MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XXIII - Nr. 727 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 15 octombrie 2011

SUMAR

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

977. - Hotărâre privind aprobarea desfiintării unor unităti sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat către autoritătile administratiei publice locale din judetele Ilfov si Mures

988. - Hotărâre pentru aprobarea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea, a unui imobil aflat în domeniul public al statului

989. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 4 Chet, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic

990. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

749. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR - HA “Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008

750. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere” - volumul II “Proceduri de comunicatii”, editia 1/2011

1.404. - Ordin al ministrului sănătătii privind completarea art. 3 din Ordinul ministrului sănătătii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile

1.416. - Ordin al ministrului sănătătii privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la examenul de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011

3.261. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului si continutului formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

Decizia nr. 8 din 6 iunie 2011

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURÃRILOR

697. - Decizie privind sanctionarea Societătii Comerciale “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizatiei de functionare

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea desfiintării unor unităti sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat către autoritătile administratiei publice locale din judetele Ilfov si Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă desfiintarea unitătilor sanitare publice cu paturi, cu personalitate juridică, prevăzute în lista din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a aprobării, prin hotărâre a autoritătilor locale, a înfiintării căminelor pentru persoane vârstnice, în vederea îndeplinirii conditiilor de eligibilitate prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes national “Dezvoltarea retelei nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”, cu modificările ulterioare.

(2) Patrimoniului si personalului unitătilor sanitare publice cu paturi, desfiintate potrivit alin. (1), inclusiv echipamentelor medicale din dotarea acestor unităti sanitare, li se aplică regimul prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 212/2011, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea mentinerii managementului asistentei medicale la autoritătile administratiei publice locale care au desfăsurat faze-pilot, precum si a Listei unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care se mentine managementul asistentei medicale la autoritătile administratiei publice locale si la Primăria Municipiului Bucuresti si a Listei unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistentei medicale către autoritătile administratiei publice locale si către Primăria Municipiului Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările si completările ulterioare, nr. crt. 216 de la rubrica”Judetul Ilfov” si nr. crt. 236 de la rubrica “Judetul Mures” se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 977.

ANEXA

LISTA

unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat către autoritătile administratiei publice locale din judetele Ilfov si Mures, care se desfiintează

Nr. crt.	Denumirea autoritătii administratiei publice locale	Judetul	Unitatea sanitară cu paturi al cărei management al asistentei medicale fost transferat autoritătilor administratiei publice locale, care se desfiintează
1.	Consiliul Judetean Ilfov	Ilfov	Spitalul Comunal Peris - HCJ nr. 90/2011
2.	Consiliul Local Sărmasu	Mures	Spitalul Orăsenesc Sărmasu - HCJ nr. 26/2011

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea, a unui imobil aflat în domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea, a unui imobil situat în orasul Isaccea, judetul Tulcea, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecut în proprietatea publică a statului prin Hotărârea Consiliului Local al Orasului Isaccea nr. 61/2010.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 988.

ANEXA

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si se dă în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea

Codul de clasificatie

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Datele de identificare

Nr. M.F.P

8.19.01

Orasul Isaccea,

str. Câmpia Libertătii FN,

judetul Tulcea

Statul român

Ministerul Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea

CUI 4321399

- teren extravilan, T 42, P 494, nr. cadastral: 30224

- suprafata terenului = 6.000 m²;

- valoarea de inventar: 1.642,79 lei

CF 30224

Ministerul Finantelor Publice urmează să atribuie imobilului număr în inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 4 Chet, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 4 Chet, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Pic, în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 4 Chet, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 989.

*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Pic, în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 990.

*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

ORDIN

privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice Civile Române RACR-HA “Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. I. - Reglementarea Aeronautică Civilă Română RACR - HA “Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 si 471 bis din 26 iunie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul 1 “Definitii, aplicabilitate si disponibilitate”, sectiunea 1.1 “Definitii” se modifică si se completează după cum urmează:

a) după definitia “Pozitia de parcare a aeronavelor” se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

“Pozitie de stationare a elicopterelor (Helicopter stand). O pozitie de stationare pentru aeronave destinată parcării elicopterelor si unde sunt încheiate operatiunile de rulare la sol ale acestora sau unde elicopterul ia contact cu solul ori se desprinde în vederea executării operatiunilor de rulare aeriană.”;

b) după nota 2 de la definitia “Rută ATS” se introduce o nouă definitie, cu următorul cuprins:

“Rută de rulare (Taxi-route). Un traseu definit destinat deplasării elicopterelor dintr-o parte în alta a heliportului. O rută de rulare cuprinde o cale de rulare, la sol sau aeriană, pentru elicoptere, care este axată pe ruta de rulare.”;

c) definitia “Rută de tranzit” se modifică si va avea următorul cuprins:

“Rută de tranzit aerian. O rută desemnată pentru tranzitul aerian al elicopterelor.”;

d) definitiile “Cale de rulare aeriană” si “Pozitie de parcare pentru elicoptere” se abrogă.

2. La capitolul 2 “Specificatii generale”, sectiunea 2.17. “Date aeronautice” se modifică si se completează după cum urmează:

a) paragraful 2.17.5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“2.17.5. Seturile de date aeronautice în format electronic trebuie protejate prin includerea în cadrul acestora a unui control ciclic al redundantei (CRC) pe 32 de biti implementat prin aplicatia care operează cu aceste seturi de date. Acesta trebuie să se aplice pentru protectia tuturor nivelurilor de integritate a seturilor de date aeronautice precizate la paragraful 2.17.3.”; b) paragraful 2.17.6 se abrogă.

3. La capitolul 5 “Harta de teren si obstacole de aerodrom - OACI (format electronic)”, sectiunea 5.2 “Disponibilitate”, paragraful 5.2.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“5.2.1. Începând cu data de 12 noiembrie 2015, hărtile de teren si obstacolele de aerodrom - OACI (format electronic) pentru aerodromurile utilizate în mod curent de aviatia civilă internatională trebuie să fie disponibile în modul prevăzut la paragraful 1.3.2 din prezenta reglementare.”

4. La anexa nr. 6 la RACR-HA “Cerintele de calitate a datelor aeronautice”, tabelul 1 “Latitudini si longitudini” se modifică după cum urmează:

a) la rândul 3, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Punctele de granită ale zonelor P, R, D (în afara limitelor CTA/CTR)”;

b) la rândul 4, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Punctele de granită ale zonelor P, R, D (în interiorul limitelor CTA/CTR)”;

c) la rândul 5, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Punctele de granită ale CTA/CTR”;

d) la rândul 14, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Capătul pistei”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Bucuresti, 27 septembrie 2011.

Nr. 749.

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

ORDIN

privind completarea art. 3 din Ordinul ministrului sănătătii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile

Văzând Referatul de aprobare al Directiei sănătate publică si control în sănătate publică nr. R.L. 1.369 din 5 octombrie 2011,

în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5¹) din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 15 alin. (1) din Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitară a productiei si distributiei apei potabile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 3 din Ordinul ministrului sănătătii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 11 august 2005, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Laboratorul National de Referintă pentru Supravegherea Calitătii Apei din cadrul Centrului Regional de Sănătate Publică Bucuresti, precum si laboratoarele specializate din cadrul sectiilor de sănătate în relatie cu mediul din centrele regionale de sănătate publică Cluj, Iasi, Timisoara si Târgu Mures se consideră automat înregistrate la Ministerul Sănătătii.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 1.404.

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

ORDIN

privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la examenul de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011

Având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale resurse umane si certificare nr. R.L. 1.439 din 6 octombrie 2011,

în temeiul dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasă si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România si ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Cuantumul taxei pentru participarea la examenul de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011, se stabileste la suma de 120 lei/participant.

(2) Taxa se va plăti în contul IBAN nr. RO85TREZ7005003XXX000092, CUI-4266456, DTMB (Directia de Trezorerie a Municipiului Bucuresti), beneficiar Ministerul Sănătătii, adresa: str. Cristian Popisteanu nr 1-3, sectorul 1, Bucuresti, cod 010024.

Art. 2. - (1) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătătii si se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal si materiale necesare sustinerii examenului de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011.

(2) Din sumele încasate, o cotă de maximum 40% se va repartiza directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti pentru plata cheltuielilor materiale ocazionate de organizarea examenului si plata membrilor comisiilor de examen si a supraveghetorilor, cu exceptia functionarilor publici, pe bază de contract civil de prestări servicii.

(3) Repartizarea sumelor se va face proportional cu numărul de candidati care sustin examenul în judetul respectiv si în baza documentelor justificative privind cheltuielile ocazionate de organizarea examenului de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011 si este însusită sub semnătură de directorul executiv.

(4) Din sumele încasate, o cotă de maximum 20% se va repartiza Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România pentru plata cheltuielilor materiale ocazionate de organizarea examenului si plata membrilor comisiei centrale de examen, ai comisiei de elaborare a subiectelor si a colectivelor tehnice constituite pentru organizarea examenului, cu exceptia functionarilor publici, pe bază de contract civil de prestări servicii.

(5) Alocarea sumelor se va face proportional cu numărul de candidati si în baza documentelor justificative privind cheltuielile ocazionate de organizarea examenului de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea 2011 si este însusită sub semnătură de conducerea executivă a Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România.

Art. 3. - Directia generală resurse umane si certificare si Directia generală economică din Ministerul Sănătătii, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

Bucuresti, 6 octombrie 2011.

Nr. 1.416.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

ORDIN

pentru aprobarea modelului si continutului formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii si al art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”, cod MFP 14.13.01.10.11/m, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Instructiunile de completare a formularului mentionat la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de arhivare a formularului mentionat la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

Bucuresti, 10 octombrie 2011.

Nr. 3.261.

ANEXA Nr. 2

INSTRUCTIUNI

de completare a formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”

Formularul (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii” se completează si se depune de:

- detinătorii autorizatiilor de punere pe piată a medicamentelor, persoane juridice române;

- reprezentantii legali, desemnati potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii, ai detinătorilor autorizatiilor de punere pe piată a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citet si corect toate datele prevăzute:

- un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se depune la unitatea fiscală, direct la registratură, sau se trimite prin postă, cu scrisoare recomandată;

- un exemplar se păstrează de către contribuabil. Completarea formularului se face astfel:

A. FELUL DECLARATIEI

Se marchează cu “X” pct. 1 sau 2, după caz.

Atentie! în cazul declaratiei de mentiuni se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

B. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Rândul 1. Cod de identificare fiscală

Se completează codul de identificare fiscală a contribuabilului.

Rândul 2. Denumire

Se completează cu denumirea contribuabilului.

Rândul 3. Domiciliu fiscal

Se completează cu adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

C. DATE PRIVIND VECTORUL FISCAL

Rândul Contributia pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii

Se marchează cu “X” numai de persoanele juridice române care au obligatia să declare această contributie, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/2011.

Rândurile 1 si 2 se completează, după caz, cu data luării în evidentă a plătitorilor contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii, respectiv cu data scoaterii din această evidentă.

Data luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste conform reglementărilor legale în materie.

ANEXA Nr. 3

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de arhivare a formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”

Denumire: (011) Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii LCodMFP: 14.13.01.10.11/m

2. Format: A4/t1

3. Caracteristici de tipărire:

- pe o singură fată;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare.

4. U.M.:set(ofilă)

5. Se difuzează: gratuit.

6. Se utilizează: de către detinătorii autorizatiilor de punere pe piată a medicamentelor sau reprezentantii legali ai acestora la înregistrarea fiscală ca plătitori ai contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii.

7. Se întocmeste:

- în două exemplare;

- de către contribuabil.

8. Circulă:

- originalul la organul fiscal;

- copia la contribuabil.

9. Se arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 8

din 6 iunie 2011

Dosar nr. 7/2011

Livia Doina Stanciu -presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuală

Anton Pandrea - presedintele Sectiei penale

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Adrian Bordea - presedintele Sectiei comerciale

Luminita Livia Zglimbea - judecător Sectia penală

Gheorghe Florea - judecător Sectia penală

Victor Camenită Pasca - judecător Sectia penală

Angela Dragne - judecător Sectia penală

Corina Jîjîie - judecător Sectia penală

Sandei Lucian Macavei - judecător Sectia penală

Magdalena Iordache - judecător Sectia penală

Ana Măria Dascălu - judecător Sectia penală

Mariana Ghena - judecător Sectia penală - judecător raportor

Rodica Cosma - judecător Sectia penală

Ionut Matei - judecător Sectia penală

Ioana Bogdan - judecător Sectia penală

Traian Gherasim - judecător Sectia penală

Niculina Alexandru - judecător Sectia penală

Elena Floarea - judecător Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Doina Popescu - judecător Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Liliana Visan - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iuliana Rîciu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal

Elena Daniela Marta - judecător Sectia comercială

Carmen Trănica Teau - judecător Sectia comercială

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 7/2011 este constituit conform dispozitiilor art. 414⁴ alin. 3 din Codul de procedură penală, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, raportat la dispozitiile art. 27² din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Sedinta completului este prezidată de doamna judecător Livia Doina Stanciu, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Gabriela Scutea, procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecată participă magistratul-asistent din cadrul Sectiilor Unite, doamna Alina Gabriela Păun, desemnat în conformitate cu dispozitiile art. 27³ din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă “judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să solutioneze cauza în fond, apel ori recurs”.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii si a solicitat să se constate jurisprudenta neunitară în stabilirea faptului dacă judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs.

A arătat că opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este în sensul că judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil, potrivit art. 48 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură penală, să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs.

Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronuntare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov s-a arătat că în practica judiciară natională nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea faptului dacă “judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs”.

2. Examenul jurisprudential

Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudentei la nivel national, cu privire la stabilirea faptului dacă “judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs”, a fost relevată o practică neunitară.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecătoresti

3.1. Într-o primă orientare a practicii, unele instante au apreciat că judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale este incompatibil, fiind incidente prevederile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultima din Codul de procedură penală.

În acest sens, s-a apreciat, ca prim argument, că solutionarea recursului cu privire la luarea sau la prelungirea măsurii arestării preventive presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, deci si solutionarea propunerii de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive; judecarea recursului îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu este supusă apelului nu este limitată numai la cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ din Codul de procedură penală, instanta fiind obligată ca, în afara temeiurilor invocate si a cererilor formulate de recurent, să examineze cauza sub toate aspectele, potrivit dispozitiilor art. 385⁶ alin. 3 din Codul de procedură penală.

Asa fiind, nu se poate aprecia că instanta, atunci când solutionează recursul, are de examinat pe fond propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive, ci se pronuntă asupra motivelor de casare invocate.

În favoarea aceleiasi orientări jurisprudentiale s-a argumentat si în sensul că în cadrul examinării recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale, verificând existenta probelor sau indiciilor temeinice privind săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală si dacă aceste temeiuri impun în continuare privarea de libertate, judecătorul “pipăie” fondul cauzei, în sensul că a rezolvat chestiunea existentei infractiunii si a vinovătiei, conditii în care acesta si-a exprimat părerea în cauză.

S-a mai sustinut că vointa legiuitorului este neechivocă, în sensul că este oprit a judeca o cauză penală în fond, în orice etapă a acesteia (fond, apel, recurs), un judecător care s-a pronuntat implicit asupra existentei faptei si a vinovătiei celui pe care îl arestează sau căruia îi prelungeste privarea de libertate, că judecata parcurge mai multe etape, grade de jurisdictie (fond, apel, recurs) care sunt incluse în conceptul penal de “judecată”.

În acest sens, s-a mai sustinut că, pronuntându-se asupra aspectelor ce formează obiectul judecătii (existenta infractiunii, vinovătia învinuitului sau a inculpatului si răspunderea acestuia) în faza de urmărire penală, nu mai pot fi asigurate o obiectivitate si o impartialitate a actului de justitie de către judecătorul care a solutionat aceeasi pricină în calea de atac a apelului, întrucât s-a pronuntat pe fondul aceleiasi chestiuni într-o altă fază, si anume aceea a judecătii.

3.2. Într-o a doua orientare a practicii, alte instante au apreciat că judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale este compatibil să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs.

În sustinerea acestei orientări jurisprudentiale s-au folosit următoarele argumente:

- cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală trebuie raportate la dispozitiile art. 149¹ alin. 4 si art. 159 alin. 2 din Codul de procedură penală, iar din corelarea acestora rezultă că doar judecătorul din camera de consiliu care a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive devine incompatibil să judece în cauza respectivă;

- cazurile de incompatibilitate sunt expres si limitativ prevăzute de legiuitor, astfel că nu este permisă adăugarea altor cazuri sau “lărgirea” cazurilor deja reglementate prin interpretarea extensivă, prin analogie etc;

- invocarea “principiului separării functiilor judiciare” ori invocarea unor aspecte generale relevate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie raportată la diferentele si diversitatea sistemelor judiciare cu privire la măsurile preventive, simpla referire nefiind suficientă pentru a justifica extinderea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de legea română;

- prin interpretarea extensivă a textelor existente în materia incompatibilitătii s-ar ajunge la solutii diferite ale instantelor cu grave consecinte asupra solutionării în termen rezonabil a cauzelor;

- dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură penală se referă la judecătorul care “a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale”, nu si la judecătorul care a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus cu privire la măsura arestării preventive sau la prelungirea acesteia.

4. Opinia procurorului general

Solutia propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este în sensul orientării jurisprudentiale potrivit căreia judecătorul este incompatibil, fiind incidente prevederile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură penală.

Potrivit acestei orientări, argumentul principal îl constituie faptul că judecătorul care participă la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale exercită aceeasi functie de dispozitie asupra dreptului la libertate în faza de urmărire penală ca si judecătorul care solutionează propunerea de arestare ori de prelungire a arestării preventive, în aceeasi fază procesuală.

De asemenea, s-a mai sustinut că judecătorul care solutionează propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive examinează îndeplinirea conditiilor de fond prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală, care se referă la existenta probelor sau indiciilor temeinice că s-a săvârsit o faptă prevăzută de legea penală, precum si cazurile limitativ enumerate în dispozitia legală invocată.

Aprecierea asupra probelor sau indiciilor temeinice care configurează prezumtia rezonabilă că persoana a cărei arestare s-a solicitat a săvârsit o faptă penală, precum si a conditiilor particulare cuprinse în art. 148 din Codul de procedură penală este de natură, cel putin teoretic, să conducă sau chiar să permită o evaluare a probabilitătii vinovătiei, o analiză a legalitătii probatoriului administrat (aceasta chiar dacă în motivarea hotărârilor se arată că la luarea măsurii arestării preventive nu are loc o analiză a probatoriului, aceasta revenind exclusiv judecătorului care solutionează fondul cauzei).

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Proiectul de solutie propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua solutie identificată de examenul jurisprudential, în sensul că judecătorul care a solutionat recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a solutionat propunerea de arestare sau prelungire a măsurii arestării preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul urmăririi penale nu este incompatibil să judece aceeasi cauză în fond, apel sau recurs.

S-a argumentat, în esentă, că: judecătorul care a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a măsurii arestării preventive constată existenta unor probe sau a unor indicii temeinice la momentul solutionării propunerii de arestare ori de prelungire a arestării preventive, care conturează presupunerea rezonabilă că persoana fată de care se efectuează acte premergătoare sau de urmărire penală a săvârsit fapta, fără a se pronunta în fond asupra chestiunilor existentei infractiunii si a vinovătiei; că judecarea cauzei în fond, apel sau recurs de acelasi judecător nu reprezintă o negare a separatiei între functia de urmărire si functia de instructie, respectiv între functia de instructie si cea de judecată.

6. Înalta Curte

Potrivit dispozitiilor art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură penală, judecătorul este incompatibil de a judeca, dacă în cauza respectivă a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Dispozitia legală mentionată se referă la judecătorul care a solutionat propunerea de arestare sau de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Solutionând propunerea de arestare sau de prelungire a măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale, judecătorul astfel învestit verifică, pe lângă îndeplinirea cumulativă a conditiilor pentru luarea măsurilor preventive, si dacă sunt probe sau indicii temeinice că învinuitul ori inculpatul a săvârsit o faptă prevăzută de legea penală.

Astfel, formularea din textul art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală “...dacă sunt probe sau indicii temeinice...” obligă pe judecătorul învestit cu solutionarea propunerii să verifice existenta ori inexistenta probelor sau a indiciilor temeinice în sensul definit de art. 63 din Codul de procedură penală si art. 68¹ din Codul de procedură penală.

Constituie probă orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a săvârsit-o si la cunoasterea împrejurărilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Faptul că judecătorul învestit în conditiile sus-arătate constată existenta unor probe sau a unor indicii temeinice la momentul solutionării propunerii de arestare ori prelungire a arestării preventive care conturează presupunerea rezonabilă că persoana fată de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârsit fapta, nu este de natură a considera că aceasta s-a pronuntat în fond, în sensul că a rezolvat chestiunea existentei infractiunii si a vinovătiei.

Judecata penală în primă instantă are ca obiect fapta si persoana la care se referă actul de sesizare a instantei, fapta fiind conturată de toate probele administrate în cauză, nu numai de cele de la momentul solutionării propunerii de arestare sau de prelungire a măsurii arestării preventive.

Textul art. 287 alin. 2 din Codul de procedură penală prevede că instanta îsi formează convingerea pe baza probelor administrate în cauză, iar convingerea judecătorului este urmată de pronuntarea unor solutii care vizează fondul cauzei atât sub aspectul existentei infractiunii (nu numai a faptei, ca în cazul solutionării propunerii de luare sau prelungire a măsurii arestării preventive), cât si al vinovătiei inculpatului.

În aceste conditii, nu se poate considera că judecătorul învestit cu solutionarea propunerii s-a pronuntat implicit asupra existentei faptei si vinovătiei celui pe care îl arestează sau căruia îi prelungeste privarea de libertate, întrucât nu a analizat întreg materialul probator administrat în cauză, analiza, coroborarea acestuia realizându-se în momentul deliberării.

Chiar dacă incompatibilitatea are în vedere o presupusă lipsă de obiectivitate a judecătorului care s-a pronuntat cu privire la luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale, judecarea cauzei în fond, apel sau recurs de acelasi judecător nu reprezintă o negare a separatiei între functia de urmărire si functia de instructie, respectiv între functia de instructie si cea de judecată, deoarece atunci când va trebui să solutioneze cauza în fond (când va trebui să stabilească existenta vinovătiei sau nevinovătiei inculpatului) acelasi judecător va analiza întreg materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât si în faza de cercetare judecătorească.

În acest fel, prezumtia de lipsă de impartialitate obiectivă, întemeiată pe aparenta existentei unui interes în cauză, este înfrântă de obligatia judecătorului de a judeca cauza pe baza tuturor probelor administrate.

Asadar, nu se poate considera că judecătorul care a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a solutionat propunerea de luare sau de prelungire a măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale a înfăptuit o judecată a fondului cauzei care să atragă incompatibilitatea sa la judecarea aceleiasi cauze în fond, apel sau recurs.

Argumentele exprimate de procurorul general referitoare la jurisprudenta Comisiei Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Europene a Drepturilor Omului vizând independenta, impartialitatea instantei si demersul obiectiv sunt pertinente în măsura în care s-a făcut o raportare la diferentele existente si diversitatea sistemelor judiciare cu privire la măsurile preventive.

Acestea nu sunt suficiente pentru a justifica extinderea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de legea română, care sunt expres si limitativ prevăzute de legiuitorul român, astfel că nu este permis a se adăuga la lege printr-o interpretare extensivă sau prin analogie.

Prin interpretarea extensivă a textelor existente în materia incompatibilitătii s-ar ajunge la solutii diferite ale instantelor, cu consecinte grave asupra solutionării în termen rezonabil a cauzelor.

Una dintre componentele dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului, o reprezintă independenta si impartialitatea instantei.

În jurisprudenta curtii europene de contencios al drepturilor omului, impartialitatea este definită ca absentă a oricărei prejudecăti sau idei preconcepute cu privire la solutia ce trebuie pronuntată în cadrul unui proces.

Potrivit aceleiasi jurisprudente, impartialitatea se analizează si se apreciază atât sub aspect subiectiv (fiind prezumată până la proba contrarie), cât si sub aspect obiectiv (dacă judecătorul oferă garantii suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privinta sa), stabilindu-se, de principiu, că un judecător care a pronuntat hotărâri si într-o fază premergătoare judecării fondului cauzei nu conduce, în sine, la o bănuială de impartialitate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un complet de judecată care judecă în fond sau apel este format din judecători care anterior s-au pronuntat asupra măsurii arestării preventive si nu constituie, în sine, o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului cu privire la impartialitatea instantei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, la momentul dezbaterii privării de libertate, judecătorul analizează în mod sumar date existente în dosar în scopul stabilirii dacă există temeiuri pentru suspiciunea privind comiterea unei infractiuni de către acuzat. Pe de altă parte, în cazul în care este pronuntată o hotărâre, instanta trebuie să aprecieze dacă probele administrate sunt suficiente pentru a stabili vinovătia acuzatului. Prin urmare, suspiciunea si stabilirea formală a vinovătiei nu pot fi tratate ca asemănătoare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Hauschildt vs Danemarca, hotărâre din 24 mai 1989 paragraful 48) a statuat că atunci când un judecător s-a pronuntat cu privire la necesitatea luării măsurii arestării preventive, înainte de judecarea pe fond a cauzei, această împrejurare nu duce la încălcarea obligatiei de impartialitate, decât în măsura în care ar exista bănuieli deosebit de puternice că persoana în cauză a săvârsit fapta de care este acuzată.

În consecintă, din perspectiva garantiilor furnizate de Conventia europeană a drepturilor omului în materia impartialitătii obiective functionează principiul potrivit căruia simplul fapt de a fi pronuntat, anterior judecării fondului cauzei, hotărâri privind privarea de libertate, punerea sub acuzare nu împiedică un judecător de a participa la solutionarea fondului aceleiasi cauze.

Pe de altă parte, problema de drept supusă acestui recurs în interesul legii a făcut obiectul dezbaterilor din cadrul întâlnirilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre membrii Comisiei “Unificarea practicii judiciare”, presedintele Sectiei penale din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii sectiilor penale ale curtilor de apel, iar în minuta întâlnirii din data de 3 martie 2010 s-a consemnat faptul că opinia corectă este în sensul că judecătorul care a solutionat recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale nu este incompatibil să solutioneze cauza în apel, în conformitate cu dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, deoarece textul de lege se referă la judecătorul care a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale si nicidecum la judecătorul care solutionează recursul declarat împotriva acestei încheieri, astfel că acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

De altfel, Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia în interesul legii nr. VII din 5 februarie 2007*), pronuntată în Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a stabilit că nu constituie motiv de recuzare faptul că judecătorul a participat în cursul judecătii la solutionarea unor cereri sau a unor recursuri privitoare la arestarea preventivă a inculpatului, motivând solutia pronuntată în limitele prevăzute de lege. Această constatare ar trebui raportată si la art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, fiind valabilă, deoarece aceste dispozitii se referă numai la solutionarea propunerii de arestare preventivă sau de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 414⁴ si art. 414⁵ din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov si stabileste că:

Judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a solutionat propunerea de luare sau prelungire a măsurii arestării preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul urmăririi penale nu devine incompatibil să judece cauza în fond, apel sau recurs.

Obligatorie, potrivit art. 414⁵ alin. 4 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 6 iunie 2011.

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

LIVIA DOINA STANCIU

Magistrat-asistent,

Alina Gabriela Păun

*) Decizia nr. VII din 5 februarie 2007 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

DECIZIE

privind sanctionarea Societătii Comerciale “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizatiei de functionare

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în extrasul sedintei din data de 14 septembrie 2011, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului efectuat la Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, Intrarea Bitolia nr. 31, demisol, sectorul 1, J40/22751/05.12.2007, CUI 22863452/05.12.2007, RBK-465/17.03.2008,

a constatat următoarele:

1. Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu detine un sediu social, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 2 lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010. Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

2. Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a făcut dovada detinerii unui contract valabil de răspundere civilă profesională. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (8) din Normele privind autorizarea brokerilorde asigurare si/sau de reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010. Fapta constituie contraventie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m²) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

3. Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu are personal angajat, conducătorul executiv nu are contract de muncă, iar administratorul nu are contract de administrare/mandat. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 lit. I) si art. 16 din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010. Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m²) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

4. Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a transmis procedurile interne privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism, conform prevederilor Normele privind prevenirea si combaterea spălării banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008, cu modificările si completările ulterioare, astfel fiind încălcate prevederile art. 5 alin. (10) din aceleasi norme. Fapta constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

5. Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a desemnat o persoană din cadrul societătii cu responsabilităti de supraveghere si punere în aplicare a sanctiunilor internationale. Astfel au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 9 alin. (1) si (2) din Normele privind procedura de supraveghere, în domeniul asigurărilor, a aplicării sanctiunilor internationale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 13/2009. Fapta constituie contraventie conform art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Fată de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării dreptului asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 14 septembrie 2011, sanctionarea Societătii Comerciale “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizatiei de functionare, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare,

drept care decide:

Art. 1. - Se sanctionează Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, Intrarea Bitolia nr. 31, demisol, sectorul 1, J40/22751/05.12.2007, CUI 22863452/05.12.2007, RBK-465/17.03.2008, cu retragerea autorizatiei de functionare, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada rezilierii contractelor de intermediere care mai sunt în vigoare, precum si a faptului că nu mai are datorii sau documente cu regim special nepredate.

Art. 3. - Societatea comercială mentionată la art. 1 are obligatia să îsi notifice clientii în vederea efectuării plătii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele în vigoare la data emiterii prezentei decizii, si va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada acestei notificări.

Art. 4. - (1) împotriva prezentei decizii Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Constantin Buzoianu

Bucuresti, 7 octombrie 2011.

Nr. 697.


	Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved.

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

ANEXA

LISTA

László Borbély

László Borbély

DECLARATIE DE ÎNREGISTRARE

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR