MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 788/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 788         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 7 noiembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.217 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 1.319 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.320 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 1.322 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 1.325 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.357 din 13 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.483. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Planului de actiune pentru asigurarea securitătii transfuzionale fată de riscul de transmitere posttransfuzională a infectiei cu virusul West Nile la om


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.217

din 20 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Valentin Găman în Dosarul nr. 3.997/317/2009 al Tribunalului Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.332D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.997/317/2009, Tribunalul Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de recurentul petent Valentin Găman cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva Sentintei civile nr. 651 din 2 martie 2010, pronuntate de Judecătoria Târgu Cărbunesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (1), art. 16, art. 24 si art. 53, precum si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, după cum urmează:

- art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 contravine art. 53 alin. (2) teza a doua din Constitutie, deoarece “instituie un regim sanctionator contraventional, cu consecinta posibilitătii aplicării, în mod cumulativ, de sanctiuni [...],” iar dispozitiile lit. e) a alin. (3) din articolul mentionat încalcă art. 15 alin. (1) din Constitutie, “în conditiile în care prevăd o restrângere excesivă a dreptului la circulatia pe drumurile publice”;

- art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), “în conditiile în care prevăd două modalităti de desfăsurare a activitătii de constatare a contraventiilor”, si ale art. 24, deoarece “contravenientul nu beneficiază de prezumtia de nevinovătie în timpul etapei administrative în care i se aplică o sanctiune de către un politist”, acuzatiile aduse fiind “acuzatii penale în sensul Conventiei”;

- art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 înfrânge art. 21 alin. (3) din Constitutie si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale, deoarece “hotărârea pronuntată de către instanta de judecată este supusă doar recursului”, fiind exclusă “folosirea căii de atac a apelului în mod cu totul nejustificat”.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul continut:


- Art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002: “Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârsirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) conducerea sub influenta băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;

b) conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutieră împreună cu specialistii Registrului Auto Român;

c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt în functiune;

d) abrogat;

e) depăsirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.”;

- Art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002: “în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia si în lipsa contravenientului, după stabilirea identitătii conducătorului de vehicul, mentionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.”

Alin. (2) al art. 109, la care face referire textul de lege criticat, prevede că se poate face constatarea contraventiilor si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.

- Art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001: “Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instantei. Recursul suspendă executarea hotărârii.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 care consacră principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, art. 24 care garantează dreptul la apărare si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. De asemenea, este invocată si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Hotărârea pronuntată în Cauza Anghel contra României.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate.

Referitor la sustinerea prin care se contestă reglementarea cumulativă a mai multor sanctiuni pentru aceeasi faptă, se constată că, în cazul săvârsirii unor contraventii la regulile de circulatie rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sanctiunea principală - amenda -, si a uneia sau mai multor sanctiuni complementare nu este de natură a încălca prevederile constitutionale invocate, aceste sanctiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol si preîntâmpinarea săvârsirii altor fapte interzise.

În continuare, Curtea retine că normele legale criticate se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza acestora, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, si nu încalcă dreptul la apărare. Persoana contravenientă nemultumită de sanctiunea aplicată prin procesul-verbal de contraventie, indiferent dacă procesul-verbal de contraventie a fost încheiat în prezenta sau în lipsa sa, are deschisă calea plângerii la instanta de judecată, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a

Guvernului nr. 195/2002, beneficiind de toate garantiile dreptului la un proces echitabil, si poate formula apărările pe care le consideră necesare. Curtea a subliniat, în acest sens, în jurisprudenta sa referitoare la dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, legea-cadru în materie contraventională, că, chiar dacă procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului, asadar si de a examina probele care stau la baza aplicării sanctiunii contraventionale, obtinute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, la care face referire autorul prezentei exceptii în motivarea acesteia. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabileste că “Instanta competentă să solutioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o si pe celelalte persoane citate, dacă acestia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal, si hotărăste asupra sanctiunii, despăgubirii stabilite, precum si asupra măsurii confiscării”. Asadar, instantele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 606 din 6 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 16 iunie 2010.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, Curtea retine că acestea au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.159 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea a statuat că accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia, iar legiuitorul are competenta exclusivă de a reglementa cu privire la regulile de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si cu privire la exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, astfel că poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Totodată, Curtea a retinut că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi prin care să se stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, stipulând în art. 129 că acestea se exercită “în conditiile legii”. De aceea, instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveste exercitarea căilor de atac, nu este contrară principiului accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil.

În fine, în ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 53 din Constitutie, Curtea observă că textul constitutional se referă exclusiv la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti prevăzute de Constitutie, iar normele criticate nu restrâng drepturi constitutionale, ci prevăd sanctionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranta circulatiei rutiere. Pe de altă parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situatii, că exercitiul unor drepturi poate fi restrâns si pentru apărarea drepturilor si a libertătilor cetătenilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea solutiei pronuntate cu acel prilej, atât aceasta, cât si argumentele pe care s-a bazat îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Valentin Gămanîn Dosarul nr. 3.997/317/2009 al Tribunalului Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.319

din 11 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mariana Marin în Dosarul nr. 2.179/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI l-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.352D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 22 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.179/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Mariana Marin cu ocazia solutionării cererii de revizuire formulate de Societatea

Comercială “Rer-Recuperare Ecologică si Reciclare” - S.R.L. din Bucuresti împotriva Deciziei civile nr. 769/Rdin 10 februarie 2010, pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale în Dosarul nr. 967/3/2009.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale “art. 21 alin. (2) teza întâi” si art. 20 alin. (2), coroborate cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, “prin posibilitatea juridică pe care o creează de a desfiinta o hotărâre judecătorească intrată în puterea de lucru judecat”. În acest sens invocă Decizia nr. 28.319/03 din 6 octombrie 2010, pronuntată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Stefan contra României.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1)si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: “Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri date de o instantă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: [...]

5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfătisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa părtilor, ori dacă s-a desfiintat sau s-a modificat hotărârea unei instante pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii legale încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (2) si art. 20 alin. (2), coroborate cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la garantarea accesului liber la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra dispozitiilor de lege sus-citate s-a mai pronuntat, constatând că sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 876 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010, Decizia nr. 29 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, si Decizia nr. 266 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, Curtea a statuat că dispozitiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor

judecătoresti. Aceste dispozitii legale sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, procedura de judecată si exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constitutionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili conditiile în care părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor si principiilor consacrate prin Constitutie si prin actele juridice internationale la care România este parte.

Tot cu aceleasi prilejuri Curtea a constatat că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordantă cu prevederile art. 124 din Constitutie privind înfăptuirea justitiei. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoresti definitive, precum si a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instantelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros si limitativ cazurile si motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum si modul în care acestea pot fi probate.

Din aceste perspective, dispozitiile legale criticate nu aduc atingere accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, întrucât, asa cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept nu constituie o restrângere a exercitiului acestora.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mariana Marin în Dosarul nr. 2.179/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.320

din 11 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.


 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Eurotranzit 2000” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 23.701/212/2009 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.367D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 22 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 23.701/212/2009, Tribunalul Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată.

Exceptia a fost ridicată de recurentul Societatea Comercială “Eurotranzit 2000” - S.R.L. din Constanta cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva încheierii din 9 martie 2010, pronuntată de Judecătoria Constanta într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei somatii de plată, în contradictoriu cu Societatea Comercială “Alb Tip Top” - S.R.L. din Constanta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, din eroare, se referă la dispozitiile “Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 5/2001.” în realitate, este vorba de dispozitiile art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, care, în opinia autorului exceptiei, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1) si art. 44 alin. (2), “în măsura în care raportat la ele si în baza lor o instantă de judecată procedează la interpretarea clauzelor contractuale în raport cu dispozitiile art. 111 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, art. 331-338 din Codul de procedură civilă, art. 969 si art. 977 din Codul civil [...].”

Instanta de judecată si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere privind exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următoarea redactare:

- Art. 1: “(1) Procedura somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii.

(2) Suma ce reprezintă obligatia prevăzută la alin. (1), precum si dobânzile, majorările sau penalitătile datorate potrivit legii se actualizează în raport cu rata inflatiei aplicabilă la data plătii efective”;

- Art. 4: Alineatul (1) este abrogat prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată;

(2) în toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru întelegerea părtilor asupra modalitătilor de plată.

(3) La citatia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului si actele depuse de acesta în sustinerea cererii.

(4) în citatie se va face mentiunea că până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfătisare debitorul poate să depună întâmpinare, precum si actele ce pot contribui la solutionarea cererii.”;

- Art. 6 alin. (1) si (2): “(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.

(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretentiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanta care va contine somatia de plată către debitor, precum si termenul de plată.”

Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor ia egalitate în drepturi, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare si art. 44 alin. (2) referitor la garantarea si ocrotirea proprietătii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat în numeroase cauze asupra constitutionalitătii dispozitiilor criticate, prin raportare la aceleasi norme constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, Curtea a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială si accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creantelor. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonantă, această procedură se aplică doar în cazul “creantelor certe, lichide, exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege”. Întrucât ordonanta cu somatia de plată, ce urmează a fi emisă de judecător, se va referi doar la obligatii de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însusite de părti, este justificată cerinta ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părti, ele având conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.

Prin aceeasi decizie Curtea a retinut că ordonanta cu somatia de plată, emisă de judecător, în măsura în care a rămas irevocabilă, are autoritatea lucrului judecat în privinta obligatiilor de plată prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. Art. 111 din ordonantă exclude autoritatea lucrului judecat “cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părti”, tocmai în scopul de a da posibilitatea părtilor ca ulterior să îsi valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretentii de altă natură, izvorâte din aceleasi raporturi juridice.

De asemenea, prin Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, Decizia nr. 274 din 24 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004, Decizia nr. 116 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 20 martie 2006, Decizia nr. 269 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, si Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea a retinut că, procedura somatiei de plată reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 fiind o procedură specială în materia executării creantelor, legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, evident cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei prevederi constitutionale.

Cu acele prilejuri Curtea a retinut că dispozitiile de lege criticate instituie un tratamentjuridic identic pentru toti creditorii, pe de o parte, si pentru toti debitorii, pe de altă parte. Creditorii si debitorii se află în situatii evident diferite. Creditorii sunt îndreptătiti să opteze pentru procedura specială, accelerată în vederea realizării creantelor lor, formulând în acest sens cerere si depunând înscrisurile necesare pentru sustinerea cererii, iar debitorii au dreptul si posibilitatea combaterii pretentiilor creditorilor, depunând si ei înscrisuri doveditoare.

Solutiile adoptate de judecător în cadrul procedurii prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu sunt definitive. Judecătorul poate dispune oricând citarea părtilor dacă înscrisurile depuse de creditor nu sunt suficient de convingătoare si consideră că sunt necesare lămuriri si explicatii suplimentare. Ordonanta cu somatie de plată se va emite numai atunci când, în urma examinării înscrisurilor prezentate, se constată că pretentiile creditorului sunt justificate.

Faptul că accesul liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, nu este limitat rezultă chiar din dispozitiile ordonantei criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să actioneze pentru recuperarea creantelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. În ceea ce îl priveste pe debitor, acesta poate formula actiune în anulare împotriva ordonantei cu somatia de plată, care se judecă conform regulilor din dreptul comun, inclusiv celor referitoare la exercitarea căilor de atac.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

În fine, critica referitoare la înfrângerea prevederilor art. 44 alin (2) din Constitutie nu poate fi retinută ca relevantă în solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 si art. 6 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Eurotranzit 2000” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 23.701/212/2009 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.322

din 11 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Marin Daniel Lăzărică în Dosarul nr. 3.052/204/2010 al Judecătoriei Câmpina - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.415D/2010.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 23 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.052/204/2010, Judecătoria Câmpina - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de petentul Marin Daniel Lăzărică într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judetean de Politie Prahova.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale mentionate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16, 21 si 24. În acest sens, arată, în esentă, că dispozitiile art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 ar respecta toate prevederile constitutionale invocate dacă în cuprinsul procesului-verbal s-ar putea trece si o relatare a situatiei de fapt apreciată de petent, deoarece astfel “s-ar proba o faptă pozitivă, nu una negativă”.

Judecătoria Câmpina - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Din examinarea motivării exceptiei de neconstitutionalitate, rezultă că în realitate autorul critică dispozitiile alin. (1) al art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, astfel că instanta constitutională se va pronunta doar asupra acestor dispozitii, care au următorul cuprins: “Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctionează contraventia; indicarea societătii de asigurări, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, a stabilit că legislatia contraventională din România intră sub prevederile art. 6 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Astfel, Curtea a constatat, potrivit jurisprudentei sale aplicabile în materie, concretizate în numeroase decizii, dintre care, de exemplu, Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, că procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului. Instantele de judecată trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine răsturnarea sarcinii probei.

Curtea constată însă că în spetă autorul exceptiei solicită modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale, fiind atributul exclusiv al legiuitorului.


Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Marin Daniel Lăzărică în Dosarul nr. 3.052/204/2010 al Judecătoriei Câmpina - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.325

din 11 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 1.888/245/2010 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.466D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 29 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.888/245/2010, Tribunalul Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de recurentul Emil Balaure într-o cauză civilă având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1)si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au următorul cuprins:

“Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutor, curator, consiliu judiciar sau directorat unei institutii publice sau societăti comerciale, când acestia nu au interes personal în judecarea pricinii.

Nu se pot recuza toti judecătorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.

Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiasi judecător”;


În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege criticate instituie anumite conditii în care se poate face recuzarea judecătorilor unei instante ori a unei sectii a acesteia ori în care se poate formula o nouă cerere de recuzare împotriva aceluiasi judecător. Prin urmare, aceste dispozitii legale reprezintă norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Pe de altă parte, dispozitiile de lege criticate realizează o veritabilă protectie a justitiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a solutionării cauzei, restrângând posibilitătile părtilor de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situatii care se justifică rational.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii acelorasi dispozitii legale, criticate în raport cu aceleasi prevederi constitutionale, cu argumente similare, formulate de acelasi autor, însă în alte cauze aflate pe rolul instantelor judecătoresti. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 741 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 4 iunie 2009, si Decizia nr. 1.115 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 octombrie 2009, prin care Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate anterior de Curte îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 1.888/245/2010 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.357

din 13 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Florea Pârvu în Dosarul nr. 4.716/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu au fost relevate elemente de noutate fată de cele examinate de Curtea Constitutională în jurisprudenta sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Sentinta civilă nr. 278 din 11 ianuarie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 4.716/4/2010, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Florea Pârvu în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prin instituirea unui regim sanctionator contraventional, cu consecinta posibilitătii aplicării, în mod cumulativ, a 3 sanctiuni, constând în puncte de amendă, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat si puncte de penalizare, se încalcă principiul constitutional potrivit căruia pentru o singură faptă, fie ea penală, contraventională sau delictual civilă, se aplică o singură pedeapsă - sanctiune.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că aplicarea pentru aceeasi contraventie atât a unei sanctiuni principale, cât si a uneia complementare nu contravine Constitutiei, scopul acestor sanctiuni fiind diferit.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, cuprinse în art. 96 privind sanctiunile contraventionale complementare, potrivit cărora: “(1) Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea săvârsirii altor fapte interzise de lege si se aplică prin acelasi proces-verbal prin care se aplică si sanctiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sanctiunile contraventionale complementare sunt următoarele:

a) aplicarea punctelor de penalizare;

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;

c) confiscarea bunurilor destinate săvârsirii contraventiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă ori folosite în acest scop;

d) imobilizarea vehiculului;

e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);

f) abrogat.

(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulatiei, pe lângă sanctiunea principală sau, după caz, una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevăzute la alin. (2) lit. c), d) si f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se aplică si un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.

(4) în cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către seful politiei rutiere din judetul sau municipiul Bucuresti care îl are în evidentă pe titularul permisului de conducere.

(5) Confiscarea se dispune de către politia rutieră prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, odată cu aplicarea sanctiunii amenzii.

(6) Sunt supuse confiscării:

a) mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2) si (3);

b) dispozitivele care perturbă functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;

c) plăcutele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare si care sunt montate pe vehicule;

d)[...]

(7) Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara părtii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, si punerea lui în imposibilitate de miscare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.

(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către politistul rutier, ca urmare a săvârsirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre faptele prevăzute la art. 117 alin. (1).”

Nu se precizează de către autorul exceptiei textul sau textele constitutionale pretins a fi încălcate prin dispozitiile legale criticate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta nu este motivată, autorul acesteia nefăcând referire la niciun text ori principiu constitutional încălcat, contrar dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în forma scrisă si motivate”.

În consecintă, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, într-o atare situatie, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită o cerintă imperativă în ceea ce priveste sesizarea Curtii.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Florea Pârvu în Dosarul nr. 4.716/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de actiune pentru asigurarea securitătii transfuzionale fată de riscul de transmitere posttransfuzională a infectiei cu virusul West Nile la om

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei sănătate publică si control în sănătate publică nr. R.L. 2.114/2011,

având în vedere prevederile art. 6 lit. f) pct. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si ale anexei nr. 4 lit. d) la Legea nr. 282/2005 privind organizarea activitătii de transfuzie sanguină, donarea de sânge si componente sanguine de origine umană, precum si asigurarea calitătii si securitătii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul de actiune pentru asigurarea securitătii transfuzionale fată de riscul de transmitere posttransfuzională a infectiei cu virusul West Nile la om, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Sănătătii, prin Directia sănătate publică si control în sănătate publică, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, Institutul National de Sănătate Publică Bucuresti, Institutul National de Hematologie Transfuzională “Prof. Dr. C.T Nicolau” Bucuresti, centrele de transfuzie sanguină judetene si al municipiului Bucuresti, unitătile de transfuzie sanguină din cadrul unitătilor sanitare publice si private vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sanatatn,

Ritli Ladislau

 

Bucuresti, 24 octombrie 2011.

Nr. 1.483.

 

ANEXĂ

 

PLAN DE ACTIUNE

pentru asigurarea securitătii transfuzionale fată de riscul de transmitere posttransfuzională a infectiei cu virusul West Nile la om

 

I. Introducere

Informatii generale despre infectia cu virusul West Nile

Virusul West Nile este un virus anvelopat, ARN, cu dimensiuni de 50 nm, care apartine familiei Flaviviridae. În ciclul natural de transmitere a bolii sunt implicate păsările (rezervorul natural al virusului) si tântarii (vectorii) care transmit infectia prin întepătură la om si la animale (considerate gazde accidentale).

Desi în majoritatea cazurilor transmiterea se realizează prin întepătura de tântar, într-un număr foarte mic de cazuri virusul West Nile (VWN) se poate transmite de la om la om prin sângele transfuzat, transplant de organe, alăptare si chiar în timpul sarcinii de la mamă la făt.

La om, în majoritatea cazurilor, infectia este asimptomatică. În 15-20% din cazuri apar manifestări clinice cum ar fi: febră, mialgii, dureri de cap, anorexie, greată, vărsături, rash cutanat maculopapular.

Mai putin de 1% din pacienti prezintă manifestări neurologice de meningoencefalită, prin afectarea sistemului nervos central. Boala neuroinvazivă este caracterizată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilitătii si paralizie, are o evolutie severă, iar sechelele neurologice se pot manifesta pe termen lung. Mortalitatea la această categorie de pacienti este de 10%. Factorii de risc pentru dezvoltarea manifestărilor neurologice sunt: vârsta peste 50 de ani si pacientii imunodeprimati.

Simptomele clinice apar după un interval de 2-14 zile din momentul infectiei. Viremia apare la 1-3 zile după infectie si se mentine 1-11 zile. Astfel majoritatea indivizilor prezintă viremie înainte de aparitia simptomelor clinice. Seroconversia (IgM anti-WNV) apare după 7-8 zile de la infectie.

Controlul bolii poate fi realizat prin următoarele măsuri:

a) măsuri de control al vectorilor;

b) educatia populatiei în ceea ce priveste autoprotectia si cooperarea la programele preventionale.

Pe lângă aceste măsuri cu caracter general, este necesară stabilirea unor măsuri specifice în domeniul transfuziei sanguine cu scopul de a mentine calitatea si securitatea transfuzională, în cazul aparitiei de cazuri de boală neuroinvazivă la om pe teritoriul tării, în populatia de potentiali donatori de sânge, precum si de a asigura necesarul de componente sanguine.

II. Obiectiv

Prezentul plan de actiune are drept obiectiv prezentarea măsurilor care trebuie luate de către Ministerul Sănătătii (MS), Institutul National de Hematologie Transfuzională “Prof. Dr. C.T. Nicolau” Bucuresti (INHT), centrele de transfuzie sanguină (CTS), unitătile de transfuzie sanguină din unitătile sanitare (UTS), în vederea prevenirii transmiterii VWN prin transfuzie.

III. Context

111.1. Situatia în Uniunea Europeană

Situatia epidemiologică creată de cresterea numărului de cazuri de infectie cu VWN în Uniunea Europeană în perioada 2008-2010 a condus la necesitatea elaborării unui ghid cu


recomandări privind măsurile aplicabile pentru asigurarea securitătii transfuzionale în zonele afectate, în functie de riscul estimat. Acest ghid este în curs de dezbatere la nivelul statelor membre. România este membru al grupului de lucru care a elaborat versiunea în dezbatere.

Statele membre cu zone afectate în anul 2010 au fost: România, Franta, Italia, Ungaria, Grecia.

III.2. Situatia în România

După epidemia cu VWN din anul 1996, MS a implementat în teritoriul considerat la risc (judetele riverane Dunării), în perioada de activitate a vectorului (mai-octombrie), sistemul de supraveghere si control al infectiei cu VWN. Au fost confirmate anual cazuri de infectie la om.

Măsuri specifice sistemului de transfuzie au fost luate începând cu anul 2008. Aplicarea măsurilor din planurile de actiune anuale au permis asigurarea securitătii transfuzionale, fără afectarea capacitătii de administrare a tratamentului transfuzional în judetele cu zone afectate.

Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) elaborează anual metodologia de supraveghere si control al infectiei cu virusul VWN. Perioada de supraveghere este cuprinsă între începutul lunii mai - sfârsitul lunii octombrie.

Măsuri specifice domeniului transfuziei sanguine au fost stabilite de Ministerul Sănătătii - Directia sănătate publică si control în sănătate publică (MS-DSPCSP), în colaborare cu INHT, pe baza riscului estimat de transmitere a infectiei cu VWN prin transfuzie, calculat de CNSCBT pentru anul 2010, conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezentul plan de actiune.

A fost stabilit grupul de actiune pentru elaborarea si implementarea planului de măsuri:

- dr. Amalia Canton, director adjunct MS-DSPCSP;

- dr. Andrei Rosin, director INHT, Comisia MS de hematologie si transfuzie;

- dr. Florin Popovici, INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Bucuresti;

- dr. Anca Sîrbu, INSP - CNSCBT;

- dr. Alina Dobrota, CTS Constanta, Comisia MS de hematologie si transfuzie;

- dr. Corina Posea, Spitalul Clinic de Urgentă Universitar Bucuresti, UTS;

- dr. Simona Pârvu, inspector MS-DSPCSP.

Circuitul de transmitere rapidă a informatiei*):


*) Schema circuitului este reprodusă în facsimil.

 

Directorul CTS teritorial este persoana de contact pentru transmiterea informatiilor de la nivelul ierarhic superior la unitătile de transfuzie sanguină, este responsabil cu aplicarea planului de actiune, corespunzător nivelului de risc al zonei teritoriale, în institutia pe care o reprezintă si cu informarea directiei de sănătate publică judetene (DSPJ), după caz.

Coordonatorul unitătii de transfuzie din unitatea sanitară este responsabil cu receptia/transmiterea informatiilor relevante despre infectia cu VWN si pentru luarea măsurilor necesare asigurării utilizării rationale si optime a disponibilului de componente sanguine, acolo unde situatia epidemiologică impune aplicarea măsurilor specifice.

Conform definitiilor prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul plan de actiune, în România se identifică în prezent două tipuri de zone:

1. zone de risc, la nivelul localitătilor în care au fost diagnosticate cazuri de infectie neuroinvazivă în ultimii 5 ani si unde studiile de seroprevalentă la om, cai sau păsări arată circulatia virusului;

2. zone libere/neafectate, în restul tării.

Aparitia primului caz de infectie umană neuroinvazivă într-o zonă neafectată sau de risc o va transforma în zonă afectată. În zona afectată se vor implementa măsuri speciale pentru donatori.

III.3. Context legislativ

Pentru a preveni transmiterea unor boli prin intermediul sângelui si al componentelor sanguine si pentru a asigura un nivel echivalent de calitate si sigurantă, Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate si securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea si distribuirea sângelui uman si a componentelor sanguine si de modificare a Directivei 2001/83/CE impune adoptarea unor cerinte tehnice specifice. Acestea sunt enuntate în anexa III la Directiva 2004/33/CE a Comisiei din 22 martie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului în ceea ce priveste anumite cerinte tehnice pentru sânge si componente sanguine, la pct. 2.2.1 “Infectii” fiind prevăzută o perioadă de excludere de la donare de “28 de zile de la părăsirea zonei care prezintă cazuri de transmitere a VWN la oameni” de către potentialii donatori. În anexa III, la pct. 2.3 “Excludere în situatii epidemiologice deosebite” se precizează că “în situatii epidemiologice deosebite (de exemplu, focare de boli)”, autoritatea competentă natională în domeniul sângelui si componentelor sanguine are obligatia de a stabili criterii de excludere în functie de situatia epidemiologică. Astfel de excluderi ar trebui notificate de către autoritatea competentă Comisiei Europene în vederea desfăsurării unor actiuni comunitare.

Aceste prevederi au fost transpuse în legislatia natională prin Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 1.193/2007 pentru aprobarea normelor privind informatiile care trebuie oferite donatorilor de sânge si de componente sanguine de origine umană, precum si informatiile care trebuie comunicate de către donatori la fiecare donare si admisibilitatea donatorilor de sânge si de componente sanguine umane, cu modificările si completările ulterioare.

IV. Plan de măsuri

a. Măsurile generale pentru populatie

Măsurile generale sunt aduse la cunostinta populatiei de către directiile de sănătate publică (DSP) teritoriale prin mijloacele mass-media avute la dispozitie, fiind comunicate si CTS teritoriale.

Măsurile generale pentru populatie se referă la:

a) evitarea expunerii la tântari prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi si pantaloni lungi;

b) utilizarea substantelor chimice repelente de tântari;

c) asigurarea conditiilor care să împiedice pătrunderea tântarilor în casă;

d) desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor cu apă stătută.

DSP teritoriale vor pune la dispozitia CTS teritoriale materialele informativ-educative pregătite pentru informarea populatiei generale, în vederea asigurării diseminării unei informări corecte.

CTS teritoriale au obligatia de a afisa la loc vizibil, accesibil populatiei de potentiali donatori si personalului, informatiile educative furnizate de către DSP teritoriale.

b. Măsuri specifice pentru prevenirea transmiterii VWN care se aplică în sistemul de transfuzie

Măsurile specifice pentru prevenirea transmiterii VWN care se aplică în sistemul de transfuzie sunt stabilite de către MS-DSPCSP si INHT după cum urmează:

b1. Zone libere/neafectate:

b1.1. informarea centrelor de transfuzie sanguină asupra metodologiei de supraveghere a infectiei cu VWN pentru sezonul mai-octombrie, elaborată de CNSCBT, si asupra prezentului plan de actiune;

b1.2. Întărirea rigurozitătii selectiei potentialilor donatori prin introducerea în chestionar si în interviu a următoarei întrebări suplimentare: “în ultimele 28 de zile ati călătorit în următoarele localităti ..../tări ....?”, cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din tară sau din străinătate.

Aceste zone sunt comunicate INHT de către MS-DSPCSP, pe baza informărilor primite prin reteaua de alertă rapidă europeană si de la INSP-CNSCBT INHT va informa mai departe CTS teritoriale;

b1.3. excluderea temporară de la donare, pentru o perioadă de 28 de zile, a potentialilor donatori care au călătorit în zonele afectate din tară si din afara tării;

b1.4. Întărirea măsurilor de promovare a donării, cresterea colectei si monitorizării stocurilor de sânge si componente sanguine, pentru evitarea aparitiei de deficit de componente sanguine, în perioada de aplicare a planului de actiune.

b2. Zone de risc:

b2.1. informarea CTS teritoriale asupra metodologiei de supraveghere a infectiei cu VWN pentru sezonul mai- octombrie, elaborată de CNSCBT, si asupra prezentului plan de actiune;

b2.2. Întărirea rigurozitătii selectiei potentialilor donatori prin introducerea în chestionar si în interviu a următoarei întrebări suplimentare: “în ultimele 28 de zile ati călătorit în următoarele localităti ..../tări ....?”, cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din tară sau din străinătate.

Aceste zone sunt comunicate INHT de către INSP-CNSCBT, prin intermediul MS-DSPCSP, pe baza informărilor primite prin reteaua de alertă rapidă (EWRS). INHT va informa mai departe CTS teritoriale;

b2.3. excluderea temporară de la donare, pentru o perioadă de 28 de zile, a potentialilor donatori care au călătorit în zone afectate din tară si din afara tării;

b2.4. Întărirea măsurilor de promovare a donării, cresterea colectei si monitorizării stocurilor de sânge si componente sanguine, pentru evitarea aparitiei de deficit de componente sanguine, în perioada de aplicare a planului de actiune.

b3. Zone afectate:

b3.1. informarea CTS teritoriale asupra metodologiei de supraveghere a infectiei cu VWN pentru sezonul mai- octombrie, elaborată de CNSCBT, si asupra prezentului plan de actiune;

Factorul care conduce la adoptarea următoarelor măsuri specifice este reprezentat de aparitia primului caz de boală neuroinvazivă într-o anumită regiune administrativ-teritorială, arondată unui centru de transfuzie;

b3.2. listele actualizate cu zonele afectate din tară si străinătate sunt puse la dispozitia INHT de către INSP-CNSCBT prin intermediul MS- DSPCSP;

b3.3. Întărirea rigurozitătii selectiei potentialilor donatori prin introducerea în chestionar si în interviu a următoarei întrebări suplimentare: “în ultimele 28 de zile ati călătorit în următoarele localităti ..../tări ....?”, cu scopul de a identifica persoanele care au tranzitat zone afectate din tară sau din străinătate.

INHT va transmite CTS teritoriale situatia cazurilor umane confirmate de infectie cu VWN si localitătile în care acestea au fost identificate.

CTS teritoriale vor tine permanent legătura cu DSP în vederea cunoasterii localizării cazurilor. CTS va informa DSP asupra măsurilor luate;

b3.4. medicul responsabil cu activitatea de selectie a donatorilor va efectua un examen clinic minutios si va exclude temporar de la donare potentialii donatori care prezintă semne clinice de infectie virală, semne ale muscăturilor de tântari sau alte simptome de boală;

b3.5. excluderea temporară de la donare, pe toată durata sezonului de transmitere a VWN, a tuturor potentialilor donatori de sânge rezidenti în localitătile afectate din teritoriul arondat centrului de transfuzie sanguină, în cazul în care pentru aceste zone nu s-a luat decizia introducerii testării genomului viral în testarea obligatorie a donatorilor;

b3.6. suspendarea actiunilor de colectă mobilă si în locatii fixe din localitătile afectate, în teritoriul arondat centrului de transfuzie sanguină, pe toată durata sezonului de transmitere a VWN, în cazul în care pentru aceste zone nu s-a luat decizia introducerii testării genomului viral în testarea obligatorie a donatorilor;


b3.7. Întărirea măsurilor de transmitere a informatiilor postdonare: donatorii eligibili vor fi solicitati să informeze de urgentă centrul de transfuzie sanguină dacă, într-un interval de 15 zile de la donare, au constatat aparitia unui episod febril cu sau fără rash cutanat.

Aceste informatii vor fi înregistrate în fisa donatorului si în registrul centralizator, iar componentele sanguine rezultate din donarea respectivă vor fi retrase si incinerate, dacă nu au fost încă distribuite spitalelor.

Donatorul va fi orientat către spitalul de boli infectioase în vederea recoltării de sânge pentru testarea anticorpilor IgM antivirus WN.CTS va informa DSPJ despre aceasta.

Dacă se confirmă infectia cu VWN, CTS împreună cu DSPJ efectuează ancheta în vederea aplicării măsurilor necesare în cadrul sistemului de hemovigilentă, pentru investigarea pacientilor transfuzati cu componentele sanguine obtinute din donarea provenită de la donatorul cu infectie confirmată;

b3.8. Întărirea măsurilor de utilizare ratională a disponibilului de componente sanguine, în conditiile reducerii numărului de potentiali donatori eligibili la nivelul judetului.

CTS din judete cu zone afectate vor trimite adrese oficiale spitalelor către care distribuie componente sanguine pentru a le comunica faptul că:

a) se recomandă limitarea consumului de sânge si componente sanguine si amânarea interventiilor care nu reprezintă o urgentă, pe toată perioada sezonului de transmitere a infectiei cu VWN;

b) trebuie să notifice CTS, prin reteaua de hemovigilentă, orice caz care ulterior transfuziei dezvoltă simptome clinice compatibile infectiei cu VWN.

În cazul în care zona afectată este o aglomerare urbană, care asigură o pondere considerabilă a numărului de potentiali donatori pentru teritoriul respectiv, astfel încât suspendarea colectei ar afecta grav capacitatea de asigurare a tratamentului transfuzional pentru spitalele din judet, MS împreună cu INHT decid, în urma analizei de risc făcute de INSP-CNSCBT, măsurile specifice de aplicat. Măsurile stabilite se comunică în scris directorului CTS implicat de către INHT, în maximum 24 de ore de la aparitia primului caz confirmat de infectie neuroinvazivă cu VWN. Măsurile potentiale sunt:

1. suspendarea colectei în întreaga aglomerare urbană si asigurarea suportului transfuzional prin distribuirea de componente sanguine de către CTS din judete fără zone afectate către CTS din zona afectată; în acest caz, INHT va stabili, în colaborare cu directorul CTS din zona afectată, institutiile furnizoare, ritmul de aprovizionare, modalitatea de transport, asigurând si fondurile necesare;

2. introducerea testării NAT pentru VWN si continuarea colectei fără restrictii;

3. introducerea tehnicilor de inactivare virală pentru concentratele trombocitare, în cazul în care acestea sunt disponibile la nivel national;

b3.9. redistribuirea unitătilor de sânge si componente sanguine de la CTS judetene cu o rezervă adecvată către CTS din judetele cu zone afectate.

La solicitarea acestor CTS, INHT va dispune asigurarea de componente sanguine pentru zonele afectate de către CTS nominalizate si va stabili modalitatea de aprovizionare, alocând fondurile necesare.

CTS din judetele în care nu au fost identificate zone afectate vor lua toate măsurile necesare pentru cresterea colectei, în vederea compensării partiale a deficitului de componente sanguine din judetele cu zone afectate.

MS-DSPCSP si INHT vor analiza permanent impactul măsurilor luate asupra stocurilor de componente sanguine si vor lua măsurile care se impun în cazul în care acestea vor fi afectate.

 

ANEXA Nr. 1

la planul de actiune

 

DEFINITII

 

Zona liberă/neafectată este zona/aria geografică în care nu au fost niciodată confirmate cazuri umane de infectie cu virusul West Nile (VWN) si în care nu există dovezi ale circulatiei virusului. Este aria în care s-au făcut cercetări la oameni (serologie sau testări la donatori), la tântari (prezenta sau lipsa speciilor cunoscute pentru transmiterea VWN, iar în cazul prezentei speciilor vectoare, cercetări privind prezenta VWN la tântari), la păsări si cai pentru a demonstra absenta circulatiei virusului în zonă.

Zona de risc este zona/aria geografică în care s-a demonstrat prezenta infectiei la tântari, păsări, cai sau oameni.

Zona afectată este aria în care în sezonul actual de supraveghere a neuroinfectiei cu VWN la om a/au fost confirmat/confirmate unul sau mai multe cazuri.

 

ANEXA Nr. 2

la planul de actiune

 

ESTIMAREA CANTITATIVĂ

a riscului mediu de contaminare a unei unităti de sânge cu virusul West Nile, la sfârsitul epidemiei din România, în anul 2010

 

În contextul epidemiei cu virusul West Nile (VWN), există riscul transmiterii acestuia prin transfuzie dacă sângele este recoltat de la un donator aflat în faza de viremie asimptomatică.

Scopul calculării riscului mediu de contaminare (RMC) a unei unităti de sânge recoltate de la un donator viremie, dar asimptomatic, este acela de a orienta autoritatea competentă si centrele de transfuzie sanguină în adoptarea celor mai adecvate măsuri de prevenire a transmiterii VWN prin transfuzie, bazate pe criteriul cost-eficientă. Prin această metodă nu poate fi calculat riscul transmiterii VWN la primitorul de sânge, deoarece formula nu tine cont de viabilitatea virusului în unitatea de sânge/component sanguin în timpul stocării sau preparării acestora si nici de imunitatea primitorului.

În tabelul de mai jos sunt prezentate orientativ valorile RMC în judetele afectate, calculat la sfârsitul epidemiei din anul 2010. Calculul a fost făcut de către Institutul National de Sănătate Publică - Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile Bucuresti prin aplicarea modelului matematic propus de Biggerstaff si Peterson. Exprimarea rezultatului s-a făcut la un număr de 100.000 de unităti de sânge recoltate.

 

 


Judetul

Nr. total de cazuri după judetul de expunere

Populatia

RMC exprimat la 100.000 de unităti de sânge recoltate

Constanta

12

723.796

13.0

Ialomita

4

286.980

10.9

Alba

5

372.265

10.5

Călărasi

4

311.898

10.1

Sibiu

3

425.322

5.5

Mures

3

580.222

4.1

Bucuresti

9

1942.254

3.6

Cluj

3

691.048

3.4

Dolj

3

702.124

3.3

Mehedinti

 

291.051

2.7

Bistrita

 

317.247

2.5

Harghita

 

324.890

2.4

Vrancea

 

389.769

2.0

Teleorman

 

397.990

2.0

Iasi

2

825.773

1.9

Vaslui

 

449.524

1.7

Dâmbovita

 

529.781

1.5

Brasov

 

598.313

1.3

Galati

 

608.904

1.3

Buzău

0

480.222

0.0

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.