MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 789/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 789         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 7 noiembrie 2011

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.563. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea Conditiilor de constituire a retelei permanente de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

36. - Circulară privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 375 de ani de la nasterea lui Nicolae Milescu

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Conditiilor de constituire a retelei permanente de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic

 

În baza prevederilor art. 239 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Conditiile de constituire a retelei permanente de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală management, resurse umane si retea scolară din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, inspectoratele scolare si unitătile de învătământ de stat, particulare si confesionale duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 7 octombrie 2011.

Nr. 5.563.

 

ANEXĂ

 

CONDITIILE

de constituire a retelei permanente de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Reteaua permanentă de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie având la bază conditii care se raportează la standardele de referintă si indicatorii de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar.

Art. 2. - Reteaua permanentă de unităti de învătământ constituită în vederea realizării pregătirii practice are la bază acordurile-cadru încheiate între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si inspectoratele scolare, conform prevederilor art. 239 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

Art. 3. - (1) Contractele de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari, realizate între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si unitătile de învătământ din reteaua ce asigură pregătirea practică, au în vedere respectarea criteriilor de selectie, stabilirea conditiilor de organizare si desfăsurare a stagiilor practice si se încheie conform art. 239 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.

(2) Contractele de colaborare au drept scop precizarea conditiilor de organizare si desfăsurare a pregătirii practice din perioada masterului didactic.

Art. 4. - Din reteaua permanentă de unităti de învătământ constituită în vederea realizării pregătirii practice pot face parte: unităti de învătământ cu personalitate juridică de nivel prescolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional, centrele scolare pentru educatie incluzivă, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistentă psihopedagogică, palatele si cluburile copiilor si elevilor, Palatul National al Copiilor din Bucuresti, cluburile sportive scolare.

Art. 5. - Unitătile/Institutiile de învătământ care realizează formarea initială au posibilitatea de a realiza independent, respectând prevederile prezentelor conditii, parteneriate cu institutii ofertante de servicii de specialitate în domeniu, conform art. 239 alin. (4) din Legea nr. 1/2011.

Art. 6. - La nivelul învătământului preuniversitar de stat si particular, unitătile scolare desemnează cadrele didactice care detin functia didactică de profesor mentor pentru realizarea pregătirii practice din cadrul masterului didactic.

Art. 7. - Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării initiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate, conform prevederilor art. 239 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea retelei permanente de unităti de învătământ preuniversitar pentru realizarea pregătirii practice

 

Art. 8. - (1) Reteaua permanentă de unităti de învătământ constituită în vederea realizării pregătirii practice se organizează la nivel judetean prin decizia inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, ca urmare a solicitărilor primite din partea unitătilor/institutiilor de învătământ care asigură formarea initială a personalului didactic.

(2) Reteaua permanentă de unităti de învătământ se alcătuieste/revizuieste la fiecare început de an scolar, în baza criteriilor de selectie si a indicatorilor de performantă/de evaluare institutională.


(3) în baza rezultatelor evaluărilor externe realizate în anul scolar precedent de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, denumit în continuare MECTS, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti si unitătile/institutiile de învătământ superior beneficiare, dacă se constată neîndeplinirea indicatorilor pentru care unitatea de învătământ a fost selectată pentru reteaua permanentă de unităti de învătământ, alcătuirea retelei permanente de unităti de învătământ se poate revizui anual.

Art. 9. - Evaluarea unitătilor de învătământ în vederea constituirii retelei permanente se realizează de către o comisie, având următoarea componentă:

a) presedinte - inspector scolar general adjunct;

b) membri (5-7):

- inspector scolar pentru mentorat;

- inspector scolar pentru dezvoltarea resursei umane;

- inspector scolar pentru implementarea descentralizării institutionale;

- inspectorii scolari pe discipline de învătământ;

c) secretar - persoana cu atributii privind reteaua scolară. Art. 10. - (1) Comisia de evaluare institutională se numeste printr-o decizie a inspectorului scolar general.

(2) Evaluarea institutională pentru organizarea si constituirea unei retele permanente de unităti de învătământ preuniversitar pentru practica pedagogică se desfăsoară în cursul anului scolar, în perioada 1 octombrie-1 mai, pe baza Fisei de evaluare institutională, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele conditii.

(3) Rezultatul evaluării este anuntat unitătii de învătământ preuniversitar, în scris, în termen de 5 zile de la efectuarea activitătii de control.

Art. 11. - (1) Reteaua unitătilor de învătământ preuniversitar constituită în vederea realizării pregătirii practice se publică pe site-ul inspectoratului scolar.

(2) Administrarea bazei de date a retelei permanente de unităti de învătământ preuniversitar constituită în vederea realizării pregătirii practice intră în atributiile inspectorului scolar pentru mentorat.

Art. 12. - (1) Reteaua permanentă de unităti de învătământ preuniversitar pentru realizarea pregătirii practice se organizează si functionează în baza unui proces de monitorizare, evaluare si control, realizat de inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

(2) Procesul de evaluare a unitătilor de învătământ preuniversitar pentru functionarea unei retele permanente în vederea realizării pregătirii practice se desfăsoară în baza criteriilor de selectie si a indicatorilor de performantă/indicatorilor de evaluare institutională precizati în prezentele conditii.

 

CAPITOLUL III

Încheierea acordului-cadru si a contractelor de colaborare

 

Art. 13. - (1) La începutul anului universitar, institutiile de învătământ superior care asigură formarea initială a personalului didactic solicită, în scris, inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti sprijinul pentru realizarea pregătirii practice, indicând numărul masteranzilor, nivelul de învătământ si specialitătile pentru care se organizează pregătirea practică din cadrul masterului didactic/formării initiale a personalului didactic din unitătile de învătământ preuniversitar.

(2) Solicitarea poate fi adresată inspectoratului scolar din judetul de resedintă al institutiei de învătământ superior, dar si altor inspectorate scolare, în functie de localitatea de resedintă a masteranzilor/elevilor.

Art. 14. - (1) Inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti elaborează, în baza solicitărilor institutiilor de învătământ superior, un acord-cadru în vederea realizării pregătirii practice pe perioada formării initiale pentru profesia didactică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele conditii.

(2) Acordul-cadru se încheie cu fiecare dintre institutiile de învătământ superior solicitante, pe o perioadă de 1-4 ani, până la data de 1 octombrie a anului scolar în curs.

Art. 15. - (1) Contractele de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari, între unitătile/institutiile de învătământ care realizează formarea initială si unitătile de învătământ din reteaua ce asigură pregătirea practică din cadrul masterului didactic, se vor încheia/reînnoi în perioada 1 octombrie-1 noiembrie a fiecărui an scolar.

(2) Unitătile de învătământ preuniversitar ce asigură pregătirea practică pe perioada formării initiale pentru profesia didactică elaborează, în baza solicitărilor institutiilor de învătământ care asigură formarea initială, un contract de colaborare de prestări servicii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele conditii.

Art. 16. - Unitătile de învătământ preuniversitar ce asigură pregătirea practică pe perioada formării initiale pentru profesia didactică elaborează documentatia necesară (fisă de evidentă lunară a pregătirii practice, fisă de evidentă lunară a activitătii didactice) pentru asigurarea calitătii actului de instruire si formare, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 4 si 5, care fac parte integrantă din prezentele conditii.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de selectie în organizarea si functionarea unei retele permanente de unităti de învătământ preuniversitar în vederea realizării pregătirii practice

 

Art. 17. - (1) Criteriile de selectie în organizarea si functionarea unei retele permanente de unităti de învătământ preuniversitar în vederea realizării pregătirii practice reprezintă conditii necesare pentru realizarea acordului-cadru, încheiat între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

(2) Criteriile de selectie în organizarea si functionarea unei retele permanente de unităti de învătământ preuniversitar în vederea realizării pregătirii practice reprezintă conditii necesare pentru realizarea contractului de colaborare, încheiat între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si unitătile de învătământ preuniversitar.

Art. 18. - Criteriile de selectie pentru constituirea unei retele permanente de unităti de învătământ preuniversitar în vederea realizării pregătirii practice au în vedere structurile institutionale, administrative si manageriale ale unitătii de învătământ, baza materială, baza de date, resursele umane - cu obligativitatea existentei profesorului mentor, activitatea de cercetare stiintifică si/sau metodică, continutul programelor scolare/de studiu alternative, oferta educatională si rezultatele învătării.

Art. 19. - Criteriile de selectie privind structurile institutionale au ca indicatori de performantă documentele proiective/ manageriale ale unitătilor de învătământ, organizarea internă (regulament de organizare internă, decizii ale consiliului de administratie, hotărâri ale consiliului profesoral), precum si functionarea sistemului relational (cu MECTS, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, comunitatea locală, ceilalti beneficiari ai actului de învătare) si functionarea curentă a unitătii de învătământ.

Art. 20. - Criteriile de selectie privind baza materială au ca indicatori de performantă gradul de dotare, utilizare si accesibilitate a spatiilor scolare, a fondului bibliotecii scolare/centrului de documentare si informare, dotarea cu tehnologie informatică si de comunicare, cu materiale, mijloace de învătământ si auxiliare curriculare, utilizate de furnizorul de educatie.


Art. 21. - Criteriile de selectie privind baza de date au ca indicatori de performantă colectarea, analizarea si utilizarea informatiilor referitoare la nivelul de îndeplinire a indicatorilor nationali privind educatia.

Art. 22. - Criteriile de selectie privind resursele umane au ca indicatori de performantă politicile de personal privind personalul de conducere, didactic calificat, didactic cu specializarea stiinte ale educatiei si calificarea profesională a cadrelor didactice.

Art. 23. - Criteriile de selectie privind activitatea de cercetare stiintifică si/sau metodică au ca indicatori de performantă participarea cadrelor didactice la activităti stiintifice si/sau metodice desfăsurate la nivel teritorial (lectii demonstrative, referate, seminarii, simpozioane, sesiuni de comunicări, proiecte, portofolii, cercetări de profil).

Art. 24. - Criteriile de selectie privind continutul programelor scolare/de studiu alternative au ca indicatori de performantă planurile de învătământ si programele scolare pentru fiecare nivel de scolarizare, filiera, profilul, specializările (manual, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de texte, culegeri de probleme, îndrumare).

Art. 25. - Criteriul de selectie privind oferta educatională are ca indicator de performantă asigurarea formării initiale pentru functii didactice si didactice auxiliare.

Art. 26. - Criteriile de selectie privind rezultatele învătării au ca indicatori de performantă evaluarea rezultatelor scolare (evaluările initiale, sumative, formative, de progres, finale) ale elevilor si evaluarea rezultatelor la activitătile extracurriculare.

 

CAPITOLUL V

Indicatori de performantă/Indicatori de evaluare institutională

 

Art. 27. - (1) Indicatorii de performantă/Indicatorii de evaluare institutională care reflectă managementul strategic fac referire la planul managerial al unitătii de învătământ preuniversitar, relatiile manager-consiliul de administratie, manager-consiliul profesoral, manager-comitetul de părinti, relatiile de parteneriat si urmăresc cuantificarea realizării proiectului scolii, a programelor rezultate din politicile si strategiile locale, regionale, nationale si europene.

(2) Indicatorii de performantă care reflectă managementul operational fac referire la functionarea curentă a unitătii de învătământ preuniversitar si urmăresc gradul de cunoastere de către cadrele didactice si categoriile de beneficiari a informatiilor privind curriculumul national, procesul de învătământ si viata scolară.

Art. 28. - (1) Indicatorii de performantă privind baza materială fac referire la starea fizică a spatiilor scolare si încadrarea în normele de igienă scolară, numărul de cabinete, laboratoare si/sau ateliere/ferme scolare, teren/sală de sport în raport cu disciplinele cuprinse în planurile de învătământ si starea de functionalitate.

(2) Accesibilitatea, functionalitatea sistemului de evidentă a fondului de carte si a fluxului de cititori, dotarea cu mijloace de învătământ pentru disciplinele prevăzute în planul de învătământ, cu echipamente audiovizuale si tehnologie informatică si de comunicatii, de conectare la internet, cu sistemul AEL si softuri educationale reprezintă alti indicatori de performantă privind baza materială a unitătilor de învătământ.

(3) Procurarea, utilizarea si completarea documentelor scolare si a actelor de studii se constituie în alti indicatori de performantă.

Art. 29. - Indicatorii de performantă privind baza de date fac referire la sistemul de gestionare a informatiei, la înregistrarea, prelucrarea si utilizarea datelor si informatiilor specifice unitătilor de învătământ.

Art. 30. - Indicatorii de performantă/Indicatorii de evaluare institutională referitori la resursele umane au în vedere gradul de ocupare cu personal didactic raportat la numărul de posturi/norme didactice, gradul de acoperire cu personal didactic calificat/numărul total de cadre didactice, gradul de acoperire cu personal auxiliar calificat, ponderea personalului didactic titular cu gradul didactic I raportat la numărul total al personalului didactic, ponderea cadrelor didactice care utilizează computerul din totalul personalului didactic, ponderea cadrelor didactice care cunosc cel putin o limbă străină internatională, numărul de programe de perfectionare în care sunt implicate cadrele didactice din scoală.

Art. 31. - Indicatorii de performantă/Indicatorii de evaluare institutională referitori la activitatea stiintifică si/sau metodică au în vedere ponderea personalului didactic implicat în aceste activităti, ponderea personalului didactic implicat în programe de colaborare cu casa corpului didactic, ponderea personalului didactic implicat în programe cu alte unităti de învătământ si/sau programe de formare din fonduri structurale europene, ponderea personalului didactic cu lucrări publicate, ponderea personalului implicat în formarea initială si formarea continuă ale cadrelor didactice.

Art. 32. - Indicatorii de performantă/Indicatorii de evaluare institutională referitori la oferta educatională au în vedere politica de recrutare a elevilor, folosindu-se site-ul scolii, Comisia de orientare si consiliere, promovarea acestei oferte prin pliante, postere, afise, mass-media, raportul număr concurenti-locuri planificate, raportul număr concurenti-locuri ocupate după redistribuire.

Art. 33. - Indicatorii de performantă/Indicatorii de evaluare institutională referitori la rezultatele învătării au în vedere rata de promovabilitate, rata de abandon scolar, ponderea elevilor performanti, ponderea elevilor cu rezultate bune (cu media generală peste 7,00), ponderea elevilor prezenti/promovati la examenul de bacalaureat, ponderea elevilor participanti la activităti extracurriculare, monitorizarea situatiei elevilor după absolvirea cursurilor învătământului secundar superior.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 34. - Unitătile/Institutiile de învătământ care asigură formarea initială pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi si palate ale copiilor, centre logopedice si organizatii neguvernamentale.

Art. 35. - (1) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării initiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

(2) Recunoasterea si echivalarea documentelor Europass Mobilitate, având la bază numărul de credite obtinute, se va realiza de către directia de specialitate din cadrul MECTS.

(3) Directia de recunoastere si echivalare a diplomelor din cadrul MECTS va transmite rezultatul analizei unitătilor/institutiilor de învătământ care asigură formarea initială.

Art. 36. - Reteaua permanentă de unităti de învătământ constituită în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se realizează pe categorii, reprezentând niveluri si filiere de învătământ, după cum urmează:

a) unităti de învătământ prescolar;

b) unităti de învătământ primar si gimnazial;

c) unităti de învătământ liceal pentru:

(i) filiera teoretică; (ii) filiera tehnologică; (iii) filiera vocatională;

d) unităti de învătământ cu clasele I-XII pentru filieră teoretică, filieră tehnologică, filieră vocatională;

e) palate si cluburi ale copiilor si elevilor;

f) cluburi sportive scolare.

 

 


ANEXA Nr. 1

la conditii

 

FISĂ DE EVALUARE INSTITUTIONALĂ

 

Nr. crt.

Criterii de selectie

Indicatori de performantă

%

Note acordate de membrii comisiei

Media

 

 

 

 

Notai

Nota 2

Nota 3

 

1.

 

 

Managementul strategic

 

 

Planul/Programul managerial

- existenta, structura si continutul documentelor proiective

- cunoasterea planului managerial

5

3

2

 

 

 

 

Relatii de comunicare si parteneriate

- existenta si functionarea sistemului de comunicare internă (consiliul de administratie, consiliul profesoral, comitetul de părinti)

- functionarea sistemului relational extern: ISJ/ISMB, MECTS, comunitatea locală, parteneri educationali

5

2

3

 

 

 

 

2.

Managementul operational

Functionarea curentă a unitătii de învătământ

- gradul de cunoastere a curriculumului national, CDS, procesul de învătământ, viata scolară

3

 

 

 

 

3.

Baza materială

Spatii scolare, administrative, auxiliare

- starea fizică a spatiilor scolare si încadrarea în normele de igienă scolară

- număr de cabinete, laboratoare/ ateliere/ferme scolare, teren/sală de sport în raport cu disciplinele cuprinse în planul de învătământ

- functionalitatea bibliotecii (flux de carte, flux de cititori)

- TIC (cabinet informatică, internet, sistem AEL, softuri educationale)

- documente scolare si acte de studii

15

3

3

3

3

3

 

 

 

 

4.

Baza de date

Înregistrarea, prelucrarea si utilizarea datelor si informatiilor specifice unitătii de învătământ

2

 

 

 

 

5.

Resurse umane

Gradul de ocupare cu personal didactic

- personal didactic cu specializarea stiinte ale educatiei

- personal didactic calificat, titular, grad didactic

- personal didactic care are calitatea de profesor mentor

- personal didactic care utilizează TIC si care stie o limbă străină

25

10

5

5

5

 

 

 

 

6.

 

 

Activitatea de cercetare stiintifică si/sau metodică a cadrelor didactice

 

 

Activitatea stiintifică

- participarea cadrelor didactice la activitatea stiintifică la nivel local, zonal, national, international

- ponderea cadrelor didactice cu lucrări publicate, manuale, ghiduri, mijloace auxiliare

10

5

5

 

 

 

 

Activitatea metodică

- participarea cadrelor didactice la activitătile metodice la nivel local, zonal, national (lectii demonstrative, referate, prezentări, seminarii, mese rotunde, work-shop-uri)

- participarea la programe de colaborare cu CCD

10

5

 

5

 

 

 

 

Programe de formare

- participarea la programe de formare initială si de formare continuă a personalului didactic

- participarea la programe de formare din fonduri structurale

5

3

2

 

 

 

 

7.

Oferta educatională

Definirea si promovarea ofertei de formare - oferta de formare initială pentru functii didactice si didactice auxiliare

10

 

 

 

 

8.

Rezultatele învătării

Performante scolare si extrascolare

- rata de promovabilitate, rata de abandon scolar

- ponderea elevilor cu media generală peste 7,00

- ponderea elevilor prezenti la bacalaureat

- participarea elevilor la activităti extracurriculare

10

2,5

2,5

2,5

2,5

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la conditii

 

ACORD-CADRU

în vederea realizării pregătirii practice pe perioada formării initiale pentru profesia didactică

Nr.............data............

 

Preambul

În baza prevederilor art. 239 alin. (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 se încheie prezentul acord-cadru între:

 

ARTICOLUL 1

Părtile contractante

 

Prezentul acord-cadru a fost încheiat între:

1...........................................................................................,

(unitatea/institutia de învătământ care asigură formarea initială)

cu sediul în...................................., cod fiscal.........................., tel..........................,fax................................., reprezentată prin .................................. , în calitate de Beneficiar,

si

2..............................................................................................,

(inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti)

cu sediul în..............................., cod fiscal.............................., tel............., fax ............................., reprezentată prin ............................................., în calitate de Prestator.

 

ARTICOLUL 2

Obiectul acordului-cadru

 

Obiectul prezentului acord-cadru îl constituie efectuarea pregătirii practice pe perioada formării initiale pentru profesia didactică de către masteranzii...................................................

(institutia de învătământ ce asigură formarea initială) pentru următoarele specializări (se enumera institutia, specializarea, numărul de masteranzi):

1..............................................................................................

2...............................................................................................

3...............................................................................................

În cadrul unitătilor de învătământ preuniversitar desemnate de inspectoratul scolar general...................................................din cadrul retelei permanente de unităti de învătământ constituite la nivelul judetului/municipiului Bucuresti.


 

ARTICOLUL 3

Obligatiile părtilor

 

3.1. Obligatiile Beneficiarului: Beneficiarul se obligă:

a) să transmită în scris solicitarea privind efectuarea pregătirii practice din cadrul masterului didactic până cel mai târziu la 30 septembrie a anului scolar în curs;

b) să pună la dispozitia Prestatorului date exacte privind institutia de învătământ ce asigură formarea initială, specializările si numărul masteranzilor pentru care solicită efectuarea pregătirii practice;

c) să asigure prezenta profesorilor metodisti la activitătile de practică pedagogică;

d) să încheie contracte de colaborare cu unitătile de învătământ desemnate de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti din reteaua permanentă de unităti de învătământ constituită în vederea pregătirii practice din cadrul masterului didactic;

e) să plătească, în conditiile legii, serviciile prestate de cadrele didactice din unităti de învătământ în care se efectuează pregătirea practică;

f) să comunice Prestatorului disfunctionalitătile apărute pe perioada derulării contractului de colaborare;

g) să transmită Prestatorului, la sfârsitul perioadei de pregătire practică, un raport de evaluare a serviciului prestat de către unitatea de învătământ si cadrele didactice care au asigurat pregătirea practică a propriilor masteranzi.

3.2. Obligatiile Prestatorului Prestatorul se obligă:

a) să pună la dispozitia Beneficiarului reteaua unitătilor de învătământ constituită în vederea efectuării pregătirii practice în cel mult o lună de la data încheierii prezentului acord-cadru;

b) să asigure repartizarea judicioasă a masteranzilor la unitătile de învătământ înscrise în reteaua permanentă;

c) să ofere consultantă unitătilor/institutiilor de învătământ care asigură formarea initială a personalului didactic pentru probleme care vizează organizarea si desfăsurarea pregătirii practice;

d) să evalueze activitatea de pregătire practică desfăsurată în unitătile de învătământ;

e) să actualizeze anual, în functie de rezultatele evaluărilor, reteaua permanentă a unitătilor de învătământ preuniversitar care asigură pregătirea practică în perioada formării initiale a cadrelor didactice;

f) să medieze eventualele conflicte apărute între Beneficiar si unitătile de învătământ prestatoare.

 

ARTICOLUL 4

Durata acordului-cadru

 

Prezentul acord-cadru se încheie pe o perioadă de 4 ani.

 

ARTICOLUL 5

Documentele acordului-cadru

 

5.1. Documentul care însoteste prezentul acord-cadru este:

- modelul contractului de colaborare între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si unitătile de învătământ din reteaua permanentă, prevăzut în anexa nr. 3 la conditii.

 

ARTICOLUL 6

Încetarea acordului-cadru

 

6.1. (1) Prezentul acord-cadru încetează de drept prin încheierea perioadei de contract.

(2) Acordul-cadru poate înceta si în următoarele cazuri:

- prin acordul de vointă al părtilor;

- prin rezilierea de către o parte, ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii în mod necorespunzător a obligatiilor asumate prin prezentul acord-cadru de către cealaltă parte, cu notificare prealabilă de 5 zile a părtii în culpă.

 

ARTICOLUL 7

Comunicări

 

7.1. (1) Orice comunicare între părti, referitoare la îndeplinirea prezentului acord-cadru, trebuie să fie transmisă în scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât si în momentul primirii.

7.2. Comunicările dintre părti se pot face si prin telefon, fax sau e-mail, cu conditia confirmării în scris a primirii comunicării.

 

ARTICOLUL 8

Legea aplicabilă acordului-cadru

 

8.1. Acordul-cadru va fi interpretat conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011 si a altor acte normative de punere în aplicare a legii.

 

ARTICOLUL 9

Alte clauze

 

9.1. Prezentul acord-cadru stă la baza contractelor de colaborare încheiate între unitătile/institutiile de învătământ care asigură formarea initială si unitătile de învătământ din cadrul retelei de unităti de învătământ constituite în conformitate cu prevederile art. 239 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 si ale Conditiilor de constituire a retelei permanente de unităti de învătământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic.

9.2. Contractele de colaborare se vor încheia pe o perioadă de 1-4 ani.

Părtile au înteles să încheie astăzi,........., prezentul acord-cadru, în..........exemplare, un exemplar pentru......................... si un exemplar pentru...............................

 

Beneficiar,

....................................

Prestator,

....................................


ANEXA Nr. 3

la conditii

 

CONTRACT DE COLABORARE DE PRESTĂRI SERVICII

Domeniul învătământ - formarea initială pentru profesia didactică

 

Preambul

Având în vedere prevederile art. 239 alin. (3) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, se încheie prezentul contract de colaborare.

 

ARTICOLUL 1

Părtile contractante

 

Prezentul contract a fost încheiat între:

1..........................................................................................., (unitatea/institutia de învătământ care asigură formarea initială)

cu sediul în ..................................., cod fiscal ......................., cont bancar/trezorerie...................................., reprezentată prin rector/decan........................................................., în calitate de Beneficiar,

si

2............................................................................................, (unitatea de învătământ preuniversitarcare asigură pregătirea practică)

cu sediul în ................................., cod fiscal ........................., cont bancar/trezorerie .............................., reprezentată prin director ..........................................................., în calitate de Prestator.

 

ARTICOLUL 2

Obiectul si pretul contractului

 

2.1. Obiectul prezentului contract îl constituie efectuarea pregătirii practice din cadrul masterului didactic de către un număr de .... masteranzi, de la................................................. (unitatea/institutia de învătământ care asigură formarea initială)

în cadrul...................................................................................... (unitatea de învătământ preuniversitarcare asigură pregătirea practică)

si sub îndrumarea unui/unor cadre didactice - profesori mentori:

2.2........................................................................................ (unitatea/institutia de învătământ care asigură formarea initială)

se obligă să achite, conform prevederilor legale în vigoare, sumele necesare plătii cadrelor didactice - profesori mentori, care au asigurat pregătirea practică a masteranzilor.

 

ARTICOLUL 3

Durata contractului

 

3.1. Prezentul contract este valabil pe o perioadă de............

3.2. Prezentul contract intră în vigoare la data de............... până la data de.............

 

ARTICOLUL 4

Obligatiile părtilor

 

4.1. Beneficiarul se obligă:

a) să transmită în scris un tabel cu masteranzii care efectuează pregătirea practică - facultatea, specializările;

b) să plătească, conform prevederilor legale în vigoare, serviciile prestate de cadrele didactice - profesori mentori din unitătile de învătământ preuniversitar în care se efectuează pregătirea practică;

c) să asigure prezenta constantă a profesorilor metodisti la activitătile de pregătire practică;

d) să transmită, la sfârsitul perioadei de pregătire practică, un raport de evaluare privitor la calitatea serviciului prestat de unitatea de învătământ preuniversitar.

4.2. Prestatorul se obligă:

a) să asigure efectuarea pregătirii practice pe durata contractului de colaborare;

b) să asigure conditii optime (locatie, mijloace de învătământ) pentru desfăsurarea orelor de pregătire practică;

c) să asigure participarea cadrelor didactice - profesori mentori la activitatea de îndrumare a pregătirii practice;

d) să comunice în scris, în cel mai scurt termen posibil, modificarea contului sau alte date legate de plata serviciilor de învătământ.

 

ARTICOLUL 5

Rezilierea contractului

 

5.1. Nerespectarea obligatiilor asumate prin prezentul contract de colaborare de una dintre părti dă dreptul părtii lezate de a cere rezilierea contractului si de a pretinde daune-interese.

5.2. Dacă forta majoră actionează sau se estimează că va actiona pe o perioadă mai mare de 3 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părti încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna dintre părti să poată pretinde celeilalte daune-interese. Încetarea de plin drept a contractului se face fără interventia instantei judecătoresti, fiind o clauză compromisorie de gradul al IV-lea.

 

ARTICOLUL 6

Forta majoră

 

6.1. Forta majoră exonerează de răspundere partea care o invocă, pe toată durata producerii acesteia.

6.2. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de actiune a fortei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părtilor până la aparitia acesteia.

6.3. Sunt considerate cauze de fortă majoră împrejurările independente de vointa părtilor, survenite după încheierea contractului, imprevizibile si de neînlăturat si care atrag imposibilitatea absolută de executare totală sau partială a obligatiilor contractuale, astfel cum sunt prevăzute de legislatia în vigoare.

6.4. Partea contractantă care invocă forta majoră are obligatia ca în termen de 5 zile de la aparitia sa să o aducă la cunostinta celeilalte părti printr-o notificare scrisă, iar în termen de 10 zile este obligată să remită un document relevant emis de către organele competente prin care acestea atestă existenta unei asemenea situatii.

6.5. Partea care se află în imposibilitatea executării obligatiilor contractuale din cauza producerii unor evenimente de fortă majoră are obligatia de a lua măsurile necesare în vederea limitării consecintelor.

 

ARTICOLUL 7

încetarea contractului

 

7.1. Prezentul contract îsi încetează valabilitatea si efectele în următoarele situatii:

a) la expirarea duratei pentru care a fost încheiat;


b) la o dată anterioară celei pentru care a fost încheiat, cu acordul părtilor;

c) în cazul în care operează rezilierea.

 

ARTICOLUL 8

Litigii

 

8.1. Litigiile ce decurg din interpretarea si executarea prezentului contract de colaborare vor fi solutionate de părti pe cale amiabilă. În cazul nesolutionării lor în acest mod, litigiile vor fi supuse instantelor judecătoresti competente.

 

ARTICOLUL 9

Dispozitii finale

 

9.1. Orice comunicare între părti referitoare la îndeplinirea prezentului contract de colaborare trebuie să fie transmisă în scris.

9.2. Orice document scris trebuie să fie înregistrat atât în momentul transmiterii/iesirii, cât si în momentul primirii/intrării.

9.3. Comunicările dintre părti se pot face si prin telefon, fax sau e-mail, cu conditia confirmării în scris a primirii comunicării.

9.4. Modificarea prezentului contract de colaborare poate fi făcută numai în scris, prin acordul părtilor sau sub forma unui act aditional, care va face parte integrantă din contract.

9.5. Părtile contractante sunt datoare să îsi comunice una alteia orice modificare intervenită pe perioada derulării contractului cu privire la datele de identificare.

 

Beneficiar,

Nr. de înregistrare

....................................

Prestator,

Nr. de înregistrare

....................................

Rector,

....................................

Director,

....................................

Decan,

....................................

Profesor mentor,

....................................

Secretar-sef,

....................................

Secretar-sef,

....................................

Directia juridic,

....................................

 

Contabil-sef,

....................................

 

 

Contabil,

....................................

 

ANEXA Nr. 4

la conditii

 

FISA DE EVIDENTĂ LUNARĂ

a pregătirii practice pe perioada formării initiale pentru profesia didactică

 

Studentul(a)............................................................................................................................................................................

Universitatea.........................................................................................................................................................................

Facultatea.............................................................................................................................................................................

Specialitatea.........................................................................................................................................................................

Anul de master.................................................................., grupa.........................................................................................

Telefon.............................................................................., e-mail........................................................................................

Unitatea de învătământ preuniversitar................................................/localitatea...................................................................

Adresa ..................................................................................................................................................................................

Telefon................................................................, fax.........................................., e-mail....................................................

Mijloace de transport............................................................................................................................................................

 

Data

Orele

 

 

Tipuri de activităti didactice

Asistentă

Proiect didactic

Sustinerea practică a orelor

Portofoliu

Cerc/Atelier de lucru

Activităti extrascolare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Profesor mentor,

....................................

Director,

....................................

Coordonator pregătire practică,

....................................

Decan,

....................................


ANEXA Nr. 5

la conditii

 

FISA DE EVIDENTĂ LUNARĂ

a activitătii didactice pe perioada formării initiale pentru profesia didactică

 

Aprobat

Decan,

....................................

 

Doamna/Domnul..................................., vechimea în învătământ.................., gradul didactic..............................................., a efectuat în luna............................, anul scolar................................................, disciplina......................................, următoarele activităti didactice pe perioada pregătirii practice din cadrul masterului didactic:

 

Nr. crt.

Student

Anul de master

Grupa

Data

Orele - asistentă/de lectie/sustinerea practică

Proiect didactic

Portofoliu

Cerc/Atelier de lucru

Activităti extrascolare

 

Directorul unitătii de învătământ preuniversitar,

....................................

Secretar,

....................................

 

 

Profesor mentor,

....................................

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 375 de ani de la nasterea lui Nicolae Milescu

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 31 octombrie 2011, o monedă din argint dedicată aniversării a 375 de ani de la nasterea lui Nicolae Milescu.

Art. 2. - Caracteristicile monedei din argint sunt următoarele:

Valoare nominală 10 lei

Metal argint

Titlu 999%o

Formă rotundă

Diametru 37 mm

Greutate 31,103 g

Calitate proof

Cant zimtat

Aversul redă reprezentarea unui astrolab, instrument folosit în trecut pentru orientarea în deplasare, simbol al călătoriilor spătarului Milescu, inscriptia în arc de cerc “ROMÂNIA”, stema României, anul de emisiune “2011” si valoarea nominală “10 LEI”.

Reversul prezintă portretul lui Nicolae Milescu si reprezentarea unui document de epocă, o călimară si o pană de scris; inscriptia circulară “375 DE ANI DE LA NASTEREA LUI NICOLAE MILESCU” si anii între care a trăit acesta: “1636-1708”.

Art. 3. - Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însotite de brosuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză si franceză. Brosurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Nationale a României si casierului central.

Art. 4. - Monedele din argint dedicate aniversării a 375 de ani de la nasterea lui Nicolae Milescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a acestor monede din argint, se realizează prin sucursalele regionale Bucuresti, Cluj, Iasi si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 27 octombrie 2011.

Nr. 36.


 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 12

din 19 septembrie 2011

 

Dosar nr. 14/2011

 

Rodica Aida Popa - vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuală

Corina Michaela Jîjîie - presedintele delegat al Sectiei penale

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Adrian Bordea - presedintele Sectiei comerciale

Nina Ecaterina Grigoras - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Cretu Dragu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Andreia Constanda - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Doina Popescu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Cristina IuliaTarcea - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Viorica Cosma - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Românită Ecaterina Vrânceanu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Măria David - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Rodica Susanu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Adina Nicolae - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală - judecător raportor

Minodora Carmen Ianosi - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Bianca Tăndărescu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Ioana Beatrice Nestor - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Carmen Elena Popoiag - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Gabriela Bogasiu - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iuliana Rîciu - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Aurelia Motea - judecător la Sectia comercială

Lidia Bărbulescu - judecător la Sectia comercială

Ana Hermina Iancu - judecător la Sectia penală

Mirela Sorina Popescu - judecător la Sectia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 14/2011 este legal constituit conform dispozitiilor art. 3306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificările si completările ulterioare.

Sedinta completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror sef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti a fost reprezentat de domnul judecător Dumitru Gavris Marcel.

La sedinta de judecată participă magistratul-asistent-sef al Sectiei comerciale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna Aneta lonescu, desemnată în conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificările si completările ulterioare.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati privind solutionarea actiunilor întemeiate pe dispozitiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2011, după pronuntarea deciziilor Curtii Constitutionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, punând în dezbatere si punctul de vedere transmis de Ministerul Justitiei, conform căruia deciziile anterior mentionate sunt aplicabile tuturor cauzelor aflate în curs de judecată, inclusiv în faza procesuală a recursului.

Reprezentantul Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, domnul judecător Marcel Gavris, a sustinut motivele sesizării cu recurs în interesul legii, solicitând admiterea recursului si să se constate că deciziile Curtii Constitutionale sunt aplicabile tuturor cauzelor aflate în curs de judecată, inclusiv în faza de recurs. S-a arătat că acest punct de vedere coincide cu cel transmis prin adresa Ministerului Justitiei.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea si aplicarea unitară a legii, conform memoriului promovat, respectiv că trebuie recunoscută incidenta deciziilor Curtii Constitutionale asupra proceselor în curs, cu exceptia situatiei în care fusese deja pronuntată o hotărâre definitivă la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecător Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronuntare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin sesizarea cu recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si, ulterior, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati au învederat existenta unei divergente jurisprudentiale determinate de efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în sensul de a se stabili în ce măsură textul mentionat mai poate constitui temei juridic pentru acordarea daunelor morale, în cazul proceselor aflate în curs de solutionare la momentul pronuntării deciziilor de neconstitutionalitate.

De asemenea, procurorul general a transmis memoriu de recurs în interesul legii, sustinând existenta aceleiasi practici neunitare în memoriul mentionat.

2. Examenul jurisprudential

în urma verificărilor jurisprudentei la nivelul întregii tări s-a constatat că în solutionarea cauzelor având ca obiect actiuni întemeiate pe dispozitiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, practica judiciară este neunitară.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecătoresti

3.1. Unele instante au apreciat că declararea neconstitutionalitătii art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, este producătoare de efecte juridice asupra proceselor în curs, indiferent de faza procesuală a acestora, si are drept consecintă inexistenta temeiului juridic pentru acordarea despăgubirilor întemeiate pe textul de lege declarat neconstitutional.

Redactorii memoriului de recurs în interesul legii din cadrul Curtii de Apel Bucuresti au îmbrătisat acest punct de vedere, dezvoltând si argumentele care au stat la baza pronuntării hotărârilor în sensul mentionat.

3.2. Alte instante au apreciat că deciziile Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 nu sunt aplicabile cererilor formulate înainte de data publicării acestora, indiferent de stadiul solutionării cauzelor.

3.3. Alte instante au recunoscut efecte deciziilor Curtii Constitutionale în situatia actiunilor aflate în curs de desfăsurare, cu exceptia ipotezei în care era deja pronuntată o hotărâre definitivă la data publicării deciziilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4. Opinia procurorului general

Exprimându-si punctul de vedere, procurorul general a apreciat ca fiind corectă orientarea jurisprudentială care consideră că trebuie recunoscută incidenta deciziilor Curtii Constitutionale asupra proceselor în curs, cu exceptia situatiei în care fusese deja pronuntată o hotărâre definitivă la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. S-a argumentat că astfel se dă eficientă caracterului obligatoriu, erga omnes, al deciziilor instantei de contencios constitutional si totodată nu se aduce atingere dreptului de acces la instantă si nici dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Raportul întocmit în cauză, conform art. 330 6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre solutiile identificate de examenul jurisprudential, respectiv aceea că, urmare a deciziilor Curtii Constitutionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si-au încetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicării deciziilor instantei de contencios constitutional în Monitorul Oficial al României, Partea I.

6. Înalta Curte

Având în vedere că jurisprudenta neunitară a fost generată de modalitatea de apreciere diferită asupra efectelor în timp ale deciziilor Curtii Constitutionale, prin raportare la art. 20 alin. (2) din Constitutia României, republicată, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeană a drepturilor omului si la art. 6 si 14 din Conventie, rezolvarea problemei ridicate de recursul în interesul legii presupune transarea următoarelor aspecte, privite atât din perspectiva dreptului intern, national, cât si din perspectiva dreptului european: A) modalitatea în care se produc efectele deciziilor Curtii Constitutionale în situatia proceselor aflate în curs de desfăsurare; B) respectarea procedurii judiciare echitabile în întelesul art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului; C) respectarea dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeană a drepturilor omului; D) principiul nediscriminării părtilor.

A) Efectele deciziilor Curtii Constitutionale asupra procedurilor jurisdictionale aflate în curs de desfăsurare.

Prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. \.360 din 21 octombrie 2010 (publicate în Monitorul Oficial al României nr. 761 din 15 noiembrie 2010) Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, retinând, în esentă, că norma criticată creează situatii de incoerentă si instabilitate, că în domeniul acordării de despăgubiri pentru prejudiciile morale există reglementări paralele si că textul de lege, astfel cum este redactat, este prea vag, încălcând regulile referitoare la precizia si claritatea normei juridice, “conducând la aplicarea incoerentă a acestuia, instantele acordând despăgubiri în valoare de până la 600.000 euro, ceea ce reprezintă o aplicare excesivă si nerezonabilă”. Este vorba asadar de un control a posteriori de constitutionalitate realizat de instanta de contencios constitutional.


Potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie, “dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”, iar potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, “deciziile Curtii Constitutionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Aceleasi prevederi se regăsesc în textul art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Fată de această reglementare, constitutională si, respectiv, legală, trebuie distinsă natura juridică a efectelor deciziilor Curtii Constitutionale si, respectiv, modalitatea în care se produc, în timp, aceste efecte.

a) Sub primul aspect - natura juridică a efectelor deciziilor Curtii Constitutionale - desi nu poate fi vorba de o abrogare propriu-zisă a textului de lege, pentru că cel care intervine nu este legiuitorul însusi, emitentul actului, ci organul jurisdictional, sesizat la un moment dat cu cenzura de neconstitutionalitate, consecintele declarării caracterului neconstitutional sunt similare celor produse de abrogare, în sensul că actul normativ încetează să mai aibă existentă juridică si deci să mai constituie temei al pretentiilor în justitie.

Din motive de securitate si de stabilitate a circuitului juridic, Constitutia României prevede că efectele declarării neconstitutionale a actului (legi, ordonante, regulamente) se produc doar ex nune.

Este vorba asadar de lipsirea efectelor [mai exact, de încetarea acestor efecte, în termenii art. 147 alin. (1) din Constitutia României] actului declarat neconstitutional pentru viitor, în temeiul unei hotărâri a instantei de jurisdictie constitutională, hotărâre cu caracter general obligatoriu si care se bucură de putere de lucru judecat.

b) Fiind în prezenta lipsirii de efecte a unui act care contravine legii fundamentale, se pune problema modalitătii în care se produce, în timp, această lipsire de efecte, adică a felului în care se repercutează efectele deciziei Curtii Constitutionale asupra ordinii juridice, astfel cum este ea surprinsă la momentul adoptării deciziei.

Din punctul de vedere al dreptului tranzitoriu, art. 147 alin. (4) din Constitutie prevede că decizia Curtii Constitutionale este general obligatorie, atât pentru autoritătile si institutiile publice, cât si pentru particulari, si produce efecte numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut.

Cum este vorba de o normă imperativă de ordine publică, aplicarea ei generală si imediată nu poate fi tăgăduită, deoarece altfel ar însemna ca un act neconstitutional să continue să producă efecte juridice, ca si când nu ar fi apărut niciun element nou în ordinea juridică, ceea ce Constitutia refuză în mod categoric.

Împrejurarea că deciziile Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor dă expresie unui alt principiu constitutional, acela al neretroactivitătii, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câstigate sau situatiilor juridice deja constituite.

Aceasta presupune, referitor la problema analizată, în care este vorba de situatii juridice în curs de constituire (facta pendentia) în temeiul Legii nr. 221/2009 - având în vedere că dreptul la actiune pentru a obtine reparatia prevăzută de lege este supus evaluării jurisdictionale - că acestea sunt sub incidenta efectelor deciziilor Curtii Constitutionale, care sunt de imediată si generală aplicare.

Nu se poate spune că, fiind promovată actiunea la un moment la care era în vigoare art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, înseamnă că efectele acestui act normativ se întind în timp pe toată durata desfăsurării procedurii judiciare, întrucât nu avem de-a face cu un act juridic conventional ale cărui efecte să fie guvernate după regula tempus regit actum.

Nu este vorba, în această situatie, despre raporturi juridice determinate de părti, cu drepturi si obligatii precis stabilite, pentru a se aprecia asupra legii incidente la momentul la care acestea au luat nastere (lege care să rămână aplicabilă ulterior efectelor unor asemenea raporturi întrucât aceasta a fost vointa părtilor).

Din punctul de vedere al aplicării legii în timp, respectiv al supravietuirii sau nu a legii vechi, trebuie făcută distinctie între situatii juridice de natură legală, cărora li se aplică legea nouă, în măsura în care aceasta le surprinde în curs de constituire, si situatii juridice voluntare, care rămân supuse, în ceea ce priveste validitatea conditiilor de fond si de formă, legii în vigoare ia data întocmirii actului juridic care Ie-a dat nastere.

Astfel, prin derogare de la regimul de drept comun intertemporal, al aplicării imediate a legii noi, efectele viitoare ale situatiilor juridice voluntare rămân, în principiu, cârmuite în continuare de legea contemporană cu formarea lor (în sensul că atât drepturile patrimoniale, cât si obligatiile corelative ale părtilor, configurate prin acordul lor de vointă, îsi păstrează întinderea, durata, modalitătile de exercitare si de executare stabilite la data perfectării actului juridic).

Asadar, în cazul situatiilor juridice subiective - care se nasc din actele juridice ale părtilor si cuprind efectele voite de acestea - principiul este că acestea rămân supuse legii în vigoare la momentul constituirii lor, chiar si după intrarea în vigoare a legii noi, dar numai dacă aceste situatii sunt supuse unor norme supletive, permisive, iar nu unor norme de ordine publică, de interes general.

Unor situatii juridice voluntare nu le poate fi asimilată însă situatia actiunilor în justitie, aflate în curs de solutionare la data intrării în vigoare a Legii nr. 221/2009. Dimpotrivă, acestea sunt asimilabile unor situatii juridice legale, în desfăsurare, surprinse de legea nouă înaintea definitivării lor si de aceea intrând sub incidenta noului act normativ.

Este vorba, în ipoteza analizată, despre pretinse drepturi de creantă, a căror concretizare (sub aspectul titularului, căruia trebuie să i se verifice calitatea de condamnat politic, si al întinderii dreptului, în functie de mai multe criterii prevăzute de lege) se poate realiza numai în urma verificărilor jurisdictionale realizate de instantă.

Or, la momentul la care instanta este chemată să se pronunte asupra pretentiilor formulate, norma juridică nu mai există si nici nu poate fi considerată ca ultraactivând, în absenta unei dispozitii legale exprese.

În mod asemănător, în legătură cu obligativitatea efectelor deciziilor Curtii Constitutionale pentru instantele de judecată s-a pronuntat de altfel instanta supremă, printr-o decizie în interesul legii, de dată recentă (a se vedea Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011), prin care s-a statuat că “deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce priveste dispozitivul deciziei, dar si considerentele care îl explicitează”; că “dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare si declararea neconstitutionalitătii îsi găseste ratiunea în prezumtia de constitutionalitate, această ratiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstitutional, iar prezumtia de constitutionalitate a fost răsturnată” si prin urmare “instantele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curtii Constitutionale si să nu dea eficientă actelor normative declarate neconstitutionale”.


Or, o consecventă de interpretare impune mutatis mutandis acelasi rationament si aceeasi solutie pentru problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii.

De aceea, din punctul de vedere al dreptului intern, se concluzionează că judecata nu se poate întemeia pe o dispozitie legală inexistentă din punct de vedere juridic, ca urmare a declarării ei ca fiind neconstitutională.

B) Dreptul la un proces echitabil (art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului) si efectele deciziilor Curtii Constitutionale

Art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului garantează dreptul fiecărei persoane la un tribunal competent să examineze orice contestatie (în mod independent, echitabil, public si într-un termen rezonabil) privitoare la drepturile si obligatiile cu caracter civil ce îi apartin.

Instanta europeană a arătat, într-o jurisprudentă constantă, că pentru a fi aplicabil art. 6 paragraful 1 sub aspect civil trebuie să fie îndeplinite mai multe conditii: 1)să existe o contestatie cu privire la un drept ce poate fi pretins, valorificat pe calea actiunii în justitie; 2) contestatia să fie reală si serioasă; 3) rezultatul procedurii să fie direct si determinant cu privire la existenta dreptului.

De asemenea, instanta europeană, în cadrul controlului pe care îl exercită asupra respectării dispozitiilor art. 6 paragraful 1 de către autoritătile nationale ale statelor contractante, apreciază continutul dreptului disputat prin raportare atât la dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului, cât si la cele ale normelor nationale de drept, prin luarea în considerare a caracterului autonom, statuându-se că art. 6 paragraful 1 “nu se aplică unei proceduri ce tinde la recunoasterea unui drept care nu are niciun fundament legal în legislatia statului contractant în cauză”.

Or, problema analizată în cadrul prezentului recurs în interesul legii vizează tocmai o asemenea situatie, în care dreptul pretins nu mai are niciun fundament în legislatia internă, si, pe de altă parte, nu este incidentă nici notiunea autonomă de “bun” din perspectiva căreia să fie analizată contestatia părtii pentru a obtine protectia art. 6 din Conventia europeană a drepturilor omului.

În acest context trebuie analizat dacă lipsirea de fundament legal a dreptului prin interventia Curtii Constitutionale s-a făcut în cadrul unui mecanism care aduce atingere procedurii echitabile sau dacă, dimpotrivă, este vorba despre un mecanism normal într-o societate democratică, menit să asigure, în cele din urmă, preeminenta dreptului prin punerea de acord a reglementării cu legea fundamentală.

Sub acest aspect, având a se pronunta asupra unei situatii similare (Decizia în Cauza SIavov si altii împotriva Bulgariei), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că: “Nu se poate spune că un text de lege a cărui constitutionalitate a fost contestată la scurt timp după intrarea lui în vigoare si care ulterior a fost declarat neconstitutional ar putea constitui o bază legală solidă în întelesul jurisprudentei Curtii” (paragraful 87). “De aceea, reclamantii nu ar fi putut avea o sperantă legitimă că pretentiile lor vor fi cuantificate în conformitate cu acea lege, după ce ea a fost invalidată. De asemenea, ei nu ar fi putut spera în mod legitim că determinarea pretentiilor lor se va face în baza legii, asa cum era ea la momentul introducerii cererii lor, si nu în baza legii asa cum era ea la momentul pronuntării hotărârii” (paragraful 62).

În continutul aceleiasi decizii se retine ca fiind deosebit de important aspectul potrivit căruia modificarea legii s-a datorat controlului de constitutionalitate: “Ar putea părea incoerent să stârnesti sperante prin adoptarea unei legi de compensatie numai pentru ca, putin mai târziu, să invalidezi legea si să elimini acea sperantă. Totusi, Curtea subliniază ca deosebit de important aspectul că legea nu a fost modificată printr-un recurs extraordinar, creat ad-hoc, ci ca rezultat al unei proceduri ordinare de control constitutional al textelor de lege”.

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a subliniat diferentele existente între situatia în care legislativul intervine în administrarea justitiei si situatiile în care se pune problema unui reviriment de jurisprudentă ori se declară ca neconstitutională o dispozitie din legea internă aplicabilă în procesele pendente (Cauza Unedic contra Frantei).

Rezultă că interventia Curtii Constitutionale nu este asimilată unei interventii intempestive a legiuitorului, de natură să rupă echilibrul procesual, pentru că nu emitentul actului este cel care revine asupra acestuia, lipsindu-l de efecte, ci lipsirea de efecte se datorează activitătii unui organ jurisdictional a cărui menire este tocmai aceea de a asigura suprematia legii si de a da coerentă ordinii juridice.

Mai mult, trebuie observat că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, se admite că este posibilă chiar interventia legislativului într-o procedură jurisdictională aflată în curs de derulare, la care însusi statul este parte, în special atunci când procedura de control jurisdictional “nu a atins încă faza unei audieri contradictorii a părtilor în proces, iar puterile publice aveau motive de interes general imperioase să intervină astfel”.

Asadar, două ar fi ratiunile care ar justifica ingerinta: 1) caracterul nedefinitiv al procedurii jurisdictionale afectate de măsura adoptată de puterile publice în sensul influentării în favoarea lor a solutiei procesului; si 2) existenta unui motiv de interes general imperios.

Raportat la aceste considerente, care se degajă din jurisprudentă instantei europene, trebuie făcută distinctie după cum pronuntarea deciziei a avut loc înainte de solutionarea cu caracter definitiv a procedurii judiciare sau, dimpotrivă, ulterior acestui moment.

În ceea ce priveste legitimitatea demersului organului jurisdictional constitutional, ea decurge din atributiile pe care le are conform legii si Constitutiei, iar motivul de ordin general imperios transpare din motivarea deciziei Curtii Constitutionale (înlăturarea unor situatii de incoerentă si instabilitate, a unei duble reglementări în aceeasi materie).

Asadar, prin interventia instantei de contencios constitutional, ca urmare a sesizării acesteia cu o exceptie de neconstitutionalitate, s-a dat eficientă unui mecanism normal într-un stat democratic, realizându-se controlul a posteriori de constitutionalitate.

De aceea, nu se poate sustine că prin constatarea neconstitutionalitătii textului de lege si lipsirea lui de efecte erga omnes si ex nune ar fi afectat procesul echitabil, pentru că acesta nu se poate desfăsura făcând abstractie de cadrul normativ legal si constitutional, ale cărui limite au fost determinate tocmai în respectul preeminentei dreptului, al coerentei si al stabilitătii juridice.

Dreptul de acces la tribunal si protectia oferită de art. 6 paragraful 1 din Conventia europeană a drepturilor omului nu înseamnă recunoasterea unui drept care nu mai are niciun fel de legitimitate în ordinea juridică internă.

Atunci când intervine controlul de constitutionalitate declansat la cererea uneia din părtile procesului nu se poate sustine că este afectată acea componentă a procedurii echitabile legate de predictibilitatea normei (cealaltă parte ar fi surprinsă pentru că nu putea anticipa disparitia temeiului juridic al pretentiilor sale), pentru că asupra normei nu a actionat în mod discretionar emitentul actului.

O interpretare în sens contrar ar însemna, în fapt, suprimarea controlului de constitutionalitate si, ceea ce este gândit ca un mecanism democratic, de reglare a viciilor unor acte normative, să fie astfel înlăturat.


Continuând să aplice o normă de drept inexistentă din punct de vedere juridic (ale cărei efecte au încetat), judecătorul nu mai este cantonat în exercitiul functiei sale jurisdictionale, ci si-o depăseste, arogându-si puteri pe care nici dreptul intern si nici normele conventionale europene nu i le legitimează.

C) Respectarea dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeană a drepturilor omului

Notiunea de “bunuri”, potrivit jurisprudentei instantei europene, poate cuprinde atât “bunuri actuale”, cât si valori patrimoniale, inclusiv creante, în baza cărora un reclamant poate pretinde că are cel putin “o sperantă legitimă” de a obtine beneficiul efectiv al unui drept.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 221/2009 a dat nastere unor raporturi juridice în continutul cărora intră drepturi de creantă în favoarea anumitor categorii de persoane (fosti condamnati politic). Aceste drepturi de creantă sunt însă conditionale, pentru că ele depind, în existenta lor juridică, de verificarea de către instantă a calitătii de creditor si de stabilirea întinderii lor de către acelasi organ jurisdictional.

Sub acest aspect, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o creantă de restituire este “o creantă sub conditie” atunci când “problema întrunirii conditiilor legale ar trebui rezolvată în cadrul procedurii judiciare si administrative promovate”. De aceea, “la momentul sesizării jurisdictiilor interne si a autoritătilor administrative, această creantă nu putea fi considerată ca fiind suficient stabilită pentru a fi considerată ca având o valoare patrimonială ocrotită de art. 1 din Primul Protocol” (Cauza Caracas împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 19 martie 2007).

În mod asemănător s-a retinut într-o altă cauză (Cauza lonescu si Mihăilă împotriva României, Cererea nr. 36.782/1997, Hotărârea din 14 decembrie 2006, paragraful 29), si anume că reclamantele s-ar putea prevala doar de o creantă conditională, deoarece “problema îndeplinirii conditiilor legale pentru restituirea imobilului trebuia să fie solutionată în cadrul procedurii judiciare pe care o demaraseră”.

Nu este vorba asadar, în ipoteza dată de recursul în interesul legii, de drepturi născute direct, în temeiul legii, în patrimoniul persoanelor, ci de drepturi care trebuie stabilite de instantă, hotărârea pronuntată urmând să aibă efecte constitutive, astfel încât, dacă la momentul adoptării deciziei de neconstitutionalitate nu exista o astfel de statuare, cel putin definitivă, din partea instantei de judecată, nu se poate spune că partea beneficia de un bun care să intre sub protectia art. 1 din Protocolul nr. 1.

În jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că “o creantă nu poate fi considerată un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, decât dacă ea a fost constatată sau stabilită printr-o decizie judiciară trecută în puterea lucrului judecat” (Cauza Fernandez-Molina Gonzales s.a. contra Spaniei, Hotărârea din 18 octombrie 2002).

Rezultă că în absenta unei hotărâri definitive care să fi confirmat dreptul înaintea aparitiei deciziei Curtii Constitutionale nu s-ar putea vorbi despre existenta unui bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

În ceea ce priveste notiunea de “sperantă legitimă”, fiind vorba în spetă de un interes patrimonial care apartine categoriei juridice de creantă, el nu poate fi privit ca valoare patrimonială susceptibilă de protectia art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în măsura în care are o bază suficientă în dreptul intern, respectiv atunci când existenta sa este confirmată printr-o jurisprudenta clară si concordantă a instantelor nationale (Cauza Atanasiu s.a. Împotriva României, paragraful 137).

O asemenea jurisprudenta nu se poate spune însă că se conturase până la momentul adoptării deciziilor Curtii

Constitutionale, având în vedere că jurisdictia supremă nu definitivase procedura în astfel de cauze, prin pronuntarea unor hotărâri care să fi confirmat dreptul reclamantilor de o manieră irevocabilă.

De asemenea, nu exista o bază suficientă în dreptul intern care să contureze notiunea de “sperantă legitimă,” iar nu de simplă sperantă în valorificarea unui drept de creantă, si pentru că norma legală nu ducea, în sine, la dobândirea dreptului, ci era nevoie de verificarea organului jurisdictional.

În concluzie, se poate afirma că există un bun susceptibil de protectia art. 1 din Protocolul nr. 1 numai în măsura în care la data pronuntării deciziei Curtii Constitutionale exista o hotărâre definitivă care să fi confirmat dreptul reclamantului.

Aprecierea în acest sens este dată de faptul că, prin raportare la art. 376 din Codul de procedură civilă, asemenea hotărâri reprezintă titluri executorii, susceptibile ca atare de executare silită, apte să ducă la nasterea unei valori patrimoniale în favoarea părtii (multi dintre beneficiarii unor asemenea hotărâri procedând de altfel, de îndată, la punerea în executare silită).

Desi dreptul stabilit prin hotărâri definitive era unul revocabil, întrucât nu fusese epuizat exercitiul căilor de atac, această revocabilitate trebuie apreciată din perspectiva căii extraordinare de atac ce mai putea fi exercitată si care nu permitea decât un control de legalitate asupra temeiului juridic incident la momentul pronuntării hotărârii definitive.

D) Principiul nediscriminării

Dreptul la nediscriminare, asa cum rezultă el din continutul art. 14 din Conventia europeană a drepturilor omului, nu are o existentă de sine stătătoare, independentă, ci trebuie invocat în legătură cu drepturile si libertătile reglementate de Conventie, considerându-se că acest text face parte integrantă din fiecare dintre articolele Conventiei.

Chiar dacă dreptul la nediscriminare poate intra în discutie fără o încălcare a celorlalte drepturi garantate de Conventia europeană a drepturilor omului, prezentând astfel o anumită autonomie, nu s-ar putea sustine că are a se aplica dacă faptele litigiului nu intră “sub imperiul” măcar al uneia dintre “clauzele ei normative”, adică ale textului care garantează celelalte drepturi si libertăti fundamentale.

Astfel cum s-a arătat anterior, prin pronuntarea deciziilor Curtii Constitutionale, ca urmare a sesizării acesteia cu exceptia de neconstitutionalitate, nu s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil si nici dreptului la un bun decât în măsura în care partea beneficia deja de o hotărâre definitivă, intrată în puterea lucrului judecat, care îi confirma dreptul la despăgubiri morale.

În acelasi timp trebuie observat că principiul nediscriminării cunoaste limitări deduse din existenta unor motive obiective si rezonabile.

Situatia de dezavantaj sau de discriminare în care s-ar găsi unele persoane (cele ale căror cereri nu fuseseră solutionate de o manieră definitivă la momentul pronuntării deciziilor Curtii Constitutionale) are o justificare obiectivă, întrucât rezultă din controlul de constitutionalitate, si rezonabilă, păstrând raportul de proportionalitate dintre mijloacele folosite si scopul urmărit (acela de înlăturare din cadrul normativ intern a unei norme imprecise, neclare, lipsite de previzibilitate, care a condus instantele la acordarea de despăgubiri de sute de mii de euro, într-o aplicare excesivă si nerezonabilă a textului de lege lipsit de criterii de cuantificare - conform considerentelor deciziei Curtii Constitutionale).

Izvorul “discriminării” constă în pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale si a-i nega legitimitatea înseamnă a nega însusi mecanismul vizând controlul de constitutionalitate ulterior adoptării actului normativ, ceea ce este de neacceptat într-un stat democratic, în care fiecare organ statal îsi are atributiile si functiile bine definite.

De asemenea, prin respectarea efectelor obligatorii ale deciziilor Curtii Constitutionale se înlătură imprevizibilitatea jurisprudentei, care, în aplicarea unei norme incoerente, era ea însăsi generatoare de situatii discriminatorii.

În acelasi timp nu poate fi vorba de o încălcare a principiului nediscriminării nici din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventia europeană a drepturilor omului, care garantează, într-o sferă mai largă de protectie decât cea reglementată de art. 14, “exercitarea oricărui drept prevăzut de lege, fără nicio discriminare, bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine natională sau socială, apartenenta la o minoritate natională, avere, nastere sau oricare altă situatie”.

Este vorba asadar de garantarea dreptului la nediscriminare în privinta tuturor drepturilor si libertătilor recunoscute persoanelor în legislatia internă a statului.

În situatia analizată însă drepturile pretinse nu mai au o astfel de recunoastere în legislatia internă a statului, iar lipsirea lor de temei legal s-a datorat, asa cum s-a arătat anterior, nu interventiei intempestive a legiuitorului, ci controlului de constitutionalitate.

Fată de toate considerentele expuse, raportate nu numai la cadrul normativ intern, ci si la blocul de conventionalitate, reprezentat de textele Conventiei europene a drepturilor omului si de jurisprudenta instantei europene creată în aplicarea acestora, se concluzionează că efectele deciziilor nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 ale Curtii Constitutionale nu pot fi ignorate si ele trebuie să îsi găsească aplicabilitatea asupra raporturilor juridice aflate în curs de desfăsurare.

Totusi, pentru a nu se aduce atingere unui drept statuat jurisdictional definitiv, incidenta deciziilor mentionate nu va fi recunoscută în faza procesuală a recursului, unde nu mai are loc o devoluare a fondului pentru stabilirea faptelor, ci controlul se limitează la verificarea bazei legale de la momentul pronuntării hotărârii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati.

Stabileste că, urmare a deciziilor Curtii Constitutionale nr. 1.358/2010 si nr. 1.360/2010, dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora si-au încetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicării deciziilor instantei de contencios constitutional în Monitorul Oficial.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 19 septembrie 2011.

 

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

RODICA AIDA POPA

Magistrat-asistent-sef,

Aneta lonescu


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.