plângerea. Se arată că neglijenta procurorului nu poate incumba părtii vătămate, precum si faptul că formularea plângerii împotriva unei solutii nepronuntate de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă, întrucât nu se stie ce solutie ar putea fi dispusă.

Judecătoria Brasov consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Arată că maniera în care este redactat art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală ignoră scopul pentru care a fost prevăzută procedura plângerii împotriva solutiilor de netrimitere în judecată, neasigurându-se protejarea drepturilor procesuale ale petentului, cu atât mai mult cu cât, nu de putine ori - cum este cazul si în speta de fată -, în rezolutia sau ordonanta atacată există mentiunea potrivit căreia “împotriva rezolutiei se poate formula plângere la Judecătoria Brasov în termen de 20 de zile de la primirea prezentei”. Petentul nu poate lua cunostintă înaintea primirii rezolutiei dacă prim-procurorul a solutionat sau nu în termen plângerea si nici nu poate cunoaste care este momentul începerii curgerii termenului la împlinirea căruia va începe să curgă termenul de formulare a plângerii potrivit art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul continut: “în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.”

Dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 124 privind înfăptuirea justitiei si ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public, cu raportare la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind liberul acces ia justitie si, respectiv, dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate si în prezenta cauză si fată de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, retinând că prevederile de lege criticate contin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competentei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie. Dispozitiile art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanta de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justitie în concordantă cu dispozitiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.


Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici sustinerea că prin stabilirea termenelor în care se solutionează plângerile împotriva rezolutiilor si ordonantelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind faptul că autoritătile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele si principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil.

În sfârsit, prin Decizia nr. 1.392 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010 Curtea a retinut că “împrejurarea că prin Decizia nr. 17/2009 Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a statuat că este obligatorie parcurgerea procedurii controlului ierarhic al solutiilor de netrimitere în judecată, inclusiv a acelora dispuse prin rechizitoriu, nu constituie un fine de neconstitutionalitate a textelor legale criticate, partea, în aplicarea art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, urmând ca mai întâi să supună cenzurii procurorului ierarhic superior solutia contestată. Faptul că prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curteade apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277 nu este un neajuns al textului criticat, întrucât prin această reglementare legiuitorul a urmărit să dea eficientă dreptului de acces liber la justitie, sens în care partea, neprimind vreun răspuns în termenul prevăzut de lege, se poate adresa judecătorului cu plângere împotriva solutiei de netrimitere. În plus, nu poate fi primită teza potrivit căreia justitiabilul nu poate cunoaste momentul din care începe să curgă termenul de decădere instituit de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât tocmai în alineatul 2 a statuat univoc acest lucru. În sfârsit, prin reglementarea contestată s-a urmărit, printre altele, să nu se tergiverseze în mod nejustificat solutionarea unei cauze penale, asa încât o eventuală nerespectare a dispozitiilor legale potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de 20 de zile de la primire să nu se transforme într-o sanctiune pentru justitiabil, care, într-o atare situatie, este obligat să astepte sine die o comunicare din partea celui obligat să rezolve plângerea sa”.

De asemenea, Curtea a retinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în solutionarea plângerilor adresate acestora nu pot constitui motive de neconstitutionalitate a prevederilor de lege criticate si, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanta de contencios constitutional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntată de Curte prin deciziile mai sus mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Andras Szentpali în Dosarul nr. 13.154/197/2010 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 857

din 23 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Fulop Janos Attila în Dosarul nr. 9.096/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 9.096/320/2007, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Fulop Janos Attila în dosarul de mai sus în care se fac cercetări cu privire la săvârsirea infractiunilor prevăzute de art. 321 alin. 1 si art. 180 alin. 2, ambele din Codul penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum si dispozitiile art. 6 paragrafele 1 si 3 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece instantele de judecată pot valorifica probe obtinute în faza de urmărire penală în conditiile în care inculpatilor ori avocatilor acestora nu li s-a permis să asiste la administrarea lor.

Judecătoria Târgu Mures opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate fi constituie dispozitiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală “Ascultarea martorului, expertului sau interpretului”, care au următorul continut: “Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, precum si dispozitiile art. 6 paragrafele 1 si 3 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 275 din 26 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, si a Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, statuând că, “chiar dacă, în faza de urmărire penală, apărătorul inculpatului nu mai poate fi prezent la audierea martorului, aceasta nu înseamnă că precizările date în cauză sunt valorificate tale quale. Probele în procesul penal nu au, potrivit art. 63 din Codul de procedură penală, o valoare dinainte stabilită si aprecierea lor se face de organul de urmărire penală în urma examinării tuturor probelor administrate si în scopul aflării adevărului. De aceste obligatii este tinută si instanta de judecată în faza de cercetare judecătorească, care, după citirea depozitiei martorului în conditiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedura penală, va proceda în consecintă”.

Curtea a mai constatat că, “potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a cristalizat ideea potrivit căreia utilizarea probelor obtinute în faza instructiei penale nu contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, atât timp cât dreptul la apărare a fost respectat. De aceea, citirea declaratiilor unor martori care au refuzat să depună mărturie în fata tribunalului nu poate fi luată în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii anterioare, să interogheze persoanele ale căror declaratii sunt citite în sedinta de judecată. Prin urmare, nu se poate sustine că prin dispozitiile legale criticate este încălcat dreptul la un proces echitabil, atâta vreme cât acuzatul a manifestat un dezinteres total fată de administrarea probelor atât în faza de urmărire penală, cât si în faza de judecată. Aceasta deoarece, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul, desi a avut posibilitatea solicitării unei eventuale confruntări, nu s-a prevalat de acest drept. A porni de la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstitutionalitatea unui text, deoarece, asa cum s-a arătat, procesul penal are, între altele, ca scop numai pedepsirea persoanei vinovate de comiterea unei infractiuni, fiind guvernat de principiul aflării adevărului”.

Mai mult decât atât, Curtea a mai arătat că, în viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului, “art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale presupune asigurarea completă a egalitătii armelor în materie, ceea ce înseamnă că, sub această rezervă, textul lasă autoritătilor nationale competente facultatea de a aprecia pertinenta unei oferte de probă făcute de acuzat în măsura compatibilitătii ei cu notiunea de proces echitabil”.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Fulop Janos Attila în Dosarul nr. 9.096/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru


 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

Având în vedere volumul de activitate în continuă crestere, în special în plan international, a Institutului Cultural Român, necesitatea asigurării operativitătii si celeritătii în desfăsurarea activitătii, precum si a calitătii rezultatelor acesteia, este imperios necesară consolidarea actului de conducere la nivelul Institutului Cultural Român, care va permite atât o mai bună îndeplinire a obiectivelor institutiei pe plan intern, cât si o superioară afirmare a identitătii culturale românesti pe plan extern.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public si constituie situatie de urgentă si extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - Legea nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Conducerea Institutului este asigurată de:

a) Consiliul de conducere;

b) Comitetul director;

c) presedintele Institutului;

d) vicepresedintii Institutului.”

2. La articolul 10, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Comitetul director este organul care asigură conducerea executivă a activitătii curente a Institutului si este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este presedintele Institutului, 2 sunt vicepresedintii, iar restul de 4 membri sunt numiti de presedinte dintre persoanele cu functii de conducere din aparatul propriu al Institutului.”

3. La articolul 12, alineatele (1) si (7) vor avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit si revocat din functie de Presedintele României; în activitatea sa de conducere, presedintele este ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat, numiti si revocati din functie de Presedintele României, la propunerea presedintelui Institutului. Mandatul vicepresedintilor este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit. Functia de vicepresedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

(7) Presedintele poate delega o parte dintre atributiile sale vicepresedintilor sau altor membri ai Comitetului director, desemnati conform legii.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Costea Romulus Doru,

secretar de stat

Presedintele Institutului Cultural Român,

Horia-Roman Patapievici

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Laurentiu Sebastian Lăzăroiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 31 august 2011.

Nr. 72.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea hotărârilor cuprinse în Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, semnat la Iasi la 11 mai 2011, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (7) ale Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2010,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă hotărârile cuprinse în Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, semnat la Iasi la 11 mai 2011, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2010.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 august 2011.

Nr. 860.

 

PROTOCOLUL

primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

 

În perioada 9-11 mai 2011, la Iasi, România, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010 (denumit în continuare Acord), a avut loc prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.

 

La sesiune au participat:

Delegatia din România:

Dan Cârlan, copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegatiei

Ovidiu Gabor, supleant al copresedintelui

Laura Grădinariu, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

Ana Drapa, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

Victor Popescu, expert

Valentina Ungureanu, expert

Mary-Jeanne Adler, expert

Corneliu Cretu, expert

Gheorghe Coroi, expert

 

Delegatia din Republica Moldova:

Lazăr Chirică, copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegatiei

Mihail Pencov, supleant al copresedintelui

Ion Bularga, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

Măria Nagornîi, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale


 

Comisia hidrotehnică interguvernamentală a stabilit următoarea ordine de zi:

 

1. Elaborarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.

2. Nominalizarea subcomisiilor permanente.

3. Stabilirea modului de functionare a subcomisiilor permanente.

4. Stabilirea ordinii de zi, a perioadei si a locului de desfăsurare a celei de-a doua sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.

5. Diverse

5.1. Cooperarea cu Grupul de lucru pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului în râul Prut si în lacul de acumulare Stânca-Costesti, semnat la Stânca la 1 august 2003.

5.2. Discutii referitoare la amplasarea unei microhidrocentrale pe malul stâng al râului Prut în zona nodului hidrotehnic Costesti-Stânca.

5.3. Proiecte în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun.

5.4. Activităti pentru organizarea în comun a zilei Dunării.

5.5. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Referitor la pct. 1:

În conformitate cu art. 15 pct. 4 din Acord, cele două delegatii au elaborat si convenit textul proiectului Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, denumit în continuare regulament, care este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul protocol.

Proiectul regulamentului urmează să fie aprobat în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor contractante.

Referitor la pct. 2:

Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, inclusiv a aplicării regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăste înfiintarea:

- următoarelor subcomisii permanente de lucru:

a) Subcomisia pentru exploatarea si întretinerea nodului hidrotehnic Stânca-Costesti (numită în continuare subcomisia Stânca-Costesti);

b) Subcomisia pentru apărare împotriva inundatiilor si gheturilor;

c) Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor si hidrometeorologie;

d) Subcomisia pentru protectia calitătii apelor si a biodiversitătii corpurilor de apă;

- subcomisiei ad-hoc.

Subcomisiile permanente si subcomisia ad-hoc vor avea maximum 5 membri pentru fiecare parte contractantă.

În termen de 30 de zile de la aprobarea hotărârilor cuprinse în prezentul protocol, conform art. 15 pct. 7 din Acord, copresedintii vor nominaliza si comunica celeilalte părti contractante membrii subcomisiilor permanente si sefii acestora.

Referitor la pct. 3:

Luând în discutie domeniile de activitate ale subcomisiilor permanente, Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăste:

- În termen de maximum 45 de zile de la aprobarea hotărârilor cuprinse în prezentul protocol, secretarul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale din România va transmite secretarului Comisiei hidrotehnice interguvernamentale din Republica Moldova proiectele regulamentelor în vederea agreării si definitivării acestora.

- în termen de maximum 45 zile de la primirea proiectelor de regulamente, secretarul Comisiei hidrotehnice interguvernamentale din Republica Moldova va face cunoscut părtii române punctul său de vedere.

- Subcomisiile permanente si subcomisia ad-hoc vor conveni textul proiectului regulamentului de functionare care detaliază domeniile de activitate ale fiecărei subcomisii, atributiile si modul de lucru.

Regulamentul de functionare a subcomisiilor permanente, precum si a subcomisiei ad-hoc va fi aprobat, după definitivarea acestuia, de către Comisia hidrotehnică interguvernamentală la sesiunea următoare.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală a stabilit necesitatea elaborării de către subcomisiile permanente a regulamentului tehnic specific fiecăreia. Delegatia română a informat asupra faptului că proiectele regulamentelor tehnice specifice sunt în curs de elaborare si vor fi transmise celeilalte părti în vederea examinării.

Examinarea în comun si definitivarea regulamentelor tehnice specifice vor fi realizate de fiecare subcomisie permanentă la prima întâlnire a acestora.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăste:

- În termen de 6 luni de la aprobarea regulamentelor subcomisiilor permanente, părtile contractante vor organiza, fiecare pe teritoriul statului său, sedintele subcomisiilor permanente, după cum urmează:

Pe teritoriul României:

- Subcomisia Stânca-Costesti;

- Subcomisia pentru apărare împotriva inundatiilor si gheturilor;

Pe teritoriul Republicii Moldova:

- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor si hidrometeorologie;

- Subcomisia pentru protectia calitătii apelor si a biodiversitătii corpurilor de apă.

- Subcomisia pentru apărare împotriva inundatiilor si gheturilor va efectua la prima întâlnire si o vizită pe teren cu scopul examinării lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundatiilor de pe ambele maluri, precum si în vederea identificării zonelor cu eroziuni de mal ale râului Prut.

Referitor la pct. 4:

Delegatiile au discutat si au convenit ca sesiunea a II-a a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale să se desfăsoare în trimestrul II al anului 2012 pe teritoriul Republicii Moldova.

Ordinea de zi provizorie a celei de-a doua sesiuni este:

1. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Comisiei hidrotehnice interguvernamentale adoptate la sesiunea I (9-11 mai 2011, Iasi).

2. Stadiul elaborării regulamentelor de functionare a subcomisiilor si a regulamentelor tehnice a subcomisiilor permanente, inclusiv activitătile desfăsurate de subcomisii.

3. Informare privind proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun.

4. Stabilirea locului, datei si ordinii de zi preliminare pentru cea de-a treia sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.

5. Diverse. Referitor la pct. 5:

5.1. Având în vedere domeniile de aplicare a Acordului între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării si Acordului între Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului în râul Prut si în lacul de acumulare Stânca-Costesti, Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăste desfăsurarea unei întâlniri cu autoritătile competente în domeniul resurselor piscicole în scopul discutării problematicii activitătilor comune în domeniul pisciculturii pe râul Prut.


5.2. Referitor la amplasarea unei microhidrocentrale pe malul stâng al râului Prut în zona nodului hidrotehnic Costesti-Stânca, delegatiile au convenit ca discutia să fie continuată după ce autoritătile competente din Republica Moldova vor face o analiză cu privire la modul de utilizare a volumelor de apă folosite din acumularea Stânca-Costesti pentru satisfacerea folosintelor, având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile Acordului, volumele de apă prelevate din acumularea Stânca-Costesti se împart în mod egal.

5.3. Comisia hidrotehnică interguvernamentală a analizat proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun si a constatat următoarele:

a) Referitor la proiectul EAST AVERT, cu bugetul de 9.290.000 euro, s-a mentionat despre faptul că a fost prezentat stadiul de elaborare a ofertei pentru proiect, acesta fiind aprobat pe lista proiectelor strategice la frontiera dintre România, Ucraina si Republica Moldova. Pentru ca propunerea detaliată să fie eligibilă suplimentar mai trebuie următoarele documente: studiul de fezabilitate pentru toate investitiile si achizitiile majore din proiect; studiul de impact de mediu; certificatul de urbanism, în cazul Republicii Moldova pentru Stânca-Costesti, incluzând documentele care atestă proprietatea asupra terenului pe care se execută lucrări si instalări de statii automate.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală a agreat ca documentele-suport pentru oferta finală să fie transmise până la data de 18 mai 2011 la Ministerul Mediului si Pădurilor din România, având în vedere că termenul final de depunere al proiectului este 30 mai 2011.

b) Referitor la proiectul pentru dezvoltarea infrastructurii în zona de frontieră România - Republica Moldova - consolidarea barajului Stânca-Costesti, faza a doua, s-a mentionat că oferta este în curs de pregătire.

c) Despre proiectul pentru cartografierea riscurilor multiple, prin care vor fi achizitionate echipamente si materiale pentru interventie s-a informat că initiatorul proiectului este Administratia Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

d) Delegatia română a informat despre posibilitatea accesării de proiecte pentru implementarea Planului de actiune pentru diminuarea impactului schimbărilor climatice, pe două linii posibile de finantare, respectiv: Suportul României pentru Republica Moldova pentru perioada 2010-2012 (fast start finance) si Programul SEE - Interreg IVB, cu mentiunea că la pregătirea celei din urmă propuneri trebuie să participe cel putin 8 state membre din zona eligibilă a programului.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală a stabilit ca pregătirea de noi proiecte, precum si asigurarea sprijinului pentru finalizarea celor deja avansate să fie realizate prin secretarii Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.

e) Delegatia română a făcut, în conformitate cu prevederile Acordului, o informare în legătură cu aparitia unei eroziuni de mal a râului Prut, în aval de podul de cale ferată Giurgiulesti, precum si asupra faptului că se vor realiza de către Administratia Natională “Apele Române” - Administratia Bazinală de Apă Prut-Bârlad lucrări de consolidare a malului în această zonă, prin proiectul “îndiguire dig râu Prut în incinta Bratesul de Jos, judetul Galati”, si asupra stadiului de elaborare a documentatiilor de executie. De asemenea, a solicitat delegatiei din Republica Moldova să transmită studiul de impact privind portul Giurgiulesti.

5.4. Delegatia română a informat asupra programului activitătilor pe care le va organiza în perioada 24-26 iunie 2011 la Tulcea si Sulina.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală a agreat propunerile părtilor privind desfăsurarea în comun, cu această ocazie, a unor activităti specifice prilejuite de sărbătorirea zilei Dunării, atât pe teritoriul Republicii Moldova la Giurgiulesti, cât si pe teritoriul României, la Tulcea si Sulina. Delegatia Republicii Moldova a solicitat programul activitătilor propuse a fi desfăsurate de către partea română.

5.5. Delegatia română a informat asupra activitătilor pe care le desfăsoară pentru aplicarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, care va fi adoptată la 24 iunie 2011.

Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăste intensificarea activitătilor pentru promovarea în comun de proiecte specifice domeniului de aplicare a Acordului, care să conducă la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Hotărârile continute în prezentul protocol vor intra în vigoare după aprobarea de către părtile contractante, conform cap. III art. 15 pct. 7 al Acordului.

Prezentul protocol a fost semnat la Iasi la data de 11 mai 2011, în două exemplare originale.

 

Din partea Guvernului României,

Dan Cârlan,

copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

Din partea Guvernului Republicii Moldova,

Lazăr Chirică,

copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

 

ANEXA

la Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

 

9-11 mai 2011, Iasi

Proiect

 

REGULAMENTUL

de organizare si functionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării

 

Comisia hidrotehnică interguvernamentală (denumită în continuare Comisia hidrotehnică) a fost înfiintată în baza art. 15 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării (denumit în continuare Acord), semnat la Chisinău la 28 iunie 2010 si intrat în vigoare la 18 noiembrie 2010.


 

CAPITOLUL I

Competentele si sarcinile Comisiei hidrotehnice

 

ARTICOLUL 1

 

Comisia hidrotehnică are următoarele competente si sarcini:

a) îndeplineste prevederile Acordului, constată eventualele dificultăti de aplicare si adoptă măsurile necesare în vedere eliminării acestora;

b) promovează dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic si organizatoric, conform prevederilor Acordului;

c) coordonează armonizarea planurilor de management elaborate de statele părtilor contractante în conformitate cu Directiva-cadru privind apa pentru cursurile de apă, precum si aplicarea măsurilor stabilite în acest sens, care au impact transfrontalier semnificativ;

d) coordonează activitatea privind implementarea Directivei europene de inundatii si armonizarea planurilor de management al riscului la inundatii;

e) asigură, evaluează sistematic rezultatele si coordonează activitatea Subcomisiei pentru exploatarea si întretinerea nodului hidrotehnic Stânca-Costesti (denumită în continuare Subcomisia Stânca-Costesti) si rezolvă problemele pentru care aceasta nu a găsit solutii comune;

f) în situatii deosebite care impun abateri de la aplicarea Regulamentului de exploatare si întretinere a nodului hidrotehnic Stânca-Costesti, Comisia hidrotehnică analizează si stabileste modul de exploatare si întretinere a nodului hidrotehnic;

g) asigură, evaluează sistematic rezultatele si coordonează activitatea subcomisiilor permanente si ad-hoc;

h) aprobă regulamentele necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului;

i) elaborează propuneri pentru modificarea prezentului acord si pentru rezolvarea problemelor ce necesită reglementări speciale;

j) propune părtilor contractante modificări la Acord pentru îmbunătătirea activitătii comune;

k) rezolvă si alte sarcini care decurg din aplicarea Acordului.

 

CAPITOLUL II

Componenta Comisiei hidrotehnice

 

ARTICOLUL 2

 

a) Comisia hidrotehnică se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă, din care un copresedinte, un supleant si un secretar.

b) Supleantii copresedintilor Comisiei hidrotehnice sunt sefii Subcomisiei Stânca-Costesti.

c) Copresedintele, supleantul acestuia si membrii Comisiei hidrotehnice sunt numiti în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor contractante.

d) în cazul indisponibilitătii copresedintelui, supleantul are toate prerogativele acestuia.

e) Părtile contractante se informează reciproc, în timp util, asupra numirilor, precum si despre schimbările făcute în cadrul Comisiei hidrotehnice.

f) Copresedintii si supleantii acestora tin legătura directă între ei si, în perioada dintre sesiuni, asigură solutionarea problemelor legate de îndeplinirea prevederilor Acordului si a hotărârilor Comisiei hidrotehnice.

 

ARTICOLUL 3

 

a) Pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în cuprinsul Acordului, inclusiv a aplicării regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înfiintează următoarele subcomisii permanente:

- Subcomisia Stânca-Costesti;

- Subcomisia pentru apărare împotriva inundatiilor si gheturilor;

- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor si hidrometeorologie;

- Subcomisia pentru protectia calitătii apelor si a biodiversitătii corpurilor de apă.

b) Pentru rezolvarea problematicilor ce pot apărea în implementarea Acordului, altele decât cele prevăzute în principalele domenii de colaborare, precum si pentru urmărirea modului de implementare a regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înfiintează Subcomisia ad-hoc, condusă de către supleanti.

c) Atributiile si modul de functionare al subcomisiilor permanente si ad-hoc sunt aprobate de către Comisia hidrotehnică.

d) Subcomisiile duc la îndeplinire hotărârile Comisiei hidrotehnice, sarcinile consemnate în regulamente si actionează independent, conform prevederilor regulamentelor, pentru măsurile ce trebuie luate imediat.

e) Subcomisiile se întâlnesc în baza concluziilor/hotărârilor adoptate în cadrul sesiunilor Comisiei hidrotehnice, alternativ pe teritoriile statelor-părtilor contractante.

f) Comisia hidrotehnică stabileste atributiile si modul de functionare a subcomisiilor, urmăreste modul de realizare a sarcinilor si aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor acestora.

g) Pentru finalizarea sarcinilor concrete, Comisia hidrotehnică poate înfiinta si alte subcomisii permanente si ad-hoc, precum si grupuri de lucru. Sefii subcomisiilor propun copresedintilor, pentru aprobare, membrii/expertii participanti la activitatea subcomisiilor permanente.

h) Sefii subcomisiilor permanente sunt numiti de către copresedintii Comisiei hidrotehnice. Copresedintii Comisiei hidrotehnice se anuntă reciproc, prin scrisori, despre numirea si schimbarea sefilor subcomisiilor permanente si ad-hoc.

i) Sefii subcomisiilor permanente si ad-hoc participă la sesiunile Comisiei hidrotehnice. La sesiuni, sefii subcomisiilor permanente si ad-hoc prezintă, pentru examinare si aprobare, activitătile desfăsurate pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor subcomisiilor.

j) în conformitate cu hotărârile copresedintilor Comisiei hidrotehnice, sefii subcomisiilor permanente si ad-hoc participă si la alte întâlniri pentru aplicarea Acordului.

k) Secretarii Comisiei hidrotehnice urmăresc activitatea tuturor subcomisiilor permanente si ad-hoc si a grupurilor de lucru în scopul asigurării realizării concluziilor/hotărârilor Comisiei hidrotehnice. În eventualitatea în care apar probleme în activitatea subcomisiilor permanente si ad-hoc, secretarii se întâlnesc pentru a rezolva aceste probleme, cu acordul prealabil al copresedintilor Comisiei hidrotehnice.

 

ARTICOLUL 4

 

a) Atributiile si modul de functionare ale Subcomisiei Stânca-Costesti sunt precizate în Regulamentul de exploatare si întretinere a nodului hidrotehnic Stânca-Costesti.

b) Componenta Subcomisiei Stânca-Costesti este aprobată de către copresedintii Comisiei hidrotehnice. Copresedintii Comisiei hidrotehnice se anuntă reciproc, prin scrisori, despre numirea si schimbarea componentei Subcomisiei Stânca-Costesti.

c) Copresedintii Comisiei hidrotehnice rezolvă divergentele care pot să apară în cadrul Subcomisiei Stânca-Costesti.

d) La sesiuni, supleantul prezintă, pentru examinare si aprobare, raportul anual al Subcomisiei Stânca-Costesti, întocmit pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor Subcomisiei Stânca-Costesti.


 

CAPITOLUL III

Functionarea Comisiei hidrotehnice

 

ARTICOLUL 5

 

a) Comisia hidrotehnică tine o sesiune ordinară în fiecare an, alternativ, pe teritoriul României si teritoriul Republicii Moldova.

b) Sesiunea ordinară este convocată de copresedintele sau, în cazul indisponibilitătii acestuia, de supleant si se desfăsoară pe teritoriul statului părtii care a convocat-o. Partea care a convocat sesiunea ordinară transmite invitatia, face propuneri pentru ordinea de zi si perioada desfăsurării sesiunii, pe care părtile, de comun acord, le convin cu cel putin 30 de zile înaintea sesiunii prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice.

c) în caz de necesitate, la initiativa oricăruia dintre copresedinti sau în cazul indisponibilitătii acestora de supleanti, Comisia hidrotehnică se poate întruni în sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se desfăsoară pe teritoriul statului părtii solicitante. Ordinea de zi a sesiunii extraordinare se propune de către copresedintele la cererea căruia este convocată sesiunea si se transmite concomitent cu înstiintarea privind convocarea ei.

d) Copresedintii Comisiei hidrotehnice, în baza unei întelegeri anterioare, pot invita la sedintele sale reprezentanti ai Comisiei Europene, ai Secretariatului permanent al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunărea (ICPDR), autoritătile de gospodărire a apelor din statele părti la Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 1994) si reprezentantii organizatiilor internationale de credit si/sau donatoare care îsi exprimă interesul în finantarea realizării unor măsuri în legătură cu domeniul de aplicare a Acordului.

e) între sesiunile Comisiei hidrotehnice, subcomisiile permanente si ad-hoc si grupurile de lucru tin întâlniri. Pentru desfăsurarea întâlnirilor, secretarii întocmesc programe de lucru comune care, după aprobarea de copresedinti, se transmit sefilor subcomisiilor permanente si ad-hoc.

 

ARTICOLUL 6

 

a) Sedinta fiecărei sesiuni a Comisiei hidrotehnice este prezidată de copresedintele părtii pe teritoriul unde are loc sesiunea.

b) Atât la sesiunea ordinară, cât si la cea extraordinară, pe baza întelegerii dintre copresedintii Comisiei hidrotehnice, ordinea de zi poate fi modificată în momentul începerii sesiunii.

c) Comisia hidrotehnică poate să discute la punctul “Diverse” din ordinea de zi, pe baza celor convenite între copresedinti, orice alte probleme care se pot ivi si care se încadrează în prevederile Acordului.

d) în situatia în care părtile nu ajung la un punct de vedere comun, acestea vor consemna punctele de vedere în protocolul sesiunii si vor proceda conform cap. IV art. 18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergentele se va face cunoscut la următoarea sesiune a Comisiei hidrotehnice, dacă nu se va stabili un alt mod.

e) între sesiuni, Comisia hidrotehnică îsi desfăsoară activitatea prin comunicări scrise ale copresedintilor sau, după caz, ale secretarilor Comisiei hidrotehnice. În situatii exceptionale, copresedintii iau legătura prin telefon, urmând ca cele stabilite să fie transmise si prin comunicări scrise.

f) între sesiuni, pentru aspectele privind exploatarea si întretinerea nodului hidrotehnic Stânca-Costesti pe râul Prut, supleantii îsi desfăsoară activitatea prin comunicări scrise si verbale. Copresedintii vor fi informati despre aceasta în cel mai scurt timp.

 

ARTICOLUL 7

 

a) La fiecare întâlnire a Comisiei hidrotehnice se întocmeste un protocol care va fi semnat de către copresedinti.

b) Protocoalele sesiunilor Comisiei hidrotehnice se aprobă de către cele două părti contractante în conformitate cu legislatia statelor lor si intră în vigoare la data primirii ultimei comunicări privind aprobarea lor.

c) Pentru urmărirea aplicării celor stabilite de către copresedinti, între două sesiuni, sunt responsabili secretarii Comisiei hidrotehnice.

d) înaintea fiecărei sesiuni, supleantii copresedintilor, secretarii Comisiei hidrotehnice si, după caz, sefii subcomisiilor permanente si ad-hoc si ai grupurilor de lucru se întâlnesc pentru a pregăti întâlnirea Comisiei hidrotehnice.

e) La întâlnirile subcomisiilor permanente si ad-hoc si ale grupurilor de lucru se întocmesc procese-verbale care se semnează de către sefii subcomisiilor si care se prezintă copresedintilor, pentru aprobare, la următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice.

 

CAPITOLUL IV

Asigurarea conditiilor de lucru ale Comisiei hidrotehnice

 

ARTICOLUL 8

 

a) Partea pe teritoriul căreia au loc sesiunile Comisiei hidrotehnice, întâlnirile subcomisiilor permanente si ad-hoc si ale grupurilor de lucru suportă cheltuielile de organizare si asigură conditiile necesare de lucru.

b) Cheltuielile aferente organizării sesiunilor Comisiei hidrotehnice, respectiv întâlnirilor copresedintilor, supleantilor, secretarilor, subcomisiilor si expertilor sunt suportate de partea contractantă pe teritoriul statului unde are loc întâlnirea. Fiecare parte contractantă îsi suportă cheltuielile de deplasare si cazare ale delegatiei proprii.

c) Dacă sunt necesare verificări pe teren în limitele de competentă ale Acordului, echipamentele si mijloacele de deplasare necesare sunt puse la dispozitie de partea pe al cărei teritoriu se fac verificările.

d) Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor din domeniul de competentă al Comisiei hidrotehnice (de exemplu, editii comune de documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente etc), părtile pot conveni separat în legătură cu suportarea acestora.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

ARTICOLUL 9

 

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre copresedinti. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se face în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor contractante.

b) Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor contractante.

 

Semnat la ... la ... 2011, în două exemplare originale.

 

Din partea Guvernului României,

Dan Cârlan,

copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

Din partea Guvernului Republicii Moldova,

Lazăr Chirică,

copresedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea sprijinului financiar exceptional care se acordă în vederea compensării efectelor crizei cauzate de bacteria E-coli în sectorul legume

 

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 585/2011 al Comisiei din 17 iunie 2011 de stabilire a unor măsuri exceptionale cu caracter temporar de sprijinire a sectorului fructelor si legumelor, cu modificările ulterioare, si ale Regulamentului (UE) nr. 769/2011 al Comisiei din 2 august 2011 de stabilire a unui coeficient de atribuire pentru ajutorul exceptional cu caracter temporar din partea Uniunii în favoarea sectorului fructelor si legumelor,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă sprijinul financiar exceptional pentru compensarea efectelor crizei cauzate de bacteria E-coli în sectorul legume, care se acordă producătorilor agricoli pentru plata măsurilor de retragere de pe piată, de nerecoltare si de recoltare înainte de coacere, desfăsurate în perioada 26 mai-30 iunie 2011.

Art. 2. - (1) Resursele financiare maxime necesare pentru plata măsurilor prevăzute la art. 1 sunt în valoare totală de 3.745.035 euro si se asigură de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 65/2011 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăti directe si pentru măsuri de piată în agricultură.

(2) Plătile se fac în lei, la cursul de schimb euro-leu stabilit potrivit art. 8 lit. (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol si de modificare a anumitor regulamente.

(3) Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură efectuează plătile până cel târziu la data de 15 octombrie 2011.

Art. 3. - Sprijinul financiar exceptional pentru plata măsurilor de retragere de pe piată, de nerecoltare si de recoltare înainte de coacere se acordă următoarelor categorii de beneficiari:

a) organizatiilor de producători mentionate la art. 122 lit. (a) pct. (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);

b) producătorilor de legume care nu sunt membri ai unei organizatii de producători recunoscute.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 7 septembrie 2011.

Nr. 890.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor imobile-constructii aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură Arad, respectiv Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu” si trecerea acestora în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din functiune si casării, în conditiile legii, pentru finalizarea de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Arad”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 privind reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, si al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor imobile-constructii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură Arad, respectiv Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Arad”.

Art. 2. - Constructiile prevăzute în anexă trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si casării acestora, în conditiile legii.

Art. 3. - Predarea-preluarea constructiilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează: Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 7 septembrie 2011.

Nr. 892.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor-constructii aflate în domeniul public al statului, care se dau în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii din administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură Arad, respectiv Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof dr. G.K. Constantinescu” si care trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din functiune si casării, în conditiile legii, pentru finalizarea de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Arad”

 

Locul unde este situat imobilul care se dă în administrare

Persoana juridică de la care se dă în administrare imobilul

Persoana juridică la care se dă în administrare imobilul

Nr. de identificare M.F.P

Caracteristicile tehnice ale constructiilor

Judetul Arad,

Calea Bodrogului nr. 3,

municipiul Arad

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură Arad

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale - S.A.

27909

C1 - Laborator zonal pentru controlul calitătii produselor de uz fitosanitar

Sc - 304 m2

Beton, cărămidă, prefabricate

Sd - 437 m2

Judetul Arad,

Calea Bodrogului nr. 3,

municipiul Arad

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale - S.A.

27905

C6 - Garaj + atelier auto

Sc - 125m2

P; beton, cărămidă, prefabricate

Judetul Arad,

Calea Bodrogului nr. 3,

municipiul Arad

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale - S.A.

27908

C7 - Cabină poartă - post trafo

Sc -35,5 m2

Beton, cărămidă, prefabricate

Judetul Arad,

Calea Bodrogului nr. 3,

municipiul Arad

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G.K. Constantinescu”

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale - S.A.

27911

C8 - Sopron metalic pentru furaje

Stâlpi metalici, tablă zincată

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în administrarea Ministerului Public, pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Institutia Prefectului Alba, în administrarea Ministerului Public, pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Public îsi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si împreună cu Ministerul Finantelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 si, respectiv, a anexei nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Lidia Barac,

secretar de stat

p. Ministrul administratiei si internelor,

Gheorghe Emacu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 7 septembrie 2011.

Nr. 893.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în administrarea Ministerului Public, pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

 

Denumirea si locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile imobilului

Număr de inventar si cod de clasificare conform Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006

Clădire si teren aferent,

strada I.I.C. Brătianu nr. 2,

municipiul Alba Iulia,

judetul Alba

Statul român – din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor- Institutia Prefectului Judetului Alba

CUI -4562664

Statul român - în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

CUI -16774199

Clădire SP+2

- suprafată construită - 521 m2

- suprafată desfăsurată - 1.995 m2

- teren aferent - 1.135 m2

155.320

Cod de clasificare: 8.29.15


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.722/2010 privind procedurile de selectare a societătilor profesionale civile de avocati din România sau din străinătate pentru acordarea de asistentă juridică pentru Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu “Medium Term Notes”

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Articol unic. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.722/2010 privind procedurile de selectare a societătilor profesionale civile de avocati din România sau din străinătate pentru acordarea de asistentă juridică pentru Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu “Medium Term Notes”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 23 noiembrie 2010, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 1, la articolul 4 alineatul (2), teza a II-a va avea următorul cuprins:

“Pretul aferent fiecărei tranzactii individuale efectuate în conformitate cu Regulamentul S în cadrul programului nu va depăsi 50% din oferta financiară aferentă activării programului si tranzactiei inaugurale si se va încadra în limita alocărilor bugetare.  Pretul aferent fiecărei tranzactii individuale în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA nu va depăsi 50% din oferta financiară declarată câstigătoare pentru revizuirea programului, în conformitate cu regula mai sus mentionată, si se va încadra în limita alocărilor bugetare.”

2. În anexa nr. 11, la articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Achizitia serviciilor de asistentă juridică mentionate la alin. (1) se face de către Ministerul Finantelor Publice, prin aplicarea unei proceduri competitive proprii, denumită în continuare cerere de oferte, organizată în temeiul art. 16 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.”

3. În anexa nr. 11, la articolul 4, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Pretul aferent tranzactiilor individuale în cadrul programului efectuate în conformitate cu Regulamentul S nu va depăsi suma de 22.499,50 euro, iar pretul aferent tranzactiilor individuale în cadrul programului efectuate în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUAnu va depăsi 50% din oferta financiară declarată câstigătoare în urma aplicării prezentei proceduri, aferentă revizuirii programului în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA, si se va încadra în limita alocărilor bugetare.”

4. În anexa nr. 11, la articolul 12, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Anuntul privind societătile profesionale civile de avocati câstigătoare va fi publicat pe site-ul MFP si în Sistemul Electronic de Achizitii Publice, corespunzător valorii maxime ce se est|mează că va fi plătită în baza contractului-cadru.”

5. În anexa nr. 11, la articolul 15, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4) în cazul în care societătile de avocati selectate în conformitate cu art. 3 alin. (1) din anexa nr. 1 la ordin se află în imposibilitatea prestării serviciilor juridice specificate la art. 1 alin. (3) din anexa nr. 1 la ordin, mandatul pentru tranzactiile efectuate în conformitate cu Regulamentul S se acordă în urma solicitărilor de cereri de ofertă din partea societătii/societătilor, asocierii/asocierilor, respectiv consortiului/consortiilorde avocati selectate conform prezentei proceduri care oferă pretul cel mai mic, care nu poate depăsi suma de 22.499,50 euro, sau în cazul în care oferta de pret este egală, celui care a întrunit punctajul cel mai mare la oferta tehnică.”

6. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, la punctul 3 litera c), teza a II-a va avea următorul cuprins:

“Pentru calificare, cel putin 2 dintre membrii nominalizati trebuie să fi acordat asistentă juridică pentru cel putin o tranzactie propusă în cadrul criteriilor prevăzute la pct. 4 lit. a.2) si a.3)/

7. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, la punctul 4, litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) oferta tehnică - anexa nr. 1:

a.1) numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii private si de stat pentru care ofertantul a implementat Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA si pentru care a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii, în vederea revizuirii documentatiei unui program implementat sub Regulamentul S;

a.2) numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat pentru care ofertantul a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii si a implementat Regula 144A;

a.3) numărul de tranzactii finalizate în cadrul unui program MTN si numărul de tranzactii individuale finalizate pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat, în conformitate cu Regula 144A.”

8. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, punctul 8.1 va avea următorul cuprins:

“8.1. Punctajul ofertei tehnice:

a) numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii private si de stat pentru care ofertantul a implementat Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA si pentru care a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii, în vederea revizuirii documentatiei unui program implementat sub Regulamentul S - câte două puncte pentru fiecare program, dar nu mai mult de 10 puncte;

b) numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat pentru care ofertantul a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii si a implementat Regula 144A din Legea valorilor mobiliare din SUA - câte 5 puncte pentru fiecare program implementat, dar nu mai mult de 50 de puncte;

c) numărul de tranzactii finalizate în cadrul unui program MTN si numărul de tranzactii individuale finalizate pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat, în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA- câte 5 puncte pentru fiecare tranzactie, dar nu mai mult de 40 de puncte.”

9. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, la punctul 9, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Pretul contractului va fi stabilit în mandat în functie de tipul serviciilor de asistentă juridică solicitate conform art. 1 alin. (3) din anexa nr. 11 la ordin. Pretul aferent tranzactiilor individuale în cadrul programului efectuate în conformitate cu Regulamentul S nu va depăsi suma de 22.499,50 euro, iar pretul aferent tranzactiilor individuale în cadrul programului efectuate în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA nu va depăsi 50% din oferta financiară declarată câstigătoare în urma aplicării prezentei proceduri, aferentă revizuirii programului în conformitate cu regula mai sus mentionată, si se va încadra în limita alocărilor bugetare.”

10. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, la punctul 10, alineatele (2) si (4) vor avea următorul cuprins:

“(2) Mandatul pentru tranzactiile efectuate în conformitate cu Regula 144Ase acordă, după încheierea contractului-cadru de asistentă juridică, societătii/societătilor, asocierii/asocierilor, respectiv consortiului/consortiilor de avocati selectate, tinându-se cont de disponibilitatea efectivă a fiecăruia pentru realizarea mandatului solicitat, celui care oferă pretul cel mai mic pe tranzactie, fără ca acesta să depăsească 50% din oferta financiară declarată câstigătoare în urma aplicării prezentei proceduri, aferentă revizuirii programului în conformitate cu Regula 144A din Legea valorilor mobiliare din SUA, cu încadrarea în limita alocărilor bugetare.

.............................................................................................

(4) în cazul în care societătile profesionale civile de avocati selectate în conformitate cu art. 3 alin. (1) din anexa nr. 1 la ordin se află în imposibilitatea prestării serviciilor juridice specificate la art. 1 alin. (3) din anexa nr. 1 la ordin, mandatul pentru tranzactiile efectuate în conformitate cu Regulamentul S se acordă, în urma solicitărilor de cereri de ofertă, societătii/societătilor, asocierii/asocierilor, respectiv consortiului/consortiilor de avocati selectate conform prezentei proceduri, care oferă pretul cel mai mic, dar care nu poate depăsi suma de 22.499,50 euro, sau în cazul în care oferta de pret este egală, celui care a întrunit punctajul cel mai mare la oferta tehnică.”

11. În anexa nr. 11, la anexa B la procedură, anexa nr. 1 la caietul de sarcini va avea următorul cuprins:

 

“ANEXA Nr. 1

la caietul de sarcini

 

OFERTA TEHNICĂ

Ofertant: ................................

................................................

................................................

 

Nr. crt.

Criterii

Nr. programe MTN/tranzactii care îndeplinesc criteriul

1.

Numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii private si de stat pentru care ofertantul a implementat Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA si pentru care a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii, în vederea revizuirii documentatiei unui program implementat sub Regulamentul S

 

2.

Numărul de programe MTN pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat pentru care ofertantul a acordat asistentă juridică privind legislatia Statelor Unite ale Americii si a implementat Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA

 

3.

Numărul de tranzactii finalizate în cadrul unui program MTN si numărul de tranzactii individuale finalizate pentru emitenti suverani sau unităti ale administratiei publice locale, precum si pentru companii de stat în conformitate cu Regula 144 Adin Legea valorilor mobiliare din SUA

 

 

Componenta echipei de avocati:

................................................

................................................

................................................

................................................

Semnătura

................................................

 

12. În anexa nr. V, la anexa C la procedură, punctul 3.2 va avea următorul cuprins:

“3.2. Beneficiarul se obligă să plătească prestatorului pretul convenit în cazul în care, în baza mandatului acordat, prestatorul asigură prestarea de servicii juridice precizate la pct. 3.1. Pretul aferent fiecărei tranzactii individuale în conformitate cu Regula 144Adin Legea valorilor mobiliare din SUA nu va depăsi 50% din oferta financiară declarată câstigătoare pentru revizuirea programului în conformitate cu regula mai sus mentionată. Pretul aferent fiecărei tranzactii individuale efectuate în conformitate cu Regulamentul S în cadrul programului nu va depăsi suma de 22.499,50 euro.”

 

Bucuresti, 12 septembrie 2011.

Nr. 2.530.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.