MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind scolarizarea la domiciliu, respectiv înfiintarea de grupe/clase în spitale

În baza prevederilor art. 22 alin. (6) a Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

în temeiul art. 52 alin. (3) si al art. 361 alin. (6) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru privind scolarizarea la domiciliu, respectiv înfiintarea de grupe/clase în spitale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală educatie si învătare pe tot parcursul vietii, Directia generală management, resurse umane si retea scolară, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, relatia cu Parlamentul si partenerii sociali, Directia generală economic, finante, resurse umane si inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Bucuresti, 7 octombrie 2011.

Nr. 5.575.

ANEXĂ

METODOLOGIE-CADRU

privind scolarizarea la domiciliu, respectiv înfiintarea de grupe/clase în spitale

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie reglementează cadrul general, institutional, conceptual si procedural, prin care se realizează scolarizarea la domiciliu si înfiintarea de grupe/clase în spitale.

Art. 2. - (1) Obiectul prezentei metodologii îl constituie organizarea scolarizării la domiciliu, respectiv înfiintarea de grupe/clase în spitale, ca forme de educatie adaptate, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Beneficiarii acestor forme de educatie adaptate sunt copii/elevi nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade mari de spitalizare, cu sau fără alte deficiente asociate, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa scoala de masă.

(3) Prezenta metodologie reglementează cu privire la:

a) cadrul legislativ privind scolarizarea la domiciliu si înfiintarea de grupe/clase în spitale;

b) factorii implicati în scolarizarea la domiciliu si înfiintarea si functionarea unor grupe/clase în spitale;

c) organizarea procesului instructiv-educativ la domiciliu si în spitale;

d) evaluarea elevilor scolarizati la domiciliu si în spitale.

(4) Scopul scolarizării la domiciliu si în spitale este acela de a le acorda elevilor aflati în imposibilitatea frecventării scolii de masă sansa de a atinge un nivel de educatie corespunzător particularitătilor individuale, premisă a unei bune integrări sociale si profesionale.

(5) Specificul educatiei la domiciliu si în spitale este reprezentat de adaptarea desfăsurării procesului instructiv- educativ la posibilitătile de educatie individuală ale fiecărui copil si la mediul în care se desfăsoară acest proces.

(6) Obiectivele urmărite prin scolarizarea la domiciliu, respectiv prin înfiintarea de grupe/clase în spitale sunt:

a) asigurarea continuitătii scolarizării, care să permită elevului să promoveze anul de studiu în curs sau să participe la evaluările organizate pentru finalizarea unui nivel de învătământ;

b) crearea si dezvoltarea unei bune relatii de comunicare între mediul scolar si cel al copiilor, elevilor si tinerilor scolarizati la domiciliu/spital;

c) asigurarea cadrului de actiune comună a cadrelor medicale si a cadrele didactice implicate în recuperarea si educatia elevilor.

Art. 3. - Prezenta metodologie operează cu un ansamblu de concepte, principii, termeni si expresii specifice, definit în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

CAPITOLUL II

Scolarizarea la domiciliu

SECTIUNEA 1

Factori implicati

Art. 4. - Beneficiază de scolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fără alte deficiente asociate, si elevii aflati în stare de convalescentă de lungă durată, după afectiuni/traumatisme care au necesitat sau nu interventii chirurgicale, tratamente spitalicesti etc.

Art. 5. - Categoriile de deficiente (afectări) pentru care se va avea în vedere scolarizarea la domiciliu, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al secretarului de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplică măsurile de protectie specială a acestora, sunt următoarele:

a) afectări (deficiente) ale sistemului nervos si functiilor mentale globale;

b) afectări ale structurilor si functiilor senzoriale;

c) afectări ale structurii laringelui si functiilor sale;

d) afectări ale structurii si functiilor sistemelor cardiovascular, respirator si imunitar;

e) afectări ale structurii si functiilor sistemelor digestiv, metabolic si endocrin;

f) afectări ale structurii si functiilor aparatului urinar;

g) afectări ale structurii si functiilor aparatului locomotor si corespunzătoare miscării si ale muschilor;

h) afectări ale structurii pielii, anexelor si functiilor tegumentului;

i) afectări legate de boala canceroasă;

j) afectări multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante;

k) afectări ale organismului legate de transplantul de organe.

Art. 6. - Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea scolarizării la domiciliu se realizează la cererea părintilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar individual, depus la comisia de expertiză din cadrul centrului judetean de resurse si asistentă educatională/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistentă Educatională, denumite în continuare C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., care va contine:

a) cerere-tip (către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.);

b) dosar medical, continând: certificat/raport medical, cu recomandare explicită pentru scolarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate; fisa medicală sintetică; fisa de evaluare psihologică;

c) certificat de orientare scolară, eliberat de Comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. după examinarea dosarului depus în acest sens de către părinte/tutore legal instituit;

d) documente de identitate (certificat de nastere al elevului; copia buletinului de identitate/cărtii de identitate al/a părintilor);

e) dosar educational, cuprinzând rezultatele evaluărilor precedente (fisa de evaluare continuă), respectiv foaia matricolă a elevului, raportul de monitorizare a elevului de către C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., portofoliu, acolo unde este cazul;

f) raportul de anchetă socială.

Art. 7. - (1) în urma obtinerii certificatului de orientare scolară, părintele/tutorele legal instituit se adresează C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., în vederea arondării elevului la o unitate scolară care va organiza scolarizarea la domiciliu (în general unitatea scolară aflată în proximitatea domiciliului), denumită în continuare unitate scolară rezidentială.

(2) Unitatea scolară desemnată de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. pentru organizarea scolarizării copilului la domiciliu elaborează si supune spre aprobare inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, denumit în continuare I.S.J/I.S.M.B., planul educational individualizat si propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigură instruirea elevului la domiciliu.

Art. 8. - (1) Monitorizarea perioadei de scolarizare la domiciliu revine în totalitate unitătii scolare rezidentiale.

(2) Reevaluarea gradului de handicap si a orientării scolare a copiilor se face cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare scolară sau, după caz, la cererea părintelui/ reprezentantului legal.

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea procesului instructiv-educativ

Art. 9. - (1) Copiii scolarizati la domiciliu beneficiază de planuri educationale personalizate, denumite în continuare planuri individuale de scolarizare la domiciliu, elaborate pe baza programelor scolare adaptate de către cadrele didactice de specialitate din unitatea scolară organizatoare a scolarizării la domiciliu si avizate de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.

(2) Durata orei de curs pentru învătământul primar este de 45 de minute, iar pentru învătământul gimnazial si liceal este de 50 de minute.

(3) Numărul maxim de ore/săptămână este de 4 ore pentru învătământul primar si de 6 ore pentru învătământul gimnazial si liceal.

Art. 10. - (1) Categoriile de personal încadrat pentru activitatea de predare în programul de scolarizare la domiciliu sunt următoarele:

a) profesor pentru învătământul primar;

b) învătător de sprijin;

c) profesor de specialitate pentru învătământul gimnazial;

d) profesor de sprijin pentru învătământul gimnazial;

e) profesor de specialitate pentru învătământul liceal;

f) profesor de sprijin pentru învătământul liceal.

(2) Profesorul pentru învătământul primar este încadrat cu 4 ore/săptămână/elev, repartizate pe arii curriculare astfel:

1. clasa pregătitoare si clasele I-II: limba si literatură română si limba maternă - 1,5 ore/săptămână, matematică - 1,5 ore/săptămână, cunoasterea mediului - o oră/săptămână;

2. clasele III-IV: limba si literatura română si limba maternă - o oră/săptămână, limba modernă - 0,5 ore/săptămână, matematică - o oră/săptămână, istorie - 0,5 ore/săptămână, geografie - 0,5 ore/săptămână, stiintele naturii - 0,5 ore/săptămână.

Aceste ore pot fi retribuite în regim de plata cu ora.

(3) învătătorul de sprijin este încadrat cu 4 ore/săptămână/ elev, în regim de plata cu ora.

(4) Profesorul de specialitate pentru învătământul gimnazial este încadrat în regim de plata cu ora, după cum urmează: limba si literatura română - 1,5 ore/săptămână, matematică - 1,5 ore/săptămână, istorie - 0,5 oră/săptămână, geografie - 0,5 oră/săptămână, limbi moderne - o oră/săptămână, stiintele naturii - 0,5 ore/săptămână.

(5) Profesorul de sprijin pentru învătământul gimnazial este încadrat cu 5 ore/săptămână/elev, în regim de plata cu ora.

(6) Profesorul de specialitate pentru învătământul liceal este încadrat în regim de plata cu ora, după cum urmează: limba si literatura română - 2 ore/săptămână, limbi moderne - 2 ore/ săptămână, discipline de specialitate - 2 ore/săptămână.

(7) Profesorul de sprijin pentru învătământul liceal, încadrat cu 6 ore/săptămână/elev, în regim de plata cu ora.

(8) Se normează câte două ore/săptămână pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog, logoped), conform certificatului de încadrare în grad de handicap si/sau de orientare scolară.

(9) În realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate si alte persoane (elevi, studenti, etc), pe bază de voluntariat, pentru activităti educative complementare si socializare.

Art. 11. - (1) Pentru perioada scolarizării la domiciliu, comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. elaborează si transmite unitătilor scolare desemnate pentru scolarizare la domiciliu certificatele de orientare scolară si profesională, planurile individuale de scolarizare la domiciliu, asigură asistenta psihoeducatională a elevilor cu cerinte educationale speciale, monitorizează procesul instructiv-educativ-recuperatoriu si de integrare.

(2) I.S.J./II.S.M.B. aprobă, în consiliul de administratie, propunerile C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. privind unitătile scolare desemnate să asigure scolarizarea la domiciliu, monitorizează procesul instructiv-educativ-recuperatoriu si de integrare a elevilor, avizează si monitorizează încadrarea cu personal didactic a unitătilor de învătământ care asigură scolarizarea la domiciliu si comunică hotărârea unitătii scolare rezidentiale în vederea asigurării personalului didactic si a organizării procesului educativ.

(3) Unitătile scolare desemnate pentru scolarizare la domiciliu înscriu elevii în registrul matricol, corespunzător clasei specificate în certificatul de orientare profesională eliberat de Comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu mentiunea “Scolarizat la domiciliu, conform deciziei I.S.J./I.S.M.B. cu nr. ...”, si asigură încadrarea corespunzătoare pentru organizarea procesului educativ la domiciliu si aplicarea planului individual de scolarizare la domiciliu.

(4) Fiecare elev scolarizat la domiciliu va fi cuprins în catalogul clasei corespunzătoare nivelului său de studii, făcându-se specificarea la mentiuni: “Scolarizat la domiciliu pe baza aprobării I.S.J./I.S.M.B. nr. ... din data ...”.

(5) Registrul matricol se completează pe baza rezultatelor consemnate în catalog.

(6) Pe baza aprobării I.S.J./I.S.M.B., consiliul de administratie al unitătii scolare va emite decizia pentru numirea cadrului/cadrelor didactic/didactice ce va/vor asigura scolarizarea la domiciliu pe perioada specificată de I.S.J./I.S.M.B.

Art. 12. - (1) Anual, între I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. si unitatea scolară desemnată să asigure scolarizare la domiciliu se vor încheia protocoale de colaborare pentru fiecare elev aflat în această situatie.

(2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atributiile factorilor implicati în scolarizarea la domiciliu si proceduri clare de comunicare.

Art. 13. - (1) Planul individual de scolarizare la domiciliu si planificarea pe baza curriculumului adaptat sunt elaborate de către cadrul didactic/cadrele didactice de specialitate, în baza planului de servicii personalizat, si avizate de specialistii din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.

(2) Efectuarea orelor de curs se justifică prin consemnarea în condica de prezentă a unitătii scolare rezidentiale, conform unei diagrame de prezentă cu semnătura părintelui.

SECTIUNEA a 3-a

Evaluarea elevilor scolarizati la domiciliu

Art. 14. - (1) Cadrele didactice desemnate pentru scolarizarea la domiciliu vor efectua evaluări predictive, formative si sumative, în conformitate cu planificările semestriale.

(2) Pentru toate tipurile de evaluare, la toate nivelurile, se acordă câte 4 ore semestrial.

(3) La disciplinele la care se sustine lucrare scrisă semestrială pe baza programei adaptate, planificarea acesteia se va face cu cel putin 30 de zile înainte de sustinere.

Art. 15. - (1) Toti elevii scolarizati la domiciliu beneficiază de plan remedial individualizat, ca urmare a rapoartelor de evaluare anuală, elaborate de cadrele didactice implicate în scolarizarea la domiciliu.

(2) Pe baza rapoartelor de evaluare anuală, C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E elaborează planul remedial individualizat.

CAPITOLUL III

Înfiintarea de grupe/clase în spitale

SECTIUNEA 1

Factori implicati

Art. 16. - (1) Elevii cu boli cronice, tulburări neurologice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni beneficiază de înfiintare de grupe/clase în cadrul unitătii sanitare în care sunt internati.

(2) Procesul instructiv-educativ desfăsurat în grupele/clasele din spitale se va desfăsura în functie de specificul bolii, perioada de spitalizare, de diagnosticul/prognosticul bolii si de anul de studiu în care este înscris elevul în anul scolar respectiv.

(3) Pe timpul scolarizării în clasele/grupele din unitătile spitalicesti, elevii au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihointelectuală, medicală si socială, la alte servicii de interventie specifice/necesare si disponibile în comunitate sau în unităti specializate.

Art. 17. - Categoriile de deficiente (afectări), încadrate în categoria bolilor cronice, pentru care se va avea în vedere înfiintarea de grupe/clase în spitale sunt următoarele:

a) afectiuni metabolice;

b) afectiuni rare, sistemice, genetice, autoimune;

c) afectiuni oncologice;

d) afectiuni infectioase;

e) afectiuni nefrologice;

f) afectiuni neurologice;

g) patologie psihiatrică.

Art. 18. - Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea înfiintării de grupe/clase în spitale se face prin diagnosticul medicului curant, pe baza foii de observatie, cu recomandarea de înscriere în grupele/clasele înfiintate în unităti spitalicesti.

Art. 19. - Serviciile de scolarizare în spitale sunt organizate de institutii care apartin Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului:

a) I.S.J/l.S.M.B.;

b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;

c) centrele scolare pentru educatie incluzivă (C.S.E.I.);

d) unităti scolare desemnate de I.S.J./I.S.M.B (învătământ de masă, învătământ special) si de institutii care apartin Ministerului Sănătătii:

e) spitalele de pediatrie, pentru boli cronice pediatrice;

f) centrele pentru sănătate mintală (C.S.M.), preventie primară si preventie secundară pentru copii/tineri cu patologie psihiatrică si neurologică.

Art. 20. - (1) Elevilor cu deficiente de învătare, adaptare, integrare, tulburări de limbaj, înscrisi în clase/grupe organizate în unităti spitalicesti, li se asigură servicii educationale de sprijin si asistentă psihopedagogică suplimentare, organizate, de asemenea, în spital.

(2) Serviciile oferite copiilor/elevilor în clasele/grupele din unitătile spitalicesti sunt asigurate prin intermediul C.S.E.I.

Art. 21. - (1) Propunerea de orientare/înscriere în clasă se face de către medicul/managerul de caz pe baza diagnosticului medical si a scrisorii medicale care să ateste necesitatea rămânerii în regim de spitalizare a copilului/elevului pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, la solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal.

(2) Orientarea scolară si înscrierea elevilor în clase/grupe organizate în unităti spitalicesti se fac pe baza următoarelor documente:

a) scrisoare medicală, care să ateste necesitatea prelungirii perioadei de spitalizare pe o durată mai mare de 4 săptămâni;

b) solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal.

(3) Decizia de orientare/înscriere se ia de către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu acordul părintelui sau al reprezentantului legal.

(4) înscrierea elevilor în clase/grupe din unităti spitalicesti se face într-un registru-catalog, în baza certificatului eliberat de către comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pe baza următoarelor documente:

a) certificat de expertiză si orientare scolară;

b) planul medical de recuperare a elevului;

c) alte documente necesare primirii drepturilor pe perioada spitalizării.

Art. 22. - Propunerea de orientare/reintegrare în scoala de provenientă sau de continuare a procesului instructiv-educativ în clase/grupe din spital se face de către managerul de caz împreună cu medicul curant, cu acordul părintelui sau al reprezentantului legal.

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea procesului instructiv-educativ în spitale

Art. 23. - (1) Activitătile de predare- Învătare-evaluare sunt organizate în conformitate cu prevederile planului-cadru în vigoare pentru învătământul de masă, învătământul special sau învătământul special integrat.

(2) Anual, pe baza unei analize de nevoi referitoare la numărul de copii/elevi care în anul scolar anterior au necesitat scolarizarea în spital, spitalele fac propuneri de înfiintare a claselor/grupelor către C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.

(3) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. Înaintează solicitările către I.S.J./I.S.M.B.

(4) Solicitările vor fi formulate si transmise până la finalul lunii octombrie a fiecărui an, în vederea aprobării posturilor si a normării acestora pentru anul scolar următor.

(5) Inspectoratul scolar judetean aprobă înfiintarea claselor/grupelor si normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită functionarea claselor/grupelor în acest regim.

(6) înfiintarea unei clase/grupe în spitale este posibilă pentru un număr de cel putin 6 si nu mai mult de 12 elevi spitalizati, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de scolarizare (variabil în functie de diagnostic, tip de deficientă conform Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătătire a activitătii de învătare, instruire, compensare, recuperare si protectie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de învătământ special si special integrat).

(7) Cadrele didactice încadrate pe posturi în clase/grupe din spitale au dreptul să participe la toate etapele miscării personalului didactic, conform metodologiei aflate în vigoare, urmând calendarul aprobat anual prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(8) încadrarea personalului didactic se face în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, în functie de curriculumul utilizat:

a) profesor pentru învătământul prescolar - 25 de ore/ săptămână, pentru 6-12 elevi;

b) profesor pentru învătământul primar - 20 de ore/ săptămână, pentru 6-12 elevi;

c) profesor psihopedagog - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

d) profesor pentru aria curriculară limbă si comunicare - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

e) profesor pentru aria curriculară matematică si stiinte - 16 ore/săptămână, pentru 6-12 elevi;

f) profesor de educatie specială - 20 de ore/săptămână, pentru 6-12 elevi.

(9) încadrarea personalului didactic pentru scolarizarea în spitale se face si prin completare de normă sau în regim de plata cu ora.

(10) Clasele/Grupele din spital vor fi organizate ca învătământ simultan, după cum urmează:

a) învătământ prescolar;

b) învătământ primar: clasa pregătitoare, clasele I-III si clasele II-IV;

c) învătământ gimnazial: clasele V-IX.

(11) Cadrele didactice repartizate în spital vor beneficia de cursuri de instruire cu privire la specificul activitătii unitătii spitalicesti, organizate si aprobate de conducerea spitalelor în care îsi desfăsoară activitatea.

Art. 24. - (1) Pentru o comunicare interinstitutională eficientă se încheie protocoale de colaborare între:

a) I.S.J./I.S.M.B. si C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pentru înfiintarea claselor/grupelor; se normează cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicită functionarea acestei forme educationale;

b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. si C.S.E.I. În vederea eliberării certificatului de orientare scolară pentru acest tip de educatie - temporar sau permanent;

c) C.S.E.I. si spitalele unde functionează grupe/clase de elevi, pentru furnizare de servicii;

d) C.S.E.I. si scolile în care sunt înscrisi elevii, pentru furnizare de servicii si evidenta situatiei scolare.

(2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atributiile factorilor implicati în activitatea grupelor/claselor din spital si proceduri clare de comunicare între factorii implicati.

Art. 25. - (1) Programele scolare sunt elaborate pe niveluri de învătământ - prescolar, primar, gimnazial, profesional, la toate disciplinele de învătământ.

(2) în clasele/grupele care utilizează planul-cadru valabil în scoala de masă se aplică programele scolare si manualele corespunzătoare acestuia.

(3) în activitatea curentă cu elevii cu deficientă mintală se lucrează conform programelor scolare pentru învătământul special, corespunzătoare tipului de deficientă; sunt vizate diferentierea si individualizarea demersului educational prin planuri educationale individuale, prin adaptări curriculare.

(4) Parcurgerea continuturilor de învătare pe perioada scolară se realizează de fiecare cadru didactic prin proiectare didactică si, după caz, prin realizarea si aplicarea unor programe de interventie personalizată.

(5) Programul instructiv-educativ si de recuperare se desfăsoară în intervalul orar 09,00-16,00, în prima parte a zilei derulându-se activităti instructiv-educative iar în a doua parte, activităti de recuperare.

Art. 26. - (1) înscrierea elevilor în clasele/grupele din spitale se realizează la cererea scrisă a părintilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar depus la C.S.E.I., care gestionează clasele/grupele din spitale si care va contine următoarele documente:

a) cerere-tip;

b) scrisoarea medicală;

c) certificat de orientare scolară, eliberat de comisia de expertiză din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;

d) documente de identitate (certificat de nastere al elevului; copia buletinului de identitate/cărtii de identitate al/a părintilor);

e) dosar educational, cuprinzând situatia scolară si evaluarea educatională până la momentul solicitării, eliberate de scoala de provenientă a elevului.

(2) Documentele în care se tine evidenta elevilor de către scoala de rezidentă sunt registrul de evidentă si catalogul.

(3) La internare, scoala care îl are în evidentă primeste adeverinta de scolarizare în spital, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(4) La externare, scoala care îl are în evidentă primeste situatia scolară/foaia matricolă, în functie de perioada scolarizării în clasa/grupa din unitătile spitalicesti, conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 27. - Documentele justificative pentru cadrele didactice sunt:

a) condica de prezentă, care va fi semnată în spitalul unde se scolarizează elevii internati;

b) situatia centralizată a prezentei cadrelor didactice la activitatea din spital, care va fi prezentată pentru pontaj de către profesorul coordonator desemnat de către consiliul de administratie al C.S.E.I.

SECTIUNEA a 3-a

Evaluarea elevilor scolarizati în spitale

Art. 28. - (1) Evaluarea achizitiilor/competentelor elevilor se face potrivit normelor în vigoare valabile pentru învătământul de masă, prin probe/teste scrise/orale.

(2) Notarea elevilor se realizează conform nivelului de scolarizare, pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv a modului de pregătire adaptat situatiei particulare a elevilor spitalizati; ritmicitatea notării variază în functie de numărul de ore săptămânal alocat fiecărei discipline.

(3) Notele/Calificativele se înregistrează în catalog; la externare, elevul primeste adeverinta cu situatia scolară si foaia matricolă (după caz).

Art. 29. - (1) La înscrierea elevilor în grupa/clasa din spital, C.S.E.I. solicită scolii de provenintă o evaluare pedagogică a elevului, în care apar precizări legate de situatia pedagogică a acestuia până la internarea lui în spital.

(2) Elevii care la externare nu au situatia scolară încheiată la toate disciplinele de învătământ din planul-cadru sunt declarati amânati si pot sustine evaluarea în semestrul sau anul scolar următor, conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar.

Art. 30. - (1) Planul remedial pentru fiecare elev internat si scolarizat în grupa/clasa din spital, eliberat de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., poate fi reconsiderat în urma evaluărilor partiale si adaptat în functie de evolutia scolară si a stării de sănătate ale elevului.

(2) Evaluările partiale se fac după consultarea medicului curant, în functie de starea si evolutia sănătătii elevului pacient.

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 31. - Finantarea serviciilor reglementate de prezenta metodologie se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin institutia care furnizează servicii de scolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor.

Art. 32. - (1) C.S.E.I. este unitate specială de învătământ, cu personalitate juridică. Gestionarea patrimoniului si activitatea financiară a unitătii speciale de învătământ si a unitătilor pentru învătământul de masă se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare pentru învătământul special.

(2) Spatiile în care clasele/grupele îsi desfăsoară procesul instructiv-educativ si de recuperare sunt asigurate de către spitale, iar dotarea materială necesară asigurării calitătii procesului instructiv-educativ si de recuperare este asigurată de I.S.J.

Art. 33. - La sfârsitul fiecărui an scolar, conform protocoalelor încheiate, I.S.J./I.S.M.B. va face o evaluare a eficientei activitătii desfăsurate în grupele/clasele din spitale, cu scopul îmbunătătirii colaborării dintre institutiile implicate.

Art. 34. - Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1

la metodologia-cadru

CONCEPTE, PRINCIPII, TERMENI SI EXPRESII SPECIFICE

1. Concepte si principii:

- integrare scolară - procesul de adaptare a copilului la cerintele scolii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului scolar (clasa) si de desfăsurare cu succes a prestatiilor scolare;

- învătământ (educatie) la domiciliu - instruirea la domiciliu, asigurată de cadre didactice specializate, pentru copii în incapacitate (temporară sau permanentă) de a frecventa unitătile retelei scolare de masă din cauza unor probleme de sănătate;

- adaptare curriculară - corelarea continuturilor componentelor curriculumului national cu posibilitătile elevului cu cerinte educative speciale, din perspectiva finalitătilor procesului de adaptare si de integrare scolară si socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante sau de cadrele didactice de la clasa respectivă;

- educatie incluzivă - procesul permanent de îmbunătătire a institutiei scolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sustine participarea la procesul de învătământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităti;

- scoala incluzivă - unitatea de învătământ preuniversitar în care se asigură conditiile educatiei nediscriminatorii pentru toti copiii;

- centru scolar pentru educatie incluzivă - institutia scolară care, pe lângă organizarea si desfăsurarea procesului de predare- Învătare-evaluare, îsi construieste si alte directii de dezvoltare institutională: formare/informare în domeniul educatiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum si servicii educationale pentru/în comunitate;

- centru de educatie, centru de zi, centru de pedagogie curativă - unităti de învătământ organizate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului sau de organizatii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului ce au ca scop si finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea si integrarea scolară si socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiente;

- centru judetean de resurse si asistentă educatională - unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, care desfăsoară servicii de asistentă psihopedagogică pentru părinti, copii, cadre didactice si care coordonează, monitorizează si evaluează, la nivel judetean, activitatea si serviciile educationale oferite de centrele scolare pentru educatie incluzivă, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistentă psihopedagogică, mediatorii scolari;

- servicii de educatie alternativă desfăsurate în incinta unitătilor spitalicesti - o formă de scolarizare alternativă, temporară a elevilor si tinerilor care suferă o internare pe perioada scolarizării, înscrisi în unităti scolare de masă sau speciale care nu reusesc fără ajutor medical si terapii specifice să îsi desfăsoare normal activitatea educatională în scoala de provenientă;

- centru de sănătate mintală pentru copii si adolescenti - unitatea spitalicească ce are ca obiectiv preventia primară si preventia secundară a grupelor de vârstă ce sunt corespondente perioadei de scolarizare (preprimar, primar si gimnazial) prin forme alternative de interventie specifică, medicală si psihopedagogică.

2. Termeni si expresii specifice:

- deficientă - absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, ce rezultă în urma unei maladii, a unui accident ori a unei perturbări si care îl împiedică să participe normal la activitate în societate;

- incapacitate - limitări functionale cauzate de disfunctionalităti (deficiente) fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditii de sănătate ori de mediu si care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament;

- handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficiente sau a unei incapacităti si care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol asteptat de societate;

- dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relatii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali si factorii externi care reprezintă circumstantele de viată ale acestui individ. “Dizabilitate” este termenul generic pentru afectări, limitări ale activitătii si restrictii de participare - conform CIF*);

- cerinte educative speciale (CES) - necesităti educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei, adaptate particularitătilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau tulburări/dificultăti de învătare, precum si o asistentă complexă (medicală, socială, educatională eto);

- incluziune - procesul de pregătire a unitătilor de învătământ pentru a cuprinde în procesul de educatie toti membrii comunitătii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultătile acestora;

- afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei functii fiziologice (inclusiv functiile mintale). Prin notiunea de “anormalitate” se întelege variatiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviatie de la media populatiei stabilită conform normelor standard măsurate) si această notiune trebuie utilizată exclusiv în acest sens, conform CIF*);

- functionare - termen generic pentru functiile organismului, structurile corpului, activităti si participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interactiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) si factorii contextuali în care se regăseste (factori de mediu si personali), conform CIF;

- activitate - executarea unei sarcini sau actiuni de către un individ; reprezintă functionarea la nivel individual, conform CIF;

- participare - implicarea unei persoane într-o situatie de viată; reprezintă functionarea la nivelul societătii, conform CIF;

- boli cronice - boli care au o evolutie lentă, ale căror simptome se instalează treptat, în evolutie actionând distructiv asupra organismului. De asemenea, bolile cronice presupun control si tratament permanent;

- afectiuni neurologice - afectiuni care includ o largă varietate de boli ale sistemului nervos central si periferic, congenitale sau dobândite, acute ori cronice;

- afectiuni psihice - un grup de tulburări ce cauzează o severă disfunctie în gândire, afectivitate si în relatiile sociale. Pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă (copii, adolescenti, adulti) si pot apărea în orice familie. Persoanele care prezintă boli psihice pot fi în general cu intelect normal, desi în unele cazuri datorită bolii creierul nu functionează la nivelul performantelor optime;

- afectiuni metabolice - orice tulburare care cauzează disfunctii ale actiunii metabolice (tulburare care implică o modificare în metabolismul normal de: glucide, lipide, proteine, apă si acizi nucleici) din organism, ducând la pierderea controlului asupra homeostaziei. Afectiunile metabolice se evidentiază prin diverse sindroame si boli;

- afectiuni rare - bolile rare care pun în pericol viata sau provoacă o invaliditate cronică, fiind cu o prevalentă scăzută si necesitând eforturi speciale pentru a le rezolva;

- afectiuni sistemice - orice boală caracterizată printr-o atingere inflamatorie si imunologică a tesutului conjunctiv si prin difuziunea leziunilor;

- afectiuni genetice - apar datorită unor modificări survenite la nivelul genelor sau cromozomilor, transmise ereditar;

- afectiuni autoimune - apar atunci când tesuturile sunt în mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Are loc o actiune anormală a sistemului imun: limfocitele sau anticorpii atacă fără motiv unele organe pe care le recunosc ca non-self. Aceste afectiuni pot fi ereditare, dar pot fi determinate si de actiunea unor factori de mediu ce conduc la scăderea sistemului imunitar;

- afectiuni oncologice - afectiuni având ca element comun proliferarea celulară anarhică ce determină în general formarea unei tumori care se dezvoltă spontan si prin extensie locală si la distantă. Evolutia poate fi lentă sau rapidă, în raport cu unele particularităti biologice ale tumorii si cu răspunsul organismului;

- boli infectioase - sunt cauzate de pătrunderea în organism a agentilor patogeni, cum ar fi: bacterii, virusuri, paraziti sau fungi; bolile se pot transmite direct ori indirect de la un organism la altul. În anumite cazuri bolile infectioase pot fi asimptomatice;

- persoană nedeplasabilă - persoană aflată în imposibilitatea de a se deplasa atât în interiorul, cât si în exteriorul unui spatiu;

- normalizare - redresare, aducere sau revenire la starea apropiată de valoarea întâlnită cel mai des;

- preventie primară - actiunile care se fac în vederea păstrării sănătătii mintale a copilului în familie, scoală si societate;

- preventie secundară - interventiile specializate educationale, psihologice sau medicale în vederea restabilirii sănătătii mintale a copilului în familie, scoală si societate;

- principiul dezvoltării - se referă la faptul că toti copiii/elevii cu handicap sunt capabili de crestere, învătare si dezvoltare, indiferent de severitatea handicapului, acestia posedând un anumit potential de progres, stimularea “însusirilor umane” constituind obiectivul fundamental al programului educativ de recuperare;

- principiul dezinstitutionalizării - se referă la cresterea independentei asistatilor în vederea plasării în mijlocul comunitătilor care îsi dezvoltă serviciile pentru a putea asigura mentinerea acestora;

- principiul drepturilor si sanselor egale - presupune atât satisfacerea egală a necesitătilor individuale, cât si eliminarea unor obstacole sociale, asigurând dreptul la participare si integrare scolar-socială egală a copiilor/elevilor cu deficiente, care se realizează prin includerea lor într-un mediu educational mai putin restrictiv;

- planul de servicii personalizat (PSP) - permite planificarea si coordonarea resurselor si serviciilor personalizate; el implică un proces continuu, revizuit si modificat periodic. PSP fixează obiective generale si stabileste prioritătile pentru a răspunde necesitătilor globale ale individului. PSP se desfăsoară un timp mai îndelungat (anual);

- programul de interventie personalizat (PIP) - constituie o etapă sau o parte a PSP, este un instrument de lucru permanent pentru unul sau mai multi membri ai echipei care îsi coordonează interventiile în directia realizării scopurilor stabilite în PSP pentru elevul cu CES. PIP precizează modalitătile de interventie prin care se ating scopurile vizate.

*) CIF reprezintă Clasificarea internatională a functionării, dizabilitătii si sănătătii - document elaborat de Organizatia Mondială a Sănătătii, Geneva, 2001.

ANEXA Nr. 2

la metodologia-cadru

Centrul Scolar pentru Educatie Incluzivă

............................................................

(adresa)

Servicii educationale din cadrul

............................................................

(numele si adresa spitalului/sectiei)

Nr................../........................................

ADEVERINTĂ DE SCOLARIZARE

Către...........................................

(scoala unde elevul este înscris)

Elevul(a)....................................................................din clasa.................a scolii dumneavoastră va efectua activitătile instructiv-educative, conform curriculumului .................................................., începând cu data de..............................., pe termen nelimitat.

Drept urmare, vă rugăm ca elevul(a)............................................................din clasa......................... să nu fie notat(ă) absent în catalog până la primirea confirmării de încetare a activitătii scolare în clasele/grupele din cadrul clinicii mai sus mentionate si a situatiei scolare existente în documentele noastre scolare.

Directorul Centrului Scolar pentru Educatie Incluzivă,

............................................................

Medic-sef,

............................................................

ANEXA Nr. 3

la metodoiogia-cadru

Centrul Scolar pentru Educatie Incluzivă

............................................................

(adresa)

Servicii educationale din cadrul

............................................................

(numele si adresa spitalului/sectiei)

Nr................../........................................

SITUATIE SCOLARĂ

Numele si prenumele elevului......................................................................................

Scoala de provenientă................................................................................................

A frecventat cursurile scolii noastre în perioada.........................................................,

după programa.........................................................................................................

DISCIPLINE DE ÎNVĂTĂMÂNT

Limba si literatura română

Limba ⁽¹⁾

Limba ⁽²⁾

Limba ⁽³⁾

Matematică

Stiinte ale naturii

Fizică

Chimie

Biologie

Educatie civică / Educatie tehnologică

Istorie - Geografie

Istoria românilor

Geografia României

Religie

Educatie plastică

Educatie muzicală

Educatie fizică

Educatie tehnologică

Purtare

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Absente

Nota

Semestrul

Nota la

teză

Media

sem.

Medic sef de sectie,

............................................................

Manager de caz,

............................................................

Directorul Centrului Scolar pentru Educatie Incluzivă,

............................................................

1. La articolul 2 alineatul (7), după literele c) si e) se introduc două noi litere, literele c¹) si e¹), cu următorul cuprins:

,,c¹) resecuritizare - securitizarea în cadrul căreia riscul asociat unui portofoliu de expuneri suport este segmentat pe transe si în care cel putin una dintre expunerile suport este o pozitie din securitizare;

..........................................................................................................

e¹) pozitie din resecuritizare - o expunere fată de o resecuritizare;”.

2. La articolul 13, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1)0 institutie de credit sponsor sau o institutie de credit initiatoare care în legătură cu o operatiune de securitizare a utilizat prevederile art. 4 la calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor sau a transferat instrumente din portofoliul său de tranzactionare către o entitate special constituită în scopul securitizării, astfel încât nu mai este obligată să detină fonduri proprii pentru riscurile aferente acestor instrumente, are interdictia, în vederea reducerii pierderilor potentiale sau reale ale investitorilor, de a sustine o operatiune de securitizare peste obligatiile sale contractuale.”

3. La articolul 28, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

,,c) evaluarea creditului nu trebuie să se bazeze partial sau integral pe protectia nefinantată furnizată de institutia de credit însăsi. În cazul în care institutia de credit se află într-o astfel de situatie, aceasta trebuie să considere pozitia relevantă ca si cum nu ar beneficia de rating si trebuie să aplice, potrivit prevederilor cap. VI, tratamentul corespunzător pozitiilor care nu beneficiază de rating.”

4. Articolul 41 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - (1) în cazul în care o institutie de credit detine două sau mai multe pozitii din securitizare care se suprapun, aceasta trebuie ca, pentru partea care se suprapune, să includă în calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor numai pozitia sau partea din pozitie care produce valoarea ponderată la risc a expunerii celei mai ridicate.

(2) Institutia de credit poate recunoaste, de asemenea, o astfel de suprapunere si între cerintele de capital pentru riscul specific aferent pozitiilor din portofoliul de tranzactionare si cerintele de capital aferente pozitiilor din afara portofoliului de tranzactionare, cu conditia ca institutia de credit să aibă capacitatea de a calcula si de a compara cerintele de capital aferente pozitiilor relevante.

(3) Pentru scopurile acestui articol, se consideră că suprapunerea se produce atunci când pozitiile reprezintă, total sau partial, o expunere fată de acelasi risc, astfel încât partea care se suprapune este considerată o singură expunere.

(4) în cazul în care prevederile art. 28 lit. c) se aplică pozitiilor din cadrul programului ABCP, institutia de credit poate, cu aprobarea Băncii Nationale a României, în vederea determinării valorii ponderate la risc a expunerii aferente respectivelor pozitii, să utilizeze ponderea de risc atribuită unei facilităti de lichiditate, dacă facilitatea de lichiditate este de rang egal cu cel al titlurilor din cadrul programului ABCP, astfel încât cele două formează pozitii care se suprapun, si dacă 100% din titlurile emise în cadrul programului ABCP sunt acoperite de facilităti de lichiditate.”

5. Articolul 42 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 44, valoarea ponderată la risc a expunerii aferente unei pozitii din securitizare sau din resecuritizare care beneficiază de rating se calculează prin aplicarea la valoarea expunerii a ponderii de risc asociate nivelului scalei de evaluare a calitătii creditului cu care a fost pus în corespondentă ratingul de către Banca Natională a României, în conformitate cu prevederile art. 10, asa cum este prevăzut în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Nivelul scalei deevaluare a calitătiicreditului

(numai încazul evaluărilor decredit, altele decât cele pe termen scurt)

Toate celelalteniveluri deevaluare acalitătii creditului

Pozitii din securitizare

20%

50%

100%

350%

1250%

Pozitii din resecuritizare

40%

100%

225%

650%

1250%”

6. Articolul 77 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 77. - Potrivit metodei bazate pe ratinguri, valoarea ponderată la risc a expunerii aferente unei pozitii din securitizare sau din resecuritizare care beneficiază de rating se calculează prin aplicarea la valoarea expunerii a ponderii de risc asociate cu nivelul scalei de evaluare a calitătii creditului cu care Banca Natională a României a pus în corespondentă ratingul, în conformitate cu prevederile art. 10, asa cum este prevăzut în tabelul nr. 4, multiplicată cu un coeficient de 1,06.

Tabelul nr. 4

Nivelul scalei de evaluare a calitătii creditului		Pozitii din securitizare			Pozitii din resecuritizare
Evaluări de credit, altele decât cele pe termen scurt	Evaluări de credit pe termen scurt	A	B	C	D	E
1	1	7%	12%	20%	20%	30%
2		8%	15%	25%	25%	40%
3		10%	18%	35%	35%	50%
4	2	12%	20%		40%	65%
5		20%	35%		60%	100%
6		35%	50%		100%	150%
7	3	60%	75%		150%	225%
8		100%			200%	350%
9		250%			300%	500%
10		425%			500%	650%
11		650%			750%	850%
Toate celelalte evaluări de credit, precum si pozitiile care nu beneficiază de rating		1250%”

7. Articolul 78 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art 78. - (1) Ponderile de risc din coloana C a tabelului nr. 4 se aplică în cazul în care pozitia din securitizare nu este o pozitie din resecuritizare si în cazul în care numărul efectiv al expunerilor securitizate este mai mic de 6.

(2) Ponderile de risc din coloana B a tabelului nr. 4 se aplică celorlalte pozitii din securitizare care nu sunt pozitii din resecuritizare, altele decât cele mentionate la alin. (1), cu exceptia cazului în care pozitia este situată în transa cu cel mai înalt rang din securitizare, caz în care se aplică ponderile de risc din coloana A a tabelului nr. 4.

(3) Ponderile de risc din coloana E a tabelului nr. 4 se aplică pozitiilor din resecuritizare, cu exceptia cazului în care pozitia din resecuritizare se află în transa cu cel mai înalt rang din resecuritizare si niciuna din expunerile suport nu reprezintă ea însăsi o expunere din resecuritizare, situatie în care se aplică ponderile de risc din coloana D a tabelului nr. 4.

(4) Pentru a determina dacă o transă are cel mai înalt rang nu trebuie luate în considerare sumele datorate în baza contractelor aferente instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii sau pe valute, comisioanele datorate sau alte plăti similare.”

8. Articolul 79 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 79. - (1) în vederea calculului numărului efectiv al expunerilor securitizate, expunerile multiple fată de acelasi debitor trebuie să fie tratate ca o singură expunere.

(2) Numărul efectiv al expunerilor se calculează astfel:

N =	(Σ_i EAD_i)²
	Σ_i EAD_i²

unde EAD, reprezintă suma valorilor tuturor expunerilor înregistrate fată de al i-lea debitor.

(3) în situatia în care se cunoaste partea din portofoliu corespunzătoare celei mai mari expuneri, C-i, institutia de credit poate determina N ca fiind 1/C-|.”

9. Articolul 80 se abrogă.

10. Articolul 82 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 82. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 87 si 88, cu respectarea prevederilor alin. (2), potrivit metodei formulei reglementate, ponderea de risc aplicabilă unei pozitii din securitizare se determină conform prevederilor art. 83.

(2) Ponderea de risc nu trebuie să fie inferioară valorii de 20% în cazul pozitiilor din resecuritizare si valorii de 7% în cazul tuturor celorlalte pozitii din securitizare.”

11. La articolul 83 alineatul (2), litera e) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,e) N reprezintă numărul efectiv de expuneri, determinat în conformitate cu prevederile art. 79. În cazul operatiunilor de resecuritizare, institutia de credit trebuie sa ia în considerare numărul expunerilor din securitizare aferente portofoliului si nu numărul expunerilor suport aferente portofoliilor originale din care provin expunerile suport din securitizare.”

12. La ultimul enunt, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

“4. dispozitiile art. 1 pct. 1 lit. a) si pct. 9, precum si ale pct. 4 lit. (a) si lit. (b)pct. (i), (ii), (iii), (iv), (v), (vi), (vii), (viii), (x), (xi), (xii), (xiii) ale anexei I la Directiva 2010/76/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/48/CE si a Directivei 2006/49/CE în ceea ce priveste cerintele de capital pentru portofoliul de tranzactionare si resecuritizare, precum si procesul de supraveghere a politicilor de remunerare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 329 din 14 decembrie 2010.”

Art. II. - Prevederile prezentului regulament intră în vigoare la data de 31 decembrie 2011.

Prezentul regulament transpune prevederile art. 1 pct. 1 lit. a) si pct. 9, precum si ale pct. 4 lit. (a) si lit. (b) pct. (i), (ii), (iii), (iv), (v), (vi), (vii), (viii), (x), (xi), (xii), (xiii) ale anexei I la Directiva 2010/76/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 2006/48/CE si a Directivei 2006/49/CE în ceea ce priveste cerintele de capital pentru portofoliul de tranzactionare si resecuritizare, precum si procesul de supraveghere a politicilor de remunerare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 329 din 14 decembrie 2010.

Nr. crt.	Locul unde este situat terenul	Persoana juridică de la care se transmite terenul	Persoana juridică la care se transmite terenul	Datele deidentificare aterenului	Suprafete care se transmit (ha)	Nr. de inventar la Ministerul Finantelor Publice
1.	Municipiul Suceava, zona Tătărasi	Statul român, din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava	Municipiul Suceava, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava	Parcelă arabilă513/2 divizatădin 513/1	12	152065
2.	Municipiul Suceava, zona Tătărasi	Statul român, din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava	Municipiul Suceava, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava	Parcelă intravilan constructii1251/12	0,056	152065
3.	Municipiul Suceava, str. Grigore Alexandru Ghica, cartierul Itcani	Statul român, din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava	Municipiul Suceava, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava	Parcele arabile 99/2 40/1	0,43 2,57	152065

SUMAR

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

ORDIN

Factori implicati

Organizarea procesului instructiv-educativ

Organizarea procesului instructiv-educativ în spitale

Evaluarea elevilor scolarizati în spitale

CONCEPTE, PRINCIPII, TERMENI SI EXPRESII SPECIFICE

ANEXA Nr. 2

la metodologia-cadru

ADEVERINTĂ DE SCOLARIZARE

SITUATIE SCOLARĂ

Nota

ORDIN

REGULAMENTUL Nr. 21/13/2011

N =


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.