MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 721/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 721         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 13 octombrie 2011

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

48. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea si completarea anexei nr. 1 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, precum si a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere si control în domeniul sigurantei alimentelor pentru anul 2011

 

5.248. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aplicarea Programului “A doua sansă”

 

ACTE ALE INSTANTELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

Decizia civilă nr. 3.046 din 7 septembrie 2011 a Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind modificarea si completarea anexei nr. 1 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, precum si a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere si control în domeniul sigurantei alimentelor pentru anul 2011

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 4.227 din 3 octombrie 2011, întocmit de Directia generală sanitară veterinară si pentru siguranta lantului alimentar din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

tinând cont de prevederile art. 63 si ale art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 pentru aprobarea actiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor, a actiunilor prevăzute în Programul de supraveghere si control în domeniul sigurantei alimentelor, precum si a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011,

în temeiul art. 3 alin. (1) si (3), precum si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, precum si a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere si control în domeniul sigurantei alimentelor pentru anul 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 si 240 bis din 6 aprilie 2011, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În notă, punctul 11 se modifică si va avea următorul cuprins:

“11. La bovine, ovine, caprine si suine, actiunile sanitar-veterinare din cadrul Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat, se efectuează numai pe animale identificate si înregistrate conform legislatiei în vigoare; la ecvine, actiunile sanitar-veterinare din cadrul Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat, se efectuează numai pe animale identificate si înregistrate, conform legislatiei în vigoare; la carnasiere domestice, actiunile sanitar-veterinare din cadrul Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat, se efectuează numai la animalele care detin carnete de sănătate, înseriate si numerotate potrivit alocării marjelor de serii si de numere de către ANSVSA, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele si prenumele proprietarului/detinătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul, satul si judetul), specia (câine/pisică), codul de identificare - după caz, rasa, sexul, vârsta, culoarea si semnele particulare ale animalului.

Seria si numărul carnetelor de sănătate sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea actiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plătii acestora.”

2. La capitolul I sectiunea 1 punctul 1.29, în coloana 1, după punctul 3 se introduc două noi puncte, punctele 31 si 32, cu următorul cuprins:

“31. Judetele care nu au finalizat testarea serologică pentru diagnosticarea anemiei infectioase ecvine trebuie să finalizeze această actiune până la data de 30 noiembrie 2011.

32. În localitătile în care a evoluat anemia infectioasă ecvină în anul 2011, toate ecvideele cu vârsta de peste 6 luni din exploatatiile nonprofesionale din localitatea respectivă sunt supuse unui test Coggins în luna noiembrie 2011; testarea se efectuează numai în localitătile unde nu mai există animale serologic pozitive.”

3. La capitolul I sectiunea 9 punctul 1.3, în coloana 2 punctul I subpunctul 1, paragraful al doilea se modifică si va avea următorul cuprins:

“Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o dată pe an, în perioada octombrie-decembrie, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni.”


4. La capitolul II, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“1. Programul pentru monitorizarea, controlul si eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011

 

A. Supravegherea în exploatatiile comerciale

 

Exploatatii comerciale autorizate sanitar-veterinar

Exploatatii comerciale înregistrate sanitar-veterinar (de tip A)

1

2

I. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

1. Medicul de liberă practică împuternicit, când este solicitat de proprietar si în vederea certificării miscării porcinelor

1. Medicul de liberă practică împuternicit, când este solicitat de proprietar si în vederea certificării miscării porcinelor

2. Lunar - medicul veterinar oficial

2. Lunar - medicul veterinar oficial

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

1. pasivă

a) pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la scroafe care au avortat;

b) pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la porci bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice.

1. pasivă

a) pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la scroafe care au avortat;

b) pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la porci bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice.

2. activă*

Se efectuează în trimestrul IV, prin efectuarea de probe de sânge pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, astfel:

a) de la toti vierii de reproductie, odată cu prelevarea probelor pentru testarea pentru bruceloză;

b) de la scroafele de reproductie, cu o prevalentă de 10% si o confidentă de 95 %, odată cu prelevarea probelor de la vieri, conform lit. a);

c) de la porcii grasi se vor preleva probe cu asigurarea prevalentei de 10% si a confidentei de 95%.

2. activă*

Se efectuează prin recoltarea de probe de sânge pentru

detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, astfel:

a) de la toti vierii de reproductie, odată cu prelevarea probelor pentru testarea pentru bruceloză;

b) de la scroafele de reproductie, cu o prevalentă de 10 % si o confidentă de 95 %, odată cu prelevarea probelor de la vieri, conform lit. a);

c) de la porcii grasi se vor preleva probe cu asigurarea prevalentei de 10% si a confidentei de 95%.

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

1. pasivă

Atunci când numărul de porci morti depăseste limitele tehnologice normale, se recoltează de la acestia probe (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată): - organe pentru efectuarea de teste PCR.

1. pasivă

Atunci când numărul de porci morti depăseste limitele tehnologice normale, se recoltează de la acestia probe (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată): - organe pentru efectuarea de teste PCR.

Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR de la porci bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice.

Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR de la porci bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice.

Se prelevă probe de organe pentru efectuarea de teste PCR de la porci morti care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalitătii.

Se prelevă probe de organe pentru efectuarea de teste PCR de la porci morti care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalitătii.

Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR

Avortoni - pentru efectuarea de teste PCR

2. activă (în cazul implementării Sistemului canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene):

a) pentru efectuarea testelor PCR se recoltează suplimentar probe pe EDTA cu o prevalentă de 10% si un grad de confidentă de 95% de la vieri de reproductie, scroafe de reproductie si porci grasi, în vederea aprobării includerii exploatatiei în Sistemul canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene;

b) probe pe EDTA recoltate suplimentar, pentru efectuarea testelor PCR, care sunt analizate pe cheltuiala proprietarului**.

 


* Prelevarea si testarea probelor pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatatiilor comerciale se realizează în perioada octombrie-noiembrie de către medicul veterinar oficial.

** a) Î cazul exploatatiile comerciale care functionează după principiul «totul plin-totul gol» se prelevă în mod randomizat probe de sânge pe EDTA, înainte de începerea livrării porcilor la abator (cu 7-10 zile) pentru testarea în laboratoare acreditate prin RT-PCR, pentru a detecta o prevalentă de 10% cu o confidentă de 95%.

 

b) În cazul în care exploatatiile comerciale functionează după principiul fluxului continuu se prelevează probe de sânge pe EDTA lunar de la porcii cu vârsta de 140-160 de zile, pentru testarea la laboratoare acreditate prin RT-PCR, pentru a detecta o prevalentă de 10% cu o confidentă de 95%.

 

B. Supravegherea în exploatatiile nonprofesionale

 


Exploatatii nonprofesionale

Exploatatii nonprofesionale:

- aflate în zona de 3 km în jurul exploatatiilor comercial;

- aflate în zona de un km în jurul târgurilor de animale (localităti care nu sunt incluse în zona de 3 km din jurul exploatatiilor comerciale).

Exploatatii nonprofesionale aflate în zona de 3 km la frontiera cu tările terte

1.

2.

3.

1. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

I. Supravegherea clinică

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morti si cu ocazia certificării miscării porcinelor*

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morti si cu ocazia certificării miscării porcinelor*

1. Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morti si cu ocazia certificării miscării porcinelor*

2. Medicii veterinari oficiali în cadrul controalelor oficiale, cu completarea fisei de inspectii**

2. Medicii veterinari oficiali la exploatatiile din care se prelevă probe pentru supravegherea activă**

2. Medicii veterinari oficiali la exploatatiile din care se prelevă probe pentru supravegherea activă**

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

II. Supravegherea serologică

1. pasivă

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.

1. pasivă

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.

1. pasivă

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISAse prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat.

 

2. activă ****

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, prin prelevarea de probe de sânge, cu o prevalentă de 10% si cu o confidentă de 95%, din exploatatiile selectate aleatoriu din fiecare localitate, conform prevalentei de 10% si confidentei de 95%***

În cazul implementării Sistemului canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene:

a) în zona de 3 km din jurul exploatatiilor comerciale incluse în Sistemul canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene, prin prelevarea de probe de sânge pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, cu o prevalentă de 5% si cu o confidentă de 95%, din exploatatiile selectate aleatoriu din fiecare localitate, conform prevalentei de 5% si confidentei de 95%*** (probe

suplimentare);

b) în zona de 4-10 km din jurul exploatatiilor comerciale incluse în Sistemul canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene prin prelevarea de probe de sânge pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, cu o prevalentă de 10% si cu o confidentă de 95%, din exploatatiile selectate aleatoriu din fiecare localitate conform prevalentei de 10% si confidentei de 95%*** (probe suplimentare).

2. activă ****

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, prin prelevarea de probe de sânge, cu o prevalentă de 10% si cu o confidentă de 95%, din exploatatiile selectate aleatoriu din fiecare localitate, conform prevalentei de 10% si confidentei de 95%, pe o rază

de 3 km în jurul punctelor de trecere a frontierelor de stat la granita României cu Moldova (care nu sunt incluse în zonele de supraveghere de 3 km din jurul exploatatiilor comerciale autorizate)***

Pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA, prin prelevarea de probe de sânge, cu o prevalentă de 10% si cu o confidentă de 95%, din exploatatiile selectate aleatoriu din fiecare localitate, conform prevalentei de 10% si confidentei de 95% pe un

cordon de 3 km în lungul granitei terestre a României cu Ucraina si Serbia (care nu sunt incluse în zonele de supraveghere de 3 km din jurul exploatatiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar)***


1

2

3

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

III. Supravegherea virusologică

1. Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

1. Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

1. Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate:

a) se recoltează probe de stern si organe de la porcii morti si cei sacrificati de necesitate pentru efectuarea de teste IFD si, după caz, PCR;

a) se recoltează probe de stern si organe de la porcii morti si cei sacrificati de necesitate pentru efectuarea de teste IFD si, după caz, PCR;

a) se recoltează probe de stern si organe de la porcii morti si cei sacrificati de necesitate pentru efectuarea de teste IFD si, după caz, PCR;

b) se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice;

b) se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice;

b) se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice;

c) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

c) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

c) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.

 

2. Activă

În cazul implementării Sistemului canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene în zona de 10 km din jurul exploatatiilor comerciale incluse în Sistemul canalizat de producere în România a cărnii de porc destinate punerii pe piata Uniunii Europene, efectuarea de teste PCR pe tonsilele si splina de la porcii sacrificati pentru consum propriu în lunile octombrie-noiembrie si cu o prevalentă de 10% si o confidentă de 95% la cei sacrificati în luna decembrie (probe suplimentare).

 


* În oricare dintre situatiile mentionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale completează o fisă de inspectie, conform modelului stabilit în Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 136/2010 privind miscarea suinelor vii pe teritoriul României si pentru modificarea si completarea unor norme sanitare veterinare, urmăreste identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte si solicită informatii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evolutie a unor boli la porci. Fisele de inspectie se completează la verificarea oricărui tip de exploatatii comerciale si în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau bolnave cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice, acesta prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSAsi ia pe loc măsurile prevăzute de legislatia în vigoare. DSVSAse asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informatii epidemiologice transmise de acesta si rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică si să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situatiei.

** Controalele oficiale se efectuează lunar, pe baza programului stabilit si aprobat de către conducerea DSVSA. Controalele oficiale se efectuează în exploatatiile cuprinse în programul de supraveghere la aceeasi dată când s-a programat recoltarea de probe în cadrul supravegherii active. Medicul veterinar oficial efectuează inspectia si completează fisa de inspectie. La controlul oficial al exploatatiei, medicul veterinar oficial urmăreste identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte si solicită informatii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evolutie a unor boli la porci. Dacă nu s-au găsit animale bolnave sau moarte, medicul veterinar oficial stabileste animalele de la care se prelevă probe de către medicii veterinari de liberă practică în coordonarea si sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Dacă se identifică animale moarte sau bolnave cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice, medicul veterinar oficial efectuează ancheta epidemiologică si recoltează probe, inclusiv pentru teste virusologice.

*** Din exploatatiile stabilite se recoltează probe pentru realizarea confidentei si prevalentei stabilite de la animale alese aleatoriu din cadrul următoarelor categorii de animale existente în exploatatie (dacă nu au fost vaccinate până în anul 2009, când vaccinarea a încetat):

a) vieri de reproductie;

b) scroafe de reproductie;

c) tineret peste 4 luni.

Numărul animalelor de la care se prelevă probe în cadrul supravegherii active a exploatatiilor nonprofesionale tintă este stabilit pe baza principiului prevalentei si confidentei prevăzut în prezentele norme metodologice.

**** Prelevarea si testarea probelor pentru detectia anticorpilor pentru proteina E2 prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatatiilor nonprofesionale se realizează în trimestrul IV, în perioada octombrie-noiembrie.


 

C. Supravegherea la mistreti

 

În fondurile de vânătoare în care vaccinarea a încetat în anul 2009

În fondurile de vânătoare în care în anul 2011 a fost efectuată vaccinarea (zona de 10 km de-a lungul frontierei de stat cu Ucraina si Moldova)

1

2

I. Supravegherea serologică

I. Supravegherea serologică

1. Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco-abdominal de la toti mistretii vânati cu vârsta între 6 luni si 2 ani

1. Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco-abdominal de la toti mistretii vânati, indiferent de categoria de vârstă, pentru evaluarea eficientei vaccinării

2. Probele prelevate pentru examene serologice trebuie însotite de probe pereche prelevate de la aceleasi animale pentru examene virusologice.

2. Probele prelevate pentru examene serologice trebuie însotite de probe pereche prelevate de la aceleasi animale pentru examene virusologice.

3. Sunt folosite următoarele teste serologice:

a) testul ELISA pentru detectia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toraco-abdominal;

b) testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA. Interpretarea rezultatelor serologice se realizează tinând cont de vaccinarea sau de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective si de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.

3. Este folosit testul ELISA pentru detectia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toraco-abdominal.

Interpretarea rezultatelor serologice se realizează tinând cont de vaccinarea sau de lipsa vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective si de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali.

II. Supravegherea virusologică

II. Supravegherea virusologică

1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detectia genomului viral, pe probe prelevate de la:

a) mistretii găsiti morti;

b) toti mistretii vânati, indiferent de vârstă.

1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detectia genomului viral, pe probe prelevate de la:

a) mistretii găsiti morti;

b) toti mistretii vânati, indiferent de vârstă.

2. Testul IFD pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1

2. Testul IFD pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1

3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.

3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive.

4. Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe:

a) organe: splină, tonsile, limfonoduri;

b) stern.

4. Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe:

a) organe: splină, tonsile, limfonoduri;

b) stern.

 

D. Supravegherea în abatoare

 

1. În abatoare pot fi sacrificati doar porci din exploatatiile comerciale însotiti de certificat de sănătate.

2. Supravegherea se va face prin inspectie ante- si post-mortem.

3. În cazul porcilor găsiti morti pe durata transportului si în cazul animalelor care în urma inspectiei ante-mortem au fost depistate ca fiind bolnave, cu febră sau cu semne clinice care pot fi atribuite si pestei porcine clasice, se recoltează organe, respectiv sânge pe EDTA pentru RT-PCR.”

5. La capitolul II punctul 9, în coloana 1, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“Vaccinarea antirabică cu momeli vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin distribuire aeriană si manuală pe teritoriul următoarelor judete: Alba, Arad, Bihor, Bistrita-Năsăud, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Sălaj, Satu Mare, Sibiu si Timis. Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerintele Farmacopeii Europene si recomandările Organizatiei Mondiale a Sănătătii în privinta eficacitătii si sigurantei în utilizarea acestora.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Radu Roatis Chetan

 

Bucuresti, 10 octombrie 2011.

Nr. 48.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aplicarea Programului “A doua sansă”

 

În baza prevederilor art. 29 alin. (4) si ale art. 30 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul national de învătământ si ale Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Planul-cadru de învătământ pentru Programul “Adoua sansă” pentru învătământul primar, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă Metodologia privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Se aprobă Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - (1) Metodologiile si planurile-cadru aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul scolar 2011-2012.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului “Adoua sansă”, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 21 noiembrie 2007.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Directia generală educatie si învătare pe tot parcursul vietii, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, relatia cu Parlamentul si partenerii sociali, Directia generală management, resurse umane si retea scolară, Directia generală economic, finante, resurse umane, Centrul National de Dezvoltare a învătământului Profesional si Tehnic, Institutul de Stiinte ale Educatiei, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si unitătile de învătământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetam, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 31 august 2011.

Nr. 5.248.

 

ANEXA Nr. 1

 

METODOLOGIA

privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor pentru recuperarea învătământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii si care au depăsit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzătoare clasei.

Art. 2. - (1) Unitătile de învătământ interesate pot înfiinta clase în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar cu avizul inspectoratelor scolare judetene, respectiv al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

(2) Pentru a se putea organiza o clasă în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar, numărul minim este de 12 elevi, dar nu mai mult de 20. În situatii exceptionale se pot organiza clase cu un număr mai mic sau mai mare de elevi, cu aprobarea inspectoratelor scolare. Pe durata standard a programului este permisă functionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.

(3) Clasele de elevi pot fi constituite pe nivel de studiu sau în regim simultan.

Art. 3. - În functie de necesitătile locale, Programul “Adoua sansă” pentru învătământul primar se poate desfăsura în limbile minoritătilor nationale, în conditiile în care există minimum 12 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor, si dacă unitatea de învătământ poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritătii nationale a pachetului de materialele elaborate în cadrul programului.

Art. 4. - (1) Forma de organizare a procesului de învătământ în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar poate fi în regim de zi, seral, comasat si intensiv, conform deciziei luate de către consiliul de administratie al fiecărei unităti de învătământ, după consultarea elevilor înscrisi în program.

(2) în cadrul Programului “Adoua sansă” pentru învătământul primar, învătământul primar poate fi parcurs în 2 ani. Durata de scolarizare se poate micsora sau mări pentru fiecare elev, în functie de competentele dovedite în domeniul educatiei de bază, conform prevederilor prezentei metodologii.

 


CAPITOLUL II

înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar

 

Art. 5. - (1) în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar se pot înscrie persoane care au depăsit cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzătoare clasei si care se află în una dintre următoarele situatii:

(i) nu au parcurs nicio clasă din învătământul primar; (ii) au abandonat pe parcurs si au depăsit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învătământul primar.

(2) înscrierea elevilor se face la unitătile de învătământ care organizează Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar, pe baza dosarelor de înscriere.

(3) Pentru persoanele care solicită înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar la nivelul I (corespunzător clasei pregătitoare si clasei I) înscrierea se face automat, prin completarea cererii si depunerea actelor solicitate.

(4) Candidatii care declară că au achizitii peste nivelul I de studiu pot solicita unitătilor de învătământ înscrierea într-un nivel superior. Acordul va fi dat de către Comisia de evaluare, în urma evaluării initiale, realizate conform art. 12.

(5) Candidatul care optează pentru studierea programului în limba maternă consemnează optiunea în cererea de înscriere.

Art. 6. - (1) La nivelul unitătilor de învătământ organizatoare ale Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar, directorul va constitui o comisie de înscriere în program, avizată de consiliul de administratie al unitătii, alcătuită din:

a) director/director adjunct;

b) secretar/secretar-sef;

c) un învătător/profesor pentru învătământ primar;

d) mediator scolar, dacă există;

e) coordonatorul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar de la nivelul unitătii de învătământ.

(2) Atributiile Comisiei de înscriere în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar sunt următoarele:

a) anuntă în comunitate începerea programului, conditiile de organizare (numărul de locuri disponibile, documentele necesare înscrierii, planificarea activitătilor etc);

b) centralizează cererile de înscriere;

c) verifică dosarele participantilor;

d) colaborează cu comisia de evaluare, prevăzută la art. 13, pentru planificarea, organizarea si desfăsurarea procesului de evaluare a cunostintelor anterior dobândite;

e) alcătuieste clasele de elevi, după încheierea procesului de evaluare;

f) analizează cazurile deosebite (cereri ale persoanelor cu cerinte educationale speciale) si propune solutii pentru integrarea acestora în program;

g) propune alternative flexibile pentru derularea programului, în conformitate cu cerintele educatiei adultilor si cu nevoile personale ale participantilor la program.

(3) Activitatea desfăsurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere si din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plată cu ora.

Art. 7. - (1) Un candidat se poate înscrie în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar la începutul anului de studiu, conform art. 8 alin. (4).

(2) înscrierea în program se face pe bază de cerere, depusă la secretariatul fiecărei unităti de învătământ organizatoare, însotită de următoarele acte:

a) certificatul de nastere, în copie si în original; în cazul inexistentei documentelor de nastere, o adeverintă eliberată de autoritătile locale;

b) certificatul de căsătorie, dacă este cazul, în copie si în original;

c) actul de identitate, în copie si în original;

d) foaie matricolă sau adeverinte care să ateste parcurgerea anumitor clase;

e) fisa medicală; în cazul inexistentei documentului, fisa va fi alcătuită ulterior înscrierii;

f) adeverintă de serviciu, dacă este cazul.

(3) în cazul în care persoanele doritoare să se înscrie în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând să finalizeze procedurile pentru obtinerea documentelor până la sfârsitul nivelului IV. Unitatea de învătământ se va adresa autoritătilor locale/politiei pentru a solicita sprijinul în vederea obtinerii documentelor de identitate.

 

CAPITOLUL III

Organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar

 

Art. 8. - (1) Programul se poate organiza în regim de zi/seral (cu frecventarea cursurilor zilnic, dimineata sau după-amiaza), în regim intensiv (la sfârsit de săptămână) sau comasat (în perioada vacantelor scolare).

(2) Pentru organizarea programului în regim de zi/seral, fiecărui an de studiu îi corespunde un număr de 16 săptămâni, în acest mod, un elev care nu a frecventat niciun an din ciclul primar poate finaliza recuperarea învătământului primar în 2 ani.

(3) Pentru organizarea programului în regim comasat sau intensiv, pentru calcularea numărului de ore se tine seama de numărul de săptămâni mentionat la alin. (2) si de numărul de ore din planul-cadru.

(4) Anul de studiu în Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar poate începe în luna octombrie sau februarie.

(5) Perioada de acomodare (2 săptămâni) va fi programată la începutul nivelului I de studiu.

Art. 9. - Forma de organizare si data începerii cursurilor pot fi adaptate conditiilor locale, decizia apartinând consiliului de administratie al fiecărei unităti de învătământ, în urma consultării elevilor înscrisi în program, cu conditia parcurgerii orelor prevăzute în planul-cadru.

Art. 10. - Fiecare nivel de studiu include un număr de module/discipline de studiu obligatorii si optionale (conform planului-cadru prevăzut în anexă), definite pe baza curriculumului national si a finalitătilor învătământului primar, esentializate, adaptate nevoilor elevilor, astfel încât să faciliteze învătarea transdisciplinară.

Art. 11. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie.

(2) Absentele se înregistrează în catalog. Motivarea absentelor se poate face în baza unei scutiri medicale, a unei învoiri scrise din partea cadrului didactic sau în baza unei adeverinte de la locul de muncă.


 

CAPITOLUL IV

Evaluarea initială

 

Art. 12. - (1) La înscrierea în program, evaluarea initială se aplică doar acelor candidati care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I.

(2) în cadrul interviului care precedă evaluarea initială, candidatul se autoevaluează, în functie de numărul de clase primare urmate si de competentele personale, si indică nivelul la care doreste să fie (re)înscris.

(3) Evaluarea initială constă în sustinerea unor probe scrise si orale/practice.

(4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv la nivelul III, evaluarea vizează doar achizitiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor Limba si literatura română si Matematică.

(5) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învătământului primar, evaluarea initială vizează toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar.

(6) Un elev cuprins în urma evaluării la nivelul III sau IV are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrisi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă modernă corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu.

(7) Probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în programele scolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare.

(8) Rezultatele evaluării initiale se înregistrează în procesul-verbal care se arhivează si se atasează ca anexă la registrul matricol pentru Programul “A doua sansă”. Acesta rămâne în unitatea de învătământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile.

(9) în cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele două discipline la care a fost evaluat este diferit (de exemplu, la Limba română nivelul III, la Matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă clasă de elevi modulul la care este evaluat ca avansat.

Art. 13. - Evaluarea initială se face de către o comisie de evaluare numită de directorul unitătii de învătământ, cu avizul consiliului de administratie. Comisia de evaluare este alcătuită din:

a) coordonatorul judetean pentru Programul “A doua sansă” de la nivelul inspectoratului scolar/metodist învătământ primar;

b) directorul scolii;

c) coordonatorul Programului “A doua sansă” de la nivelul unitătii de învătământ;

d) 2 învătători/profesori pentru învătământ primar;

e) profesori pentru disciplinele Limba modernă si TIC - prevăzute în Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar;

f) profesor pentru limba maternă în cazul studierii disciplinelor prevăzute în planul-cadru în limba maternă.

 

CAPITOLUL V

Evaluarea curentă

 

Art. 14. - (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învătământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative.

(2) Calificativul “Suficient” obtinut ca medie a evaluărilor curente la fiecare modul din trunchiul comun este conditie pentru sustinerea evaluării finale de nivel.

 

CAPITOLUL VI

Evaluarea finală

 

Art. 15. - (1) Evaluarea la sfârsitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administratie al fiecărei unităti de învătământ. La acestea vor participa toti elevii, indiferent de forma de învătământ parcursă.

(2) Probele de evaluare pot fi probe scrise, orale/practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de învătătorii/profesorii pentru învătământ primar, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar si anuntate elevilor de la începerea cursurilor.

(3) Un modul se consideră promovat dacă se obtine minimum calificativul “Suficient”.

(4) Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage si în registrul matricol.

(5) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul pot solicita sustinerea evaluării finale într-o altă sesiune de examinare organizată de unitatea de învătământ.

(6) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie pentru frecventarea modului.

 

CAPITOLUL VII

Certificarea

 

Art. 16. - (1) în urma promovării fiecărui modul se eliberează o “adeverintă de promovare a modulului”.

(2) Promovarea nivelului este conditionată de promovarea tuturor modulelor. În urma promovării fiecărui nivel se eliberează o “adeverintă de promovare a nivelului”.

(3) în urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învătământului primar se eliberează un “certificat de absolvire a învătământului obligatoriu de nivel primar”.

(4) în cazul în care elevii absolvesc nivelul IV (corespunzător clasei a IV-a), acestia au aceleasi drepturi cu absolventii învătământului primar de masă.

(5) Portofoliul educational al cursantului de la Programul “A doua sansă” cuprinde: rezultatele evaluării initiale, adeverinte de promovare a modulului, adeverinte de promovare a nivelului, certificat de absolvire a învătământului obligatoriu de nivel primar, precum si alte înscrisuri obtinute în urma evaluării competentelor dobândite sau a participării la activităti de învătare în diferite contexte, produse sau rezultate ale acestor activităti, în contexte de învătare formale, nonformale si informale, în conformitate cu legislatia în vigoare.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 17. - (1) Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar vor fi: cadre didactice calificate (titular sau suplinitor) care au participat la programele de formare continuă pe componenta de formare


“A doua sansă” - învătământ primar, au participat la alte programe de formare continuă specifice programului, au abilităti de utilizare a calculatorului în activitatea didactică, sustinute de atestate sau certificate.

(2) Disciplina de studiu Limba modernă (pentru nivelurile I-IV) va fi predată de către cadre didactice cu studii de specialitate.

(3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicării (pentru nivelurile III si IV) va fi predată de către învătător/profesor pentru învătământul primar cu abilităti de utilizare a calculatorului în activitatea didactică, sustinute de atestate sau certificate; în cazul în care învătătorul/profesorul de învătământ primar încadrat la clasa de “A doua sansă” - învătământ primar nu posedă certificarea solicitată, disciplina va fi predată de un profesor de specialitate.

(4) Plata cadrelor didactice pentru clasele Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar se poate face pe post sau prin plata cu ora.

(5) Crearea de posturi în cadrul Programului “Adoua sansă” pentru învătământul primar se face în urma unui studiu atent privind viabilitatea acelui post, cu asumarea răspunderii de către consiliul de administratie al unitătii de învătământ si cu acordul scris al cadrului didactic interesat.

Art. 18. - (1) în fiecare unitate de învătământ în care functionează Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar, consiliul de administratie numeste un coordonator al Programului “A doua sansă”, atât pentru programul pentru învătământul primar, cât si pentru cel destinat învătământului secundar inferior, dacă există.

(2) Atributiile coordonatorului Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar de la nivelul fiecărei unităti de învătământ sunt următoarele:

a) participă la activităti de formare care au ca subiect programele de tip “A doua sansă”;

b) informează comunitatea în legătură cu beneficiile programului (împreună cu mediatorul scolar);

c) se implică în organizarea activitătii comisiei de înscriere si a comisiei de evaluare;

d) monitorizează intern desfăsurarea programului.

(3) Activitatea coordonatorului Programului “A doua sansă” de la nivelul unitătii de învătământ va fi monitorizată la nivelul inspectoratelor judetene de către coordonatorul Programului “A doua sansă” de la nivel judetean. Acesta va colabora cu persoanele abilitate de la nivel judetean, precum inspectorii pentru minorităti, inspectorul pentru învătământul primar, inspectorul pentru învătământul special, inspectorul pentru învătământul profesional si tehnic, formatori, directorul casei corpului didactic.

 

ANEXA Nr. 2

 

PLANUL-CADRU DE ÎNVĂTĂMÂNT

pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar

 

Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toti elevii - trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa scolară, cu exceptia elementelor notate cu asterisc, care reprezintă extinderi.

Note specifice Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar - trunchiul comun

a) Orele de consultatii pentru disciplinele Limba si literatura română si Matematică sunt alocate pentru activităti diferentiate obligatorii pentru toti elevii (extindere, aprofundare, remediere). Extinderile reprezintă continuturile cu asterisc din programe, care pot fi selectate si nu sunt obligatorii pentru toti elevii aceleiasi clase.

b) Pentru nivelurile I si II, la disciplina Limba si literatura română, precum si la disciplina Matematică, una dintre orele din trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integrată a continuturilor de Limba si literatură română, respectiv Matematică si a unor elemente de continut privind Tehnologia informatiei si comunicării.

c) în cadrul Programului “Adoua sansă” pentru învătământul primar se poate opta la studierea limbii moderne 1 pentru limba engleză (pentru care au fost elaborate programă, ghidul cadrului didactic si ghidul elevului). Modulul de Limba modernă 1 se introduce din primul nivel, cu focalizare exclusivă pe nivelul comunicational.

d) Modulul de Educatie civică are loc la nivelul în care se înscrie elevul, este urmat de acesta în mod individualizat, la intrarea sa în program, si se constituie în modul initial cu functie de alfabetizare civică si motivare pentru învătare. Acest modul poate fi urmat de elev la nivelul I, II, III sau IV Modulul este urmat o singură dată de către cursant, iar în planul-cadru este marcat (1*).

e) La nivelurile III si IV se introduce în trunchiul comun disciplina Tehnologia informatiei si comunicării, câte o oră pe săptămână. La finalul parcurgerii nivelului IV, elevii vor fi evaluati pe baza standardelor de evaluare din programa scolară corespunzătoare.

f) Disciplina Consiliere si orientare se introduce în trunchiul comun câte o oră pe săptămână pentru fiecare nivel de studiu. La această disciplină nu se acordă calificative.

Note specifice Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar- curriculumul la decizia scolii.

a) Curriculumul la decizia scolii se va derula prin activităti de tip “Scoală după Scoală,” înainte sau după orele de curs.

b) Consiliul de administratie al unitătii de învătământ, în urma consultării elevilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolii. Cadrele didactice din unitatea de învătământ care predau în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul primar propun elevilor 3-4 discipline optionale, urmând ca acestia să opteze pentru cel putin două dintre ele. La nivelul unitătii de învătământ se pot constitui grupe eterogene din punctul de vedere al nivelului de studiu. Disciplina optională se poate desfăsura cu un minimum de 12 elevi de la Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar. Elevul are obligatia de a participa la două discipline optionale pentru fiecare nivel de studiu.

c) în functie de solicitările elevilor din clasa de tip “A doua sansă” - învătământ primar, încă de la nivelul I se poate introduce un modul optional de studiere a Limbii si literaturii rromani.

d) Disciplinele optionale pot fi concepute la nivelul unei singure arii curriculare, inter-sau transcurricular.


 

Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar pentru învătământul în limba română

 

Aria curriculară/Disciplina

Nivelul I

Nivelul II

Nivelul III

Nivelul IV

1. Limbasi comunicare

8

8

8

8

1. Limba si literatura română

5

5

5

5

Limba si literatura română - consultatii

1

1

1

1

Limba si literatura română - interdisciplinaritate TIC

1

1

0

0

2. Limba modernă 1

1

1

2

2

II. Matematică si stiinte ale naturii

5

5

6

6

1. Matematică

3

3

4

4

Matematică - consultatii

1

1

1

1

Matematică - interdisciplinaritate TIC

1

1

0

0

2. Cunoasterea mediului

-

-

1

-

3. Stiinte ale naturii

-

-

-

1

III. Om si societate

0-1

0-1

0-1

2-3

1. Educatie civică

1

1

1

1

2. Istorie - Geografie

-

-

-

2

IV. Arte

0

0

0

0

V. Educatie fizică si sport

0

0

0

0

VI. Tehnologii

0

0

1

1

TIC

0

0

1

1

VII. Consiliere si orientare(*6)

1

1

1

1

Numărul total de ore alocat pentru trunchiul comun

14+1*

14+1*

16+1*

18+1*

Discipline optionale din curriculumul la decizia scolii:

2-3

2-3

2-3

2-3

Numărul minim de ore pe săptămână

16+1*

16+1*

18+1*

20+1*

Numărul maxim de ore pe săptămână

17+1*

17+1*

19+1*

21+1*

 

În scolile cu predare în limba română, elevii apartinând minoritătilor nationale pot studia, în conditiile legii, disciplina Limba si literatura maternă. Numărul de ore alocat acestei discipline este de două ore pe săptămână, în fiecare an de studiu. Aceste ore intră în trunchiul comun si sunt incluse în schemele orare ale scolilor respective. În aceste conditii, numărul total de ore pe săptămână poate depăsi, pentru acesti elevi, numărul maxim de ore pe săptămână specificat în tabelul de mai sus.

 

Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul primar pentru învătământul în limbile minoritătilor nationale

 

Aria curriculară/Disciplina

Nivelul I

Nivelul II

Nivelul III

Nivelul IV

I. Limbasi comunicare

12

12

12

12

1. Limba si literatura română

4

4

5

5

Limba si literatura română - interdisciplinaritate TIC

1

1

0

0

2. Limba si literatura maternă

5

5

4

4

Limba si literatura maternă - consultatii

1

1

1

1

3. Limba modernă 1

1

1

2

2

II. Matematică si stiinte ale naturii

5

5

6

6

1. Matematică

3

3

4

4

Matematică - consultatii

1

1

1

1

Matematică - interdisciplinaritate TIC

1

1

0

0

2. Cunoasterea mediului

-

-

1

-

3. Stiinte ale naturii

-

-

-

1

III. Om si societate

0-1

0-1

0-1

2-3

1. Educatie civică

1

1

1

1

2. Istorie - Geografie

-

-

-

2

IV. Arte

0

0

0

0

V. Educatie fizică si sport

0

0

0

0

VI. Tehnologii

0

0

1

1

TIC

0

0

1

1

VII. Consiliere si orientare

1

1

1

1

Numărul total de ore alocat pentru trunchiul comun

18+1*

18+1*

20+1*

22+1*

Discipline optionale din curriculumul la decizia scolii:

2-3

2-3

2-3

2-3

Numărul minim de ore pe săptămână

20+1*

20+1*

22+1*

24+1*

Numărul maxim de ore pe săptămână

21+1*

21+1*

23+1*

25+1*

 

Pentru nivelul I si nivelul II, la disciplina Limba si literatura română, precum si la disciplina Matematică, una dintre orele din trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii. Aceste ore se desfăsoară în limba română.

Planul cadru de mai sus se aplică la toate clasele si unitătile de învătământ cu predare în limba minoritătilor nationale. În acest caz, orele de consultatii din cadrul ariei curriculare Limbă si comunicare se desfăsoară în limba maternă.

 

ANEXA Nr. 3

 

METODOLOGIA

privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Programul “Adoua sansă” are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învătământul gimnazial, astfel încât acestea să îsi poată completa si finaliza educatia de bază din cadrul învătământului obligatoriu, precum si pregătirea pentru obtinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.

Art. 2. - (1) Scolarizarea în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se desfăsoară pe durata standard de 4 ani, prin cursuri organizate săptămânal, îmbinând pregătirea în domeniul educatiei de bază cu pregătirea pentru obtinerea calificării profesionale.

(2) Programul are o durată flexibilă. Durata standard de scolarizare se poate micsora pentru fiecare elev în parte, în functie de competentele demonstrate atât în domeniul educatiei de bază, cât si în cel al pregătirii profesionale. În conditiile în care elevul nu reuseste să achizitioneze si să demonstreze toate competentele necesare, în domeniul educatiei de bază si/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situatiile în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior sunt descrise în anexa b), care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Pregătirea pentru obtinerea calificării profesionale se poate realiza, în situatia în care unitatea de învătământ care initiază Programul “A doua sansă” pentru învătământ secundar inferior nu dispune de resursele necesare, în grupuri scolare/unităti de învătământ profesional si tehnic dotate corespunzător si/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.

Art. 3. - (1) Pregătirea pentru educatia de bază si pregătirea profesională pentru elevii înscrisi în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se organizează avându-se în vedere următoarele principii:

a) asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, în functie de aspiratiile si interesele elevilor;

b) recunoasterea competentelor dobândite anterior- pe căi formale, nonformale si informale - în raport cu cerintele formulate prin standardele de performantă, pentru educatia de bază si standardele de pregătire profesională, aprobate pentru calificările profesionale scolarizate în învătământul secundar inferior, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior si pe parcursul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior este prezentată în anexa a), care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) certificarea competentelor profesionale dobândite, în baza reglementărilor stabilite la nivel national, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

(2) Programul de pregătire se aplică pentru educatia de bază începând cu anul I si pentru pregătirea profesională corespunzătoare domeniilor de pregătire de bază, respectiv domeniilor de pregătire generale începând cu anul II din program.

(3) La sfârsitul anului III, elevul poate opta pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică de 720 de ore, după absolvirea anului IV din cadrul Programului “A doua sansă” pentru obtinerea unei calificări profesionale de nivel 2.

(4) Oferta de pregătire profesională cuprinde calificările profesionale prevăzute în nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învătământul preuniversitar, precum si durata de scolarizare, aprobate prin hotărâre a Guvernului si aplicate în învătământul secundar inferior.

(5) Stagiul de pregătire practică poate fi organizat în una dintre unitătile de învătământ profesional si tehnic care au cuprinse în planul de scolarizare stagii de pregătire practică, în cadrul formatiunilor de studiu constituite din absolventi ai ciclului inferior al liceului - filiera tehnologică - sau în cadrul formatiunilor de studiu constituite numai din absolventi ai Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

Art. 4. - (1) Clasele din Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se pot constitui cu un număr minim de 8 elevi si un număr maxim de 15 elevi. Situatiile exceptionale care nu se încadrează în aceste prevederi se aprobă de către inspectoratul scolar judetean. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă functionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.

(2) Limba de predare în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior este limba română. În functie de necesitătile locale, programul se poate desfăsura si în limbile minoritătilor nationale, în conditiile în care există un minimum de 8 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor, si dacă unitatea de învătământ poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritătii nationale respective a materialelor elaborate în cadrul programului.

(3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinsi în fiecare clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.

 

CAPITOLUL II

înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 5. - În Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care au absolvit învătământul primar. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare învătământului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs si au depăsit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învătământul gimnazial, cursuri de zi.

Art. 6. - (1) înscrierea se face la unitătile de învătământ care initiază programul, pe baza dosarului de înscriere, fără examen.

(2) Unitătile de învătământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior si le centralizează, dacă este cazul, pe domenii de pregătire de bază, în functie de optiunea candidatilor. Unitatea de învătământ solicită inspectoratului scolar judetean aprobarea de înfiintare a clasei/claselor.

(3) Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din învătământul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, ca urmare a alocării creditelor, în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, prevăzută la pct. 3 din anexa a).

(4) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere optiunea pentru studierea programului în limba maternă.

Art. 7. - (1) Dosarul de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior contine:

a) cererea de înscriere, în care se completează si optiunile pentru calificările profesionale aprobate conform legislatiei în vigoare si optiunea pentru studierea programului în limba maternă, dacă este cazul;

b) copia buletinului/cărtii de identitate, certificată ca fiind conformă cu originalul;

c) copia certificatului de nastere, autentificată ca fiind conformă cu originalul;

d) copia certificatului de căsătorie, autentificată ca fiind conformă cu originalul - dacă este cazul;

e) acte doveditoare privind absolvirea învătământului primar si/sau a claselor de gimnaziu parcurse (foaie matricolă pentru clasa a V-a, a Vl-a sau a VII-a);

(2) Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se poate face de două ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie.

Art. 8. - (1) La nivelul unitătii de învătământ se va constitui o comisie de înscriere în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, alcătuită din:

a) presedinte - directorul sau directorul adjunct al unitătii de învătământ;

b) secretar - secretarul sef al unitătii de învătământ;

c) membri - 1-2 consilieri educativi (diriginti) ai claselor din Programul “Adoua sansă”, coordonatorul Programului “A doua sansă” de la nivelul unitătii de învătământ, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice - si, în functie de resursele umane existente, un mediator scolar si un informatician.

(2) Atributiile comisiei de înscriere în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior sunt:

a) anuntă începerea programului, conditiile de înscriere si conditiile de organizare a acestuia;

b) oferă sprijin si consultantă persoanelor care solicită înscrierea în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, în ceea ce priveste traseul de pregătire si ruta de pregătire profesională, în cadrul unui interviu;

c) comunică solicitantilor pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior calificările profesionale pentru care pot opta;

d) verifică conformitatea cu legea a dosarelor de înscriere ale participantilor;

e) analizează cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerinte educationale speciale) si propune solutii pentru integrarea persoanelor în program;

f) centralizează cererile de înscriere si alcătuieste grupele pe ani de studiu;

g) colaborează cu comisia de evaluare pentru planificarea si organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior;

h) propune alternative de organizare flexibilă a programului, în conformitate cu cerintele educatiei adultilor si cu nevoile personale ale participantilor la program;

i) asigură planificarea orelor corespunzătoare modulelor de initiere si de îndrumare pentru elevi (MO), la începutul fiecărui an de studiu;

j) organizează, după înscrierea în program, interviuri individuale în care analizează nevoile si interesele elevilor, oferind sprijin si consultantă privind posibilitătile de stabilire a programului de pregătire individualizat.

 

CAPITOLUL III

Derularea procesului de învătământ în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 9. - (1) Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu, echivalenti claselor V-VIII si IX-X din cadrul învătământului secundar inferior, liceu - filiera tehnologică.

(2) în anul I se studiază discipline ale educatiei de bază, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugă modulele de pregătire profesională, conform planului-cadru specific programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

Art. 10. - (1) Fiecare an de studiu se desfăsoară pe durata stabilită de unitatea de învătământ, cu conditia respectării numărului de ore din planul-cadru, a notei privind planul-cadru de învătământ pentru programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior si a următoarei structuri:

a) o săptămână dedicată, la începutul fiecărui an de studiu, modulelor de initiere si de îndrumare pentru elevi (MO);

b) maximum 6 săptămâni/an de studiu alocate sesiunilor de evaluare a competentelor dobândite anterior sau/si pe parcursul programului;

c) săptămânile de cursuri alocate desfăsurării modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată.

(2) Programul poate începe cu serii noi de elevi, de două ori pe an, fie în luna octombrie, fie în luna februarie.


Art. 11. - În alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depăsească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educatiei de bază, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacantelor scolare.

Art. 12. - (1) Pregătirea pentru educatia de bază se realizează prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care acoperă oferta disciplinelor din curriculumul national, adaptată specificului educatiei adultilor.

(2) Caracteristicile curriculumului din Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, elaborat pentru educatia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esentializarea continuturilor, luarea în considerare a particularitătilor de vârstă si psihologice ale elevilor, activarea si valorizarea competentelor dobândite anterior de către acestia, reducerea timpului de studiu.

(3) Pregătirea profesională în domeniile de pregătire de bază, respectiv în domeniile de pregătire generală se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea practică si stagiile de pregătire practică/instruire, din aria curriculară “Tehnologii”, ciclul inferior al învătământului liceal, filiera tehnologică, clasele a IX-a si a X-a, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.331/2010 privind aprobarea Planurilor de învătământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică săptămânală si pregătire practică comasată pentru clasele a IX-a si a X-a, ciclul inferior al învătământului liceal, filiera tehnologică, formele de învătământ zi si seral, Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.330/2010 privind aprobarea Curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază “Productie media”, Ordinul ministrului educatiei, cercetării si inovării nr. 4.857/2009 privind aprobarea programelor scolare pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică domeniile de pregătire de bază, a standardelor de pregătire profesională, a planurilor de învătământ si a programelor scolare pentru unele calificări profesionale de nivel 2, 3 si 3 avansat pentru care se asigură pregătirea prin învătământul preuniversitar si Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 4.463/2010 privind aprobarea programelor scolare pentru cultura de specialitate, pregătire practică săptămânală si pregătire practică comasată pentru clasa a X-a, ciclul inferior al învătământului liceal, filiera tehnologică domeniile de pregătire generală, pentru care se asigură pregătirea prin învătământul preuniversitar, adaptat de către fiecare unitate de învătământ, cu conditia respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

(4) Stagiile de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se organizează conform prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.730/2010 si cu aplicarea programelor scolare pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 2, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.646/2011.

(5) Disciplinele studiate sunt repartizate, în cadrul ariilor curriculare, în module, fiecărui modul fiindu-i alocat un număr de credite. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior. La acest număr de credite se adaugă creditele corespunzătoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv creditele alocate studiului Limbii si literaturii materne, în cazul în care programul se desfăsoară în una dintre limbile minoritătilor nationale.

Art. 13. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. Absentele se înregistrează în catalog.

(2) Motivarea absentelor se face în baza unei scutiri medicale obtinute în conditii legale, a unei învoiri scrise din partea consilierului educativ (dirigintelui) sau în baza unei adeverinte de la locul de muncă, pentru cei care lucrează.

(3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în următoarele situatii:

a) elevul promovează modulul educatiei de bază si/sau al pregătirii profesionale anticipat, în sesiunea de evaluare initială, programată înaintea începerii modulului;

b) elevul demonstrează, pe parcursul unui modul din trunchiul comun, care are alocate si ore de sprijin suplimentar, o prezentă activă, implicată si competentele necesare promovării modulului. Cadrele didactice care predau modulele ce au alocate si ore de sprijin suplimentar apreciază situatia si îi recomandă elevului modul de frecventare a orelor de sprijin suplimentar;

c) în cazul în care elevul prezintă unitătii de învătământ un certificat de competente lingvistice sau/si de competente digitale eliberate de un centru autorizat, caz în care el poate fi scutit de frecventarea modulelor limbii moderne pentru care si-a certificat competentele, respectiv a orelor de Tehnologia informatiei si comunicării (M1);

d) în urma evaluării initiale de modul, apartinând pregătirii profesionale, elevul demonstrează o parte dintre competentele profesionale. În această situatie, elevul poate să nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat, cu un plan de învătământ individualizat, care îi asigură reducerea duratei programului;

e) dacă elevul dovedeste că lucrează în domeniul corespunzător pregătirii profesionale de bază si generale pentru care se pregăteste în cadrul Programului “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior, orele de instruire practică comasată, precum si orele de instruire practică, din stagiile de practică, pot fi echivalate în baza unei adeverinte de la operatorul economic unde acesta este angajat. În adeverintă sunt precizate si sarcinile de la locul lui de muncă;

f) în cazul în care elevul prezintă unitătii de învătământ un certificat de calificare profesională, obtinut într-un sistem de formare continuă si eliberat de un centru autorizat, poate beneficia de un program de pregătire individualizat.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 14. - Evaluarea în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se face în scopul recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi formale, informale, nonformale si/sau a competentelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională.

Art. 15. - Evaluarea în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior are următoarele componente:

a) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale, care constă în: recunoasterea si echivalarea documentelor scolare, în cazul educatiei de bază, clasele a V-a, a Vl-a si a VII-a; recunoasterea unor competente digitale si/sau lingvistice; recunoasterea certificatului de calificare profesională, în cazul pregătirii profesionale; echivalarea adeverintei de experientă în muncă;

b) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi informale si nonformale, care constă în: evaluarea si recunoasterea competentelor corespunzătoare unui modul sau mai multor module pentru educatia de bază; evaluarea si recunoasterea competentelor profesionale pentru una sau mai multe unităti de competentă din standardul de pregătire profesională;

c) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite pe parcursul programului.

Art. 16. - Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior si pe parcursul programului se realizează conform procedurii mentionate în anexa a).

Art. 17. - (1) Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior, pe căi informale si nonformale, pentru educatia de bază, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ organizatoare. Componenta comisiei si atributiile acesteia sunt precizate în anexa a).

(2) Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior, pentru pregătirea profesională, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ, precizată la alin. (1), sau, după caz, unui centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale ori unui evaluator de competente profesionale autorizat, respectiv certificat de către Autoritatea Natională pentru Calificări (A.N.C.), conform precizărilor din anexa a).

(3) Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către cadrul didactic care a predat modulul respectiv.

Art. 18. - (1) Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior sunt:

a) evaluare initială - se desfăsoară înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de studiu. Se realizează, în cadrul sesiunilor de evaluare, de către comisia de evaluare. Se adresează acelor elevi care consideră că detin competentele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge, si solicită anticipat evaluare; constă în evaluarea unui portofoliu tematic si într-o probă de evaluare de modul;

b) evaluare curentă, formativă - se desfăsoară pe parcursul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de studiu, de către cadrul didactic care predă modulul. Se adresează tuturor elevilor care parcurg si frecventează modulele;

c) evaluare finală de modul, pentru educatia de bază - se desfăsoară după încheierea procesului de predare- Învătare al unui modul. Se realizează de către cadrul didactic care predă modulul sau, în situatii speciale, în cadrul sesiunilor de evaluare, de către comisia de evaluare. Se adresează tuturor elevilor înscrisi în program; constă în evaluarea unui portofoliu tematic si într-o probă de evaluare de modul.

(2) în cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an scolar, elevii pot sustine evaluări la modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.

Art. 19. - (1) Evaluarea are drept scop definirea nivelului de dezvoltare a competentelor individuale intentionate si sustinerea procesului de învătare constientă.

(2) Pe baza evaluării cu rol de diagnoză, realizată de cadrul didactic după debutul modulului, se stabileste programul de pregătire individualizat.

(3) în ceea ce priveste pregătirea profesională, pe baza rezultatelor evaluării, elevul, împreună cu unitatea de învătământ si cu partenerii sociali ai acesteia, identifică ocupatiile prioritare care urmează a fi practicate de către absolvent; identificarea se face astfel încât absolventul să poată practica cel putin una dintre ocupatiile pentru care pregătirea în calificarea profesională respectivă asigură dobândirea competentelor profesionale corespunzătoare.

(4) Pentru educatia de bază, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performantă pentru

modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.

(5) Pentru pregătirea profesională, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregătire profesională mentionate la art. 3 alin. (1) lit. b).

(6) Unitatea de învătământ păstrează pentru fiecare elev, respectând conditiile legale, documentele referitoare la evaluare.

 

CAPITOLUL V

Încheierea situatiei scolare a elevilor în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 20. - (1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul si procedura de alocare a creditelor sunt prezentate în anexa a).

(2) Un modul se consideră promovat dacă elevul obtine minimum media 5 (cinci).

(3) Dacă în urma evaluării initiale, anticipate, elevul demonstrează că detine competentele aferente modulului respectiv, el nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului, în acest caz, este media obtinută în urma evaluării anticipate.

(4) în urma promovării unui modul se eliberează, la cerere, o adeverintă de modul.

(5) Elevii care au acumulat cel putin 75% credite din numărul total de credite alocate unui an de studiu pot fi înscrisi în anul de studiu următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare, programate de scoală, pe durata standard a programului, urmând să fie evaluati doar pentru modulele nepromovate.

(6) în situatia în care, pe durata desfăsurării programului în scoală, un elev nu a reusit să promoveze integral programul si să obtină numărul de credite necesar finalizării acestuia, acesta se poate înscrie pentru evaluarea modulelor nepromovate la altă unitate scolară unde se desfăsoară Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

 

CAPITOLUL VI

Absolvirea Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 21. - (1) Se consideră că un elev a absolvit Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior dacă a promovat toate modulele din program atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională si a acumulat numărul de credite alocate în planul-cadru de învătământ pentru întregul program.

(2) Absolventii Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior beneficiază de toate drepturile absolventului de învătământ obligatoriu.

Art. 22. - (1) Absolventii Programului “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior dobândesc certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului, portofoliu personal pentru educatie permanentă si, la cerere, foaia matricolă.

(2) Absolventii Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior care urmează stagiul de pregătire practică de 720 de ore si care sustin si promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc si certificat de calificare profesională de nivel 2.

(3) Absolventii Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, mentionati la alin. (1) si (2), au dreptul la continuarea studiilor în învătământul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Absolventii Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior care nu parcurg stagiile de pregătire practică sau nu promovează examenul pentru certificarea competentelor profesionale beneficiază de o recunoastere partială a pregătirii profesionale, prin


recunoasterea adeverintelor de modul si prin nominalizarea competentelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educatie permanentă, care să îi permită continuarea studiilor în sistemul de formare continuă a adultilor.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 23. - (1) în fiecare unitate de învătământ în care functionează Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, indiferent de numărul de clase înfiintate sau de nivelul acestora, consiliul de administratie al unitătii de învătământ numeste un coordonator al programului. Dacă în unitatea respectivă functionează si clase din Programul “Adoua sansă” pentru învătământul primar, se numeste un singur coordonator al Programului “A doua sansă”.

(2) Atributiile coordonatorului Programului “Adoua sansă” de la nivelul fiecărei unităti de învătământ sunt:

a) monitorizarea internă a programului;

b) informarea comunitătii în legătură cu beneficiile programului (realizată împreună cu mediatorul scolar);

c) coordonarea activitătii comisiei de înscriere si a comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ;

d) participarea la activităti de formare care au ca subiect programele de tip “A doua sansă”.

(3) Activitatea coordonatorului Programului “A doua sansă” de la nivelul unitătii de învătământ va fi coordonată si monitorizată, la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti, de către coordonatorul Programului “A doua sansă” de la nivel judetean. Acesta din urmă va colabora cu persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specifică, de la nivel judetean, precum: inspectorul pentru învătământul în limba minoritătilor nationale, inspectorul pentru învătământ profesional si tehnic, inspectorul pentru învătământ special, alti inspectori, metodisti, formatori, directori ai casei corpului didactic.

Art. 24. - Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior se recomandă să fie:

a) cadre didactice calificate;

b) cel putin cu grad didactic definitiv;

c) participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului “A doua sansă” sau la alte programe de formare continuă.

Art. 25. - (1) De regulă, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora. Încadrarea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri exceptionale, în scopul completării normei didactice si cu acordul cadrului didactic respectiv.

(2) Activitatea desfăsurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere si din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plata cu ora.

(3) Clasele cuprinse în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior beneficiază de coordonarea unui profesor consilier educativ (diriginte), salarizat conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 26. - La cererea elevului, se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învătământ la altă unitate de învătământ în care se derulează Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, cu acordul celor două unităti de învătământ. Transferul se poate realiza în orice moment al anului scolar, cu conditia ca unitatea de învătământ la care elevul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce priveste educatia de bază, cât si în ceea ce priveste pregătirea profesională.

Art. 27. - (1) Elevii care, în anul scolar 2011-2012, sunt înscrisi în anul de studiu I, II, III sau IV vor finaliza Programul “A doua sansă” si, dacă optează să parcurgă la finalul studiilor stagiul de pregătire practică, pot obtine nivelul 2 de calificare.

(2) Conducerile unitătilor de învătământ au obligatia de a verifica si de a asigura parcurgerea integrală a tuturor modulelor din planul-cadru specific Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior de către toti elevii, inclusiv de către cei înscrisi în program în anii scolari 2009-2010 si 2010- 2011.

 

ANEXA a)

la metodologie

 

PROCEDURA

de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior si pe parcursul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Componenta si atributiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ

 

1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ este alcătuită din:

a) presedinte: directorul sau directorul adjunct al unitătii de învătământ (sau un cadru didactic de specialitate, sef de catedră/comisie metodică, dacă sunt evaluate competentele profesionale);

b) vicepresedinte: reprezentantul operatorului economic pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competentele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învătământ, dacă probele de evaluare vizează doar disciplinele educatiei de bază, cu rol de observator;

c) membri evaluatori: două cadre didactice de la educatia de bază sau cadre didactice de specialitate (cu experientă de predare la învătământul profesional si tehnic si cu experientă, în calitate de membri, în comisii de examinare la examene de certificare a competentelor profesionale sau cu abilităti de evaluator dobândite în urma participării la cursuri de formare), în functie de apartenenta competentelor evaluate la educatia de bază sau la pregătirea profesională;

d) reprezentantul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, de regulă inspector scolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare si desfăsurare a procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale si informale.

2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a directorului unitătii de învătământ si are următoarele atributii:

a) realizează procesul de echivalare/recunoastere a documentelor scolare/actelor de studii/adeverintelor de experientă în muncă, conform prevederilor programului;

b) realizează procesul de evaluare, conform prevederilor programului;


c) tratează candidatii la evaluare fără discriminare pe criterii de sex, vârstă, rasă, origine etnică, apartenentă politică sau religioasă;

d) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinte educationale speciale;

e) permite accesul candidatilor la rezultatele evaluării proprii;

f) pune la dispozitia persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informatiile si documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare.

3. În vederea realizării evaluării, la nivelul unitătii de învătământ se parcurg următoarele etape:

a) centralizarea optiunilor candidatilor pentru evaluare, de către comisia de înscriere;

b) selectarea evaluatorilor de competente profesionale si/sau constituirea comisiei de evaluare;

c) elaborarea instrumentelor de evaluare cu respectarea recomandărilor din ghidurile de evaluare a modulelor din cadrul programului;

d) planificarea evaluărilor;

e) culegerea dovezilor necesare demonstrării rezultatelor evaluării;

f) întocmirea listei dovezilor si comunicarea rezultatului evaluării.

 

CAPITOLUL II

Principiile care stau la baza procesului de evaluare de competente dobândite anterior sau pe parcurs Caracteristici generale

 

Procesul de evaluare a competentelor are următoarele caracteristici:

a) este un proces voluntar; elevii înscrisi în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, care doresc să li se recunoască documentele scolare/actele de studii, se adresează, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unitătii de învătământ;

b) este un proces transparent; elevul care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăsurare a procesului de evaluare după înscriere, în perioada de initiere si orientare (MO).

 

CAPITOLUL III

Evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale

 

3.1. Repere în evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale

Documentele scolare/actele de studii doveditoare (certificate de calificare profesională, adeverinte, foi matricole) care pot fi echivalate sunt:

a) actele doveditoare (foaie matricolă) că elevul a absolvit un număr de clase în învătământul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase);

b) acte doveditoare (certificate de calificare profesională) corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupatii recunoscute la nivel national; dacă actele prezentate de elev nu contin informatii legate de disciplinele/modulele studiate si mediile aferente, se solicită si foaia matricolă. În cazul pregătirii profesionale, recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale se poate face doar pentru calificări profesionale pentru care există standard de pregătire profesională;

c) acte doveditoare (adeverintă de experientă în muncă, eliberată de operatorul economic) că elevul lucrează în domeniul calificării profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului;

d) acte doveditoare (certificate) că elevul detine competente lingvistice sau/si competente digitale, eliberate de un centru autorizat.

3.2. Posibilităti de echivalare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

1. Echivalarea si recunoasterea documentelor scolare/actelor de studii doveditoare se realizează de către comisia de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ.

2. Echivalarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale poate fi integrală sau partială.

3. Pentru educatia de bază, echivalarea integrală constă în recunoasterea tuturor documentelor scolare/actelor de studii (clasele a V-a, a Vl-a, a VII-a) doveditoare mentionate la pct. 3.1.

4. Pentru pregătirea profesională, echivalarea integrală presupune compararea competentelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de elev cu competentele din standardul de pregătire profesională. Dacă se stabileste integral corespondenta dintre aceste competente, se face echivalarea integrală.

5. Echivalarea partială pentru pregătirea profesională se realizează în cazul în care nu se poate stabili integral corespondenta dintre competentele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat si competentele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale, în acest caz se compară competentele înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competentele din standardul de pregătire profesională al calificării căreia i se poate asocia ocupatia respectivă. În urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se evalueze direct modulele/părtile din module în care sunt agregate competentele ce nu sunt încă recunoscute.

3.3. Termene pentru procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

1. Echivalarea si recunoasterea documentelor scolare/actelor de studii se realizează conform unui grafic stabilit, înainte de debutul programului de pregătire, după înscrierea elevilor.

2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea si recunoasterea se pot face si în următoarea situatie: dacă, la începutul modulului de instruire practică comasată, un elev are cel putin 6 luni de la angajare la un operator economic, în domeniul de pregătire profesională al calificării, acesta îsi poate echivala adeverinta de experientă în muncă, pe care o înaintează consilierului educativ (dirigintelui), conform prevederilor art. 13 alin. (3) lit. e) din metodologie.

3.4. Documente care atestă obtinerea echivalării în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

a) în urma recunoasterii/echivalării competentelor dobândite anterior pe căi formale, elevul primeste, la cerere, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, adeverintă de modul în care se consemnează modulul echivalat, numărul de credite obtinut si media modulului, calculată în urma echivalării integrale.

b) în cazul pregătirii profesionale, adeverinta de modul se eliberează dacă toate competentele agregate modulului respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparării competentelor înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competentele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale.

c) în cazul pregătirii profesionale, echivalarea partială a certificatului de calificare presupune existenta unor competente profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încă. Elevul poate solicita un proces de recunoastere a acestor competente sau poate parcurge modulele/părtile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare, acestuia i se eliberează, la cerere, o adeverintă de modul/module, dacă setul de competente recunoscut completează integral competentele agregate unuia sau mai multor module. Pentru celelalte competente (care nu completează integral setul de competente agregat la unul sau mai multe module) i se eliberează o adeverintă de competente. În aceasta sunt consemnate notele obtinute pentru competentele recunoscute.

3.5. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de recunoastere si echivalare a competentelor dobândite anterior pe căi formale

A. Alocarea creditelor în cazul educatiei de bază

a) în cazul în care elevul dovedeste că a absolvit clasa a V-a, acesta obtine un număr de 5 credite; în cazul în care elevul dovedeste că a absolvit clasa a Vl-a, acesta obtine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul dovedeste că a absolvit clasa a VII-a, acesta obtine un număr de 15 credite.

b) Pentru a absolvi pregătirea în domeniul educatiei de bază în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, elevul trebuie să acumuleze numărul total de 100 de credite, prevăzut în planul-cadru.

Conditii pentru alocarea creditelor în cazul educatiei de bază

Procesul de echivalare si recunoastere presupune scutirea de frecventă si de evaluare pentru un număr de module ale educatiei de bază din cadrul programului, astfel:

a) în cazul educatiei de bază, în urma procesului de recunoastere si echivalare, candidatul poate obtine un număr de 5, 10 sau maximum 15 credite;

b) pentru cele 5, 10 sau 15 credite obtinute, elevul este scutit de frecventarea si de evaluarea unor module din programul educatiei de bază, ale căror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite;

c) stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si de evaluare si pentru care i se eliberează, la cerere, adeverinta de modul este realizată de comisia de evaluare împreună cu elevul, cu îndeplinirea conditiei ca elevul să nu ajungă în situatia de a obtine echivalarea, respectiv scutirea de frecventă pentru toate modulele unei discipline din program;

d) elevul nu poate obtine recunoasterea si echivalarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în învătământul obligatoriu si, ca atare, pentru care nu are medie încheiată anterior intrării în program; în această situatie, încheierea mediei la un modul din cadrul programului, corespunzător unei discipline pe care elevul nu a parcurs-o în învătământul obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii si/sau a evaluării modulului respectiv si nu poate face obiectul echivalării;

e) elevul care, prin echivalare, poate beneficia de scutirea de frecventă la anumite module poate opta pentru participarea la cursurile modulelor echivalate.

B. Alocarea creditelor în cazul pregătirii profesionale

Acumularea de credite, în cazul echivalării si recunoasterii competentelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, constă în:

a) acumularea unui număr total de credite pentru fiecare modul echivalat, conform standardului de pregătire profesională pentru domeniul respectiv de pregătire de bază si generală;

b) calcularea numărului de credite, pentru echivalare partială, în cazul în care se eliberează adeverintă de modul (toate competentele agregate unui modul au fost recunoscute) conform standardului de pregătire profesională.

3.6. Încheierea mediei modulelor echivalate

A. În cazul echivalării pentru disciplinele educatiei de bază trebuie urmati pasii următori:

1. elevul informat despre procedura de echivalare si de obtinere a creditelor trebuie să opteze, în scris, pentru acele module ale educatiei de bază pe care nu doreste să le urmeze

în contul numărului de credite obtinut prin echivalarea actelor de studii gimnaziale (5, 10 sau 15 credite);

2. elevul nu poate opta pentru un număr de module ale căror credite însumate depăsesc numărul creditelor obtinute de el prin recunoasterea actelor de studii anterioare (5, 10 sau 15 credite);

3. după alocarea numărului de credite pentru clasa/clasele absolvită/absolvite si după stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si de evaluare, comisia de evaluare calculează mediile pentru modulele echivalate;

4. media unui modul/unor module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si de evaluare, va fi calculată astfel:

a) în cazul acumulării a 5 credite, echivalentul absolvirii clasei a V-a parcurse anterior, elevul îsi alege modulele pe care nu le va frecventa; în acest caz, valoarea totală a modulelor nu poate fi mai mare decât 5 credite; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si evaluare este media pe care elevul a obtinut-o la disciplina respectivă în învătământul gimnazial;

b) în cazul acumulării a 10 sau 15 credite, echivalentul absolvirii clasei a Vl-a/a VII-a, elevul îsi alege modulele pe care nu le va frecventa; valoarea totală a modulelor nu poate fi mai mare decât 10 sau 15 credite, de la caz la caz; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si evaluare se calculează astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei/disciplinelor pe care nu le va frecventa si la care nu va fi evaluat împărtită la numărul de ani în care aceasta a fost studiată; nota astfel obtinută va deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecventă si de evaluare, în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior;

c) media modulului se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

B. Media de modul, în cazul echivalării competentelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, se determină astfel:

a) în cazul recunoasterii integrale a certificatului de calificare profesională, cu recunoastere la nivel national, se identifică si se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul pentru pregătirea profesională. Asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competentelor corespunzătoare acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/cărora i se poate asocia competenta sau setul de competente recunoscut. În cazul în care unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmetică a acestora. În cazul în care o disciplină/modul înscrisă/înscris în certificat corespunde în aceeasi măsură mai multor module din curriculumul pentru pregătirea profesională, media disciplinei/modulului se transferă fiecăruia dintre modulele de pregătire profesională;

b) în cazul recunoasterii partiale a certificatului de calificare profesională, cu recunoastere la nivel national, la calculul mediei unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională se iau în considerare notele acordate competentelor individuale recunoscute si agregate la modulul respectiv. Nota acordată fiecărei competente individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau în foaia matricolă, care se poate asocia acestei competente;

c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma sustinerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregătire profesională.


3.7. Înregistrarea rezultatelor evaluării

1. Unitătile de învătământ păstrează pentru fiecare candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele scolare/actele de studii, respectând conditiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:

a) cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu mentionarea clară a claselor/competentelor pentru care se solicită echivalarea;

b) dosarul de echivalare a competentelor dobândite anterior pe căi formale, împreună cu actele de studii doveditoare sau copii ale acestora.

2. Dosarul de echivalare a competentelor dobândite anterior pe căi formale include:

a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, componenta comisiei de evaluare, unitatea de învătământ, data echivalării;

b) fisa de înregistrare a rezultatelor echivalării (semnată de elev, cu luare la cunostintă), continând: număr de credite, medii si adeverinte obtinute de elev;

c) fisa (semnată de elev, cu luare la cunostintă) care stabileste traseul individual în urma evaluării: ce module mai are de parcurs, ce număr de credite mai are de obtinut, alte informatii;

d) feedbackul din partea candidatului, referitor la modul de îndrumare si de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare a întregului proces.

3. În urma aplicării procedurii de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obtinut recunoasterea integrală sau partială pot beneficia de programe individualizate de pregătire, cu un număr redus de ore.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informate

 

4.1. Repere pentru evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale se raportează la standardele de performantă, pentru educatia de bază, si la standardele de pregătire profesională, pentru pregătirea profesională, astfel:

a) în vederea evaluării competentelor pentru educatia de bază, fiecare candidat va fi sprijinit si consiliat de către consilierul educativ (diriginte), membru în comisia de înscriere, care îi prezintă candidatului metodele de evaluare ce vor fi utilizate si competentele care trebuie demonstrate;

b) înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, anticipat, candidatul analizează, asistat de către consilierul educativ (diriginte), membru în comisia de înscriere, propriile competente, în raport cu competentele si standardele de performantă ale modulelor pentru care solicită evaluare initială. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate;

c) în functie de rezultatul analizei, consilierul educativ (dirigintele) îi recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare îi apartine candidatului, care mentionează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluare anticipată;

d) în vederea evaluării competentelor profesionale corespunzătoare unei calificări profesionale, fiecărui candidat îi este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competentelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de evaluator, propria performantă profesională, în raport cu continutul standardului de pregătire profesională, în cadrul unui interviu, care se finalizează cu completarea unei fise de autoevaluare. Evaluatorul explică si detaliază, la cerere, continutul si prevederile standardului de pregătire profesională. În functie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul îi recomandă candidatului să participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia, ori să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare îi apartine candidatului, care mentionează în cererea depusă unitătile de competentă pentru care doreste să fie evaluat, din lista unitătilor de competentă ale standardului pus la dispozitia sa de către evaluator. Evaluatorul îi prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate si stabileste programul de desfăsurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învătământ, în scopul aprobării de către acesta/aceasta.

4.2. Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale este efectuată de către:

a) comisia de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ, pentru evaluarea modulelor educatiei de bază, cu participarea unui reprezentant al inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti;

b) centrul de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către A.N.C. sau de către evaluatori de competente profesionale, certificati de A.N.C. În cazul în care evaluarea nu se poate face, din motive întemeiate, de către un centru autorizat de către A.N.C. sau de către evaluatori de competente profesionale certificati de către A.N.C, aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de învătământ, care are în componentă 2 membri, cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice.

2. Elevul poate solicita aplicarea procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, astfel:

a) pentru educatia de bază, pentru unul sau mai multe module;

b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul pentru pregătirea profesională specific unei calificări profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unitătile de competentă ale unui standard de pregătire profesională.

3. Dovezile de competentă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate si judecate de comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerintele standardului de performantă/standardului de pregătire profesională.

4. Evaluarea în vederea recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale se face în cadrul sesiunii de evaluare initială - înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu - si li se adresează acelor elevi care consideră că detin competentele necesare promovării unui modul, anterior parcurgerii acestuia.

4.3. Termene pentru procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

a) Competentele dobândite anterior pe căi nonformale si informale, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile de evaluare programate de institutia de învătământ, înainte de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea; ele se desfăsoară conform unui grafic stabilit.

b) Durata procesului de evaluare a competentelor profesionale se stabileste de către fiecare centru, respectiv unitate de învătământ, în functie de specificul si de complexitatea domeniului pregătirii profesionale, fără a se depăsi o săptămână în cadrul celor 6 săptămâni de evaluare alocate; procesul este planificat de comisia de evaluare, în functie de numărul solicitărilor si de specificul calificărilor profesionale.

4.4. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

a) Pentru educatia de bază, numărul de credite se alocă conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/respective.

b) Pentru pregătirea profesională se estimează numărul de credite pentru modulul de cultură de specialitate, în functie de numărul de ore alocate în curriculum, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an, conform planului-cadru.

c) în cazul recunoasterii doar a unor competente din cadrul unor unităti de competentă/module (valabil numai pentru pregătirea profesională) se estimează valoarea creditului pentru competenta individuală recunoscută, în raport cu numărul de competente al unitătii si cu valoarea totală a creditului unitătii din care aceasta face parte.

4.5. Încheierea mediei modulelor evaluate

a) Media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competentele prin evaluare si care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculată ca medie aritmetică a notelor obtinute la probele de evaluare aplicate.

b) Pentru educatia de bază, media obtinută la evaluare devine media modulului respectiv si se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, între nota acordată pentru portofoliul tematic si nota acordată la evaluarea finală a modulului.

c) Pentru pregătirea profesională, pentru ca un modul din curriculumul de pregătire profesională să fie considerat promovat trebuie să i se recunoască candidatului toate competentele agregate acelui modul.

d) Notele din adeverinta de competente primită de către persoanele care beneficiază de recunoastere partială a modulelor/unitătilor de competentă vor intra în alcătuirea mediei modulului (pentru a atesta finalizarea si promovarea programului), alături de notele obtinute pe parcurs de către candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat de pregătire. Pentru pregătirea profesională se aplică media aritmetică a notelor obtinute la evaluarea competentelor incluse în lista unitătilor de competentă relevante pentru modul.

4.6. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. În cazul educatiei de bază, pentru evaluarea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de către cadrele didactice de specialitate din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ.

2. Pentru evaluarea competentelor profesionale dobândite anterior pe căi nonformale si informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de pregătire profesională, după caz, de către:

a) centrul de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către A.N.C.;

b) evaluatorul de competente profesionale, certificat de către A.N.C.;

c) cadrele didactice de specialitate - discipline tehnologice - din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ.

3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competente profesionale/comisie de evaluare stabileste modalitatea

concretă de evaluare, astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecventă la demonstrarea competentei în ansamblul ei.

4.7. Documente care atestă obtinerea recunoasterii în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

a) Elevul este informat că i se eliberează, la cerere, adeverintă de modul, fiind eliminată obligativitatea parcurgerii modulului, dacă toate competentele relevante pentru modul sunt recunoscute în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere. În adeverinta de modul se consemnează media modulului si numărul de credite obtinute.

b) în cazul în care lista competentelor relevante pentru un modul din cadrul pregătirii profesionale include competente din diferite unităti de competentă, eliberarea adeverintei de modul este conditionată de demonstrarea tuturor acestor competente.

c) Elevul este informat că în cazul pregătirii profesionale poate beneficia de recunoasterea partială a unui modul/unei unităti de competentă, adică numai de o parte a competentelor agregate unui modul sau incluse în unitatea de competentă. Candidatul primeste, în urma recunoasterii partiale, o adeverintă de competente în care sunt consemnate notele obtinute pentru fiecare competentă, indicându-se modulul si unitatea de competentă în care este inclusă competenta. Decizia privind competenta candidatului se stabileste pentru fiecare competentă pentru care a fost evaluat elevul. Dovezile de competentă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate si apreciate de către comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerintele standardului de pregătire profesională.

4.8. Înregistrarea rezultatelor evaluării si a recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. Unitătile de învătământ păstrează pentru fiecare elev evaluat, respectând conditiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:

a) cererea de înscriere în procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale;

b) dosarul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, împreună cu dovezile de competentă colectate.

2. Dosarul de evaluare si recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale include:

a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învătământ, data sustinerii fiecărei evaluări;

b) lista modulelor/unitătilor de competentă la care se face evaluarea;

c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebări specifice pentru testul scris si pentru testul oral, activităti realizate la o simulare sau demonstratie structurată ori urmărită la observarea directă, temă de proiect si detaliile tehnice necesare realizării acestuia, fisă de autoevaluare completată), portofoliul realizat de elev pentru evaluare;

d) dovezile de competentă care rezultă din aplicarea probelor;

e) fisa de înregistrare a rezultatelor;

f) feedbackul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare si de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale si documentatie.

4.9. Valorificarea recunoasterii competentelor profesionale obtinute pe căi nonformale si informale

1. Prin evaluarea si recunoasterea tuturor competentelor profesionale din toate unitătile de competentă tehnică generală si specializată, participantul la Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III si IV.


2. Recunoasterea anumitor competente din standardul de pregătire profesională atrage eliminarea din programul individualizat de pregătire a elevului respectiv a competentelor si a continuturilor aferente din curriculumul de specialitate. Continuturile pe care candidatul le mai are de parcurs însumează un număr total de ore care vor fi distribuite, începând cu anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una dintre următoarele situatii:

a) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârsitul anului II;

b) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârsitul anului III;

c) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, în timpul anului IV.

Participantii din cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior care au obtinut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel national, în urma finalizării unui program de formare profesională continuă oferit de către un furnizor de formare profesională autorizat conform legii, au posibilitatea fie să urmeze Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, fără pregătirea de specialitate, fără instruirea practică comasată si fără parcurgerea stagiilor de pregătire practică, fie să opteze pentru un alt domeniu si/sau o altă calificare profesională, caz în care beneficiază de pregătire profesională după un program individualizat de pregătire.

 

CAPITOLUL V

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

 

5.1. Repere pentru evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite pe parcursul programului

Elevii înscrisi în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluati în vederea recunoasterii competentelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performantă, în cazul educatiei de bază, si a standardului de pregătire profesională, în cazul pregătirii profesionale.

Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului este efectuată de către profesorul de specialitate de la modul sau, în cazuri speciale, de către comisia de evaluare.

5.2. Posibilităti de evaluare a competentelor dobândite pe parcursul programului

Formele de evaluare a competentelor dobândite pe parcursul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior sunt:

a) evaluarea cu rol de diagnoză, pentru modulele educatiei de bază; reprezintă strategia de măsurare-apreciere-decizie, realizată la începutul studierii modulului, pentru detectarea potentialului de instruire, potentialului de dezvoltare si a potentialului de educare a elevului;

b) evaluarea curentă, formativă; scopul evaluării este acela de a orienta si de a optimiza învătarea;

c) evaluarea finală de modul; constă în evaluarea portofoliului tematic si administrarea unei probe orale si/sau scrise si/sau practice, la final de modul.

5.3. Termene pentru procesul de evaluare si recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

a) Pentru competentele dobândite pe parcursul programului, evaluarea elevilor se realizează atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs.

b) Evaluarea initială, anticipată si evaluarea finală de modul (pentru cazurile speciale) se realizează conform intervalelor stabilite la art. 10 si 18 din metodologie.

c) Modulele restante din toti anii de studiu (într-o proportie mai mică decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual.

5.4. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

a) Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului se finalizează prin obtinerea unui număr de credite corespunzătoare fiecărui modul, conform planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

b) Creditele sunt acumulate de către fiecare elev potrivit numărului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de învătământ al programului.

c) Numărul de credite pentru fiecare modul din curriculumul pentru pregătirea profesională este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an de studiu conform planului-cadru de învătământ.

d) Pentru a aloca unui candidat numărul de credite corespunzător unui modul, procedura de evaluare trebuie să se finalizeze cu promovarea modulului.

5.5. Încheierea mediei modulelor

a) Media unui modul pentru educatia de bază se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din nota acordată pentru portofoliul tematic elaborat pentru modulul respectiv si din nota acordată la evaluarea finală a modulului, prin administrarea unei probe orale si/sau scrise si/sau practice.

b) Nota acordată pentru portofoliul tematic elaborat pentru modulul respectiv si nota acordată la evaluarea finală a modulului se consemnează în catalog, la rubrica note.

c) Un modul pentru educatia de bază se consideră promovat dacă atât nota acordată pentru portofoliul tematic, cât si nota acordată la evaluarea finală a modulului, precum si media modulului sunt minimum 5 (cinci).

d) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru pregătirea profesională, se calculează conform prevederilor din Regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar.

e) Numărul minim de note acordate, obligatorii pentru încheierea mediei unui modul, este de 2, la modulele specifice educatiei de bază (o notă acordată pentru portofoliul tematic si o notă acordată pentru evaluarea finală a modulului) si de 4, la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două note pentru cultura de specialitate si două note pentru instruirea practică săptămânală); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică comasată sunt necesare minimum două note.

5.6. Documente care atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a competentelor dobândite pe parcurs

În urma promovării modulelor i se eliberează, la cerere, fiecărui elev o adeverintă de modul în care se consemnează numele modulului, numărul de credite si media la modulul respectiv.

5.7. Înregistrarea rezultatelor evaluării

a) Rezultatele evaluării modulelor, pentru fiecare elev înscris în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program.

b) Evaluarea se consemnează în documentele scolare prin note de la 10 la 1 si prin medii acordate pentru fiecare modul.

 


ANEXA b)

la metodologie

 

SITUATIILE

în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Situatiile în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare

 

În unele situatii, experienta, competentele dobândite anterior si nivelul de pregătire ale unui elev îi pot permite parcurgerea partială (prin frecventă) a unuia sau a mai multor module, corespunzătoare pregătirii în domeniul educatiei de bază sau al pregătirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de scolarizare pentru fiecare elev.

Reducerea duratei standard de scolarizare este posibilă în conditiile în care:

a) elevul detine o adeverintă de absolvire a claselor a V-a, a Vl-a sau a VII-a din învătământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoasterea si echivalarea claselor parcurse în învătământul gimnazial;

b) în urma interviului si a probelor de evaluare initială, indiferent de numărul de ani de studiu parcursi anterior în învătământul gimnazial, elevul apreciază si/sau i se recomandă că este pregătit pentru evaluarea modulelor, fără parcurgerea acestora;

c) în cazul în care elevul prezintă unitătii de învătământ un certificat de calificare profesională, obtinut într-un sistem de formare continuă si eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupatie, acesta poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care:

(i) poate parcurge doar modulele alocate educatiei de bază;

(ii) trebuie să recupereze competentele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională al calificării care se poate asocia, conform reglementărilor, acelei ocupatii, în ambele situatii, programul de pregătire individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului.

 

CAPITOLUL II

Situatiile în care se recomandă acordarea sprijinului suplimentar

 

Unii elevi apartinând unor categorii dezavantajate (persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fără adăpost stabil, copiii străzii, persoane private temporar de libertate, someri pe termen lung, refugiati în urma calamitătilor naturale etc), precum si persoane cu cerinte educationale speciale, participante la Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, din cauza conditiilor de viată, nu reusesc, pe parcursul celor 4 ani - durata standard a programului - să aibă o frecventă minimă care să le asigure promovabilitatea modulelor.

Aceste categorii de elevi au nevoie de sprijin suplimentar. Acesta se acordă în situatiile în care elevul:

a) a înregistrat un număr de absente egal cu jumătate plus unu din numărul total de ore;

b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul;

c) nu a dovedit competentele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competentelor profesionale;

d) consideră că are nevoie de sprijin suplimentar în vederea continuării studiilor.

Recomandarea ca elevul să urmeze o pregătire suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv, dacă acesta constată că progresul realizat de către elev, în raport cu tintele stabilite (standardele de performantă si standardele de pregătire profesională), nu este cel asteptat.

Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module si se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:

a) prin orele de sprijin suplimentar, la dispozitia profesorului, alocate modulelor din trunchiul comun;

b) prin participarea la activitătile de predare/învătare ale modulului nepromovat cu alte grupe de studiu (dacă există cel putin două grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie si în februarie);

c) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în functie de situatie, a uneia dintre următoarele optiuni:

(i) participarea la orele de curriculum în dezvoltare locală (CDL) pentru modulele din aria curriculară “Tehnologii”, propuse de unitatea de învătământ, conform recomandărilor, în situatia în care este necesară completarea impusă de numărul total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;

(ii) desfăsurarea activitătii la operatorul economic, în cazul în care activitatea se desfăsoară în cel putin două schimburi, si elevul, potrivit unui ritm propriu de învătare, realizează activităti de învătare la instruirea practică într-un program cu un număr mai mare de ore peste cel normat. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic si supravegherea elevului de către un maistru instructor de la locul de muncă.

Sprijinul suplimentar se poate acorda si prin prelungirea duratei standard a programului, de regulă, cu un semestru, cu durata de cel mult 6 luni.

Realizarea unei pregătiri suplimentare poate fi solicitată si de către elev, fără a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu, în cazul elevilor cu cerinte educationale speciale sau al celor care solicită amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest caz o cerere coordonatorului Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru care doreste planificarea unei pregătiri suplimentare.

Coordonatorul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior vizează cererea elevului si o înaintează spre aprobare directorului unitătii de învătământ. Sprijinul suplimentar va fi programat în acelasi interval de timp în care se va desfăsura stagiul de pregătire practică.

În functie de situatie, se pot aplica unele dintre următoarele optiuni:

a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu alte grupe de studiu;

b) studiu individual si organizarea unor sedinte de consultatii;

c) planificarea unei sesiuni suplimentare de evaluare a modulelor.

Situatiile care necesită prelungirea duratei standard a programului se avizează de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si se aprobă de către inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

 


ANEXA Nr. 4

 

PLANUL-CADRU DE ÎNVĂTĂMÂNT pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior reprezintă un document esential, un instrument de bază în aplicarea programului.

În cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se aplică planul-cadru de învătământ pentru programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior si Nota privind elaborarea planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

 

Nota privind elaborarea planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

Conform planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, fiecare dintre cele 7 arii curriculare include una sau mai multe discipline. Pentru fiecare disciplină au fost proiectate module repartizate, pentru educatia de bază, pe cei 4 ani de studiu (anul I, II, III si IV). Modulele curriculumului pentru pregătirea profesională sunt distribuite pe 3 ani în cadrul programului (anul II, III si IV).

Unul dintre principiile Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior constă în promovarea anilor de studiu în baza numărului de credite acumulat. Întregul program este echivalat cu 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior. La acest număr de credite se adaugă creditele corespunzătoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practică, respectiv creditele alocate studiului Limbii si literaturii materne, în cazul în care programul se desfăsoară în una dintre limbile minoritătilor nationale. Conform acestui principiu, fiecare modul înscris în planul-cadru de învătământ, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, are alocat un anumit număr de credite (credite consemnate în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin litera “c”).

 

Planul-cadru pentru educatia de bază

Pregătirea pentru educatia de bază se realizează prin discipline incluse în cadrul unor module, astfel:

I. Aria curriculară “Limbă si comunicare”

1. Limba si literatura română: modulele M1, M2 si M3;

2. Limba modernă 1: modulele M1, M2 si M3;

3. Limba modernă 2: modulele M1, M2 si M3;

În cazul în care programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se organizează în una dintre limbile minoritătilor nationale, în planul-cadru de învătământ se include, în cadrul ariei curriculare “Limbă si comunicare”, si disciplina “Limba si literatura maternă”. Disciplinelor “Limba si literatura maternă” si “Limba si literatura română” li se alocă acelasi număr de ore, acelasi număr de credite si aceeasi pozitie în planul-cadru de învătământ. Programa scolară după care se va studia în acest caz este programa de “Limba si literatura maternă” de la învătământul de masă, adaptată, după modelul programei de “Limba si literatura română” si al programelor de limbi moderne, elaborate în cadrul programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, nevoilor si intereselor grupului de elevi din cadrul programului.

Complementar, în cadrul unor pachete cu discipline optionale, cărora le sunt alocate credite, programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior oferă elevilor si posibilitatea de a studia elemente de limba si cultura unor minorităti nationale. Indiferent de limba în care se desfăsoară programul, de etnia elevilor participanti la program, acestia pot opta pentru studierea pachetului de discipline optionale mentionat.

În cazul limbilor moderne - “Limba engleză” si “Limba franceză” - grupul de elevi poate opta pentru studierea uneia dintre cele două discipline, ca limbă modernă 1. În această situatie se va respecta numărul de ore si alocarea de credite, pe anii de studiu al limbii moderne 1, conform planului-cadru de învătământ, indiferent pentru care dintre cele două limbi moderne se face optiunea. Cealaltă limbă modernă va avea statutul de limbă modernă 2 si vor fi respectate numărul de ore si alocarea de credite pe anii de studiu din planul-cadru.

În cazul în care Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior se organizează în una dintre limbile minoritătilor nationale, studiul disciplinei “Limba modernă 2” este la decizia scolii. Aceasta va fi oferită dacă există cel putin 8 solicitări scrise ale elevilor în acest sens.

II. Aria curriculară “Matematică si stiinte ale naturii”

1. Matematică: modulele M1, M2, M3 si M4;

2. Stiinte: modulele M1, M2 si M3.

III. Aria curriculară “Om si societate”

1. Cultură civică/Educatie antreprenorială: modulele M1 si M2;

2. Istorie: modulele M1, M2 si M3;

3. Geografie: modulele M1 si M2;

4. Religie.

IV Aria curriculară “Arte”

Educatie muzicală/Educatie plastică: modulul M1.

V Aria curriculară “Educatie fizică si sport”

Educatie fizică

VI. Aria curriculară “Consiliere si orientare”

Orientare si consiliere vocatională: modulele MO si M1.

În cadrul disciplinei “Orientare si consiliere vocatională”, în fiecare an de studiu se parcurge câte un modul de initiere si orientare (MO), pentru a se asigura sprijin în parcurgerea programului, a traseelor individualizate si pentru a se evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a tintelor propuse, si câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordării unei îndrumări eficiente tinerilor înscrisi în program.

VII. Pachetele de discipline optionale

Pachetele de discipline optionale sunt oferite elevilor din Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior în cadrul anului IV de studiu, iar în interiorul acestora se găsesc module specifice. Elevul trebuie să opteze pentru parcurgerea unuia dintre pachetele de discipline optionale. Indiferent de optiune, parcurgerea modulelor din interiorul pachetului ales îi asigură elevului obtinerea a 6 credite.

Planul-cadru pentru pregătirea profesională

În cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, pregătirea profesională este organizată pe baza creditelor transferabile conform planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansa” pentru învătământul secundar inferior.

Numărul de credite alocat pregătirii profesionale de bază si generale în Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior este cel prevăzut în Standardele de pregătire profesională.

În planul-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior modulelor corespunzătoare culturii de specialitate si instruirii practice săptămânale le sunt alocate blocuri de module (M1, M2 si M3), care au alocate un anumit număr de credite, corespunzător numărului de ore. Aceste module pot include numai ore din trunchiul comun sau pot include si ore din cadrul curriculumului în dezvoltare locală.

Aria curriculară “Tehnologii” include următoarele discipline si module aferente:

1. Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, cu un modul de “Tehnologia informatiei si a comunicatiilor” M1 în trunchiul comun, si alte două module adaptate nevoilor cursantilor în cadrul pachetelor de optionale oferite în cadrul programului.

2. Cultura de specialitate si instruirea practică săptămânală care include un număr variabil de module, conform pregătirii profesionale în domeniile de pregătire de bază si generală, incluse în modulele M1, M2 si M3.

3. Instruirea practică comasată inclusă în modulul M4. Parcurgerea modulului se va face în afara săptămânilor alocate celor 3 ani de studiu (II, III, IV), pe parcursul oricărui an dintre acestia.

Toate modulele din planul-cadru sunt evaluate.

Întregul plan-cadru de învătământ pentru Programul “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior este structurat pe 3 componente: trunchi comun (TC), ore de sprijin suplimentar adăugate modulelor de trunchi comun (CDS) si curriculum în dezvoltare locală (CDL) - practica comasată.

Trunchiul comun

Trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educatională, constând în discipline cu un număr fix de ore pentru toate domeniile de pregătire de bază si generală din cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

Vizând competentele-cheie din domeniul educatiei de bază si competentele generale din cadrul pregătirii profesionale, trunchiul comun va fi parcurs, în mod obligatoriu, de către toti elevii indiferent de domeniul pregătirii profesionale de bază si generale.

Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun în cele 7 arii curriculare, prevăzute în actualul curriculum national, se asigură continuitatea dintre planurile-cadru pentru învătământul obligatoriu si cele din Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior. Oferta de trunchi comun contribuie la:

(i) finalizarea educatiei de bază, prin continuarea dezvoltării competentelor-cheie urmărite în cadrul învătământului obligatoriu - conditie pentru asigurarea egalitătii de sanse pentru toti elevii, oricare ar fi specificul domeniului de pregătire;

(ii) asigurarea continuitătii între învătământul gimnazial

si ciclul secundar inferior al liceului tehnologic; (iii) asigurarea continuitătii între învătământul secundar inferior al liceului tehnologic si stagiile de pregătire practică de 720 de ore, pentru obtinerea calificării profesionale de nivel 2; (iv) formarea pentru învătarea pe parcursul întregii vieti.

Curriculumul la decizia scolii

(CDS) La nivelul planului-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior, curriculumul la decizia scolii reprezintă numărul de ore alocate scolii, în scopul sustinerii unor performante diferentiate si a unor nevoi si interese specifice de învătare ale elevilor.

În cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior există următoarele forme de curriculum la decizia scolii:

a) ore pentru sprijin suplimentar (CDS). Predarea si evaluarea acestor ore se va realiza tinând seama de

recomandările din programele scolare si din ghidurile de evaluare elaborate în cadrul Programului “Adoua sansă” pentru învătământul secundar inferior. Tuturor modulelor educatiei de bază, precum si unor module din aria curriculară “Tehnologii” (Tehnologia informatiei si a comunicatiilor) le sunt alocate, prin planul-cadru de învătământ, ore de sprijin suplimentar (numite CDS) pentru realizarea unei oferte educationale flexibile si diferentiate, în functie de aspiratiile si potentialul de învătare al fiecărui elev din cadrul programului. Orele de sprijin suplimentar (CDS) sunt ore la dispozitia profesorului si se utilizează de către cadrul didactic care predă modulul respectiv, astfel: ore alocate pentru evaluarea de diagnoză, ore de consolidare a unor teme din modul, ore de consultatii individuale sau de grup cu elevii. Decizia repartizării exacte a orelor îi apartine cadrului didactic. Ele apar în planificarea calendaristică drept ore proiectate în cadrul planificării orelor modulului.

b) ore facultative, pentru disciplina “Religie”, respectiv pentru disciplina “Educatie fizică”, la care există o plajă orară cuprinsă între un număr minim de ore si un număr maxim posibil. În această situatie unitatea de învătământ va decide, în functie de solicitările existente, realizarea CDS-ului respectiv. Aceste oferte curriculare vor fi avizate de către consiliul de administratie al unitătii de învătământ si de către inspectorul de specialitate; ele sunt evaluate, dar nu li se alocă credite.

c) pachete de discipline optionale inter- si transdisciplinare, prevăzute în anul IV de studiu. Predarea si evaluarea acestor discipline se vor realiza conform programelor scolare si materialelor educationale elaborate în cadrul Programului “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior.

Pachetele de discipline optionale se adresează elevilor care intentionează fie să îsi consolideze dezvoltarea personală si profesională, să urmeze stagiul de pregătire practică si/sau să acceseze piata muncii, fie să-si consolideze dezvoltarea personală si să îsi continue studiile în ciclul superior al liceului.

Curriculum la decizia scolii pentru pregătirea profesională (CDL)

Curriculum la decizia scolii este, pentru aria curriculară “Tehnologii”, un curriculum în dezvoltare locală (CDL). CDL cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităti de învătământ, ofertă realizată în parteneriat cu operatorii economici.

Acesta va fi proiectat în comun de către profesorul de specialitate, maistrul-instructor si reprezentantul operatorului economic, astfel încât să se asigure cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul oferit de operatorii economici locali, formarea tuturor competentelor tehnice descrise în Standardele de pregătire profesională. În orele de CDL alocate prin planurile-cadru de învătământ se recomandă a se desfăsura activităti practice/laborator pentru a se realiza situatiile de învătare identificate împreună cu operatorul economic partener al unitătii de învătământ. Se oferă un cadru curricular flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pietei muncii, precum si crearea oportunitătilor pentru rute profesionale individualizate.

La elaborarea CDL se au în vedere:

a) resursele locale pentru instruire (baza materială a scolii/grupurilor scolare partenere, cadrul de colaborare cu operatorii economici);

b) cerintele locale pentru pregătirea în diverse domenii de pregătire de bază si generală.

Obiectivele implementării CDL sunt:

a) crearea de oportunităti pentru dobândirea de către elevi a competentelor profesionale suplimentare solicitate de piata muncii locală, care nu sunt oferite prin curriculum;

b) crearea situatiilor de învătare necesare pentru dobândirea competentelor-cheie transferabile, adaptate cerintelor locale.


 

Plan-cadru de învătământ pentru Programul “A doua sansă” pentru învătământul secundar inferior

 

Nr. crt.

Aria curriculară/Disciplina

Modulul/ Numărul de credite alocate

Anull

Modulul/ Numărul

de credite alocate

Anul II

Modulul/ Numărul

de credite alocate

Anul III

Modulul/ Numărul

de credite alocate

Anul IV

Total ore module/ numărul

de credite

Nr. total de ore/an

Nr. total de ore/an

Nr. total de ore/an

Nr. total de ore/an

TC

CDS/CDL

Total

TC

CDS/CDL

Total

TC

CDS/CDL

Total

TC

CDS/CDL

Total

1.

Limbă si comunicare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Limba si literatura română

M1

3.0 c

85

25

110

M2

3.0 c

85

25

110

M3

3.0 c

95

25

120

 

-

-

-

340

9.0 c

Limba modernă 1

M1

1.0 c

30

10

40

M2

1.0 c

35

15

50

M3

2.0 c

35

15

50

 

-

-

-

140

4.0 c

Limba modernă 2

 

 

 

 

M1

1.0 c

30

10

40

M2

1.0 c

30

10

40

M3

1.0 c

30

10

40

120

3.0 c

2.

Matematică si stiinte ale naturii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Matematică

M1

3.0 c

60

20

80

M2

2.0 c

60

20

80

M3

2.0 c

45

15

60

M4

2.0 c

45

15

60

280

9.0 c

Stiinte

M1

3.0 c

70

20

90

 

-

-

-

M2

3.0 c

70

20

90

M3

3.0 c

70

20

90

270

9.0 c

3.

Om si societate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cultură civică/Educatie antreprenorială

M1

2.0 c

35

10

45

 

-

-

-

 

-

-

-

M2

2.0 c

35

10

45

90

4.0 c

Istorie

M1

1.0 c

30

15

45

M2

1.0 c

30

15

45

M3

2.0 c

30

15

45

 

-

-

-

135

4.0 c

Geografie

M1

2.0 c

35

15

50

M2

2.0 c

35

15

50

 

-

-

-

 

-

-

-

100

4.0 c

Religie

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

0-80

4.

Arte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Educatie muzicală si Educatie plastică

M1

3.0 c

60

20

80

 

-

-

-

 

-

-

-

 

-

-

-

80

3.0 c

5.

Educatie fizică si sport

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Educatie fizică

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

 

-

0-20

0-20

0-80

6.

Tehnologii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tehnologia informatiei si a comunicatiilor

M1

2.0 c

50

10

60

 

-

-

-

 

-

-

-

 

-

-

-

60

2.0 c

Cultură de specialitate si Instruire practică săptămânală

 

-

-

-

M1

11.0 c

216

-

216

M2

11.0 c

213

-

213

M3

12.0 c

245

-

245

674

34.0 c

Stagii de pregătire practică

 

 

 

 

M4 180

Se pot organiza oricând pe parcursul anilor II, III sau IV.

180

4.0 c

7.

Consiliere si orientare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Orientare si consiliere vocatională

MO

0.5 c

15

5

20

MO

0.5 c

15

5

20

MO 0.5 c

15

5

20

MO 0.5 c

15

5

20

80

2.0 c

M1

1.0 c

30

10

40

M1

1.0 c

30

10

40

M1 1.0 c

30

10

40

 

__

__

__

120

3.0 c

8.

Pachete de discipline optionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pachete 6.0 c

80

20

100

100

6.0 c

 

TOTAL ore/an si credite

21.5 c

500

160- 200

660- 700

22.5 c- 26.5 c

536

115- 155

651- 691

25.5 c- 29.5 c

563

115- 155

678- 718

26.5 c- 30.5 c

520

80- 120

600- 640

2589- 2749

Sunt incluse si cele 180 de ore de Stagiu de pregătire practică.

100.00 c


ACTE ALE INSTANTELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL CLUJ - SECTIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3.046

Sedinta publică din data de 7 septembrie 2011

 

Dosar nr. 3.260/117/2010

 

Instanta constituită din:

Presedinte - Măria Hrudei

Judecător - Mirela Budiu

Judecător - Floarea Tămas

Grefier - Daniela Chirilă

 

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentintei civile nr. 4.430 din data de 17 decembrie 2010 pronuntată de Tribunalul Cluj, în Dosarul nr. 3.260/117/2010, în contradictoriu cu reclamantele Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe”, Lupu Ana si Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor, având ca obiect - anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în sedintă publică se prezintă intimata Lupu Ana, personal, intimata Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe” prin avocat Lupu Ana, care depune împuternicire avocatială nr. CJ/042043/B/2011 si intimata Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor prin avocat Cleja Roxana luliana, care depune împuternicire avocatială nr. CJ/032904/B/2011 din 2 septembrie 2011, lipsind recurentul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedintă care învederează instantei următoarele:

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei, achitată cu Ordinul de plată nr. 1.116 din data de 26.07.2011, aflată la fila 10 din dosar si timbru judiciar de 0,15 lei.

Prin Serviciul registratură, la data de 2 septembrie 2011 intimata Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în 3 exemplare.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. (4) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 21 din Constitutie, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 si al art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, constată că este competentă general, material si teritorial să judece pricina.

Intimata Lupu Ana, în nume propriu si ca reprezentant al intimatei Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe”, depune la dosar concluzii scrise, iar reprezentanta intimatei Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor depune copia chitantei si a facturii reprezentând onorariul avocatial.

Nemaifiind exceptii de invocat si cereri de formulat, instanta acordă cuvântul asupra recursului.

Intimata Lupu Ana, în nume propriu si ca reprezentant conventional al intimatei Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe”, solicită respingerea recursului declarat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca ca nefondat, cu consecinta mentinerii sentintei civile recurate ca legală si temeinică, criticile formulate de recurent fiind nefondate, în opinia acesteia consiliul local, în temeiul art. 36 din Legea nr. 215/2001 “are initiativa si hotărăste în toate problemele de interes local”, dar omite cu rea-credintă exceptia prevăzută de acelasi articol de lege, si anume “Consiliul local nu poate hotărî în acele probleme care sunt date prin lege în competenta altor autorităti ale administratiei publice locale sau centrale”. Totodată arată că instanta de fond în mod corect a analizat legalitatea hotărârii din prisma art. 36 din Legea nr. 215/2001, care constituie cadrul general al atributiilor pe care le poate exercita consiliul local.

Reprezentanta intimatei Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe” sustine că prin Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor, cu modificările si completările ulterioare, se recunoaste persoanelor fizice si persoanelor juridice dreptul de a detine animale, însă fără a se restrictiona numărul acestora, atât timp cât sunt respectate normele de igienă, si totodată se prevede care sunt obligatiile detinătorilor de animale. Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor este autoritatea centrală care potrivit legii are atributii pe linia protectiei animalelor, iar prin Ordinul nr. 31/31.03.2008, emis de această autoritate, nu se restrictionează numărul animalelor detinute de o persoană atât timp cât se respectă anumite obligatii. În situatia în care, în urma controlului efectuat de echipe mixte de control formate din reprezentanti ai Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Ministerului Administratiei si Internelor, se constată că detinătorul de animale încalcă prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 205/2004, faptele constituie contraventie si trebuie sanctionate ca atare. Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a înteles să adopte Hotărârea Consiliului Local nr. 89/9.03.2010 în scopul asigurării confortului, ordinii, curăteniei si linistii populatiei, apoi asigurarea conditiilor privind bunăstarea animalelor. Un alt motiv invocat pentru adoptarea hotărârii a cărei anulare s-a solicitat mentionează că de-a lungul timpului inspectorii din cadrul Serviciului control protectia mediului au constatat lipsuri în legislatia privind cresterea si întretinerea animalelor, cum ar fi cresterea unui număr mare de animale în locuinta proprie, fapt ce deranjează vecinii prin zgomot, miros etc. Fată de aceste motive care au fundamentat hotărârea consiliului local, reprezentanta intimatelor arată că lipsurile constatate în legislatia privind protectia animalelor nu se pot suplini prin hotărâre dată de consiliul local, iar sesizările si reclamatiile cetătenilor deranjati de detinătorii de animate sau nerespectarea de către detinătorii de animale a conditiilor de igienă nu se pot solutiona prin emiterea unui act administrativ normativ.

Pentru considerentele expuse intimata Lupu Ana, în nume propriu si ca reprezentant conventional al intimatei Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe”, solicită respingerea recursului si mentinerea hotărârii instantei de fond, fără cheltuieli judiciare.

Reprezentanta intimatei Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor sustine pozitia procesuală a celorlalte intimate solicitând respingerea recursului formulat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si mentinerea hotărârii pronuntate de prima instantă ca legală si temeinică, apreciind că Hotărârea Consiliului Local nr. 89/2010 a fost adoptată cu încălcarea competentelor consiliului local, raportat la faptul că art. 8 din Legea nr. 205/2004 desemnează Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor ca autoritate competentă să reglementeze în domeniul protectiei animalelor. În continuare critică hotărârea adoptată de reclamant întrucât dispozitiile art. 1 limitează numărul de animale detinut de o persoană fizică sau juridică chiar si pe terenurile particulare la un număr de 5 capete, iar potrivit art. 2 se interzice cresterea câinilor si pisicilor în locuintele colective, permitându-se ca numărul acestora să fie mai mare de doi numai cu aprobarea asociatiei de proprietari. Raportat la continutul celor două articole din Hotărârea Consiliului Local nr. 89/2010, se poate concluziona că o persoană care locuieste la casă nu poate detine mai mult de 5 capete, în timp ce o persoană care locuieste la bloc si care are acordul asociatiei de locatari poate creste mai mult de cinci capete.

Sustine reprezentanta intimatei Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor că în situatia în care Hotărârea Consiliului Local nr. 89/2010 va rămâne în vigoare, pentru a nu încălca legea, detinătorii de animale, care detin un număr mai mare de animale decât cel prevăzut de norma atacată, vor fi nevoite fie să le abandoneze, fie să le ucidă, fapte care constituie infractiuni.

Pentru motivele expuse solicită respingerea recursului declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca si mentinerea hotărârii instantei de fond, cu cheltuieli judiciare, conform chitantei si facturii depuse la dosar.

Curtea, raportat la concluziile părtilor prezente si actele dosarului, retine cauza în pronuntare.

CURTEA

Prin Sentinta civilă nr. 4.430 din 17 decembrie 2010, pronuntată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 3.260/117/2010, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe”, Lupu Ana, Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

S-a anulat Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 89/2010.

A fost obligat pârâtul la plată către reclamanta Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor a sumei de 2.384 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunta această hotărâre, instanta de fond a retinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instantei la data de 10 mai 2010 cu nr. 3.260/117/2010, reclamanta Asociatia pentru Protectia Animalelor “Arca lui Noe” a solicitat anularea, precum si suspendarea executării Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010 ca act administrativ nelegal, emis cu exces de putere.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că atunci când initiază hotărâri în probleme de interes local, consiliul local are dreptul să aprecieze măsurile pe care le ia, dar numai în conditiile legii, cu stricta aplicare si executare a legii si nicidecum măsurile luate prin hotărârea consiliului local nu pot încălca prevederile legii si nu pot adăuga la lege.

Mai departe, reclamanta a prezentat pe scurt prevederile actului contestat, apoi a detaliat prevederile legale pe care Ie-a considerat relevante, insistând asupra faptului că legea nu restrânge numărul de animale detinute de o persoană, cu respectarea anumitor conditii. De asemenea, reclamanta a mai argumentat de ce, în opinia sa, tocmai o asemenea reglementare ar crea situatii în care animalele ar fi abandonate, iar detinătorii obligati să comită infractiunile prevăzute de Legea nr. 205/2004.

În concluzie, reclamanta a considerat că prin emiterea acestei hotărâri, consiliul local a actionat cu încălcarea competentei, iar instanta de judecată este singura abilitată să constate, în concret, dacă un detinător de animale deranjează sau încalcă dreptul de proprietate al altor persoane.

În drept, reclamanta a invocat actele normative prevăzute în preambulul Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010, precum si în Constitutia României.

În probatiune, reclamanta a depus dovada îndeplinirii procedurii prealabile, actul contestat, referatul ce a stat la baza emiterii acestuia.

Cereri de chemare în judecată similare si întemeiate în esentă pe acelasi argumente au formulat si reclamantele Lupu Ana si Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor în dosarele nr. 3.262/117/2010 si nr. 3.270/117/2010, iar instanta a dispus conexarea acestora la prezenta cauză, pentru o solutionare unitară.

Pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010, arătând, în esentă, că a fost emisă în temeiul art. 36 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si având în vedere confortul, ordinea, curătenia si linistea populatiei cu respectarea exigentelor minimale privind suprafetele necesare persoanelor, conform prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996 si ale Ordinului ministrului sănătătii nr. 536/1997, asigurarea conditiilor necesare pentru sănătatea si bunăstarea animalelor de companie, prevederile art. 4 din Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, asigurarea conditiilor minime de spatiu, prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 155/2001.

Pârâtul a mai arătat că prin actul contestat nu exclude posibilitatea cresterii unui număr mai mare de animale de companie în locuinte colective atât timp cât nu se deranjează vecinătătile, de aceea cresterea unui număr mai mare de animale de companie în apartamente s-a lăsat la latitudinea asociatiei de proprietari. De asemenea, pârâtul a prezentat o serie de cazuri particulare de genul cărora s-a dorit a fi prevenite si solutionate prin reglementarea în spetă.

Pârâtul a depus în probatiune actele ce au stat la baza emiterii Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010.

În cursul judecării cauzei, s-a renuntat la capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010.

Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, precum si sustinerile părtilor si dispozitiile legale relevante, instanta a retinut următoarele:

Prin Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 89/09.03.2010, autoritatea publică locală a modificat si completat Hotărârea Consiliului Local nr. 330/1998 astfel: s-a interzis cresterea anumitor animale domestice si a păsărilor de curte pe raza municipiului Cluj-Napoca, cu anumite exceptii expres prevăzute; s-a interzis cresterea animalelor în locuintele comune, cu exceptia câinilor si pisicilor, dar nu mai mult de câte două exemplare, în anumite conditii, inclusiv cu aprobarea asociatiei de proprietari. Încălcarea dispozitiilor acestei hotărâri a consiliului local a fost considerată contraventie sanctionabilă cu amendă.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, în formula introductivă a acestui act administrativ normativ au fost mentionate autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, precum si temeiurile juridice pe baza si în executarea cărora actul a fost emis, respectiv art. 36, art. 39 alin. 1 si art. 45 din Legea nr. 215/2001, Legea nr. 205/2004, Legea nr. 60/2004, Ordinul ministrului sănătătii nr. 536/1997, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Acest text legal trebuie coroborat cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care prevede că actele normative date în executarea legilor, ordonantelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele si potrivit normelor care le ordonă.

Ceea ce a analizat instanta în cele ce urmează este legalitatea adoptării acestei hotărâri de consiliu local raportat la dispozitiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 (“Consiliul local are initiativă si hotărăste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autorităti ale administratiei publice locale sau centrale”), precum si la cele ale art. 36 alin. (2)-(9), care constituie cadrul general al atributiilor pe care le poate exercita consiliul local. Această analiză s-a făcut inclusiv prin raportare la principiul general aplicabil în materia dreptului public, conform căruia o autoritate publică nu are dreptul să întreprindă nicio actiune ce nu îi este în mod expres permisă, nefiind aplicabil principiul din sfera dreptului privat conform căruia “tot ce nu este interzis este permis”. Autoritătile publice administrative nu pot actiona decât în temeiul si în vederea executării legii si nu pot exercita decât acele atributii care sunt în mod expres date în sarcina lor prin Constitutie sau prin lege.

Instanta a observat că niciuna din atributiile expuse pe larg în alin. (3)-(8) nu se referă la posibilitatea consiliului local de a hotărî interzicerea cresterii animalelor, limitarea numărului acestora, limitarea teritoriului în care pot fi detinute sau stabilirea conditiilor de detinere, cum este cazul în spetă.

Mai departe, instanta a constatat că această atributie nu se încadrează nici în alin. (9) al art. 36, respectiv nu este conferită consiliului local printr-o lege, alta decât Legea nr. 215/2001.

Dimpotrivă, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 205/2004, conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, ca unică autoritate cu atributii în acest domeniu. Ulterior, în aplicarea Legii nr. 205/2004, a fost emis Ordinul nr. 31/31.03.2008 prin care au fost aprobate normele metodologice si care la art. 4 prevede expres că numărul de animale, cu exceptia animalelor sălbatice, detinut de o persoană fizică sau juridică, nu este restrictionat, cu conditia respectării normelor de sănătate, protectie si bunăstare a acestora, prevăzute de legislatia în vigoare.

De asemenea, un întreg capitol al normelor (cap. III “Protectia si bunăstarea animalelor de companie”) detaliază diverse aspecte referitoare la detinerea animalelor, făcând explicit trimitere inclusiv la prevederile Legii nr. 60/2004 prin care s-a ratificat Conventia europeană pentru protectia animalelor de companie. Verificarea respectării legislatiei relevante se realizează, potrivit Legii nr. 205/2004, de către echipe mixte de control formate din persoane împuternicite potrivit atributiilor de serviciu din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si din cadrul unitătilor aflate în subordinea acestora.

Fată de aceste dispozitii legale care exclud competentele consiliului local în domeniu nu pot fi retinute argumentele pârâtului conform cărora măsura s-a impus ca urmare a constatării unor lipsuri ale legislatiei (chiar si în această ipoteză consiliul local nu avea dreptul de a “completa” legislatia), precum si ca urmare a numeroaselor sesizări ale cetătenilor (aspect de oportunitate care nu se mai impune a fi analizat). De asemenea, invocarea unor texte legale care se referă la competente ale consiliului local vizând dreptul la un mediu sănătos, suprafetele necesare persoanelor sau ocrotirea vietii private nu are relevantă, aceste eventuale atributii fiind necesar a fi exercitate fără a se aduce atingere unor alte dispozitii legale.

Se mai impune a observa că motivele de oportunitate (cazurile particulare) invocate de pârât sunt chestiuni a căror solutionare se putea face fără a se recurge la emiterea unui astfel de act administrativ normativ, prin simpla îndeplinire a atributiilor pe care legea le prevede în sarcina organelor competente.

Reiterând principiul de drept public conform căruia orice autoritate publică nu poate actiona decât în limitele competentelor stabilite expres de lege, instanta a constatat că nu există niciun act normativ care să confere consiliului local atributia de a stabili conditiile în care animalele domestice sau de companie pot fi detinute, astfel că, în spetă, pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a actionat în afara atributiilor ce îi revin conform legii, si nu în exercitarea acestora, motiv pentru care instanta a apreciat că hotărârea în litigiu a fost adoptată cu încălcarea legii si a fost anulată.

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâtul a fost obligat la plata către reclamanta Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor a sumei de 2.384 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariul achitat avocatului care a reprezentat partea (1.190 lei + 1.190 lei), precum si taxa judiciară de timbru achitată de această reclamantă în Dosarul nr. 3.270/117/2010 - 4 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, reprezentat prin primar, solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate în spetă, în sensul respingerii în întregime a actiunii formulate de către reclamante.

În motivare s-a arătat că:

În ceea ce priveste nelegalitatea actului administrativ - Hotărârea Consiliului Local nr. 89/2010, invocată de către instanta fondului, raportat la încălcarea limitelor competentelor Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, consideră că în mod eronat instanta o retine astfel, întelegând în acest sens să se prevaleze de prevederile Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Astfel, art. 36 din această lege prevede faptul că acesta “are initiativa si hotărăste în toate problemele de interes local...”.

Contrar celor retinute de către instanta de judecată, art. 8 din Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor se referă la “conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor”, si nu la numărul animalelor care pot fi detinute. Acest articol prevede: “(1) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor reprezintă autoritatea natională în domeniul protectiei animalelor. (2) Conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.” Ca atare, într-adevăr, autoritatea în materie este institutia mai sus mentionată, însă, prin adoptarea acestei hotărâri a consiliului local, nu se încalcă sub nicio formă această autoritate în domeniu, iar restrictionarea numărului de capete detinute de către persoanele fizice sau juridice în locuintele colective, prin actul administrativ emis de către institutia pârâtă, nu încalcă de asemenea prevederile articolului enuntat, care se referă strict la conditiile de detinere si întretinere a animalelor, nu si la numărul acestora.

Mai mult decât atât, si hotărârea consiliului local atacată în cauză reiterează obligatiile detinătorilor de animale referitoare la normele generale de curătenie, igienă si întretinere ale acestora.

Apoi, reiterează, în virtutea reglementărilor legale, prevăzute de Legea nr. 215/2001, consiliul local este autorizat să exercite atributii menite să vegheze la interesul comunitătii locale (a se vedea art. 36 din această lege).

În acest sens reiterează ratiunea si necesitatea adoptării acestui act administrativ, care a fost tocmai “de interes local”, vizând dreptul cetătenilor municipiului la un mediu sănătos, astfel cum este acesta prevăzut de art. 35 din Constitutia României, precum si sănătatea si bunăstarea animalelor de companie.

În concret, la elaborarea Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010 s-au avut în vedere următoarele:

- confortul, ordinea, curătenia si linistea populatiei cu respectarea exigentelor minimale privind suprafetele necesare persoanelor, conform prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, actualizată, si ale Ordinului ministrului sănătătii nr. 536/1997, actualizat, pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată al populatiei, care prevăd o suprafată utilă de 37 m2 - pentru 1 persoană, 52 m2 - 2 persoane, 68 m2 - 3 persoane, 76 m2 - 4 persoane, 91 m2 - 5 persoane, 97 m2 - 6 persoane, 111 mp - 7 persoane, 114 mp - 8 persoane;


- asigurarea conditiilor necesare pentru sănătatea si bunăstarea animalelor de companie, în functie de specie si rasă, după cum urmează: cantitate suficientă de hrană si apă, adăpost corespunzător, posibilitate de miscare suficientă, îngrijire si atentie, asa cum prevede art. 5 pct. 1 din Legea nr. 205/2004, actualizată, privind protectia animalelor;

- prevederile art. 4 din Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003, respectiv art. 4: “Orice persoană care detine un animal de companie sau care are grijă de un animal de companie trebuie să fie responsabilă de sănătatea si bunăstarea acestuia; orice persoană care detine un animal de companie sau care se ocupă de acesta trebuie să-i asigure toate conditiile, îngrijirile si atentia, tinând cont de nevoile etologice, în functie de specie si rasă, si în special trebuie: a) să îi asigure, în cantitate suficientă, hrană si apă; b) să îi asigure posibilitatea de miscare; c) să ia măsurile necesare pentru a nu lăsa animalele să devină libere.”

Un animal nu poate fi detinut ca animal de companie, dacă conditiile enumerate nu sunt îndeplinite sau conditiile sunt îndeplinite, dar animalul nu se poate adapta în captivitate.

- asigurarea conditiilor minime de spatiu, respectiv 1,9 m2 pentru animalele cu talie mare si mijlocie si 1,10 m2 pentru cele mici, este prevăzută în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 155/2001, actualizată.

În altă ordine de idei învederează instantei faptul că Hotărârea Consiliului Local nr. 89/2010 nu exclude posibilitatea cresterii unui număr mai mare de animale de companie în locuinte colective, atât timp cât nu se deranjează vecinătătile. Asociatiile de proprietari, prin adunarea generală a proprietarilor, au atributia de a adopta hotărâri referitoare la buna functionare a acestora, conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. De aceea, cresterea unui număr mai mare de animale de companie în apartamente s-a lăsat la latitudinea asociatiei de proprietari.

De asemenea, unul dintre obiectivele urmărite prin limitarea cresterii numărului de animale de companie este de a se preveni si solutiona situatiile reclamate de genul celor întâlnite pe Str. Trotusului (50 de câini), Viile Nădăsel nr. 29 (60 de câini), str. Drăgălina nr. 2 (multe pisici), str. Traian nr. 77-79 (16 pisici), Str. Plopilor nr. 6 (10 pisici), Str. Somesului nr. 16 (7-8 câini), Str. Lunii nr. 8 (20 de câini), str. M. Veliciu nr. 42 (50 de pisici), Str. Oasului nr. 1-3 (număr mare de câini), str. P. Sandor (25 de câini) etc, pentru care a depus acte justificative.

Având în vedere cele mentionate mai sus si faptul că, asa cum a mai arătat, fiecare cetătean are dreptul la un mediu sănătos, conform art. 35 din Constitutia României, si că autoritatea publică are rolul de a ocroti viata intimă, familială si privată, si întelegând să invoce si prevederile art. 26 alin. (2), conform cărora: “persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Asadar, în opinia pârâtului nelegalitatea actului administrativ atacat, astfel cum a fost retinută de către instanta de fond, nu poate fi luată în considerare, nefiind încălcate normele invocate.

Având în vedere toate considerentele mai sus arătate, solicită instantei de judecată admiterea recursului, modificarea sentintei recurate în cauză, în sensul respingerii actiunii formulate de către reclamante, ca fiind nefondată, corelativ cu mentinerea ca legală a Hotărârii Consiliului Local nr. 89/2010.

Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele:

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 89/2010, autoritatea publică locală a modificat si completat Hotărârea Consiliului Local nr. 330/1998 astfel: s-a interzis cresterea anumitor animale domestice si a păsărilor de curte pe raza municipiului Cluj-Napoca, cu anumite exceptii expres prevăzute; s-a interzis cresterea animalelor în locuintele comune, cu exceptia câinilor si pisicilor, dar nu mai mult de câte două exemplare, în anumite conditii, inclusiv cu aprobarea asociatiei de proprietari. Încălcarea dispozitiilor acestei hotărâri a consiliului local a fost considerată contraventie sanctionabilă cu amendă.

Reclamantele din cele 3 dosare care au fost conexate la fond au cerut instantei anularea acestui act normativ, în principal pe considerentul că autoritatea deliberativă locală si-a depăsit competentele conferite de lege, reglementând într-un domeniu care este sustras ariei sale de interventie.

Tribunalul a achiesat acestei pozitii, admitând actiunea si dispunând anularea actului atacat, retinând că, în emiterea lui, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a actionat în afara atributiilor ce îi revin, si nu în exercitarea acestora, de asemenea că “motivele de oportunitate” invocate de către institutia pârâtă în motivarea adoptării hotărârii consiliului local atacat în cauză sunt chestiuni a căror solutionare se putea face fără adoptarea acesteia, prin simpla îndeplinire a atributiilor pe care legea le prevede în sarcina organelor competente. Se mai arăta că “conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor” se stabilesc prin Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, ca unică autoritate cu atributii în acest domeniu, si ca atare sunt excluse competentele Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca în domeniu.

Prima critică din recursul declarat de către pârât este legată de modul în care prima instantă a interpretat si aplicat prevederile art. 8 din Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor, care, în opinia recurentei, se referă la “conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor”, si nu la numărul animalelor care pot fi detinute.

Curtea constată însă că o astfel de modalitate de abordare este neavenită, în conditiile în care acest articol prevede: “(1) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor reprezintă autoritatea natională în domeniul protectiei animalelor. (2) Conditiile de detinere, adăpostire si întretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.”

Instanta apreciază că notiunea de “număr al animalelor detinute” face parte din sfera notiunii de “conditii de detinere”, neexistând suport legal pentru sustinerile din recurs. Mai mult decât atât, la art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protectia animalelor, aprobate prin Ordinul comun nr. 523/2008 al ministrului internelor si reformei administrative si al Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor se prevede că: “Numărul de animale, cu exceptia animalelor sălbatice, detinut de o persoană fizică sau juridică nu este restrictionat, cu conditia respectării normelor de sănătate, protectie si bunăstare a acestora, prevăzute de legislatia în vigoare”.

În continuare, recurentul sustine că hotărârea anulată nu ar fi fost dată cu încălcarea atributiilor sale, întrucât art. 36 din Legea nr. 215/2001 i-ar permite să hotărască “în toate problemele de interes local”, iar numărul de animale detinute este o problemă de interes local.

Intimata arată însă în cuprinsul întâmpinării, în mod pertinent, că recurentul citează trunchiat textul legal sus-amintit, text care, în realitate, prevede la alin. (1): “Consiliul local are initiativă si hotărăste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autorităti ale administratiei publice locale sau centrale”.

Asa fiind, legiuitorul interzice deliberativului local să intervină în atributiile unei alte autorităti, centrale în acest caz, date fiind prevederile mai sus citate ale art. 8 din Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor.


Recurentul mai sustine că normele atacate ar reitera în fapt prevederile legale în vigoare, însă Curtea constată că prin actiunea introductivă au fost expuse pe larg motivele pentru care s-a apreciat că această hotărâre adaugă la lege, făcând referire la numărul de animale si la vecinătătile locului unde este amplasată resedinta detinătorului de animale, încălcând astfel atât prin spiritul, cât si prin litera sa, mai multe prevederi legale nationale si chiar comunitare: Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protectia animalelor, aprobate prin Ordinul nr. 523/2008 al ministrului internelor si reformei administrative, Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Conventiei Europene pentru protectia animalelor de companie, Declaratia Universală a Drepturilor Animalelor proclamată la Paris în 15 octombrie 1978 la sediul UNESCO, Ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătătii, Constitutia României, Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Corecte sunt si apărările din întâmpinare conform cărora, desi scopul în care a fost adoptată hotărârea atacată este unul lăudabil, el constând în protejarea atât a populatiei, cât si a animalelor, modalitatea de a pune în aplicare această intentie contravine atât intereselor populatiei, cât si protectiei animalelor, întrucât:

Din economia Legii nr. 205/2004 se desprinde ideea că animalul este un bun suspus aproprierii de către persoanele fizice sau juridice, constituind obiectul dreptului de proprietate, fiind deci evaluabil în bani. Constitutia României, precum si Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, la care statul nostru este parte, garantează dreptul la proprietate si liberul exercitiu al acestuia, neputând fi deci îngrădit în mod arbitrar si fără o justificare rezonabilă.

Totodată, se arată că nu trebuie să se generalizeze pornind de la cazuri particulare si că, în cazurile izolate în care se încalcă Legea privind protectia animalelor, trebuie să se intervină punctual numai în baza legislatiei nationale în vigoare.

Recurentul sustine că nu exclude posibilitatea cresterii unui număr mai mare de animale de companie în locuintele colective, atât timp cât există acordul asociatiei de proprietari. Desi aceste apărări ar putea părea, la prima vedere, ca fiind întemeiate, nu este mai putin adevărat că necesitatea obtinerii acordului asociatiei de proprietari nu face decât să lase loc subiectivismului, putând genera abuzuri si conflicte în cadrul comunitătii, pe fondul discriminării persoanelor care iubesc animalele.

În plus, la art. 2 al hotărârii atacate se interzice cresterea câinilor si pisicilor în locuintele colective, permitând ca numărul acestora să fie mai mare de două numai cu aprobarea asociatiei de proprietari, însă în acest mod se poate ajunge la situatii absurde, cum ar fi:

- o persoană care locuieste la casă (situatie reglementată de art. 1) să nu poată detine mai mult de 5 pisici, în timp ce o persoană care locuieste la bloc (situatie reglementată de art. 2) si care are acordul asociatiei de locatari să poată creste mai mult de 5 pisici; sau

- o persoană să fie sanctionată în temeiul acestei hotărâri întrucât detine în apartamentul său (locuintă colectivă reglementată de art. 2 din hotărârea atacată) o reptilă sau o broască testoasă ori un hamstersau chiar niste pesti de acvariu.

Prin urmare, acest text normativ interzice cresterea oricăror animale domestice în locuintele colective (inclusiv pesti de acvariu, broaste testoase, hamsteri), exceptie făcând doar câinii si pisicile, al căror număr însă este limitat de existenta acordului asociatiei de proprietari.

Nu sunt de neglijat nici efectele pe care le-ar putea produce actul atacat, din perspectiva faptului că, pentru a nu încălca legea, persoanele care detin în proprietate un număr mai mare de animale decât cel prevăzut de norma atacată se vor vedea nevoite fie să le abandoneze, fie să le ucidă, fapte care constituie infractiuni prevăzute si pedepsite de Legea nr. 205/2004.

Drept urmare, Curtea achiesează sustinerilor conform cărora prevederile Legii nr. 205/2004 pentru protectia animalelor sunt suficiente pentru a crea pârghiile necesare interventiilor în cazul în care se săvârsesc abuzuri cum sunt cele enumerate de recurent; ceea ce lipseste însă - si nu se poate suplini prin hotărârea atacată, care actionează asupra efectelor si nu asupra cauzelor - este aplicarea corectă si promptă a legii.

În consecintă, recursul declarat va fi respins, în baza prevederilor art. 312 din Codul de procedură civilă, art. 20 din Legea nr. 554/2004, sentinta atacată fiind mentinută, constatându-se că nu a fost combătut în mod pertinent argumentul principal de nelegalitate, constând în încălcarea principiului de drept public conform căruia orice autoritate publică nu poate actiona decât în limitele competentelor stabilite expres de lege.

Totodată, se va dispune efectuarea publicitătii în conformitate cu art. 23 din Legea nr. 554/2004 iar recurentul va fi obligat să plătească intimatei Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor suma de 1.240 lei, cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocatial, în baza prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentintei civile nr. 4.430 din 17 decembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.260/117/2010 al Tribunalului Cluj, pe care o mentine în întregime.

Dispune efectuarea publicitătii în conformitate cu art. 23 din Legea nr. 554/2004.

Obligă recurentul să plătească intimatei Federatia Română pentru Protectia si Controlul Animalelor suma de 1.240 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 septembrie 2011.

 

PRESEDINTE,

MARIA HRUDEI

Judecător,

Mirela Budiu

Grefier, Daniela Chirilă

Judecător,

Floarea Tămas

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.