MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XXIII - Nr. 727 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Vineri, 15 octombrie 2011
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
977. - Hotărâre privind aprobarea desfiintării unor
unităti sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei
medicale a fost transferat către autoritătile administratiei publice
locale din judetele Ilfov si Mures
988. - Hotărâre pentru aprobarea înscrierii în
inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în
administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul
Judetean al Politiei de Frontieră Tulcea, a unui imobil aflat în domeniul
public al statului
989. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de
concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 4 Chet,
încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs
Energy Pic
990. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de
concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec,
încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Blackstairs
Energy Pic
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
749. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii
privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice Civile Române
RACR - HA “Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor nr. 673/2008
750. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii
pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS
“Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere” - volumul II “Proceduri
de comunicatii”, editia 1/2011
1.404. - Ordin al ministrului sănătătii
privind completarea art. 3 din Ordinul ministrului sănătătii nr.
764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul
Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea
calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile
1.416. - Ordin al ministrului sănătătii
privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la examenul de grad
principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali,
sesiunea 2011
3.261. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului si continutului formularului
(011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”
ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
Decizia nr. 8 din 6 iunie 2011
ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
697. - Decizie privind sanctionarea Societătii Comerciale
“Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizatiei de
functionare
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind aprobarea desfiintării unor unităti sanitare publice cu
paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat
către autoritătile administratiei publice locale din judetele Ilfov
si Mures
În temeiul art. 108 din Constitutia României,
republicată, si al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se aprobă desfiintarea unitătilor sanitare publice cu
paturi, cu personalitate juridică, prevăzute în lista din anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a
aprobării, prin hotărâre a autoritătilor locale, a
înfiintării căminelor pentru persoane vârstnice, în vederea îndeplinirii
conditiilor de eligibilitate prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.
212/2011 pentru aprobarea Programului de interes national “Dezvoltarea retelei
nationale de cămine pentru persoanele vârstnice”, cu modificările
ulterioare.
(2)
Patrimoniului si personalului unitătilor sanitare publice cu paturi,
desfiintate potrivit alin. (1), inclusiv echipamentelor medicale din dotarea
acestor unităti sanitare, li se aplică regimul prevăzut de
Hotărârea Guvernului nr. 212/2011, cu modificările ulterioare.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la anexa nr.
2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea mentinerii
managementului asistentei medicale la autoritătile administratiei publice
locale care au desfăsurat faze-pilot, precum si a Listei unitătilor
sanitare publice cu paturi pentru care se mentine managementul asistentei
medicale la autoritătile administratiei publice locale si la Primăria
Municipiului Bucuresti si a Listei unitătilor sanitare publice cu paturi
pentru care se transferă managementul asistentei medicale către
autoritătile administratiei publice locale si către Primăria
Municipiului Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările si completările
ulterioare, nr. crt. 216 de la rubrica”Judetul Ilfov” si nr. crt. 236 de la
rubrica “Judetul Mures” se abrogă.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătătii,
Ritli Ladislau
Ministrul administratiei si internelor,
Constantin-Traian Igas
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,
Sulfina Barbu
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
Bucuresti,
5 octombrie 2011.
Nr. 977.
unitătilor sanitare publice cu paturi pentru care managementul
asistentei medicale a fost transferat către autoritătile
administratiei publice locale din judetele Ilfov si Mures, care se
desfiintează
Nr. crt. |
Denumirea autoritătii administratiei publice locale |
Judetul |
Unitatea sanitară cu paturi al cărei management al asistentei
medicale fost transferat autoritătilor administratiei publice locale,
care se desfiintează |
1. |
Consiliul Judetean
Ilfov |
Ilfov |
Spitalul Comunal Peris
- HCJ nr. 90/2011 |
2. |
Consiliul Local
Sărmasu |
Mures |
Spitalul
Orăsenesc Sărmasu - HCJ nr. 26/2011 |
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului
Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de
Frontieră Tulcea, a unui imobil aflat în domeniul public al statului
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind
bunurile proprietate publică, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului si darea în administrarea Ministerului
Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de
Frontieră Tulcea, a unui imobil situat în orasul Isaccea, judetul Tulcea,
având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre, trecut în proprietatea publică
a statului prin Hotărârea Consiliului Local al Orasului Isaccea nr.
61/2010.
Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se va face pe
bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 3. - Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod
corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si,
împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea
corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si
completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
EMIL
BOC
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Constantin-Traian Igas
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
Bucuresti,
5 octombrie 2011.
Nr. 988.
ANEXA
DATELE DE IDENTIFICARE
ale imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului si se dă în administrarea Ministerului
Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de
Frontieră Tulcea
Codul de clasificatie |
Locul unde este situat imobilul care se transmite |
Persoana juridică de la care se transmite imobilul |
Persoana juridică la care se transmite imobilul |
Datele de identificare |
Nr. M.F.P |
8.19.01 |
Orasul Isaccea, str. Câmpia
Libertătii FN, judetul Tulcea |
Statul român |
Ministerul
Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de
Frontieră Tulcea CUI 4321399 |
- teren extravilan, T
42, P 494, nr. cadastral: 30224 - suprafata terenului
= 6.000 m2; - valoarea de
inventar: 1.642,79 lei CF 30224 |
Ministerul Finantelor
Publice urmează să atribuie imobilului număr în inventarul
bunurilor apartinând domeniului public al statului. |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră
în perimetrul P VIII - 4 Chet, încheiat între Agentia Natională pentru
Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic.
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art.
31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în
perimetrul P VIII - 4 Chet, încheiat între Agentia Natională pentru
Resurse Minerale, în calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Pic,
în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII
- 4 Chet, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data
publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Alexandru Pătruti
Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,
Ion Ariton
Ministrul mediului si pădurilor,
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
Bucuresti,
5 octombrie 2011.
Nr. 989.
*) Anexa nu se
publică, fiind clasificată potrivit legii.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră
în perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, încheiat între Agentia Natională pentru
Resurse Minerale si Blackstairs Energy Pic.
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art.
31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în
perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, încheiat între Agentia Natională pentru
Resurse Minerale, în calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Pic,
în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P VIII
- 5 Ciutelec, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data
publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Alexandru Pătruti
Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,
Ion Ariton
Ministrul mediului si pădurilor,
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
Bucuresti,
5 octombrie 2011.
Nr. 990.
*) Anexa nu se
publică, fiind clasificată potrivit legii.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
privind modificarea si completarea Reglementării Aeronautice
Civile Române RACR-HA “Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată
prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 673/2008
Pentru
îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,
în
temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997
privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993
privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu
modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si
functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
transporturilor si infrastructurii emite următorul
ordin:
Art. I. - Reglementarea Aeronautică Civilă Română RACR - HA
“Hărti aeronautice”, editia 2/2008, aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor nr. 673/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 471 si 471 bis din 26 iunie 2008, cu modificările si
completările ulterioare, se modifică si se completează după
cum urmează:
1. La capitolul 1 “Definitii, aplicabilitate si disponibilitate”,
sectiunea 1.1 “Definitii” se modifică si se completează după cum
urmează:
a)
după definitia “Pozitia de parcare a aeronavelor” se introduce o nouă
definitie, cu următorul cuprins:
“Pozitie de stationare a elicopterelor (Helicopter stand). O pozitie de stationare pentru aeronave destinată parcării
elicopterelor si unde sunt încheiate operatiunile de rulare la sol ale acestora
sau unde elicopterul ia contact cu solul ori se desprinde în vederea
executării operatiunilor de rulare aeriană.”;
b) după nota 2 de la definitia “Rută ATS” se introduce o
nouă definitie, cu următorul cuprins:
“Rută de rulare (Taxi-route). Un
traseu definit destinat deplasării elicopterelor dintr-o parte în alta a
heliportului. O rută de rulare cuprinde o cale de rulare, la sol sau
aeriană, pentru elicoptere, care este axată pe ruta de rulare.”;
c) definitia “Rută de tranzit” se modifică si va avea
următorul cuprins:
“Rută de tranzit aerian. O
rută desemnată pentru tranzitul aerian al elicopterelor.”;
d) definitiile “Cale de rulare aeriană” si “Pozitie de parcare
pentru elicoptere” se abrogă.
2. La
capitolul 2 “Specificatii generale”, sectiunea 2.17. “Date aeronautice” se
modifică si se completează după cum urmează:
a)
paragraful 2.17.5 se modifică si va avea următorul cuprins:
“2.17.5.
Seturile de date aeronautice în format electronic trebuie protejate prin
includerea în cadrul acestora a unui control ciclic al redundantei (CRC) pe 32
de biti implementat prin aplicatia care operează cu aceste seturi de date.
Acesta trebuie să se aplice pentru protectia tuturor nivelurilor de
integritate a seturilor de date aeronautice precizate la paragraful 2.17.3.”;
b) paragraful 2.17.6 se abrogă.
3. La
capitolul 5 “Harta de teren si obstacole de aerodrom - OACI (format
electronic)”, sectiunea 5.2 “Disponibilitate”, paragraful 5.2.1 se
modifică si va avea următorul cuprins:
“5.2.1.
Începând cu data de 12 noiembrie 2015, hărtile de teren si obstacolele de
aerodrom - OACI (format electronic) pentru aerodromurile utilizate în mod
curent de aviatia civilă internatională trebuie să fie
disponibile în modul prevăzut la paragraful 1.3.2 din prezenta
reglementare.”
4. La anexa nr. 6 la RACR-HA “Cerintele de calitate a datelor aeronautice”,
tabelul 1 “Latitudini si longitudini” se modifică după cum urmează:
a) la
rândul 3, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Punctele
de granită ale zonelor P, R, D (în afara limitelor CTA/CTR)”;
b) la
rândul 4, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Punctele
de granită ale zonelor P, R, D (în interiorul limitelor CTA/CTR)”;
c) la
rândul 5, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Punctele
de granită ale CTA/CTR”;
d) la
rândul 14, coloana 1 se modifică si va avea următorul cuprins:
“Capătul
pistei”.
Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Bucuresti,
27 septembrie 2011.
Nr. 749.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS
“Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere” -volumul II “Proceduri de comunicatii”, editia 1/2011
Pentru
îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,
în
temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997
privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr.
405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu
modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si
functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
transporturilor si infrastructurii emite următorul
ordin:
Art. 1. - Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română
RACR-CNS “Operarea sistemelor de comunicatii, navigatie, supraveghere” -
volumul II “Proceduri de comunicatii”, editia 1/2011, prevăzută în anexa*)
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - În termen de 120 de zile de la data publicării prezentului ordin,
Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” va
emite procedurile si instructiunile de aplicare si le va publica pe site-ul
propriu, www.caa.ro
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Bucuresti,
27 septembrie 2011.
Nr. 750.
*) Anexa se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 bis, care se poate
achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome
“Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
privind completarea art. 3 din Ordinul ministrului sănătătii
nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul
Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea
calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile
Văzând
Referatul de aprobare al Directiei sănătate publică si control
în sănătate publică nr. R.L. 1.369 din 5 octombrie 2011,
în
conformitate cu prevederile art. 7 alin. (51) din Legea nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile, cu modificările si completările
ulterioare, precum si ale art. 15 alin. (1) din Normele de supraveghere,
inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile si a
Procedurii de autorizare sanitară a productiei si distributiei apei
potabile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, cu
modificările ulterioare,
în
temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.
144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite următorul ordin:
Art. I. - Articolul 3 din Ordinul ministrului sănătătii nr. 764/2005
pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul
Sănătătii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea
calitătii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729
din 11 august 2005, cu modificările ulterioare, se completează
după cum urmează:
- După
alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
“(4)
Laboratorul National de Referintă pentru Supravegherea Calitătii Apei
din cadrul Centrului Regional de Sănătate Publică Bucuresti,
precum si laboratoarele specializate din cadrul sectiilor de sănătate
în relatie cu mediul din centrele regionale de sănătate publică
Cluj, Iasi, Timisoara si Târgu Mures se consideră automat înregistrate la
Ministerul Sănătătii.”
Art. II.
- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul sănătătii,
Ritli Ladislau
Bucuresti,
5 octombrie 2011.
Nr. 1.404.
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la examenul de
grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti
medicali, sesiunea 2011
Având în vedere Referatul de aprobare al
Directiei generale resurse umane si certificare nr. R.L. 1.439 din 6 octombrie
2011,
în temeiul dispozitiilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de
asistent medical generalist, a profesiei de moasă si a profesiei de
asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor
Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România si ale
Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sănătătii, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite prezentul ordin.
Art. 1. - (1) Cuantumul taxei pentru participarea la examenul de grad principal
pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea
2011, se stabileste la suma de 120 lei/participant.
(2)
Taxa se va plăti în contul IBAN nr. RO85TREZ7005003XXX000092, CUI-4266456,
DTMB (Directia de Trezorerie a Municipiului Bucuresti), beneficiar Ministerul
Sănătătii, adresa: str. Cristian Popisteanu nr 1-3, sectorul 1,
Bucuresti, cod 010024.
Art. 2. - (1) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul
Ministerului Sănătătii si se utilizează pentru acoperirea
cheltuielilor de personal si materiale necesare sustinerii examenului de grad
principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali,
sesiunea 2011.
(2) Din
sumele încasate, o cotă de maximum 40% se va repartiza directiilor de
sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti pentru
plata cheltuielilor materiale ocazionate de organizarea examenului si plata
membrilor comisiilor de examen si a supraveghetorilor, cu exceptia
functionarilor publici, pe bază de contract civil de prestări
servicii.
(3)
Repartizarea sumelor se va face proportional cu numărul de candidati care
sustin examenul în judetul respectiv si în baza documentelor justificative
privind cheltuielile ocazionate de organizarea examenului de grad principal
pentru asistenti medicali generalisti, moase si asistenti medicali, sesiunea
2011 si este însusită sub semnătură de directorul executiv.
(4) Din
sumele încasate, o cotă de maximum 20% se va repartiza Ordinului
Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din
România pentru plata cheltuielilor materiale ocazionate de organizarea
examenului si plata membrilor comisiei centrale de examen, ai comisiei de
elaborare a subiectelor si a colectivelor tehnice constituite pentru
organizarea examenului, cu exceptia functionarilor publici, pe bază de
contract civil de prestări servicii.
(5)
Alocarea sumelor se va face proportional cu numărul de candidati si în
baza documentelor justificative privind cheltuielile ocazionate de organizarea
examenului de grad principal pentru asistenti medicali generalisti, moase si
asistenti medicali, sesiunea 2011 si este însusită sub semnătură
de conducerea executivă a Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti,
Moaselor si Asistentilor Medicali din România.
Art. 3. - Directia generală resurse umane si certificare si Directia
generală economică din Ministerul Sănătătii,
directiile de sănătate publică judetene si a municipiului
Bucuresti, respectiv Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si
Asistentilor Medicali din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Ministrul sănătătii,
Ritli Ladislau
Bucuresti,
6 octombrie 2011.
Nr. 1.416.
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
AGENTIA NATIONALĂ
DE ADMINISTRARE FISCALĂ
pentru aprobarea modelului si continutului formularului (011)
“Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii”
Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3)
din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si
completările ulterioare,
în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii si al
art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările si
completările ulterioare,
presedintele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul formularului (011) “Declaratie de
înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea
unor cheltuieli în domeniul sănătătii”, cod MFP
14.13.01.10.11/m, prevăzut în anexa nr. 1.
Art. 2. - Instructiunile de completare a formularului mentionat la art. 1 sunt
prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de
arhivare a formularului mentionat la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Art. 6. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor,
Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de
administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale
finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,
Sorin Blejnar
Bucuresti,
10 octombrie 2011.
Nr. 3.261.
ANEXA
Nr. 1*)
ca plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli
în domeniul sănătătii
*) Anexa nr. 1 este
reprodusă în facsimil.
ANEXA
Nr. 2
INSTRUCTIUNI
de completare a formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca
plătitor al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în
domeniul sănătătii”
Formularul
(011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii” se
completează si se depune de:
-
detinătorii autorizatiilor de punere pe piată a medicamentelor,
persoane juridice române;
-
reprezentantii legali, desemnati potrivit prevederilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii, ai
detinătorilor autorizatiilor de punere pe piată a medicamentelor,
care nu sunt persoane juridice române.
Formularul
se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citet
si corect toate datele prevăzute:
- un
exemplar, semnat si stampilat conform legii, se depune la unitatea fiscală,
direct la registratură, sau se trimite prin postă, cu scrisoare
recomandată;
- un
exemplar se păstrează de către contribuabil. Completarea
formularului se face astfel:
A. FELUL
DECLARATIEI
Se
marchează cu “X”
pct. 1 sau 2, după caz.
Atentie!
în cazul declaratiei de mentiuni se completează toate rubricile
formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent
dacă acestea au mai fost declarate.
B. DATE
DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI
Rândul
1. Cod de identificare fiscală
Se
completează codul de identificare fiscală a contribuabilului.
Rândul
2. Denumire
Se
completează cu denumirea contribuabilului.
Rândul
3. Domiciliu fiscal
Se
completează cu adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.
C. DATE
PRIVIND VECTORUL FISCAL
Rândul
Contributia pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul
sănătătii
Se
marchează cu “X”
numai de persoanele juridice române care au obligatia
să declare această contributie, potrivit Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 77/2011.
Rândurile
1 si 2 se completează, după caz, cu data luării în evidentă
a plătitorilor contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli
în domeniul sănătătii, respectiv cu data scoaterii din
această evidentă.
Data
luării în evidentă sau a scoaterii din evidentă se stabileste
conform reglementărilor legale în materie.
ANEXA
Nr. 3
Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si
de arhivare a formularului (011) “Declaratie de înregistrare ca plătitor
al contributiei trimestriale pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul
sănătătii”
Denumire:
(011) Declaratie de înregistrare ca plătitor al contributiei trimestriale
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii LCodMFP:
14.13.01.10.11/m
2.
Format: A4/t1
3.
Caracteristici de tipărire:
- pe o
singură fată;
- se
poate utiliza echipament informatic pentru editare.
4.
U.M.:set(ofilă)
5. Se
difuzează: gratuit.
6. Se
utilizează: de către detinătorii autorizatiilor de punere pe
piată a medicamentelor sau reprezentantii legali ai acestora la
înregistrarea fiscală ca plătitori ai contributiei trimestriale
pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sănătătii.
7. Se
întocmeste:
- în
două exemplare;
- de
către contribuabil.
8.
Circulă:
-
originalul la organul fiscal;
- copia
la contribuabil.
9. Se
arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.
ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI
JUSTITIE
COMPLETUL
COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII
din 6 iunie 2011
Dosar
nr. 7/2011
Livia
Doina Stanciu -presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele
completului
Lavinia
Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuală
Anton
Pandrea - presedintele Sectiei penale
Gabriela
Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Adrian
Bordea - presedintele Sectiei comerciale
Luminita
Livia Zglimbea - judecător Sectia penală
Gheorghe
Florea - judecător Sectia penală
Victor
Camenită Pasca - judecător Sectia penală
Angela
Dragne - judecător Sectia penală
Corina
Jîjîie - judecător Sectia penală
Sandei
Lucian Macavei - judecător Sectia penală
Magdalena
Iordache - judecător Sectia penală
Ana
Măria Dascălu - judecător Sectia penală
Mariana
Ghena - judecător Sectia penală - judecător raportor
Rodica
Cosma - judecător Sectia penală
Ionut
Matei - judecător Sectia penală
Ioana
Bogdan - judecător Sectia penală
Traian
Gherasim - judecător Sectia penală
Niculina
Alexandru - judecător Sectia penală
Elena
Floarea - judecător Sectia civilă si de proprietate intelectuală
Doina
Popescu - judecător Sectia civilă si de proprietate intelectuală
Liliana
Visan - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal
Iuliana
Rîciu - judecător Sectia de contencios administrativ si fiscal
Elena
Daniela Marta - judecător Sectia comercială
Carmen
Trănica Teau - judecător Sectia comercială
Completul
competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul
Dosarului nr. 7/2011 este constituit conform dispozitiilor art. 4144
alin. 3 din Codul de procedură penală, modificat si completat prin
Legea nr. 202/2010, raportat la dispozitiile art. 272 din
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei
Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin
Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie
nr. 24/2010.
Sedinta
completului este prezidată de doamna judecător Livia Doina Stanciu,
presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
este reprezentat de doamna Gabriela Scutea, procuror adjunct al procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
La
sedinta de judecată participă magistratul-asistent din cadrul
Sectiilor Unite, doamna Alina Gabriela Păun, desemnat în conformitate cu
dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si
functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie,
republicat, modificat si completat prin Hotărârea Colegiului de conducere
al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.
Înalta
Curte de Casatie si Justitie - Completul competent să judece recursul în
interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de
către Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov prin Sesizarea nr.
1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă “judecătorul
care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a
dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul
urmăririi penale devine incompatibil sau nu să solutioneze cauza în
fond, apel ori recurs”.
Reprezentantul
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si
Justitie a sustinut recursul în interesul legii si a solicitat să se
constate jurisprudenta neunitară în stabilirea faptului dacă
judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii
prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul
urmăririi penale devine incompatibil să solutioneze cauza în fond,
apel sau recurs.
A arătat că opinia procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
este în sensul că judecătorul care a participat la judecarea
recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea
arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil,
potrivit art. 48 alin. 1 teza ultimă din Codul de procedură
penală, să solutioneze cauza în fond, apel sau recurs.
Presedintele Înaltei Curti de Casatie si
Justitie, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile
închise, iar completul de judecată a rămas în pronuntare asupra
recursului în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând
asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:
1.
Problema de drept ce a generat practica neunitară
Prin
recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel
Brasov s-a arătat că în practica judiciară natională nu
există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea faptului
dacă “judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva
încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării
preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să
solutioneze cauza în fond, apel sau recurs”.
2.
Examenul jurisprudential
Prin
recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării
jurisprudentei la nivel national, cu privire la stabilirea faptului dacă
“judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva
încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării
preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să
solutioneze cauza în fond, apel sau recurs”, a fost relevată o
practică neunitară.
3.
Solutiile pronuntate de instantele judecătoresti
3.1. Într-o
primă orientare a practicii, unele instante au apreciat că
judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii
prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul
urmăririi penale este incompatibil, fiind incidente prevederile art. 48
alin. 1 lit. a) teza ultima din Codul de procedură penală.
În
acest sens, s-a apreciat, ca prim argument, că solutionarea recursului cu
privire la luarea sau la prelungirea
măsurii arestării preventive presupune
examinarea cauzei sub toate aspectele, deci si solutionarea propunerii de
arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive;
judecarea recursului îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit
legii, nu este supusă apelului nu este limitată numai la cazurile de
casare prevăzute de art. 3859 din Codul de procedură
penală, instanta fiind obligată ca, în afara temeiurilor invocate si
a cererilor formulate de recurent, să examineze cauza sub toate aspectele,
potrivit dispozitiilor art. 3856 alin. 3 din Codul de procedură
penală.
Asa
fiind, nu se poate aprecia că instanta, atunci când solutionează
recursul, are de examinat pe fond propunerea de arestare preventivă ori de
prelungire a arestării preventive, ci se pronuntă asupra motivelor de
casare invocate.
În
favoarea aceleiasi orientări jurisprudentiale s-a argumentat si în sensul
că în cadrul examinării recursului formulat împotriva încheierii prin
care s-a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a
arestării preventive în cursul urmăririi penale, verificând existenta
probelor sau indiciilor temeinice privind săvârsirea unei fapte
prevăzute de legea penală si dacă aceste temeiuri impun în
continuare privarea de libertate, judecătorul “pipăie” fondul cauzei,
în sensul că a rezolvat chestiunea existentei infractiunii si a
vinovătiei, conditii în care acesta si-a exprimat părerea în
cauză.
S-a mai
sustinut că vointa legiuitorului este neechivocă, în sensul că
este oprit a judeca o cauză penală în fond, în orice etapă a
acesteia (fond, apel, recurs), un judecător care s-a pronuntat implicit
asupra existentei faptei si a vinovătiei celui pe care îl arestează
sau căruia îi prelungeste privarea de libertate, că judecata parcurge
mai multe etape, grade de jurisdictie (fond, apel, recurs) care sunt incluse în
conceptul penal de “judecată”.
În
acest sens, s-a mai sustinut că, pronuntându-se asupra aspectelor ce
formează obiectul judecătii (existenta infractiunii, vinovătia
învinuitului sau a inculpatului si răspunderea acestuia) în faza de
urmărire penală, nu mai pot fi asigurate o obiectivitate si o
impartialitate a actului de justitie de către judecătorul care a
solutionat aceeasi pricină în calea de atac a apelului, întrucât s-a
pronuntat pe fondul aceleiasi chestiuni într-o altă fază, si anume
aceea a judecătii.
3.2. Într-o
a doua orientare a practicii, alte instante au apreciat că
judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii
prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării
preventive în cursul urmăririi penale este compatibil să solutioneze
cauza în fond, apel sau recurs.
În
sustinerea acestei orientări jurisprudentiale s-au folosit
următoarele argumente:
-
cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. a) din
Codul de procedură penală trebuie raportate la dispozitiile art. 1491
alin. 4 si art. 159 alin. 2 din Codul de procedură penală, iar din
corelarea acestora rezultă că doar judecătorul din camera de
consiliu care a solutionat propunerea de arestare preventivă ori de
prelungire a arestării preventive devine incompatibil să judece în
cauza respectivă;
-
cazurile de incompatibilitate sunt expres si limitativ prevăzute de
legiuitor, astfel că nu este permisă adăugarea altor cazuri sau
“lărgirea” cazurilor deja reglementate prin interpretarea extensivă,
prin analogie etc;
-
invocarea “principiului separării functiilor judiciare” ori invocarea unor
aspecte generale relevate de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
trebuie raportată la diferentele si diversitatea sistemelor judiciare cu
privire la măsurile preventive, simpla referire nefiind suficientă
pentru a justifica extinderea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de
legea română;
- prin
interpretarea extensivă a textelor existente în materia
incompatibilitătii s-ar ajunge la solutii diferite ale instantelor cu
grave consecinte asupra solutionării în termen rezonabil a cauzelor;
-
dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de
procedură penală se referă la judecătorul care “a
solutionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a
arestării preventive în cursul urmăririi penale”, nu si la
judecătorul care a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a
dispus cu privire la măsura arestării preventive sau la prelungirea
acesteia.
4.
Opinia procurorului general
Solutia
propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casatie si Justitie este în sensul orientării jurisprudentiale potrivit
căreia judecătorul este incompatibil, fiind incidente prevederile
art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură
penală.
Potrivit
acestei orientări, argumentul principal îl constituie faptul că
judecătorul care participă la judecarea recursului împotriva
încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii
arestării preventive în cursul urmăririi penale exercită aceeasi
functie de dispozitie asupra dreptului la libertate în faza de urmărire
penală ca si judecătorul care solutionează propunerea de
arestare ori de prelungire a arestării preventive, în aceeasi fază
procesuală.
De
asemenea, s-a mai sustinut că judecătorul care solutionează
propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării
preventive examinează îndeplinirea conditiilor de fond prevăzute de
art. 148 din Codul de procedură penală, care se referă la
existenta probelor sau indiciilor temeinice că s-a săvârsit o
faptă prevăzută de legea penală, precum si cazurile
limitativ enumerate în dispozitia legală invocată.
Aprecierea
asupra probelor sau indiciilor temeinice care configurează prezumtia
rezonabilă că persoana a cărei arestare s-a solicitat a
săvârsit o faptă penală, precum si a conditiilor particulare
cuprinse în art. 148 din Codul de procedură penală este de
natură, cel putin teoretic, să conducă sau chiar să
permită o evaluare a probabilitătii vinovătiei, o analiză a
legalitătii probatoriului administrat (aceasta chiar dacă în motivarea
hotărârilor se arată că la luarea măsurii arestării
preventive nu are loc o analiză a probatoriului, aceasta revenind exclusiv
judecătorului care solutionează fondul cauzei).
5.
Raportul asupra recursului în interesul legii
Proiectul
de solutie propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua
solutie identificată de examenul jurisprudential, în sensul că
judecătorul care a solutionat recursul declarat împotriva încheierii prin
care s-a solutionat propunerea de arestare sau prelungire a măsurii
arestării preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul
urmăririi penale nu este incompatibil să judece aceeasi cauză în
fond, apel sau recurs.
S-a
argumentat, în esentă, că: judecătorul care a solutionat
propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a măsurii
arestării preventive constată existenta unor probe sau a unor indicii
temeinice la momentul solutionării propunerii de arestare ori de
prelungire a arestării preventive, care conturează presupunerea rezonabilă
că persoana fată de care se efectuează acte premergătoare
sau de urmărire penală a săvârsit fapta, fără a se
pronunta în fond asupra chestiunilor existentei infractiunii si a
vinovătiei; că judecarea cauzei în fond, apel sau recurs de acelasi
judecător nu reprezintă o negare a separatiei între functia de
urmărire si functia de instructie, respectiv între functia de instructie
si cea de judecată.
6.
Înalta Curte
Potrivit
dispozitiilor art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de
procedură penală, judecătorul este incompatibil de a judeca,
dacă în cauza respectivă a solutionat propunerea de arestare
preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul
urmăririi penale.
Dispozitia
legală mentionată se referă la judecătorul care a
solutionat propunerea de arestare sau de prelungire a arestării preventive
în cursul urmăririi penale.
Solutionând
propunerea de arestare sau de prelungire a măsurii arestării
preventive în cursul urmăririi penale, judecătorul astfel învestit
verifică, pe lângă îndeplinirea cumulativă a conditiilor pentru
luarea măsurilor preventive, si dacă sunt probe sau indicii temeinice
că învinuitul ori inculpatul a săvârsit o faptă
prevăzută de legea penală.
Astfel,
formularea din textul art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală
“...dacă sunt probe sau indicii temeinice...” obligă pe
judecătorul învestit cu solutionarea propunerii să verifice existenta
ori inexistenta probelor sau a indiciilor temeinice în sensul definit de art.
63 din Codul de procedură penală si art. 681 din Codul de
procedură penală.
Constituie
probă orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau
inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a
săvârsit-o si la cunoasterea împrejurărilor necesare pentru justa
solutionare a cauzei.
Faptul
că judecătorul învestit în conditiile sus-arătate constată
existenta unor probe sau a unor indicii temeinice la momentul solutionării
propunerii de arestare ori prelungire a arestării preventive care
conturează presupunerea rezonabilă că persoana fată de care
se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire
penală a săvârsit fapta, nu este de natură a considera că
aceasta s-a pronuntat în fond, în sensul că a rezolvat chestiunea
existentei infractiunii si a vinovătiei.
Judecata
penală în primă instantă are ca obiect fapta si persoana la care
se referă actul de sesizare a instantei, fapta fiind conturată de
toate probele administrate în cauză, nu numai de cele de la momentul
solutionării propunerii de arestare sau de prelungire a măsurii arestării
preventive.
Textul
art. 287 alin. 2 din Codul de procedură penală prevede că
instanta îsi formează convingerea pe baza probelor administrate în
cauză, iar convingerea judecătorului este urmată de pronuntarea
unor solutii care vizează fondul cauzei atât sub aspectul existentei
infractiunii (nu numai a faptei, ca în cazul solutionării propunerii de
luare sau prelungire a măsurii arestării preventive), cât si al
vinovătiei inculpatului.
În
aceste conditii, nu se poate considera că judecătorul învestit cu
solutionarea propunerii s-a pronuntat implicit asupra existentei faptei si
vinovătiei celui pe care îl arestează sau căruia îi prelungeste
privarea de libertate, întrucât nu a analizat întreg materialul probator
administrat în cauză, analiza, coroborarea acestuia realizându-se în
momentul deliberării.
Chiar
dacă incompatibilitatea are în vedere o presupusă lipsă de
obiectivitate a judecătorului care s-a pronuntat cu privire la luarea sau
prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi
penale, judecarea cauzei în fond, apel sau recurs de acelasi judecător nu
reprezintă o negare a separatiei între functia de urmărire si functia
de instructie, respectiv între functia de instructie si cea de judecată,
deoarece atunci când va trebui să solutioneze cauza în fond (când va trebui
să stabilească existenta vinovătiei sau nevinovătiei
inculpatului) acelasi judecător va analiza întreg materialul probator
administrat pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire
penală, cât si în faza de cercetare judecătorească.
În acest
fel, prezumtia de lipsă de impartialitate obiectivă, întemeiată
pe aparenta existentei unui interes în cauză, este înfrântă de
obligatia judecătorului de a judeca cauza pe baza tuturor probelor
administrate.
Asadar,
nu se poate considera că judecătorul care a judecat recursul
împotriva încheierii prin care s-a solutionat propunerea de luare sau de
prelungire a măsurii arestării preventive în cursul urmăririi
penale a înfăptuit o judecată a fondului cauzei care să atragă
incompatibilitatea sa la judecarea aceleiasi cauze în fond, apel sau recurs.
Argumentele
exprimate de procurorul general referitoare la jurisprudenta Comisiei Europene
a Drepturilor Omului si a Curtii Europene a Drepturilor Omului vizând
independenta, impartialitatea instantei si demersul obiectiv sunt pertinente în
măsura în care s-a făcut o raportare la diferentele existente si
diversitatea sistemelor judiciare cu privire la măsurile preventive.
Acestea
nu sunt suficiente pentru a justifica extinderea cazurilor de incompatibilitate
prevăzute de legea română, care sunt expres si limitativ
prevăzute de legiuitorul român, astfel că nu este permis a se
adăuga la lege printr-o interpretare extensivă sau prin analogie.
Prin
interpretarea extensivă a textelor existente în materia
incompatibilitătii s-ar ajunge la solutii diferite ale instantelor, cu
consecinte grave asupra solutionării în termen rezonabil a cauzelor.
Una
dintre componentele dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6
paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului, o
reprezintă independenta si impartialitatea instantei.
În
jurisprudenta curtii europene de contencios al drepturilor omului,
impartialitatea este definită ca absentă a oricărei
prejudecăti sau idei preconcepute cu privire la solutia ce trebuie
pronuntată în cadrul unui proces.
Potrivit
aceleiasi jurisprudente, impartialitatea se analizează si se
apreciază atât sub aspect subiectiv (fiind prezumată până la
proba contrarie), cât si sub aspect obiectiv (dacă judecătorul
oferă garantii suficiente pentru a exclude orice bănuială
legitimă în privinta sa), stabilindu-se, de principiu, că un
judecător care a pronuntat hotărâri si într-o fază
premergătoare judecării fondului cauzei nu conduce, în sine, la o
bănuială de impartialitate.
Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un complet de
judecată care judecă în fond sau apel este format din judecători
care anterior s-au pronuntat asupra măsurii arestării preventive si
nu constituie, în sine, o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din
Conventia europeană a drepturilor omului cu privire la impartialitatea
instantei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, la
momentul dezbaterii privării de libertate, judecătorul
analizează în mod sumar date existente în dosar în scopul stabilirii dacă
există temeiuri pentru suspiciunea privind comiterea unei infractiuni de
către acuzat. Pe de altă parte, în cazul în care este pronuntată
o hotărâre, instanta trebuie să aprecieze dacă probele
administrate sunt suficiente pentru a stabili vinovătia acuzatului. Prin
urmare, suspiciunea si stabilirea formală a vinovătiei nu pot fi
tratate ca asemănătoare.
Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Hauschildt vs Danemarca, hotărâre
din 24 mai 1989 paragraful 48) a statuat că atunci când un judecător
s-a pronuntat cu privire la necesitatea luării măsurii arestării
preventive, înainte de judecarea pe fond a cauzei, această împrejurare nu
duce la încălcarea obligatiei de impartialitate, decât în măsura în
care ar exista bănuieli deosebit de puternice că persoana în
cauză a săvârsit fapta de care este acuzată.
În
consecintă, din perspectiva garantiilor furnizate de Conventia
europeană a drepturilor omului în materia impartialitătii obiective
functionează principiul potrivit căruia simplul fapt de a fi
pronuntat, anterior judecării fondului cauzei, hotărâri privind
privarea de libertate, punerea sub acuzare nu împiedică un judecător
de a participa la solutionarea fondului aceleiasi cauze.
Pe de
altă parte, problema de drept supusă acestui recurs în interesul legii
a făcut obiectul dezbaterilor din cadrul întâlnirilor organizate de
Consiliul Superior al Magistraturii, dintre membrii Comisiei “Unificarea
practicii judiciare”, presedintele Sectiei penale din cadrul Înaltei Curti de
Casatie si Justitie si presedintii sectiilor penale ale curtilor de apel, iar
în minuta întâlnirii din data de 3 martie 2010 s-a consemnat faptul că
opinia corectă este în sensul că judecătorul care a solutionat
recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă
sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale nu
este incompatibil să solutioneze cauza în apel, în conformitate cu
dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală,
deoarece textul de lege se referă la judecătorul care a solutionat
propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării
preventive în cursul urmăririi penale si nicidecum la judecătorul
care solutionează recursul declarat împotriva acestei încheieri, astfel
că acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să
distingă.
De altfel, Înalta Curte de Casatie si
Justitie, prin Decizia în interesul legii nr. VII din 5 februarie 2007*),
pronuntată în Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a
stabilit că nu constituie motiv de recuzare faptul că
judecătorul a participat în cursul judecătii la solutionarea unor
cereri sau a unor recursuri privitoare la arestarea preventivă a
inculpatului, motivând solutia pronuntată în limitele prevăzute de
lege. Această constatare ar trebui raportată si la art. 48 alin. 1
lit. a) din Codul de procedură penală, fiind valabilă, deoarece
aceste dispozitii se referă numai la solutionarea propunerii de arestare
preventivă sau de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi
penale.
Pentru considerentele arătate, în
temeiul art. 4144 si art. 4145 din Codul de
procedură penală, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea
nr. 202/2010,
ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
În numele legii
DECIDE:
Admite
recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel
Brasov si stabileste că:
Judecătorul
care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a
solutionat propunerea de luare sau prelungire a măsurii arestării
preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul urmăririi penale nu
devine incompatibil să judece cauza în fond, apel sau recurs.
Obligatorie,
potrivit art. 4145 alin. 4 din Codul de procedură penală.
Pronuntată
în sedintă publică, astăzi, 6 iunie 2011.
PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
LIVIA DOINA STANCIU
Magistrat-asistent,
Alina Gabriela Păun
*) Decizia nr. VII din 5
februarie 2007 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
COMISIA DE SUPRAVEGHERE
A ASIGURĂRILOR
privind sanctionarea Societătii Comerciale “Elitasig Broker de
Asigurare” - S.R.L. cu retragerea autorizatiei de functionare
Comisia
de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str.
Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare
fiscală 14045240/01.07.2001, reprezentată legal prin presedinte, în
temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările
si completările ulterioare,
în baza
Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
consemnată în extrasul sedintei din data de 14 septembrie 2011, în cadrul
căreia au fost analizate rezultatele controlului efectuat la Societatea Comercială
“Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul
Bucuresti, Intrarea Bitolia nr. 31, demisol, sectorul 1, J40/22751/05.12.2007,
CUI 22863452/05.12.2007, RBK-465/17.03.2008,
a
constatat următoarele:
1.
Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu detine un
sediu social, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 2
lit. e) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau de
reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare
prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.
15/2010. Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2)
lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea
asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.
2.
Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a
făcut dovada detinerii unui contract valabil de răspundere
civilă profesională. Astfel au fost încălcate prevederile art.
35 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (8) din
Normele privind autorizarea brokerilorde asigurare si/sau de reasigurare,
precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare prin Ordinul
presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 15/2010. Fapta
constituie contraventie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) si m2)
din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.
3.
Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu are
personal angajat, conducătorul executiv nu are contract de muncă, iar
administratorul nu are contract de administrare/mandat. Astfel au fost
încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. h) din Legea 32/2000, cu
modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile
art. 2 lit. I) si art. 16 din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare si/sau
de reasigurare, precum si conditiile de mentinere a acesteia, puse în aplicare
prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.
15/2010. Fapta constituie contraventie conform prevederilor art. 39 alin. (2)
lit. a) si m2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare.
4.
Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a
transmis procedurile interne privind prevenirea si combaterea
spălării banilor si a finantării actelor de terorism, conform
prevederilor Normele privind prevenirea si combaterea spălării
banilor si a finantării actelor de terorism prin intermediul pietei
asigurărilor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor nr. 24/2008, cu modificările si
completările ulterioare, astfel fiind încălcate prevederile art. 5
alin. (10) din aceleasi norme. Fapta constituie contraventie conform art. 39
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare.
5.
Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a
desemnat o persoană din cadrul societătii cu responsabilităti de
supraveghere si punere în aplicare a sanctiunilor internationale. Astfel au
fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr.
32/2000, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu
prevederile art. 9 alin. (1) si (2) din Normele privind procedura de
supraveghere, în domeniul asigurărilor, a aplicării sanctiunilor
internationale, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor nr. 13/2009. Fapta constituie contraventie conform
art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare.
Fată
de motivele de fapt si de drept arătate, în scopul apărării
dreptului asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii
de asigurare în România, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor
a hotărât, în sedinta din data de 14 septembrie 2011, sanctionarea
Societătii Comerciale “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. cu
retragerea autorizatiei de functionare, în conformitate cu prevederile art. 39
alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare,
drept
care decide:
Art. 1. - Se sanctionează Societatea Comercială “Elitasig Broker de
Asigurare” - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucuresti, Intrarea Bitolia
nr. 31, demisol, sectorul 1, J40/22751/05.12.2007, CUI 22863452/05.12.2007,
RBK-465/17.03.2008, cu retragerea autorizatiei de functionare, în conformitate
cu prevederile art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind
activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu
modificările si completările ulterioare.
Art. 2. - Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L. va
transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada rezilierii
contractelor de intermediere care mai sunt în vigoare, precum si a faptului
că nu mai are datorii sau documente cu regim special nepredate.
Art. 3. - Societatea comercială mentionată la art. 1 are obligatia
să îsi notifice clientii în vederea efectuării plătii ratelor
scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători,
rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligatiilor
asumate prin contractele în vigoare la data emiterii prezentei decizii, si va
transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada acestei notificări.
Art. 4. - (1) împotriva prezentei
decizii Societatea Comercială “Elitasig Broker de Asigurare” - S.R.L.
poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la
comunicarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din
Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.
(2)
Plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă, pe timpul
solutionării acesteia, executarea măsurii sanctionatoare, în
conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările
si completările ulterioare.
Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si
completările ulterioare.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
Constantin Buzoianu
Bucuresti,
7 octombrie 2011.
Nr. 697.
![]() |
||||
Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved. |