MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 710/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 710         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 7 octombrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.118 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

 

Decizia nr. 1.134 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 113 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

968. - Hotărâre pentru aprobarea actului aditional nr. 4 la Acordul de concesiune a unor perimetre de explorare, dezvoltare si exploatare petrolieră, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - SA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.527. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea componentei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare si a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

266. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 30 septembrie 2011, având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.118

din 8 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2007, exceptie ridicată de Gabriela Sîrbu si Janot Sîrbu în Dosarul nr. 1.761/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.268D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 136 din 25 februarie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.761/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2007, exceptie ridicată de Gabriela Sîrbu si Janot Sîrbu într-o cauză civilă având ca obiect despăgubiri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul de lege criticat încalcă dispozitiile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în măsura în care interdictia impusă de aceste prevederi legale se referă si la terenurile prevăzute ca spatii verzi în documentatiile de urbanism, indiferent de regimul juridic al acestora, fără a se face nicio distinctie între cele aflate în proprietate privată si cele aflate în proprietate publică, si în măsura în care textul nu face nicio referire la acordarea unei drepte si prealabile despăgubiri.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece măsurile dispuse prin textul de lege criticat nu aduc atingere dreptului de proprietate în însăsi substanta sa, ci instituie o limitare obiectivă si rezonabilă în scopul ocrotirii si garantării dreptului la un mediu de viată sănătos.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 22 octombrie 2007.

Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 71: “(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.

(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, precum si dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai fost supusă controlului de constitutionalitate, prilej cu care a statuat că prevederile art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 nu aduc atingere dreptului de proprietate, consacrat prin Legea fundamentală. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 10 februarie 2009, Decizia nr. 1.010 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 22 septembrie 2009, sau Decizia nr. 987 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 august 2009.

Prin aceste decizii Curtea a constatat că “ocrotirea si garantarea dreptului la un mediu sănătos, prevăzut de art. 35 din Constitutie, reprezintă scopul reglementării art. 71 din


Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului”.

Totodată, Curtea a statuat că chiar dacă dreptul de proprietate, prevăzut la art. 44 din Constitutie, este un drept absolut, potrivit alin. (1) al acestui text, “Continutul si limitele acestor drepturi (dreptul de proprietate si creantele asupra statului) sunt stabilite de lege”, ceea ce permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze incidenta si a altor drepturi fundamentale ale cetătenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constitutiei, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate.

Curtea a retinut constant în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constitutie, “legiuitorul ordinar este asadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat”.

De altfel, chiar art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală prevede respectarea de către titularul unui drept de proprietate privată a tuturor “sarcinilor privind protectia mediului”. În plus, limitarea exercitiului dreptului de proprietate impusă de art. 71 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului are si o justificare socială si morală, având în vedere că respectarea riguroasă a acestor norme reprezintă un obiectiv major, protejarea mediului înconjurător, deci si a spatiului verde existent, având o legătură directă cu nivelul de sănătate publică, ceea ce constituie o valoare de interes national.

În sfârsit, prin Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 10 februarie 2009, Curtea a statuat că pentru lipsa de folosintă a terenurilor proprietate privată amenajate ca spatii verzi si/sau prevăzute ca atare în documentatiile de urbanism proprietarii terenurilor sunt îndreptătiti să beneficieze de despăgubiri. Asa fiind, nimic nu împiedică persoana care a suferit un prejudiciu cauzat de interdictia instituită prin lege să solicite autoritătilor administratiei publice locale repararea pagubei produse, potrivit dispozitiilor dreptului comun.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 114/2007, exceptie ridicată de Gabriela Sîrbu si Janot Sîrbu în Dosarul nr. 1.761/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.134

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 113 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marilena Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.288/211/2010 si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.820D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 31 august 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.288/211/2010, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Într-o cauză penală având ca obiect săvârsirea infractiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, prevăzută de art. 281 din Codul penal, raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995, republicată, inculpatul Tiberiu Kovacs a invocat “exceptia nelegalitătii incriminării pe temeiul Legii nr. 255/2004 ca urmare a vidului legislativ creat de Decizia Curtii Constitutionale nr. 109/2010”. Această exceptie a fost calificată de către instanta de judecată “ca fiind o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, republicată, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 255/2004”.

Instanta de judecată arată că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) si art. 129, deoarece “printr-un act normativ nu se pot reglementa consecintele unei hotărâri judecătoresti irevocabile, care conferă un drept sau creează cel putin o sperantă legitimă unei părti”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată si completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, dispozitii care au următorul cuprins: “(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviintate prin hotărâri judecătoresti să desfăsoare activităti de consultantă, reprezentare sau asistentă juridică, în orice domenii, îsi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităti constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori încuviintate activităti de consultantă, reprezentare si asistentă juridică contrare dispozitiilor prezentei legi.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, solutia legislativă criticată regăsindu-se în dispozitiile art. 113 alin. (1) si (2), astfel că instanta constitutională urmează să se pronunte asupra acestor dispozitii de lege.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor în cadrul democratiei constitutionale si ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilorart. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 s-a pronuntat prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 150 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 11 martie 2009.

Cu acel prilej, Curtea a constatat că “în conceptia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat si functionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat si functionând după reguli stabilite de lege. [...] Această optiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstitutională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora functionează nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea si să accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explică de ce conditiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială.

Curtea Constitutională a statuat constant în jurisprudenta sa că profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu împotriva ei”.

În spetă însă nu sunt formulate veritabile critici de neconstitutionalitate, ci, în realitate, este pus în discutie modul de aplicare si interpretare a legii de către organele de urmărire penală si instanta de judecată. Or, acest aspect nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, astfel că excedează competentei acesteia.

În aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 113 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Judecătoria Cluj-Napoca înDosarul nr. 2.288/211/2010.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea actului aditional nr. 4 la Acordul de concesiune a unor perimetre de explorare, dezvoltare si exploatare petrolieră, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2000

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (3) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă actul aditional nr. 4 la Acordul de concesiune a unor perimetre de explorare, dezvoltare si exploatare petrolieră, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 28 ianuarie 2000, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Kâroly Borbely,

secretar de stat

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 5 octombrie 2011.

Nr. 968.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea componentei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare si a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia

 

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.514/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare,

în temeiul prevederilor art. 44 al Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă componenta nominală a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se numeste ca presedinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare domnul Alexandru Aldea.

Art. 3. - Se numesc ca vicepresedinti ai Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare domnul Dragos Pieptu si domnul Victor Neumann.

Art. 4. - Se aprobă componenta conducerii grupurilor de lucru permanente ale Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 4 octombrie 2011.

Nr. 5.527.


 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare

 

Nr. crt.

Numele

Prenumele

Institutia

1.

Aldea

Alexandru

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele

2.

Anghel

Irina

Asociatia de Investitii Private si Capital de Risc din Sud-Estul Europei, Bucuresti

3.

Babes

Alexandru

Universitatea din Bucuresti

4.

Banabic

Dorel

Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca

5.

Bârsan

Nicolae

Universitatea din Tubingen, Germania

6.

Brujan

Emil- Alexandru

Universitatea Politehnica din Bucuresti

7.

David

Daniel

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

8.

Filip

Claudiu

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare, Cluj-Napoca

9.

Kappel

Wilhelm

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA Bucuresti

10.

Marinescu

Radu

Universitatea “Politehnica” Timisoara

11.

Murg eseu

Mirela

Universitatea din Bucuresti

12.

Neda

Zoltan

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

13.

Neumann

Victor

Universitatea de Vest, Timisoara

14.

Pieptu

Dragos

Universitatea de Medicină si Farmacie “Grigore T Popa”, Iasi

15.

Popescu

Octavian

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

16.

Sicora

Cosmin Ionel

Grădina Botanică din Jibou, judetul Sălaj

17.

Socaciu

Carmen

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

18.

Talpes

Florin

Softwin - S.R.L. Bucuresti

19.

Zamfir

Nicolae

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN - HH Bucuresti, Măgurele

 

ANEXA Nr. 2

 

CONDUCEREA

grupurilor de lucru permanente ale Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare

 

Nr. crt.

Numele

Prenumele

Grupul de lucru

1.

Aldea

Alexandru

Evaluare si finantare institutională

2.

Anghel

Irina

Ecosistem de inovare

3.

Babes

Alexandru

Resurse umane

4.

Zamfir

Nicolae

Infrastructură

5.

Pieptu

Dragos

Mediu de cercetare

6.

Neumann

Victor

Relatii internationale

7.

Socaciu

Carmen

Domenii prioritare si specializare inteligentă

8.

David

Daniel

Comunicare si vizibilitate


ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 30 septembrie 2011, având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental

 

Având în vedere dispozitiile art. 1312 alin. (8) si art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) si art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, functionarea, structura personalului si dotările necesare îndeplinirii atributiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală din data de 30 septembrie 2011, având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Robert Bucur

 

Bucuresti, 4 octombrie 2011.

Nr. 266.

 

ANEXĂ

 

Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Dosar nr. 4/2011

 

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

din 30 septembrie 2011, având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental

 

Completul de arbitraj este constituit din:

- Uliescu Marilena - presedinte

- David Alice Mihaela - arbitru

- Nitu Ion - arbitru

- Stiolică Florin - arbitru

- Ionescu Mircea Felix Melinesti - arbitru

 

Pe rol se află solutionarea cererii de arbitraj formulate de către Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA) în contradictoriu cu Asociatia Marilor Retele Comerciale din România (AMRCR), Federatia Patronatelor din Turismul Românesc, Federatia Industriei Hoteliere din România, Asociatia Transportatorilor din România, Societatea Comercială Praktiker România - S.R.L., cerere având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental.

Dezbaterile au avut loc la data de 26 septembrie 2011, fiind consemnate în încheierea de sedintă care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Tinând seama de înscrisurile depuse de părti, de dezbaterile si concluziile acestora, prin cererea arbitrală formulată, UCMR- ADA a solicitat să se stabilească forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental, având în vedere forma metodologiei pe care acestia au depus-o.

La acest termen au fost prezenti din partea AMRCR domnul avocat Adrian Manolache, iar din partea UCMR- ADA domnul avocat Roată Palade Alexandru si doamna director general Ana Achim.

UCMR- ADA depune concluziile scrise, nr. SGCA260 din 26 septembrie 2011.

Părtile sustin concluziile pe fond astfel:

UCMR- ADA precizează că forma Metodologiei propuse este una îmbunătătită fată de cea anterioară, fiind prevăzută o diversificare mult mai mare a utilizatorilor/remuneratiilor. Remuneratiile pentru această categorie de utilizatori (hypermarketuri) sunt stabilite în functie de suprafată. Reprezentantul UCMR- ADA sustine forma propusă a metodologiei, care va fi urmărită de către inspectorii săi si care prevede si o indexare conform legii.

Cu privire la propunerea AMRCR de acordare a unor tarife diminuate pentru utilizatorii mari, cu suprafată mare, care se extind, invocă aparitia discriminării în raport cu utilizatorii detinători ai unor suprafete mai mici si constante, nesupuse extinderilor.

AMRCR mentionează că în anul 2006, desi functiona si avea reprezentativitate, nu a participat la negocierea metodologiei anterioare, încă în vigoare. Astfel, în 2009 au initiat negocieri conform legii, negocierile având loc în cele din urmă pe proiectul de metodologie propus de UCMR- ADA. Divergente au existat în ceea ce priveste stabilirea remuneratiilor, AMRCR fiind de acord cu palierele de suprafată propuse de UCMR- ADA. Astfel, AMRCR a sustinut, în primul rând, principiul rabatului de volum, respectiv stabilirea unor remuneratii mai mici pentru utilizatorii care se dezvoltă, se extind. Potrivit acestui principiu, reprezentantul AMRCR prezintă următorul mecanism: utilizatorii se dezvoltă, remuneratiile devin mai mari, colectările cresc, astfel se impun reduceri ale remuneratiilor pentru hypermarketuri.

De asemenea, pune în vedere să se tină cont de puterea de cumpărare actuală mult diminuată si să fie prevăzute si criterii de ajustare în functie de situatia economică existentă la momentul respectiv.

UCMR- ADA arată în replică că preturile au crescut si implicit profitul acestor lanturi de unităti. De asemenea, arată că magazinele mici au dispărut din cauza aparitiei acestor lanturi, magazine care plăteau remuneratii pentru comunicare publică. Pe cale de consecintă, remuneratiile colectate pentru titularii de drepturi au scăzut. Totodată, invocă criteriul publicului potential si al clientelei efective ale acestor unităti, care este unul semnificativ, fiind în fapt publicul către care se comunică public muzica.

Nu acceptă propunerea AMRCR privind reducerea pentru o singură entitate în functie de numărul de magazine detinute, UCMR- ADA arătând că sunt acte de comunicare publică diferite, considerând propunerea injustă si inacceptabilă. Pentru aceste motive, nu acceptă dubla reducere propusă de AMRCR, nici modificarea pct. 13 din metodologie.

AMRCR sustine că nu este vorba de o dublă reducere.

AMRCR nu depune concluziile sustinute în format scris.

COMPLETUL DE ARBITRI constată:

Se retine faptul că, în cadrul comisiei de negociere, constituită prin Decizia nr. 119/2010 a Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, părtile nu au putut conveni forma finală a metodologiei supusă negocierii.

De la data constituirii comisiei de negociere si până la depunerea cererii de initiere a procedurii arbitrale au trecut mai mult de 30 de zile.

Se constată astfel, în raport cu prevederile art. 1311 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, legala învestire a completului arbitrai pentru a solutiona cererea de arbitraj formulată de către UCMR- ADA în vederea stabilirii formei finale a metodologiei ce are ca obiect stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a acestora în scop ambiental.

Completul de arbitraj retine, potrivit celor dispuse prin încheierile de sedintă anterioare, decăderea legală din dreptul de a depune probe si de a formula concluzii pe durata arbitrajului, în conformitate cu prevederile art. 1311 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, pentru următorii membri ai comisiei de negociere, desemnată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 199/2010: Asociatia Transportatorilor din România, Federatia Patronatelor din Turismul Românesc, Federatia Industriei Hoteliere din România, Societatea Comercială Praktiker România - S.R.L.

Retine astfel completul de arbitraj că aceste părti nici nu au depus în cadrul arbitrajului cereri, înscrisuri sau contrapropuneri cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului de către UCMR- ADA.

Completul de arbitraj constată că Federatia Patronatelor din Turismul Românesc a transmis UCMR- ADA în cadrul negocierilor o propunere privind stabilirea unor remuneratii forfetare/cameră/pe lună pentru unitătile de cazare, diferentiată în functie de clasificarea acestora.

În cadrul concluziilor formulate în arbitraj, UCMR - ADA a agreat si a sustinut cuprinderea în metodologie, pentru unitătile de cazare, a remuneratiilor propuse de către Federatia Patronatelor din Turismul Românesc în cadrul negocierilor.

Fată de aceste aspecte, retinând si faptul că în cadrul arbitrajului, Federatia Patronatelor din Turismul Românesc sau vreun alt reprezentant al utilizatorilor nu a contestat această propunere, completul de arbitraj retine si incidenta dispozitiilor art. 969 din Codul civil cu privire la stabilirea remuneratiilor datorate de către unitătile de cazare.

Completul de arbitraj apreciază ca fiind întrunită astfel si cerinta caracterului echitabil pentru autori a remunerării în forma propusă de Federatia Patronatelor din Turismul Românesc si acceptată de către UCMR - ADA pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental în unitătile de cazare, propunere ce va constitui pct. 1 al tabelului care face parte integrantă din metodologie.

Potrivit punctului de vedere depus în arbitraj si potrivit celor sustinute în cadrul dezbaterilor, în calitatea sa de reprezentant al utilizatorilor în cadrul comisiei de negociere, Asociatia Marilor Retele Comerciale din România a formulat si a sustinut, în esentă, următoarele propuneri sau observatii cu privire la forma de metodologie propusă de către UCMR - ADA pentru a fi stabilită prin arbitraj:

- stabilirea unor remuneratii mai mici decât cele propuse de către UCMR- ADA la pct. 4 din tabel - “Unităti comerciale sau de prestări cu activitate continuă”;

- stabilirea unui sistem de reduceri a remuneratiilor cu până la 35% pentru unităti comerciale sau de prestări cu activitate continuă fie în functie de valoarea totală a remuneratiilor lunare plătite de către un utilizator, fie în functie de spatiul cumulat al unitătilor unui utilizator;

- excluderea de la calculul remuneratiilor a spatiilor de depozitare, a birourilor administrative, a parcărilor etc.

Analizând apărările si propunerile formulate de către Asociatia Marilor Retele Comerciale din România, completul de arbitraj le va respinge ca nefondate pentru considerentele ce urmează:

Completul de arbitraj apreciază că remuneratiile propuse de către UCMR - ADA sunt de natură a respecta cerinta impusă de art. 11 bis din Conventia de la Berna, la care România a aderat prin Legea nr. 77/1998, de a nu se aduce atingere dreptului autorului de a obtine o remuneratie echitabilă, stabilită de autoritatea competentă, în absenta unui acord amiabil.

În considerarea caracterului echitabil al remuneratiilor, completul arbitrai are în vedere si necesitatea ca nivelul remuneratiilor să fie de natură a încuraja activitatea creatoare ca principal element al dezvoltării culturale.

Pe de altă parte, completul de arbitraj retine că propunerea de metodologie depusă de către UCMR - ADA în arbitraj, prin stabilirea la pct. 4 din tabel a mai multor paliere în functie de suprafată si a unei modalităti de stabilire a remuneratiilor si pentru unităti cu suprafete mai mici de 6.000 m2 răspunde mai bine cerintei diferentierii remuneratiilor în functie de suprafata unitătii.


Completul arbitrai retine că acest tip de diferentiere, în functie de suprafată, a fost agreat si stabilit si prin metodologiile anterioare.

Completul de arbitraj apreciază ca nefondată si neechitabilă propunerea de diminuare a remuneratiilor cuvenite autorilor de opere muzicale potrivit propunerii Asociatiei Marilor Retele Comerciale din România.

Se retine faptul că, potrivit propunerii UCMR - ADA, remuneratia/m2/lună se reduce pe măsură ce suprafata unitătii comerciale este mai mare. Si din această perspectivă este inechitabilă acordarea unor noi reduceri, suplimentare, pentru unităti comerciale, în considerarea faptului că ar detine în mod cumulat suprafete mai mari. Nu mai putin, se constată că reducerile suplimentare sunt pretinse de către Asociatia Marilor Retele din România, plecându-se de la o bază de calcul micsorată prin reducerile anterioare, survenite în raport cu suprafetele mai mari, detinute în mod cumulat. Acest tip de calcul al unor reduceri suplimentare aplicate unor baze de calcul deja micsorate ar induce un sistem de tip recurent de micsorare a remuneratiilor datorate de către un utilizator, ceea ce ar conduce, pe cale de consecintă, la stabilirea unor remuneratii cu totul inechitabile pentru creatorii de opere.

Reducerea remuneratiei în functie de valoarea lunară a remuneratiei datorate de către un utilizator reprezintă, în esentă, o propunere de reducere suplimentară a remuneratiei în functie de suprafată, dar exprimată în alti termeni si este, în egală măsură, apreciată ca inechitabilă, pentru aceleasi considerente.

Nefondată este si propunerea Asociatiei Marilor Retele Comerciale din România de a nu fi luată în calcul, la determinarea remuneratiilor datorate de către un utilizator, comunicarea publică a operelor muzicale în spatii precum: birouri, spatii administrative, depozite, parcări etc.

Completul de arbitraj are în vedere, cu prioritate, dreptul patrimonial recunoscut autorilor de art. 13 lit. f) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, de a autoriza sau de a interzice comunicarea publică a operelor muzicale.

Limitele legale ale exercitării drepturilor patrimoniale de autor sunt în mod expres si limitativ prevăzute de Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, si nu pot fi extinse pe cale de analogie sau de interpretare.

Printre aceste limite legale nu se regăseste si situatia invocată de către Asociatia Marilor Retele Comerciale din România.

Mai mult, potrivit art. 11 bis din Conventia de la Berna, la care România a aderat prin Legea nr. 77/1998, legislatiile nationale nu pot aduce atingere dreptului autorilor de a obtine o remuneratie echitabilă, stabilită de către autoritătile competente, în lipsa unui acord amiabil.

Completul de arbitraj are în vedere definirea notiunii de “comunicare publică” la art. 14 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, si constată că spatiile mentionate de către Asociatia Marilor Retele Comerciale din România reprezintă, în sensul legii, locuri deschise publicului, sau orice loc în care se adună un număr de persoane care depăseste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostintelor acesteia, motiv pentru care propunerea Asociatiei Marilor Retele din România este nelegală.

Mai retine completul arbitrai că Asociatia Marilor Retele Comerciale din România nu a depus la dosarul cauzei nicio probă, limitându-se la formularea unor silogisme si rationamente juridice. Acest fapt nu poate conduce decât către sfera de reglementare circumstantiată de art. 1199 din Codul civil a prezumtiilor simple.

Or, prezumtiile simple nu pot constitui, prin ele însele, mijloace de probă, decât dacă sunt coroborate si cu alte mijloace probatorii.

Mai mult decât atât, silogismele si rationamentele formulate de către Asociatia Marilor Retele Comerciale din România sunt întemeiate pe premise false, fapt care generează concluzii false. Premisa majoră pe care îsi întemeiază apărările AMRCR este de natură comercială, căzând deci în sfera normelor de reglementare specifice actelor si faptelor obiective de comert, în spetă a Codului comercial si uzantelor comerciale, pe când premisele cauzei deduse judecătii sunt specifice sferei de reglementare în materia creatiei intelectuale, supusă Legii nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare. Ar fi cu totul improprie grefarea unei institutii cu puternice accente comerciale pe institutii edictate în scopul asigurării drepturilor autorilor pentru obtinerea unor remuneratii echitabile.

Pentru aceste motive

COMPLETUL DE ARBITRAJ

hotărăste:

Admite cererea formulată de către UCMR - ADA asa cum a fost formulată.

Stabileste forma finală a metodologiei privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental astfel:

 

METODOLOGIE

privind remuneratiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental

 

1. Utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligatia ca, înaintea oricărei utilizări de opere muzicale, să obtină din partea UCMR - ADA autorizatia licentă neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale si să plătească remuneratii potrivit tabelului din prezenta metodologie, indiferent de durata efectivă a utilizării.

2. În sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) comunicare publică a operelor muzicale în scop ambiental - comunicarea uneia sau mai multor opere muzicale făcută într-un loc deschis publicului ori în orice loc în care se adună sau are acces, concomitent ori succesiv, un număr de persoane care depăseste cercul normal al unei familii si al cunostintelor acesteia, indiferent de modalitatea realizării comunicării si de mijloacele tehnice folosite, cu scopul de a crea ambianta pentru desfăsurarea oricărei alte activităti ce nu necesită în mod indispensabil utilizarea operelor muzicale;

b) utilizator de opere muzicale în scop ambiental - orice persoană juridică sau fizică autorizată, care detine ori foloseste cu orice titlu (de proprietate, administrare, concesiune, închiriere, subînchiriere, împrumut etc.) spatii, închise ori deschise, în care sunt instalate sau detinute aparate si orice alte mijloace tehnice ori electronice cum ar fi: televizoare, receptoare radio, casetofoane, combine muzicale, echipament informatic, CD-player, instalatii de amplificare si orice alte aparate ce permit receptia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însotite de sunet.

3. În situatia închirierii, subînchirierii sau a oricărui alt mod de transmitere a folosintei partiale a unui spatiu în care are loc comunicarea publică a operelor muzicale, detinătorii, cu orice titlu, persoane juridice ori fizice ce utilizează acele părti din spatiu vor plăti, potrivit spatiului utilizat, remuneratii în conformitate cu prezenta metodologie.

4. Plata remuneratiilor datorate de utilizatori se efectuează lunar. Termenul-limită de plată este data de 15 a lunii pentru care se face plata. La remuneratiile prevăzute de prezenta metodologie se adaugă cota legală de TVA.

5. Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităti de 0,5%/zi de întârziere.

6. Pentru perioada pentru care utilizatorul nu a încheiat autorizatie licentă neexclusivă cu UCMR- ADA, acesta are obligatia de a plăti UCMR- ADA o sumă egală cu triplul remuneratiilor ce ar fi fost legal datorate dacă ar fi încheiat autorizatia licentă neexclusivă.

7. Organismele de gestiune colectivă pot monitoriza, prin reprezentanti împuterniciti în acest sens, utilizarea operelor muzicale în scop ambiental, accesul acestora fiind asigurat în mod liber în orice spatiu de utilizare a muzicii în scop ambiental. Reprezentantii organismelor de gestiune colectivă pot utiliza echipamente de înregistrare audio si/sau video portabile în spatiile în care sunt utilizate operele muzicale, înregistrările astfel efectuate făcând dovada deplină a utilizării operelor muzicale în scop ambiental.

8. Utilizatorii mentionati la pct. 1 din tabel au obligatia de a comunica UCMR - ADA certificatele de clasificare a unitătilor de cazare detinute.

9. Utilizatorii au obligatia de a comunica UCMR - ADA, în termen de 10 zile de la solicitare, copii ale planurilor cadastrale ale spatiilor pe care le detin cu orice titlu sau, în absenta acestora, copii ale actelor prin care au dobândit proprietatea ori folosinta spatiilor (contract de vânzare-cumpărare, donatie, contract de închiriere, comodat etc.) si de a comunica orice alte documente si/sau informatii solicitate în baza art. 130 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare.

10. În cazul în care un utilizator urmează să înceteze utilizarea operelor muzicale, acesta este obligat să transmită la sediul central al organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, înainte de data încetării utilizării operelor muzicale, o notificare scrisă cuprinzând: denumirea si sediul utilizatorului, numărul si data autorizatiei încheiate cu organismul de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, adresa completă a locatiei unde încetează utilizarea si data la care va înceta utilizarea. În absenta unei astfel de notificări scrise, comunicate către sediul central al organismului de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, utilizatorul datorează în continuare remuneratiile prevăzute de prezenta metodologie, conform autorizatiei licentă neexclusivă, fără a putea invoca o eventuală încetare a utilizării operelor muzicale.

11. Remuneratiile forfetare se pot modifica anual, potrivit art. 1314 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, pe baza indicelui de inflatie stabilit la nivel national. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în 5 zile de la data depunerii, si intră în vigoare de la data de 1 a lunii următoare celei în care au fost publicate.

12. Pentru alte modalităti de utilizare pentru care remuneratiile nu sunt cuprinse în tabele, organismul de gestiune colectivă poate încheia prin negociere autorizatii licentă neexclusivă cu utilizatorii.

13. În situatia în care un utilizator detine sau foloseste mai multe spatii, remuneratia se datorează distinct pentru fiecare spatiu în parte.

14. Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică tuturor utilizatorilor de opere muzicale în scop ambiental.

 

TABEL

Remuneratii datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental*)

 

1. Unităti de cazare

Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare

Clasificare

- stele/margarete -

Remuneratie/cameră/lună

1.A

Hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, bungalow-uri, cabane turistice, satede vacantă, campinguri, popasuri turistice, căsute tip camping, apartamente sau camere deînchiriat, structuri de primire cu functiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice

a.

până la 2 stele/margarete

2 lei

b.

3 stele/margarete

3 lei

c.

4 stele/margarete

4 lei

d.

5 stele/margarete

5 lei

2. Unităti dealimentatie publicădin orase si statiunituristice**)

Tipul de unităti de alimentatie

Suprafata (m2)

Remuneratie/lună

2.A

Restaurante, terase, baruri, birturi, berării, fast-food, pizzerii etc.

a.

până la 50

60 lei

b.

51-100

130 lei

o

101-200

180 lei

d.

201-300

250 lei

e.

301-400

300 lei

f.

401-500

350 lei

g.

Peste 500

350 lei plus 50 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/ suplimentară

2.B

Restaurante, terase, baruri, birturi, berării, fast-food, pizzerii etc. în care comunicarea publică a operelor muzicale se face prin prestatii ale artistilor interpreti sau formatii de artisti

a.

Până la 50

80 lei

b.

51-100

180 lei

o

101-200

250 lei

d.

201-300

320 lei

e.

301-400

380 lei

f.

401-500

440 lei

g.

Peste 500

440 lei plus 60 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/suplimentară

2.C

Săli de nunti, petreceri, baluri si alte evenimente detinute cu orice titlu

300 lei/eveniment

3. Unităti dealimentatie publică din comune sisate**)

3.A

Restaurante, terase, baruri, birturi, berarii, fast-food, pizzerii etc.

a.

până la 100

60 lei

b.

101-200

150 lei

o

201-300

200 lei

d.

301-400

250 lei

e.

Peste 400

250 lei plus 30 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/suplimentară

3.B

Săli de nunti, petreceri, baluri si alte evenimente detinute cu orice titlu

100 lei/eveniment

4. Unităti comerciale sau de prestări cu activitate continuă**), ***)

Tipul unitătii

Suprafata (m2)

Remuneratie/lună

4.A

Magazine de orice tip, mall, supermarket, hipermarket, galerii comerciale etc.

a.

până la 100

70 lei

b.

101-200

90 lei

o.

201-300

120 lei

d.

301-400

150 lei

e.

401-500

170 lei

f.

501-600

200 lei


 

Tipul unitătii

Suprafata (m2)

Remuneratie/lună

 

 

g.

601-700

230 lei

h.

701-800

260 lei

i.

801-900

280 lei

j.

901-1.000

300 lei

k.

1.001-2.000

600 lei

1.

2.001-3.000

900 lei

m.

3.001-4.000

1.200 lei

n.

4.001-5.000

1.500 lei

o.

5.001-6.000

1.800 lei

p.

Peste 6.000

1.800 lei la care se adaugă 200 lei pentru fiecare transă de până la 1.000 m2 ce depăseste suprafata de bază de 6.000 m2

5. Unităti comercialesau de prestări cu activitate continuă cu suprafete mai mici de 200 m2 situate în comun esi sate**),***)

5.A

Magazine de orice tip cu suprafata mai mică de 200 m2

a.

până la 50

35 lei

b.

51-100

50 lei

o

101-200

70 lei

6. Agrement, centre medicale, birouri

6.A

Săli de jocuri de noroc

a.

Până la 50

200 lei

b.

51-100

300 lei

o

101-200

400 lei

d.

201-300

500 lei

e.

301-400

600 lei

f.

Peste 400

600 lei plus 100 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/suplimentară

6.B

Cazinouri

a.

Până la 200

1.000 lei

b.

Peste 200

1.700 lei

6.C

Săli de internet

a.

Până la 50

50 lei

b.

Intre 51 si 100

70 lei

o.

Peste 100

70 lei plus 50 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/suplimentară

6.D

Săli de biliard, bowling, popice, tenis de masă etc.

a.

Până la 100

70 lei

b.

101-200

100 lei

o

201-300

150 lei

d.

Peste 300

150 lei plus 50 lei pentru fiecare transă de până la 100 m2/suplimentară

6.E

Patinoare si piscine

a.

Până la 200

50 lei

b.

Peste 200

100 lei

6.F

Parcuri de distractie, orăsele si sate de vacantă

a.

Până la 100

50 lei

b.

101-200

80 lei

o

201-500

150 lei

d.

Peste 500

150 lei plus 70 lei pentru fiecare transă de până la 200 m2/suplimentară


 

Tipul unitătii

Suprafata (m2)

Remuneratie/lună

6.G

Scoli de dans

a.

până la 100

100 lei

b.

101-200

150 lei

o

Peste 200

150 lei plus 70 lei pentru fiecare transă de până la100 m2/suplimentară

6.H

Săli de gimnastică aerobică, fitness, culturism si alte asemenea

a.

Până la 200

100 lei

b.

între 201 si 400

150 lei

o

Peste 400

150 lei plus 40 lei pentru fiecare transă de până la100 m2/suplimentară

6.1

Locuri de joacă pentru copii

a.

Până la 50

20 lei

b.

51-100

30 lei

o

101-300

40 lei

d.

301-400

50 lei

e.

401-500

60 lei

f.

Peste 500

60 lei plus 15 lei pentru fiecare transă de până la 200 m2/suplimentară

6.J

Muzee

50 lei

6.K

Birouri sau centre administrative

25 lei

6.L

Centre sau cabinete medicale ori de tratament

50 lei

7. Evenimente ocazionale

Tipul evenimentului

Remuneratie/eveniment

7.A

Petreceri organizate cu ocazia unor colocvii, simpozioane, congrese, vernisaje, lansări de carte sau discuri, reuniuni profesionale si alte asemenea

150 lei

7.B

Petreceri organizate de persoane juridice pentru salariati în alte spatii decât cele prevăzute la pct. 2.C si 3.B

50 lei

7.C

Nunti, botezuri în alte spatii decât cele de la pct. 2.C si 3.B

60 lei

7.D

Parade de modă, concursuri de frumusete

400 lei

8. Târguri si expozitii

Tipul unitătii

Suprafata  (m2)

Remuneratie/zi

8.A

Târguri sau expozitii în spatii acoperite

a.

Până la 200

100 lei

b.

201-500

200 lei

o

501-1.500

400 lei

d.

1.501-2.500

700 lei

e.

2.501-3.500

1.000 lei

f.

3.501-4.500

1.500 lei

g.

Peste 4.500

1.500 lei plus 500 lei pentru fiecare transă de până la1.000 m2/suplimentară

8.B

Târguri sau expozitii în spatii descoperite

a.

Până la 500

70 lei

b.

501-1.000

130 lei

o

1.001-2.000

200 lei

d.

2.001-3.500

300 lei

e.

Peste 3.500

300 lei plus 70 lei pentru fiecare transă de până la1.000 m2/suplimentară


 

Tipul unitătii

Suprafata (m2)

Remuneratie/zi

 

8.C

Târguri mobile (cort)

a.

Până la 200

30 lei

b.

201-400

50 lei

c.

Peste 400

50 lei plus 30 lei pentru fiecare transă de până la 200 m2/suplimentară

8.D

Târguri, iarmaroace sau talciocuri în aer liber

a.

Până la 200

20 lei

b.

între 201 si 500

40 lei

c.

Peste 500

40 lei plus 30 lei pentru fiecare transă de până la 500 m2/suplimentară

8.E

Expozitii de artă, stiintă, carte si alte asemenea

a.

Până la 200

30 lei

b.

Peste 200

50 lei

9. Standuri mobile cu activitate permanentă

Tipul standului

Remuneratie/lună/stand sau magazin mobil

9. A

Magazine (standuri) mobile

20 lei

9.B

Standuri în piete, târguri sau alte locuri publice

15 lei

10. Transporturi terestre sau maritime de pasageri

Mijloc de transport

Remuneratie/mijloc de transport/lună

10.A

Autobuze, troleibuze, tramvaie

25 lei

10.B

Microbuze

30 lei

10.C

Taxiuri

15 lei

10.D

Autocare de transport intern si international

60 lei

10.E

Vehicule de agrement (trenulete, remorci, platforme, atelaje)

80 lei

10.F

Autoturisme închiriate (rent a car)

50 lei

10.G

Trenuri de pasageri cu trafic intern

100 lei

10.H

Vagoane-restaurant sau bar

100 lei

10.1

Ambarcatiuni de agrement pe lacuri/râuri

60 lei

10.J

Ambarcatiuni de agrement fluviale si maritime

100 lei

10.K

Ambarcatiuni de transport pasageri

60 lei

10.L

Telegondole, telecabine etc.

20 lei

10.M

Ascensoare

10 lei

11. Transporturi aeriene de pasageri****)

Mijloc de transport

Remuneratie/ lună/aeronavă

11.A

Aeronave de orice tip

200 lei

12. Spatii de asteptare

Spatii de asteptare situate în:

Remuneratie/spatiu de asteptare/lună

12.A

Aeroporturi cu trafic international

200 lei

12.B

Aeroporturi cu trafic intern

100 lei

12.C

Gări

60 lei

12.D

Autogări

50 lei

12.E

Statii de metrou, tramvai sau troleibuz

20 lei


13. Parcări

Capacitate

Suprafata  (m2)

Remuneratie/lună

13.A

 

a.

Până la 500

50 lei

13.B

 

b.

501-1.000

100 lei

13.C

101-200 de locuri

c.

1.001-2.000

130 lei

13.D

201^50 de locuri

d.

2.001-3.000

160 lei

13.E

451-500 de locuri

e.

3.001-5.000

200 lei

13.F

Peste 500 de locuri

f.

Peste 5.000

200 lei plus 50 lei pentru fiecare transă de până la 1.000 m2/suplimentară

14. Parcuri, piete, piatete, intersectii, plaje, stranduri, pârtii pentru schi

Tipul utilizării

Remuneratie/difuzor/lună

14.A

Comunicarea publică a operelor muzicale prin difuzoare sau prinorologii (fără interpreti), instalate în parcuri, grădini, piete, piatete, intersectii, plaje, stranduri, pârtii (nu include si remuneratia pentrumanifestări artistice)

50 lei

15. Call center

Tipul utilizării

Remuneratie/lună/linie telefonică

15.A

Call center - apel în asteptare

300 lei

16. Stadioane si săli de sport

Modul de utilizare

Remuneratie/eveniment

16.A

Muzică ambientală (fără interpreti) în timpul evenimentelor sportive desfăsurate pe stadioane

200 lei

16.B

Muzică ambientală (fără interpreti) în timpul evenimentelor sportive în săli de sport

100 lei


*) Remuneratiile nu contin TVA.

**) La determinarea remuneratiei datorate de utilizatori în functie de suprafată vor fi luate în considerare toate spatiile, inclusiv ringurile de dans (bar, terasă, club etc). Dacă acelasi spatiu este utilizat pentru mai multe activităti, remuneratiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor de opere muzicale se vor plăti pentru fiecare activitate, respectiv pentru fiecare spatiu dotat cu casă de marcat si/sau vânzător.

***) Se consideră utilizare pentru proba tehnică de suporturi sau aparate utilizarea operelor muzicale în prezenta clientului care a solicitat o astfel de testare, prin intermediul unui aparat audio oferit spre vânzare si supus testării la standuri special amenajate. Nu reprezintă probă tehnică, ci utilizare în scop ambiental a operelor muzicale mentinerea în stare de functionare a unuia sau mai multor aparate în incinta unitătii comerciale ori în afara acesteia.

****) La transportul de pasageri aerian remuneratiile forfetare sunt aplicabile pentru fiecare cursă. Se consideră utilizator în cadrul activitătii de taxi prestatorul de servicii (compania) sub a cărui marcă sau denumire se exercită activitatea, pentru toate autoturismele care sunt inscriptionate cu marca ori denumirea sa, inclusiv în cazul unor colaborări cu persoane fizice autorizate sau alte terte persoane.

 

Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Completul de arbitraj:

Uliescu Marilena

David Alice Mihaela

Nitu Ion

Stiolică Florin

Ionescu Mircea

Felix Melinesti


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.