MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XXIII - Nr. 640 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 7 septembrie 2011

SUMAR

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

42. - Hotărâre pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Biroului permanent al Senatului

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 721 din 2 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Decizia nr. 880 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum si ale art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă

Decizia nr. 885 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia delocuinte, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, precum si ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil

Decizia nr. 1.067 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2), (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

873. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor suprafete totale de teren de 4.325 m², trecute în domeniul public al statului, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Constanta”

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

174. - Ordin al presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

Declaratie de cooperare între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

175. - Ordin al presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino mi domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

Declaratie de cooperare între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

176. - Ordin al presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului privind modificarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Republica Polonă privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia

Acord privind modificarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Republica Polonă privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia

207. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea Normelor metodologice privind conditiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pietele tărilor terte în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitătile de plată, de verificare si control, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 218/2009

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Biroului permanent al Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (2) si (5) din Constitutia României, republicată, precum si al art. 27 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările si completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aleg în functia de vicepresedinte al Biroului permanent al Senatului următorii senatori:

1. Petru Filip - Grupul parlamentar al PD-L

2. Ioan Chelaru - Grupul parlamentar al PSD

3. Dan Voiculescu - Grupul parlamentar al PNL

4. Cristian Diaconescu - Grupul parlamentar al senatorilor independenti

Art. 2. - Se aleg în functia de secretar al Biroului permanent al Senatului următorii senatori:

1. Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L

2. Orest Onofrei - Grupul parlamentar al PD-L

3. Alexandru Peres - Grupul parlamentar al PD-L

4. Adrian Tutuianu - Grupul parlamentar al PSD

Art. 3. - Se aleg în functia de chestor al Biroului permanent al Senatului următorii senatori:

1. Radu Berceanu - Grupul parlamentar al PD-L

2. Gheorghe Marcu - Grupul parlamentar al PSD

3. Dan-Radu Rusanu - Grupul parlamentar al PNL

4. Attila Verestoy - Grupul parlamentar al UDMR

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 5 septembrie 2011.

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 5 septembrie 2011.

Nr. 42.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 721

din 2 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice si a sistemelor electronice microprogramate coroborate cu art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Destin” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 19.790/325/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 19.790/325/2008, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice si a sistemelor electronice microprogramate coroborate cu art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Destin” - S.R.L. din Timisoara.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei consideră, în esentă, că prevederile criticate sunt neconstitutionale, deoarece sunt contrare normelor europene care impun statelor membre ale Uniunii Europene să aplice măsurile administrative si sanctiunile contraventionale tinând seamă de principiul proportionalitătii si de exigentele de rezonabilitate, echitate si tolerantă. De asemenea, aceste dispozitii sunt neconstitutionale, deoarece nu permit instantei de judecată să individualizeze sanctiunea contraventională în raport cu criteriile prevăzute de art. 5 alin. (5) si (6) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, astfel încât aceasta să fie proportională cu gravitatea faptelor săvârsite. Astfel, instanta de judecată este obligată să aplice cumulativ sanctiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) pentru fapta de neemitere a bonurilor fiscale, indiferent de gradul de pericol social al faptei săvârsite, de împrejurările în care a fost săvârsită fapta, de modul si mijloacele de săvârsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstantele personale ale contravenientului. Se arată că, având în vedere aceste aspecte, autorul exceptiei de neconstitutionalitate se află într-o situatie nefirească si discriminatorie, întrucât ar trebui să suporte aceeasi sanctiune contraventională ce urmează să i se aplice unui contravenient care nu a emis bonuri fiscale pentru produse în valoare de 15 000 lei sau 100 000 lei, cu toate că nu are antecedente contraventionale si nu are datorii la bugetul public. Prin modul de redactare a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, instanta de judecată nu poate garanta aplicarea art. 53 din Constitutie, în conformitate cu care sanctiunea pe care o aplică să fie proportională cu fapta săvârsită si să nu aducă atingere existentei dreptului restrâns prin măsura aplicată.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice si a sistemelor electronice microprogramate, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 131 din 31 martie 1999, coroborate cu art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005. Analizând însă sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice si a sistemelor electronice microprogramate nu este relevantă în cauză, fiind evident vorba despre o eroare materială. În realitate, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, texte asupra cărora Curtea urmează să se pronunte prin prezenta decizie. Acestea au următoarea redactare:

- Art. 10 lit. b): “Constituie contraventii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: [...]

b) neîndeplinirea obligatiei agentilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum si nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative;”;

- Art. 11 alin. (1) lit. b): “(1) Amenzile pentru contraventiile prevăzute la art. 10 se aplică agentilor economici, cu exceptia celor prevăzute la lit. d), astfel: [...]

b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h¹), i), j), I) si m) se sanctionează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;”;

- Art. 11 alin. (3): “(3) Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor apartinând agentilor economici prevăzuti la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, mentionat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără provenientă si se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat. De asemenea, se confiscă sumele încasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii după suspendarea activitătii agentilor economici, potrivit art. 14.”;

- Art. 14 alin. (2): “(2) Nerespectarea de către agentii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale si nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitătii unitătii pe o perioadă de 3 luni.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 20 privind tratatele internationale privind drepturile omului, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum si dispozitiilor Tratatului de Instituire a Comunitătii Europene.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor criticate, raportate la dispozitiile constitutionale ale art. 11 si art. 20, Curtea s-a pronuntat prin numeroase decizii, spre exemplu Decizia nr. 219 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, Decizia nr. 460 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 10 iunie 2008, si Decizia nr. 813 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.012 din 20 decembrie 2006.

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut, în esentă, că stabilirea unei contraventii si sanctionarea acesteia cu amendă reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. De asemenea,

Curtea a constatat că dispozitiile legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sanctiuni contraventionale pentru agentii economici care nu respectă dispozitiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare apartinând agentilor economici. Consecinta încălcării acestor dispozitii legale o constituie confiscarea sumelor a căror provenientă nu poate fi justificată. Curtea a mai constatat că textele de lege criticate dau expresie prevederilor constitutionale în virtutea cărora “Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni sau contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii”, fiind, deci, în deplină concordantă cu textele constitutionale mentionate în sustinerea exceptiei.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor Tratatului de instituire a Comunitătilor Europene (devenit Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona), Curtea, prin Decizia nr. 137 din

25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, a stabilit că nu este de competenta sa să analizeze conformitatea unei dispozitii de drept national cu textul Tratatului privind functionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constitutie. O atare competentă, si anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea natională si Tratat, apartine instantei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă si legală, din oficiu sau la cererea părtii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene. În situatia în care Curtea Constitutională s-ar considera competentă să se pronunte asupra conformitătii legislatiei nationale cu cea europeană s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdictii între cele două instante, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil (a se vedea si Decizia nr. 1.596 din

26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile mentionate si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în acestea îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Din cele prezentate, rezultă că dispozitiile criticate nu aduc atingere nici dispozitiilor constitutionale ale art. 53.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Destin” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 19.790/325/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 iunie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

lonita Cochintu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 880

din 30 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum si ale art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum si ale art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Eugen Vintilă în Dosarul nr. 11.919/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, în ceea ce priveste art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, si ca inadmisibilă, în ceea ce priveste art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 11.919/325/2008, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum si ale art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Eugen Vintilă cu ocazia solutionării unei cauze civile având ca obiect o rezolutiune de contract.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei arată că art. 20 din Legea nr. 146/1997, referitor la anularea cererilor de judecată care nu au fost timbrate, este neconstitutional, deoarece accesul la justitie este conditionat de plata unei taxe judiciare de timbru, ceea ce împiedică liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil. Mai mult, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă prevede conditii extrem de restrictive cu privire la venitul minim si imposibilitatea de a solicita o nouă scutire a taxei de timbru, dacă o asemenea cerere fusese formulată anterior, ceea ce creează o discriminare între persoanele care posedă mijloace materiale si persoanele “sărace”.

Articolul 119 din Codul de procedură civilă, în opinia autorului, este neconstitutional, în măsura în care se interpretează în sensul că prin cererea reconventională nu se pot introduce în proces si alte părti.

Articolul 129 alin. 4 din acelasi cod este neconstitutional în conditiile în care permite instantei să invoce din oficiu anumite exceptii procesuale, pe care le solutionează aceeasi instantă, împrejurare ce aduce atingere dreptului părtii la un proces echitabil, deoarece persoana care invocă o exceptie si-a format o opinie cu privire la modul de solutionare a acesteia.

Judecătoria Timisoara opinează în sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si dispozitiile art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 20 din Legea nr. 146/1997: “(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării actiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micsorează valoarea pretentiilor formulate în actiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea initială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară.

(3) Neîndeplinirea obligatiei de plată până la termenul stabilit se sanctionează cu anularea actiunii sau a cererii.

(4) Dacă în momentul înregistrării sale actiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său initial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui solutionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în modjegal.

(5) în situatia în care instanta judecătorească învestită cu solutionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părtii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unitătilor teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice în a căror rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silită a creantelor bugetare.”;

- Art. 119 din Codul de procedură civilă: “Dacă pârâtul are pretentii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconventională.

Cererea trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.

Cererea reconventională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfătisare.

Când reclamantul si-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconventională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinta pârâtului, spre acest sfârsit”;

- Art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă: “Cu privire la situatia de fapt si motivarea în drept pe care părtile le invocă în sustinerea pretentiilor si apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicatii, oral sau în scris, precum si să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt mentionate în cerere sau în întâmpinare.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) care prevăd criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, precum si ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, prin numeroase decizii, în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 925 din

18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, Curtea a stabilit că accesul liber la justitie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit Constitutiei, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

2. În ce priveste critica de neconstitutionalitate care vizează art. 119 si art. 129 din Codul de procedură civilă, analizând motivele invocate în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu aduce veritabile argumente de neconstitutionalitate dispozitiilor criticate, ci critică modul de interpretare si aplicare a acestora de către instanta de judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, competenta de interpretare si aplicare a legilor revenind instantelor judecătoresti, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Eugen Vintilă în Dosarul nr. 11.919/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

II. Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 119 si art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 iunie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

lonita Cochintu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 885

din 30 iunie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, precum si ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, precum si ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din

Codul civil, exceptie ridicată de Elena Pica Stănescu (Purice) si Alexandru Ionut Purice în Dosarul nr. 3.069/300/2010 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.637D/2010.

La apelul nominal se prezintă, personal, partea Antoneta Engletina Pelegrino, fiind lipsă autorii exceptiei de neconstitutionalitate, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul părtii prezente, care solicită respingerea exceptiei, sens în care depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.069/300/2010, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, precum si ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil, exceptie ridicată de Elena Pica Stănescu (Purice) si Alexandru lonut Purice într-o cauză civilă având ca obiect evacuare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile criticate limitează si restrictionează în mod ilegitim dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la o locuintă, precum si dreptul la protectie socială.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind conforme cu Constitutia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, precum si cele ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil. Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999: “(1) La expirarea termenului de închiriere stabilit conform prezentei ordonante de urgentă chiriasul are dreptul la reînnoirea contractului, pentru aceeasi perioadă, dacă părtile nu modifică prin acord expres durata închirierii.

(2) Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru următoarele motive:

a) locuinta este necesară pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale sotului, părintilor ori copiilor oricăruia dintre acestia, numai dacă sunt cetăteni români cu domiciliul în România;

b) locuinta urmează să fie vândută în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

c) chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere;

d) în cazurile prevăzute la art. 13 lit. f)-i).

(3) Proprietarul este obligat să îi notifice chiriasului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel putin un an înainte de expirarea acestuia, pentru situatiile prevăzute la alin. (2) lit. a) si lit. b). În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d) notificarea se face cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea contractului.

(4) Sunt permise mai multe reînnoiri succesive.

(5) Chiriasul este obligat să părăsească locuinta în termen de 60 de zile de la expirarea termenului contractual, dacă locatiunea nu s-a reînnoit. Chiriasul este obligat să plătească întreaga chirie, precum si toate cheltuielile pentru servicii si întretinere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuinta.”;

- Art. 23 din Legea nr. 114/1996: “În cazul în care părtile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriasul este obligat să părăsească locuinta la expirarea termenului contractual.”;

- Art. 480 din Codul civil: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege.”;

- Art. 1429 din Codul civil: “Locatarul are două îndatoriri principale:

1. trebuie să întrebuinteze lucrul închiriat sau arendat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinată prin contract; iar în lipsă de stipulatie specială, la destinatia prezumată după circumstante;

2. trebuie să plătească pretul locatiunii la termenele statornicite.”;

- Art. 1436 din Codul civil: “(1) Locatiunea făcută pentru un timp determinat încetează de la sine cu trecerea termenului, fără să fie trebuintă de o prealabilă înstiintare.

(2) Dacă contractul a fost fără termen, concediul trebuie să se dea de la o parte la alta, observându-se termenele defipte de obiceiul locului”.

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 47 referitoare la nivelul de trai, art. 48 privind familia, art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor si celor ale art. 50 referitoare la protectia persoanelor cu handicap.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prilej cu care s-a statuat că acestea nu contravin normelor constitutionale de referintă.

Astfel, referitor la art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, prin Decizia nr. 240 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 6 aprilie 2009, Curtea a statuat că “protectia temporară a chiriasilor, inclusiv în conditiile retrocedării imobilelor către fostii proprietari, fiind scopul declarat al ordonantei, se realizează prin diverse modalităti juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadă de 5 sau 3 ani, după caz, asigurarea stabilitătii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriasului la reînnoirea contractului de închiriere si crearea unor garantii împotriva unei evacuări abuzive, precum si a unui drept de preemptiune în cazul în care proprietarul intentionează să vândă locuinta”.

În ceea ce priveste prevederile art. 23 din Legea nr. 114/1996, art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil, prin Decizia nr. 310 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 7 aprilie 2009, sau Decizia nr. 338 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010, Curtea a retinut că, potrivit acestor prevederi, în cazul în care părtile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriasul este obligat să părăsească locuinta la expirarea termenului contractual. Astfel, dacă pentru contractele în cauză nu a operat prorogarea legală (astfel cum s-a întâmplat în cazul contractelor de închiriere prelungite de drept conform Legii nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafete locative), la expirarea termenului prevăzut în contract încetează dreptul de folosintă al chiriasului, instanta urmând să dispună evacuarea lui. Reînnoirea contractului de închiriere putea interveni însă numai prin conventia părtilor, întelegerea lor în acest sens putând fi expresă sau tacită, aceasta din urmă rezultând din folosinta locuintei de către chirias, dacă locatorul nu s-a opus continuării raporturilor de locatiune prin anuntarea concediului înainte de expirarea termenului contractual sau dacă relocatiunea tacită nu a fost exclusă printr-o clauză expresă din contractul initial. Prin urmare, conform prevederilor criticate, după expirarea termenului contractual, locatorul are dreptul să pună capăt raporturilor de închiriere oricând si neconditionat, cerând evacuarea chiriasului.

Totodată, cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, Curtea s-a pronuntat în repetate rânduri, exemplu fiind si Decizia nr. 1.329 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 6 decembrie 2010, statuând că acestea sunt conforme cu Legea fundamentală.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, ale art. 23 din Legea locuintei nr. 114/1996, precum si ale art. 480, art. 1429 si art. 1436 din Codul civil, exceptie ridicată de Elena Pica Stănescu (Purice) si Alexandru lonut Purice în Dosarul nr. 3.069/300/2010 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 iunie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.067

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2), (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2), (3) si (4)din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 1.413/1259/2008 al Tribunalului Comercial Arges.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca

neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 1 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.413/1259/2008, Tribunalul Comercial Arges a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2), (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Primăria Comunei Bradu, într-o cauză având ca obiect somatie de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prin emiterea si apoi comunicarea unei ordonante ce contine somatia de plată, ordonantă obtinută ca urmare a unei proceduri speciale fată de prevederile Codului de procedură civilă în ceea ce priveste un anumit tip de creante, părtile sunt private de o serie de mijloace procesuale de care ar fi putut beneficia potrivit dreptului comun în sustinerea pretentiilor sau apărărilor lor. În opinia autoarei exceptiei, faptul că, în practică, solutionarea pe calea dreptului comun a litigiilor privind creantele certe, lichide si exigibile ar dura destul de mult, nu justifică o procedură specială care să încalce dreptul la un proces echitabil. Se mai arată că, chiar dacă în cadrul procedurii somatiei de plată ambele părti dispun de aceleasi mijloace de probă, respectiv înscrisurile, va câstiga întotdeauna partea care, sub aspectul înscrisurilor prezentate, îsi va dovedi mai bine afirmatia. Faptul că părtile au posibilitatea de a se folosi si de alte mijloace de probă decât înscrisurile dacă apelează la calea dreptului comun nu este de natură a garanta existenta unui proces echitabil, pentru că solutia adoptată de către instantă în cadrul procedurii somatiei de plată constituie titlu executoriu. Până la pronuntarea instantei de drept comun, debitorul supus executării ca efect al ordonantei ce contine somatia de plată poate suferi prejudicii ireparabile. Cât priveste durata propriu-zisă a termenului de plată pe care îl contine ordonanta, se apreciază că este mult prea scurt si de multe ori nu este de natură a-i oferi debitorului posibilitatea de a-si achita de bunăvoie obligatiile către creditor, în cazul în care acesta doreste acest lucru, evitând astfel executarea silită.

Tribunalul Comercial Arges consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece scopul legii este accelerarea procesului de recuperare a creantelor, creditorii fiind îndreptătiti să aleagă fie calea specială prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, fie calea dreptului comun.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 alin. (2), (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Parteal, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: “(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretentiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanta care va contine somatia de plată către debitor, precum si termenul de plată.

(3) Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depăsi 30 de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit întelegerii părtilor.

(4) Ordonanta se va înmâna părtii prezente sau se va comunica fiecărei părti de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.”

Textele constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) si art. 20, cu raportare la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală.

Astfel, prin Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a retinut că “Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială si accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creantelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima fază, la înscrisuri, completate de explicatiile si lămuririle date de părti”.

Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 din Constitutie, “întrucât ordonanta privind somatia de plată, ce urmează a fi emisă de judecător, se va referi doar la obligatii de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însusite de părti”. Asa fiind, “este justificată cerinta ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părti, ele având conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justitie si la un proces echitabil”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2), (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Primăria Comunei Bradu în Dosarul nr. 1.413/1259/2008 al Tribunalului Comercial Arges.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor suprafete totale de teren de 4.325 m², trecute în domeniul public al statului, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Constanta”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a unor suprafete totale de teren de 4.325 m², având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local Agigea nr. 181/2010, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Constanta”, în conditiile legii.

(2) Suprafetele de teren transmise potrivit alin. (1) nu pot primi altă destinatie.

Art. 2. - Predarea-preluarea suprafetelor de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Bucuresti, 31 august 2011.

Nr. 873.

ANEXA

DATELE DE IDENTIFICARE

a unor suprafete totale de teren de 4.325 m², proprietate publică a statului, care se dau în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitie “Varianta de ocolire a municipiului Constanta”

Nr. crt.	Locul unde este situat terenul care se dă în administrare	Persoana juridică de la care se dă în administrare terenul	Persoana juridică la care se dă în administrare terenul	Caracteristicile tehnice ale terenului si nr. cadastral
1.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 528 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16595
2.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 207 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16579
3.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 306 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16583
4.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 1.066 m2
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16582
5.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 944 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16587
6.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al Comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 195 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16580
7.	Comuna Agigea, judetul Constanta	Consiliul Local al comunei Agigea	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.	Suprafata = 1.079 m²
				Categoria de folosintă: DR
				Nr. cadastral: 16574
				Total: 4.325 m2

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

În temeiul:

- art. 19 alin. (4) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 7 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.599/2008,

presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adrian Cucu

Bucuresti, 30 august 2011.

Nr. 174.

*) Traducere.

DECLARATIE DE COOPERARE

între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism*)

În interes reciproc, pentru a facilita investigarea si urmărirea penală a persoanelor suspectate de comiterea spălării banilor si a activitătilor infractionale ce au legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea actelor de terorism, cu intentia de a efectua schimbul de informatii, potrivit principiilor si bunelor practici ale Grupului Egmont, confirmat prin prezenta declaratie de cooperare între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice (denumite în continuare agentii), am hotărât asupra următoarelor principii:

Art. 1. - În conformitate cu legislatia tărilor respective, pe bază de reciprocitate sau în mod spontan, agentiile vor coopera, direct ori indirect, pentru a colecta, a procesa si a analiza informatiile pe care le detin cu privire la tranzactiile financiare suspectate a avea legătură cu spălarea banilor si/sau finantarea actelor de terorism ori cu activităti infractionale având legătură cu spălarea banilor si/sau finantarea actelor de terorism si persoanele ori companiile implicate. Orice cerere de informatii trebuie să fie justificată de o scurtă motivatie pentru evidentierea faptelor si o scurtă descriere a modului în care informatiile vor fi utilizate. Fiecare refuz privind schimbul de informatii va fi justificat prin expunerea motivelor care stau la baza refuzului, înainte de a refuza să răspundă la o cerere de informatii, agentia va analiza cum poate fi tratată cererea respectivă si dacă se poate răspunde în alte conditii. În acest caz, agentia care a transmis cererea de informatii trebuie să respecte aceste conditii.

Art. 2. - Informatiile subiect al schimbului nu vor fi utilizate în investigatii politienesti, în cadrul unei proceduri penale sau judiciare fără consimtământul prealabil al agentiei care a furnizat informatiile.

Art. 3. - Nu există restrictii privind schimbul de informatii în scopul informării si analizării în cadrul si între agentii. Informatiile nu vor fi însă diseminate către terte părti sau folosite în orice alt mod fără consimtământul prealabil al agentiei care a transmis informatiile.

Art. 4. - Informatiile subiect al schimbului sunt confidentiale, fac obiectul secretului oficial si sunt protejate de cel putin aceeasi confidentialitate ca cea prevăzută de legislatia natională a agentiei care primeste pentru informatii similare din surse nationale. Agentiile sunt de acord să îsi protejeze sursele de informatii si să nu divulge identitatea organizatiei financiare sau a persoanei fără consimtământul prealabil al agentiei care a transmis informatiile.

Art. 5. - Relatia de cooperare dintre cele două agentii este permisă doar cu respectarea legislatiei României si a Insulelor Virgine Britanice.

Art. 6. - Prezenta declaratie poate fi modificată oricând prin acordul ambelor părti.

Art. 7. - Prezenta declaratie poate fi denuntată oricând. Declaratia va înceta odată cu primirea notificării scrise privind denuntarea de la cealaltă agentie. Termenii si conditiile referitoare la confidentialitatea informatiilor primite anterior încetării prezentei declaratii vor produce efecte si după iesirea acesteia din vigoare.

Art. 8. - Prezenta declaratie va intra în vigoare după semnarea acesteia de către agentii.

Art. 9. - Comunicarea dintre agentii se va efectua în limba engleză.

Prezenta declaratie de cooperare a fost încheiată si semnată în două exemplare originale, în limba engleză.

Pentru Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România,

(semnătură indescifrabilă)

Adrian Cucu,

presedinte

Semnată la Erevan la 12 iulie 2011

Armenia

Pentru Agentia de Investigatii Financiare a Insulelor Virgine Britanice,

(semnătură indescifrabilă)

Errol George,

director

Semnată la 12 iulie 2011

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism

În temeiul:

- art. 7 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.599/2008,

presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Declaratiei de cooperare dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adrian Cucu

Bucuresti, 30 august 2011.

Nr. 175.

DECLARATIE DE COOPERARE

între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino în domeniul schimbului de informatii având legătură cu spălarea banilor si finantarea actelor de terorism*)

În interes reciproc, pentru a facilita investigarea si urmărirea penală a persoanelor suspectate de comiterea spălării banilor si a activitătilor infractionale ce au legătură cu spălarea banilor sau cu finantarea actelor de terorism, cu intentia de a efectua schimbul de informatii, potrivit principiilor si bunelor practici ale Grupului Egmont, confirmat prin prezenta declaratie de cooperare între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România si Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino (denumite în continuare agentii), am hotărât asupra următoarelor principii:

Art. 1. - În conformitate cu legislatia tarilor respective, pe bază de reciprocitate sau în mod spontan, agentiile vor coopera, direct ori indirect, pentru a colecta, a procesa si a analiza informatiile pe care le detin cu privire la tranzactiile financiare suspectate a avea legătură cu spălarea banilor si/sau finantarea actelor de terorism ori cu activităti infractionale având legătură cu spălarea banilor si/sau finantarea actelor de terorism si persoanele ori companiile implicate. Orice cerere de informatii trebuie să fie justificată de o scurtă motivatie pentru evidentierea faptelor si o scurtă descriere a modului în care informatiile vor fi utilizate. Fiecare refuz privind schimbul de informatii va fi justificat prin expunerea motivelor care stau la baza refuzului. Înainte de a refuza să răspundă la o cerere de informatii, agentia va analiza cum poate fi tratată cererea respectivă si dacă se poate răspunde în alte conditii. În acest caz, agentia care a transmis cererea de informatii trebuie să respecte aceste conditii.

Art. 4. - Informatiile subiect al schimbului sunt confidentiale, fac obiectul secretului oficial si sunt protejate de cel putin aceeasi confidentialitate ca cea prevăzută de legislatia nationala a agentiei care primeste pentru informatii similare din surse nationale. Agentiile sunt de acord să îsi protejeze sursele de informatii si să nu divulge identitatea organizatiei financiare sau a persoanei fără consimtământul prealabil al agentiei care a transmis informatiile.

Art. 5. - Relatia de cooperare dintre cele două agentii este permisă doar cu respectarea legislatiei României si a Republicii San Marino.

Art. 6. - Prezenta declaratie poate fi modificată oricând prin acordul ambelor părti.

Art. 8. - Prezenta declaratie va intra în vigoare după semnarea acesteia de către agentii.

Art. 9. - Comunicarea dintre agentii se va efectua în limba engleză.

Prezenta declaratie de cooperare a fost încheiată si semnată în două exemplare originale, în limba engleză.

Pentru Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România,

(semnătură indescifrabilă)

Adrian Cucu,

presedinte

Semnată la Erevan la 12 iulie 2011 Armenia

Pentru Agentia de Informatii Financiare a Republicii San Marino,

(semnătură indescifrabilă)

Nicola Muccioli,

director adjunct

Semnată la Erevan la 12 iulie 2011 Armenia

*) Traducere.

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

ORDIN

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului privind modificarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Republica Polonă privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia

În temeiul:

- art. 7 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.599/2008,

presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului privind modificarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Republica Polonă privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălam Banilor,

Adrian Cucu

Bucuresti, 30 august 2011.

Nr. 176.

ACORD

privind modificarea Memorandumului de întelegere dintre autoritătile competente din România si Republica Polonă privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia*)

Între Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si inspectorul general de informatii financiare, ambele părti denumite în continuare autorităti

ARTICOLUL 1

Memorandumul de întelegere privind cooperarea în schimbul de informatii financiare având legătură cu spălarea banilor, încheiat prin acordul autoritătilor competente din România si Republica Polonă si semnat la data de 5 iulie 2002 la Varsovia, se modifică după cum urmează:

1. În titlul memorandumului mentionat se va introduce la final sintagma “si finantarea terorismului”.

2. Noua sintagmă “si finantarea terorismului, potrivit principiilor si bunelor practici ale Grupului Egmont” va fi inserată si în finalul preambulului.

3. Articolul 1 din memorandumul mentionat mai sus se modifică după cum urmează:

a) Noua sintagmă “si finantarea terorismului” va fi inserată în prima propozitie, la final.

b) Adoua propozitie va fi citită după cum urmează: “în acest scop, autoritătile, în mod spontan sau la cerere, vor face schimb de informatii disponibile, care pot fi relevante pentru investigatia autoritătilor, în ceea ce priveste tranzactiile financiare legate de spălarea banilor si finantarea terorismului si persoanele sau companiile implicate.”

4. Sintagma “sau la finantarea terorismului” va fi inserată în continutul articolului 2.

ARTICOLUL 2

Toti ceilalti termeni si conditii din memorandumul de întelegere rămân neschimbati.

ARTICOLUL 3

Modificările vor fi integrate în actualul text al memorandumului de întelegere.

ARTICOLUL 4

Prezentul acord a fost întocmit în două exemplare originale, în limba engleză. Fiecare autoritate îsi asumă responsabilitatea pentru traducerea în limba proprie.

ARTICOLUL 5

Prezentul acord va intra în vigoare după semnarea acestuia de către autorităti.

Pentru Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

România,

(semnătură indescifrabilă)

Adrian Cucu,

presedinte

Semnat la Erevan la 12 iulie 2011

Armenia

Pentru inspectorul general de informatii financiare

Republica Polonă,

(semnătură indescifrabilă)

Andrzej Parafianowicz,

subsecretar de stat

Semnat la Erevan la 12 iulie 2011

*) Traducere.

ANEXĂ

la memorandumul de întelegerepentru Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor

În conformitate cu art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare,

“(1) Constituie infractiunea de spălare a banilor si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârsirea de infractiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârsit infractiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenientei, a situării, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietătii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârsirea de infractiuni;

c) dobândirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârsirea de infractiuni.

(2) Abrogat prin Legea nr. 39/2003.

(3) Tentativa se pedepseste.

(4) Dacă fapta a fost săvârsită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii se aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 53¹ alin. (3) lit. a)-c) din Codul penal.

(5) Cunoasterea, intentia sau scopul, ca elemente ale faptelor prevăzute la alin. (1), pot fi deduse din circumstantele faptice obiective.”

Adrian Cucu

DECLARATIE DE COOPERARE

ORDIN

Valeriu Tabără