MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 786/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 786         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 4 noiembrie 2011

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

91. - Ordonantă de urgentă privind desemnarea Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Timisoara ca operator medical al unui elicopter aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor si aprobarea modului de operare,  functionare si finantare a asistentei de urgentă acordate cu acest elicopter

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

77. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 24/2010 privind aprobarea listelor cuprinzând informatiile secrete de serviciu si informatiile de interes public

 

2.732. - Ordin al ministrului finantelor publice privind completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice

 

5.735. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

13. - Ordin privind raportarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. 10 din 19 septembrie 2011

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

2. - Comunicat privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea, prin plata de compensatii, a depozitelor constituite la acestea

 

Rectificări la:

 - Decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 8 din 6 iunie 2011


 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind desemnarea Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Timisoara ca operator medical al unui elicopter aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor si aprobarea modului de operare, functionare si finantare a asistentei de urgentă acordate cu acest elicopter

 

Luând în considerare faptul că în cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Timisoara, Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Arad si Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Oradea functionează unităti SMURD,

având în vedere rezultatele remarcabile în salvarea vietii, obtinute prin utilizarea sistemului de acordare a asistentei de urgentă cu 3 dintre elicopterele aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, ai căror operatori medicali sunt situati în Bucuresti, Târgu Mures si lasi, dar si necesitatea extinderii aplicării acestuia în judetele Arad, Timis, Bihor, Hunedoara si Caras-Severin, în care, din cauza configuratiei geografice, accesul în mediul rural pentru salvarea vietii si pentru interventiile de urgentă este foarte dificil,

în conditiile în care Ministerul Administratiei si Internelor poate executa aceste misiuni umanitare de salvare a vietii cu unul dintre elicopterele echipate medical pe care le are în administrare, fără afectarea celorlalte misiuni specifice,

tinând cont de necesitatea acoperirii zonei de vesta României, respectiv judetele Arad, Timis, Bihor, Hunedoara si Caras-Severin, precum si a degrevării elicopterului aflat la Târgu Mures de parcurgerea unor distante mari pentru interventia în aceste judete, scopul implicării Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Sănătătii în aceste activităti fiind unul strict umanitar, de asigurare a interventiilor rapide pentru salvarea vietii si pentru a veni în sprijinul comunitătii, se impune adoptarea în regim de urgentă a cadrului legislativ necesar pentru desfăsurarea acestor activităti care vizează interesul public si constituie situatii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Se desemnează Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Timisoara, prin unitatea de primiri urgentă (UPU-SMURD), ca operator medical al unui elicopter echipat medical aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Timisoara este unitatea sanitară care organizează si răspunde de desfăsurarea asistentei medicale acordate prin utilizarea acestui elicopter.

(3) Operatorul medical desemnat la alin. (1) colaborează cu unitătile de primiri urgente (UPU-SMURD) din cadrul spitalelor clinice judetene de urgentă Arad si Oradea în vederea derulării activitătilor în care este necesară interventia elicopterului echipat medical.

Art. 2. -Termenii utilizati în prezenta ordonantă de urgentă, modul de operare si functionare a asistentei de urgentă acordate cu elicopterul prevăzut la art. 1 sunt cei prevăzuti în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, functionarea si finantarea asistentei de urgentă acordate cu elicopterele achizitionate de Ministerul Sănătătii si repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni si Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Târgu Mures, aprobată prin Legea nr. 40/2004, si în Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, functionarea si finantarea asistentei de urgentă acordate cu elicopterele achizitionate de Ministerul Sănătătii si repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni si Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Târgu Mures, aprobată prin Legea nr. 40/2004, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului sănătătii nr. 277/777/2004, ale căror dispozitii se aplică în mod corespunzător.

Art. 3. - Fondurile necesare pentru desfăsurarea activitătii prevăzute la art. 1 se alocă astfel:

a) pentru activitatea de asistentă medicală publică de urgentă se asigură în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

b) pentru activitatea de operare aeriană se asigură în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 126/2003, aprobată prin Legea nr. 40/2004.

Art. 4. - Prevederile prezentei ordonante de urgentă se vor aplica începând cu data de 15 noiembrie 2011.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 octombrie 2011.

Nr. 91.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 24/2010 privind aprobarea listelor cuprinzând informatiile secrete de serviciu si informatiile de interes public

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 327 din 14 septembrie 2011,

având în vedere prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în România, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 24/2010 privind aprobarea listelor cuprinzând informatiile secrete de serviciu si informatiile de interes public, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 212 din 2 aprilie 2010, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, punctul 5 se abrogă.

2. La anexa nr. 3, punctele 8-10 se abrogă.

3. La anexa nr. 3, punctul 22 va avea următorul cuprins:

“22. rezultatele controalelor efectuate de autoritătile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, precum si măsurile dispuse ca urmare a acestor controale.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Radu Roatis Chetan

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2011.

Nr. 77.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice

 

În baza art. 53 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - În anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, după pozitia “Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului” se introduce o nouă pozitie, cu următorul cuprins:

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plătii salariilor

“54

Ministerul Afacerilor Europene

10”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 31 octombrie 2011.

Nr. 2.732.


 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării

 

În conformitate cu Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea stiintifică, dezvoltarea tehnologică si inovare, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 217 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Se aprobă componenta nominală a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se numeste ca presedinte doamna Constanta Ganea, iar ca vicepresedinte domnul Marius Echim.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 400/2007*) pentru aprobarea componentei Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, a secretariatului acestuia, a comisiilor de etică cu statut permanent, precum si a regulamentului său de organizare si functionare, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 20 octombrie 2011.

Nr. 5.735.


*) Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 400/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării

 

CAPITOLUL I

Misiunea, rolul si atributiile

 

Art. 1. - Consiliul National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării, denumit în continuare CNECSDTI, este un consiliu consultativ de nivel national, fără personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea stiintifică, dezvoltarea tehnologică si inovare, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - CNECSDTI are misiunea de a coordona si monitoriza aplicarea normelor de bună conduită morală si profesională în activitătile de cercetare-dezvoltare din România, în acest scop CNECSDTI are următoarele atributii:

a) urmăreste aplicarea si respectarea de către unitătile si institutiile de cercetare-dezvoltare, precum si de către personalul de cercetare-dezvoltare a dispozitiilor legale referitoare la normele de conduită morală si profesională;

b) realizează rapoarte cu analize, opinii si recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evolutia stiintei si a cunoasterii si cu etica si deontologia profesională în activitatea de cercetare-dezvoltare;

c) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau contestatiilor ori prin autosesizare;

d) emite hotărâri prin care constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în cazurile în care au fost constatate abateri, în hotărâri se numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de respectivele abateri si se stabilesc sanctiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii;

e) propune modificări ale Codului de etică si deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare;

f) elaborează coduri de etică pe domenii stiintifice, pe care le propune spre aprobare Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, denumit în continuare MECTS.

Art. 3. - CNECSDTI are si următoarele atributii:

a) întocmeste anual un raport de activitate pe care îl prezintă conducerii MECTS si Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, denumită în continuare ANCS;

b) analizează respectarea normelor de bună conduită în cadrul programelor de finantare a cercetării-dezvoltării si inovării si face propuneri referitoare la respectarea normelor de bună conduită în activitatea de evaluare a proiectelor înscrise în cadrul competitiilor de proiecte, precum si referitoare la evaluarea, monitorizarea si controlul bunei conduite în cercetare-dezvoltare si inovare în cadrul activitătilor finantate sau ce urmează a fi finantate;

c) analizează si face propuneri pentru stabilirea conditiilor de colaborare cu structuri si organisme străine sau internationale cu responsabilităti similare;

d) colaborează, în realizarea atributiilor sale, cu Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare, Consiliul National al Cercetării Stiintifice, Consiliul National pentru Dezvoltare si Inovare, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul de etică si management universitar, cu Academia Română, academiile de ramură, cu ministerele, cu reprezentanti ai mediului academic, ai mediului de afaceri si ai societătii civile.

Art. 4. - La solicitarea MECTS sau a ANCS, CNECSDTI derulează activităti de analiză sau evaluare a bunei conduite în activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare, incluzând evaluarea institutiilor, a centrelor, a proiectelor de cercetare-dezvoltare si inovare sau a cercetătorilor.

Art. 5. - CNECSDTI poate elabora recomandări către Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Superior, denumită în continuare ARACIS, la solicitarea acesteia, în ceea ce priveste stabilirea criteriilor, procedurilor si standardelor de evaluare a bunei conduite în cercetarea stiintifică universitară, utilizate în evaluarea si ierarhizarea programelor de studii universitare sau în evaluarea si clasificarea institutiilor de învătământ superior.

Art. 6. - CNECSDTI poate coopera cu alte organisme, nationale, internationale sau străine, din domeniul eticii si deontologiei profesionale din activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare, potrivit mandatului acordat de MECTS sau ANCS.

Art. 7. - Pe baza mandatului acordat de MECTS sau ANCS, CNECSDTI poate desfăsura si alte activităti sau actiuni în domeniul eticii si deontologiei profesionale din activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 8. - Raportul anual de activitate al CNECSDTI, precum si alte documente cuprinzând analize, opinii si recomandări se publică pe site-ul web al acestuia, administrat de către compartimentul de specialitate din cadrul ANCS.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea CNECSDTI

 

Art. 9. - CNECSDTI este format din 11 membri, numiti prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pentru un mandat de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

Art. 10. - Membrii CNECSDTI pot fi din tară sau din străinătate si sunt persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării-dezvoltării si/sau specialisti în domeniul juridic si în domeniul eticii cercetării si stiintei.

Art. 11. - (1) în cazul existentei unui loc vacant în componenta CNECSDTI sau în situatia în care un membru este în imposibilitatea de a-si exercita mandatul, se procedează la numirea altui membru prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.

(2) Mandatul noului membru expiră la expirarea mandatului membrului pe care îl înlocuieste.

Art. 12. - (1) în cazul în care un membru al CNECSDTI încalcă normele etice sau de deontologie profesională ori nu se implică, în mod sistematic, în activitătile consiliului, acesta poate fi revocat din calitatea de membru al CNECSDTI.

(2) Se consideră că un membru nu se implică, în mod sistematic, în activitătile CNECSDTI, în următoarele cazuri:

a) nu participă, fizic sau prin teleconferintă, la mai mult de 50% din sedintele din decursul a 6 luni consecutive;

b) în cazul votului prin mijloace electronice, nu îsi exprimă optiunea pentru mai mult de 25% din hotărârile supuse votului în decursul a 6 luni consecutive;

c) în alte cazuri stabilite prin regulamentul intern de functionare.

(3) Procedura de revocare se desfăsoară după cum urmează:

a) unul sau mai multi dintre membrii CNECSDTI ori ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului sau presedintele ANCS solicită declansarea procedurii de revocare;

b) revocarea se confirmă prin votul secret al majoritătii absolute a membrilor CNECSDTI;

c) în cazul în care revocarea nu se confirmă conform prevederilor lit. b), procedura de revocare încetează;

d) în cazul în care revocarea nu a fost solicitată de către ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului, revocarea se aprobă de către acesta.

(4) Pe locul rămas vacant în urma revocării se numeste un nou membru, conform prevederilor art. 11.

Art. 13. - (1) CNECSDTI are un presedinte si un vicepresedinte.

(2) Odată cu numirea componentei CNECSDTI ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului desemnează presedintele si vicepresedintele.

(3) Presedintele si vicepresedintele CNECSDTI pot fi înlocuiti în urma alegerilor desfăsurate conform alin. (4), care pot avea loc după cel putin un an de activitate a consiliului nou-numit.

(4) Ulterior termenului prevăzut la alin. (3), presedintele si vicepresedintele CNECSDTI sunt alesi prin vot secret, cu majoritate simplă, de către membrii CNECSDTI, pe baza propunerilor făcute de oricare din membrii CNECSDTI, inclusiv a autopropunerilor.

(5) O persoană nu poate ocupa functia de presedinte al CNECSDTI pentru o perioadă cumulată mai mare de 4 ani, indiferent de perioada în care a fost presedinte si de eventualele întreruperi.

(6) Ulterior termenului prevăzut la alin. (3), presedintele si vicepresedintele pot fi revocati din respectivele functii de conducere prin votul secret a cel putin 8 dintre membrii CNECSDTI, la cererea unuia sau mai multor membri ai CNECSDTI.

Art. 14. - Presedintele CNECSDTI are următoarele atributii:

a) propune planificarea activitătilor necesare pentru îndeplinirea misiunii atribuite explicit prin prezentul regulament si o supune aprobării membrilor;

b) conduce si moderează sedintele de lucru ale CNECSDTI si aprobă minuta întâlnirilor;

c) stabileste ordinea de zi a sedintelor de lucru ale CNECSDTI; ordinea de zi se transmite prin mijloace electronice tuturor membrilor cu cel putin 48 de ore înaintea sedintelor, se aprobă la începutul fiecărei sedinte si, la cererea oricărui membru al CNECSDTI, poate fi modificată prin decizie a membrilor CNECSDTI;

d) asigură legătura operativă a CNECSDTI cu ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului si cu presedintele ANCS, în vederea informării acestora despre activitatea CNECSDTI;

e) reprezintă CNECSDTI în relatia cu tertii, conform mandatului acordat explicit de către membrii acestuia, pe perioade determinate.


Art. 15. - În cazul indisponibilitătii presedintelui, atributiile sale sunt preluate de vicepresedinte.

Art. 16. - În vederea îndeplinirii atributiilor sale, CNECSDTI poate constitui comisii sau grupuri de lucru, temporare ori permanente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 206/2004, cu modificările si completările ulterioare, care sunt numite, restructurate, desfiintate si coordonate de către CNECSDTI si cărora CNECSDTI le poate delega unele din atributiile proprii.

Art. 17. - CNECSDTI poate adopta un regulament intern de functionare.

Art. 18. - (1) Toate sesizările si contestatiile directionate către CNECSDTI se înregistrează la registratura ANCS din Bucuresti, str. Mendeleev nr. 21-25.

(2) CNECSDTI functionează cu sprijinul unui secretariat numit prin decizie a presedintelui ANCS; secretariatul înregistrează toate sesizările sau contestatiile primite si le transmite, în format electronic, către toti membrii CNECSDTI, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii.

(3) Compartimentul informatizare al ANCS pune la dispozitia membrilor CNECSDTI un forum de discutii online securizat pentru facilitarea colaborării la distantă si administrează site-ul web al CNECSDTI.

(4) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, CNECSDTI are acces la toate datele existente în cadrul compartimentelor informatizare din cadrul ANCS sau al Unitătii executive pentru finantarea învătământului superior, a cercetării, dezvoltării si inovării, denumită în continuare UEFISCDI, si la orice alte date care sunt necesare pentru desfăsurarea activitătilor sale.

Art. 19. - (1) Pentru a adopta o hotărâre sau o decizie, membrii CNECSDTI votează în cadrul sedintelor; în situatia în care o hotărâre sau o decizie nu poate fi supusă votului pe parcursul sedintei, se poate adopta procedura de vot la distantă, prin mijloace electronice, cu precizarea subiectului votului si a termenului-limită până la care acesta poate fi exprimat.

(2) Acei membri care se află în conflict de interese conform cap. V nu vor participa la dezbateri si se vor abtine de la vot.

Art. 20. - Cvorumul de lucru al CNECSDTI este de minimum 8 membri. În cazul voturilor exprimate prin mijloace electronice, hotărârea sau decizia poate fi adoptată dacă cel putin 8 membri votează până la termenul-limită stabilit conform prevederilor art. 19.

Art. 21. - Sedintele CNECSDTI se convoacă de către presedintele CNECSDTI, de către ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului, de către presedintele ANCS sau la cererea a cel putin 4 dintre membrii CNECSDTI.

Art. 22. - Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului sau un reprezentant al acestuia si presedintele ANCS sau un reprezentant al acestuia pot participa, de drept, la sedintele CNECSDTI, în calitate de observatori.

Art. 23. - CNECSDTI poate invita în cadrul sedintelor proprii persoane externe consiliului, în calitate de observatori si/sau consultanti.

Art. 24. - (1) Secretariatul CNECSDTI pune la dispozitia membrilor, în termen de 48 de ore de la fiecare sedintă, o minută a sedintei, în format electronic.

(2) Minuta consemnează lista membrilor participanti, fie fizic, fie prin mijloace electronice, subiectele discutate si hotărârile adoptate, fie prin consens, fie prin vot; în cazul hotărârilor adoptate prin vot, minuta va consemna numărul de voturi pentru, împotrivă si abtineri.

(3) Secretariatul asigură transmiterea invitatiilor si a documentelor aferente subiectelor de discutie din ordinea de zi cu cel putin 48 de ore înaintea fiecărei sedinte.

 

CAPITOLUL III

Finantarea CNECSDTI

 

Art. 25. - Sprijinul tehnic, secretariatul si resursele materiale necesare functionării CNECSDTI sunt asigurate de către ANCS. Cheltuielile salariale ale membrilor CNECSDTI si cheltuielile de transport si cazare necesare functionării consiliului si în vederea îndeplinirii atributiilor acestuia sunt asigurate prin UEFISCDI.

Art. 26. - (1 )Membrii CNECSDTI pot fi remunerati, în afara activitătii de bază, în functie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional celui mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare stabilit pentru unitătile bugetare.

(2) Membrilor CNECSDTI si organelor de lucru constituite de către acesta le sunt decontate cheltuielile de transport si cazare necesare îndeplinirii atributiilor, în conformitate cu legislatia în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Analiza sesizărilor si contestatiilor

 

Art. 27. - CNECSDTI analizează cazurile referitoare la abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor, contestatiilor sau prin autosesizare, conform legii.

Art. 28. - (1) CNECSDTI este obligat să analizeze cazurile sesizate în oricare dintre următoarele situatii:

a) dacă la sesizare sau contestatie este anexată o copie simplă, în format scris ori electronic, după raportul elaborat de către comisia de analiză din cadrul unitătii sau institutiei în care presupusa abatere s-a produs;

b) dacă comisia de analiză din cadrul unitătii sau institutiei în care presupusa abatere s-a produs nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 206/2004, cu modificările si completările ulterioare;

c) dacă sesizarea sau contestatia vizează un conducător de unitate sau institutie de cercetare-dezvoltare sau al unei institutii publice, un membru al unui consiliu de administratie, al unui comitet de directie, al unui consiliu stiintific ori al unei comisii de etică a unei unităti sau institutii de cercetare-dezvoltare ori persoane cu functii de demnitate publică.

(2) în alte situatii decât cele prevăzute la alin. (1), CNECSDTI transmite sesizarea către conducerea unitătii de cercetare-dezvoltare, în vederea analizei de către comisia de etică a acesteia, conform legii.

Art. 29. - (1) Sesizările si contestatiile pot include orice date, documente sau probe materiale care sustin textul sesizării, în copie simplă, legalizată sau în original, în limba română ori în limbi străine.

(2) Dacă sesizarea nu contine numele expeditorului sau expeditorilor, atunci CNECSDTI poate folosi datele, documentele si probele materiale pentru a initia o autosesizare.

(3) în vederea respectării prevederilor art. 42 alin. (4) si ale art. 11 alin. (6) din Legea nr. 206/2004, cu modificările si completările ulterioare, si a termenelor prevăzute de acestea, secretariatul CNECSDTI are obligatia de a informa conducerea unitătii sau institutiei în care presupusa abatere a avut loc, cel putin prin fax si scrisoare recomandată cu aviz de primire, privind receptia unei contestatii sau a unei sesizări si data la care aceasta a fost primită.

Art. 30. - (1) în urma fiecărei sesizări sau contestatii CNECSDTI elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestatiei ori de la data autosesizării.

(2) în cadrul analizei sale, CNECSDTI poate realiza audieri cu persoanele implicate directori indirect în faptele sesizate sau contestate, cu expeditorul/expeditorii sesizării ori contestatiei, cu persoane din conducerea unitătilor sau institutiilor implicate în faptele sesizate, precum si cu experti independenti, cu păstrarea anonimitătii expeditorului/ expeditorilor.

(3) în vederea analizării sesizărilor si contestatiilor, CNECSDTI poate constitui grupuri de lucru permanente sau pe perioadă determinată, cărora le poate delega unele din propriile atributii; componenta grupurilor de lucru se stabileste prin hotărâre a CNECSDTI si se face publică pe site-ul web al acestuia.

(4) Raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare sau contestatie se aprobă prin hotărâre a CNECSDTI, pentru luarea căreia nu votează membrii aflati în conflicte de interese, conform art. 19 si cap. V.

(5) Hotărârile CNECSDTI referitoare la aprobarea rapoartelor care stabilesc sanctiunile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-i) si I) din Legea nr. 206/2004, cu modificările si completările ulterioare, sau sanctiunile prevăzute la art. 324 lit. c)-h) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, sunt valide dacă întrunesc cel putin 8 voturi favorabile.

(6) Deciziile CNECSDTI, precum si hotărârile, altele decât cele prevăzute la alin. (5), sunt valide dacă întrunesc un număr de voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor prezenti, cu respectarea cvorumului de lucru conform art. 20.

(7) Modul în care a votat fiecare membru al CNECSDTI pentru luarea hotărârilor vizând cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, pozitiile luate individual de membrii CNECSDTI sau ai grupurilor de lucru în cadrul discutiilor referitoare la încălcarea normelor de bună conduită si minutele sedintelor în care au loc astfel de discutii constituie secrete profesionale si nu pot fi dezvăluite decât ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului, presedintelui ANCS, reprezentantilor acestora ori organelor abilitate de control.

(8) Pentru încălcarea prevederilor alin. (5), persoanele în culpă răspund conform legii.

Art. 31. - (1) Raportul final al CNECSDTI pentru fiecare sesizare sau contestatie contine cel putin următoarele elemente:

a) o sinteză a continutului sesizării sau contestatiei;

b) o discutie si o analiză a informatiilor, datelor, documentelor si probelor materiale din continutul sesizării sau contestatiei, precum si a oricăror alte elemente semnificative obtinute în cursul analizei, inclusiv în cursul audierilor;

c) constatarea argumentată a existentei sau, după caz, a absentei uneia ori unor abateri de la buna conduită, etica si deontologia în activitatea de cercetare-dezvoltare;

d) în cazul în care o abatere a fost constatată, identificarea argumentată a persoanei/persoanelor vinovate, precum si sanctiunile care se aplică acestora; persoanele vinovate pot fi diferite de cele vizate de sesizare sau de contestatie;

e) o discutie comparativă a concluziilor analizei CNECSDTI cu concluziile comisiei de analiză a unitătii sau institutiei în cadrul căreia presupusa abatere a avut loc, în cazul în care a existat o analiză anterioară la nivelul unitătii ori institutiei, conform legii; în urma analizei proprii, CNECSDTI se poate autosesiza dacă constată existenta unor abateri de la normele de bună conduită, conform art. 2 si 21 din Legea nr. 206/2004, cu modificările si completările ulterioare, si poate stabili anularea sanctiunilor stabilite de comisia de analiză, dacă este cazul.

(2) Hotărârea CNECSDTI pentru aprobarea raportului prevăzut la alin. (1) este avizată de Directia generală juridică din cadrul MECTS, conform art. 323 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, si transmisă de către secretariatul CNECSDTI, în termen de două zile lucrătoare de la avizarea acestuia, către ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului, către ANCS, către conducătorul unitătii sau institutiei si către organismele ori persoanele îndreptătite legal pentru aplicarea sanctiunilor recomandate, conform prevederilor art. 326 din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, si este publicată în acelasi termen pe site-ul web al CNECSDTI.

 

CAPITOLUL V

Norme de etică si deontologie profesională

 

Art. 32. - Membrii CNECSDTI si ai organelor de lucru ale acestuia au obligatia de a respecta reglementările aplicabile si normele de etică si deontologie profesională, conform prevederilor legale.

Art. 33. - (1) Membrii CNECSDTI si ai organelor de lucru ale acestuia au obligatia de a raporta CNECSDTI, respectiv organelor de lucru orice situatie în care consideră că se află într-un conflict de interese, imediat după ce constată existenta conflictului de interese, si de a se recuza de la luarea hotărârilor sau deciziilor supuse direct conflictului de interese.

(2) Membrii CNECSDTI si ai organelor de lucru ale acestuia, persoanele nominalizate de către acestia sau care participă la sedinte si evaluări, precum si personalul secretariatului CNECSDTI au obligatia păstrării confidentialitătii asupra identitătii expeditorilor sesizărilor sau contestatiilor, asupra documentelor supuse dezbaterii si pozitiilor exprimate pe parcursul acestora, cu exceptia acelor documente care sunt făcute publice.

Art. 34. - Constituie conflict de interese situatiile prevăzute de legislatia în vigoare, precum si situatia în care o persoană, membru al CNECSDTI sau al unui grup de lucru al acestuia, analizează o sesizare ori o contestatie ce implică persoane care se află în una dintre următoarele relatii cu membrul CNECSDTI sau al grupului de lucru al acestuia:

a) sunt soti, afini sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;

b) sunt angajate în aceeasi unitate sau institutie;

c) au colaborat în ultimii 5 ani, având publicatii sau proiecte de cercetare-dezvoltare dezvoltate în comun;

d) furnizează sau au furnizat membrului CNECSDTI sau al unui grup de lucru al acestuia, în ultimii 5 ani anteriori analizei, servicii ori foloase de orice natură.

Art. 35. - Hotărârile CNECSDTI sunt avizate de Directia generală juridică din cadrul MECTS; răspunderea juridică pentru hotărârile CNECSDTI revine MECTS, conform legii.

Art. 36. - Întreaga activitate a CNECSDTI se va baza pe corectitudine, principialitate si responsabilitate.

 

CAPITOLUL VI

Sanctiuni

 

Art. 37. - Pentru nerespectarea atributiilor, competentelor si obligatiilor stabilite prin prezentul regulament, membrii CNECSDTI, evaluatorii, membrii panelurilor, ai comisiilor sau grupurilor de lucru constituite de CNECSDTI răspund disciplinar, contraventional si penal, în conditiile legii.

Art. 38. - Membrii CNECSDTI, membrii comisiilor sau grupurilor de lucru constituite de CNECSDTI se sanctionează în conformitate cu prevederile generale ale legislatiei în vigoare.

Art. 39. - Procedura de sanctionare disciplinară a membrilor CNECSDTI se desfăsoară de către o comisie de disciplină numită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului. Pentru evaluatori, membrii panelurilor, ai comisiilor sau ai grupurilor de lucru constituite de CNECSDTI, sanctionarea disciplinară se desfăsoară de către o comisie numită prin hotărâre a CNECSDTI, sanctiunea fiind aplicată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului.


 

ANEXA Nr. 2

 

COMPONENTA NOMINALA

a Consiliului National de Etică a Cercetării Stiintifice, Dezvoltării Tehnologice si Inovării

 

Nr. crt.

Prenumele

Numele

Institutia

1.

Mihaela

Baibarac

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, INCDFM Bucuresti, Măgurele

2.

Doina

Balahur

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi

3.

Titus

Beu

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

4.

Liliana

Brăescu

Universitatea de Vest, Timisoara

5.

Cristinel

Diaconu

Centrul pentru Fizica Particulelor, Marsilia, Franta

6.

Marius

Echim

Institutul de Stiinte Spatiale, Bucuresti

7.

Constanta

Ganea

Universitatea de Medicină si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti

8.

Lucian

Nastasă-Kovâcs

Institutul de istorie “George Baritiu”, Cluj-Napoca

9.

Mihai

Netea

Universitatea Radboud, Nijmegen, Olanda

10.

Bogdan

Olaru

Institutul de Cercetări Economice si Sociale “Gheorghe Zâne”, Iasi

11.

Rodi ca

Potolea

Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind raportarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit

 

Având în vedere prevederile art. 148, 165, 169 si ale art. 392 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 3 alin. (4) si (5) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 10/107/2006, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 75 din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitătii institutiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri si conditiile de externalizare a activitătilor acestora, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) si al art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, precum si al art. 420 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste forma si continutul formularelor de raportare aferente cerintelor minime de capital (COREP) la nivel individual si, după caz, consolidat, de către institutiile de credit prevăzute la art. 1 alin. (2) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 10/107/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Fără a aduce atingere prevederilor art. 3, institutiile de credit prevăzute la art. 1 transmit Băncii Nationale a României formularele de raportare ce fac obiectul prezentului ordin, în format electronic, prin intermediul Sistemului informatic de raportare către Banca Natională a României - SIRBNR, potrivit Normei Băncii Nationale a României nr. 15/2006 privind transmiterea indicatorilor primari prin intermediul Sistemului informatic de raportare către Banca Natională a României, cu modificările ulterioare, precum si în format letric la Banca Natională a României - Directia supraveghere, după cum urmează:

a) pentru raportările transmise la nivel individual, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la sfârsitul perioadei pentru care acestea se întocmesc;

b) pentru raportările transmise la nivel consolidat, întocmite pentru sfârsitul primului semestru al exercitiului financiar, până la data de 30 septembrie a respectivului exercitiu financiar;

c) pentru raportările transmise la nivel consolidat, pentru sfârsitul exercitiului financiar, până la data de 15 mai a exercitiului financiar următor.

Art. 3. - Institutiile de credit prevăzute la art. 1 vor transmite Băncii Nationale a României, atât electronic, cât si letric, partea aferentă fondurilor proprii din cadrul Formularului de sinteză privind adecvarea capitalului la riscuri (formularul CA), potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) si (2) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, republicat, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Institutiile de credit care, potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe bază consolidată a institutiilor de credit si a firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/111/2006, cu modificările ulterioare, trebuie să îndeplinească la nivel individual cerintele referitoare la procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri includ în cadrul Formularului de sinteză privind adecvarea capitalului la riscuri (formularul CA), întocmit la nivel individual potrivit frecventei de raportare prevăzute în anexa nr. III, si informatiile de sinteză referitoare la excedentul/deficitul de capital ca urmare a evaluărilor interne (rândurile 3.4, 3.4.1 si 3.4.2), precum si cele referitoare la excedentul/deficitul de fonduri proprii, respectiv indicatorul de solvabilitate, rezultate în urma ultimei verificări efectuate de Banca Natională a României (rândurile 3.3 si 3.3.a).

(2) Institutiile de credit care, potrivit prevederilor art. 5, 6, art. 9 alin. (1)-(2) si art. 12 alin. (1) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 17/22/2006, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/111/2006, cu modificările ulterioare, trebuie să îndeplinească la nivel consolidat cerintele referitoare la procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri includ în cadrul Formularului de sinteză privind adecvarea capitalului la riscuri, întocmit la nivel consolidat potrivit frecventei de raportare prevăzută în anexa nr. III, si informatiile de sinteză referitoare la excedentul/deficitul de capital ca urmare a evaluărilor interne (rândurile 3.4, 3.4.1 si 3.4.2), precum si cele referitoare la excedentul/deficitul de fonduri proprii, respectiv indicatorul de solvabilitate, rezultate în urma ultimei verificări efectuate de Banca Natională a României (rândurile 3.3 si 3.3.a).

Art. 5. - În cazul în care, ca urmare a aprobării situatiilor financiare anuale de către adunarea generală a actionarilor, nivelul fondurilor proprii sau cel al unor elemente componente care intră în calculul indicatorilor de prudentă bancară calculati în functie de fondurile proprii pentru data de 31 decembrie se modifică, raportările aferente fondurilor proprii si respectivilor indicatori de prudentă bancară afectati de modificări, întocmite pentru ultima lună a exercitiului financiar precedent si pentru fiecare lună din perioada scursă de la începutul anului în curs si până la data aprobării situatiilor financiare anuale, vor fi refăcute si retransmise Băncii Nationale a României, în termen de 20 de zile calendaristice de la data aprobării situatiilor financiare anuale, dar nu mai târziu de data de 15 mai.

Art. 6. - Casele centrale ale cooperativelor de credit sunt responsabile de întocmirea si transmiterea formularelor de raportare prevăzute în anexa nr. I atât pe bază individuală, cât si la nivelul retelei cooperatiste de credit din care fac parte.

Art. 7. - În ceea ce priveste raportarea aferentă riscului de credit, în contextul utilizării abordării standard, institutiile de credit transmit:

a) câte un formular CR SA pentru fiecare dintre cele 15 clase de expuneri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-I) si n)-p) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordării standard, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, cu modificările si completările ulterioare;

b) un formular CR SA Total care agregă ansamblul expunerilor care fac obiectul abordării standard pentru riscul de credit.

Art. 8. - În ceea ce priveste raportarea aferentă riscului de credit, în contextul utilizării abordării bazate pe modele interne de rating, institutiile de credit transmit:

a) câte un formular CR IRB pentru fiecare dintre următoarele clase si subclase de expuneri potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, descrise în anexa nr. II, Tabel referinte formular 3: CR SA:

1. administratii centrale sau bănci centrale;

2. institutii, din care:

2.1. institutii de credit si firme de investitii;

3. societăti, din care:

3.1. entităti mici si mijlocii;

3.2. finantări specializate;

4. retail, din care:

4.1. garantate cu un bun imobiliar;

4.2. reînnoibile eligibile;

4.3. alte expuneri de tip retail;

4.4. entităti mici si mijlocii;

b) un formular CR IRB Total care agregă ansamblul expunerilor care fac obiectul abordării bazate pe modele interne de rating, mai putin expunerile din titluri de capital - care se raportează în formularul CR EQU IRB, pozitiile din securitizare - care se raportează potrivit art. 9, si activele, altele decât cele care reprezintă creante de natura creditelor - care se raportează în formularul CA;

c) formularele CR SA si CR SA Total pentru expunerile supuse abordării standard pentru riscul de credit. În acest caz, formularele CR SA se completează având în vedere clasele si subclasele de expuneri potrivit abordării bazate pe modele interne de rating prevăzute în anexa nr. II, Tabel referinte formular 3: CR SA, chiar dacă pentru determinarea cerintei de capital respectivelor expuneri li se aplică regulile specifice abordării standard.


Art. 9. - În ceea ce priveste raportarea aferentă riscului de credit provenind din pozitiile din securitizare, institutiile de credit transmit:

a) câte un formular CR SEC SA pentru totalul operatiunilor de securitizare, pentru expunerile din securitizare care fac obiectul abordării standard pentru riscul de credit;

b) câte un formular CR SEC IRB pentru totalul operatiunilor de securitizare, pentru expunerile din securitizare care fac obiectul abordării bazate pe modele interne de rating pentru riscul de credit.

Art. 10. - În ceea ce priveste raportarea aferentă riscului operational, institutiile de credit transmit cu frecventa indicată în anexa nr. III:

a) Formularul 16: OPR - Riscul operational, în contextul utilizării abordării de bază;

b) Formularul 16: OPR - Riscul operational si Formularul 17: OPR Details - Riscul operational: Valori brute ale pierderilor pe linii de activitate si categorii de evenimente în ultimul an, în contextul utilizării abordării standard sau a abordării standard alternative;

c) Formularul 16: OPR - Riscul operational, Formularul 17: OPR Details - Riscul operational: Valori brute ale pierderilor pe linii de activitate si categorii de evenimente în ultimul an si Formularul 18: OPR LOSS Details - Pierderi majore din riscul operational înregistrate în ultimul an sau care sunt încă deschise, în contextul utilizării abordării avansate de evaluare.

Art. 11. - (1) în cadrul formularelor de raportare prezentate în anexa nr. I, institutiile de credit completează si raportează doar pozitiile care nu au fost evidentiate în gri sau hasurate, corespunzătoare rândurilor si coloanelor care au etichetele evidentiate în alb.

(2) în cadrul raportării Formularului de sinteză privind adecvarea capitalului la riscuri (formularul CA):

a) rândurile precedate de indicativul C vor fi completate exclusiv în cadrul raportării la nivel consolidat;

b) rândurile precedate de indicativul N nu vor fi completate (nici la nivel individual, nici la nivel consolidat);

c) rândurile cărora nu le corespunde niciun indicativ vor fi completate atât în cadrul raportării la nivel individual, cât si în cadrul celei întocmite pentru nivelul consolidat.

Art. 12. - Referintele aferente informatiilor explicative incluse în anexa nr. II sunt trimiteri la prevederile considerate ca fiind cele mai relevante în raport cu continutul fiecărui element solicitat. În cazul în care există prevederi care nu au fost indicate în mod explicit, dar care au impact asupra determinării unui element, acestea vor fi luate în considerare la determinarea si raportarea sa.

Art. 13. - Începând cu data de 1 ianuarie 2012, în cuprinsul formularelor de raportare Formular 3: CR SA, Tabel referinte formular 3: CR SA, Formular 6: CR SEC SA si Tabel referinte formular 6: CR SEC SA, prin expresia “ajustări de valoare si provizioane” se va întelege ajustările de valoare prevăzute art. 2 alin. (1) pct. 15 si alin. (11) din Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/19/2006, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/108/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 14. - Anexa nr. I*), cuprinzând modelele formularelor de raportare, anexa nr. II*), care contine informatii explicative referitoare la completarea acestora, si anexa nr. IM*), în care este prevăzută frecventa raportării formularelor, fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 15. - Până la data de la care transmiterea raportărilor în format electronic se realizează exclusiv prin intermediul SIRBNR, potrivit prevederilor Normei Băncii Nationale a României nr. 15/2006, cu modificările ulterioare, institutiile raportoare transmit Băncii Nationale a României raportările respective prin reteaua de comunicatii interbancare (RCI), sub formă de fisiere Excel.

Art. 16. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului Băncii Nationale a României nr. 22/2010 privind raportarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 si 786 bis din 24 noiembrie 2010.

Art. 17. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data de 31 decembrie 2011.

(2) Primele raportări conforme prezentului ordin se întocmesc si se transmit Băncii Nationale a României de către institutiile de credit pentru data de 31 decembrie 2011, cu mentiunea că pentru această dată în cazul Formularului de sinteză privind adecvarea capitalului la riscuri se utilizează Formularul 1a: CA. Pentru raportările aferente perioadelor de raportare ulterioare datei de 31 decembrie 2011 se va folosi Formularul 1: CA.

Art. 18. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 17 octombrie 2011.

Nr. 13.


*) Anexele nr. I-III se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

Dosar nr. 12/2011

 

Rodica Aida Popa - vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuală

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Adrian Bordea - presedintele Sectiei comerciale

Corina Jîjîie - presedintele Sectiei penale

Nina Ecaterina Grigoras - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală - judecător raportor

Cretu Dragu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Andreea Constanda - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Doina Popescu - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Cristina Iulia Tarcea - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Viorica Cosma - judecător la Sectia civilă si de proprietate intelectuală

Niculae Mănigutiu - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Viorica Lungeanu - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Ioana Iacob - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Carmen Ilie - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Liliana Visan - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal - judecător raportor

Carmen Frumuselu - judecător la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Lidia Bărbulescu - judecător la Sectia comercială

Veronica Carmen Popescu - judecător la Sectia comercială

Viorica Trestianu - judecător la Sectia comercială

Nela Petrisor - judecător la Sectia comercială

Mariana Cârstocea - judecător la Sectia comercială

Aurelia Motea - judecător la Sectia comercială - judecător raportor

Traian Gherasim - judecător la Sectia penală

Ana Hermina lancu - judecător la Sectia penală

DECIZIA Nr. 10

din 19 septembrie 2011

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 12/2011 este legal constituit conform dispozitiilor art. 3306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Sedinta completului este prezidată de doamna judecător dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror sef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecată participă magistratul-asistent-sef al Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare, referitor la chemarea în garantie a Ministerului Finantelor Publice în litigiile vizând acordarea unor drepturi de natură salarială personalului bugetar.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, astfel cum a fost formulat si motivat în scris, si a solicitat admiterea acestuia ca urmare a constatării existentei unei jurisprudente neunitare cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare, referitor la chemarea în garantie a Ministerului Finantelor Publice în litigiile vizând acordarea unor drepturi de natură salarială personalului bugetar sau a ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar. Totodată, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a precizat că aceleasi sunt concluziile si fată de recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava.

Presedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronuntare asupra recursurilor în interesul legii.


înalta curte,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Recursurile în interesul legii vizează aceeasi problemă de drept referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare, cu privire la chemarea în garantie a Ministerului Finantelor Publice în litigiile vizând acordarea unor drepturi de natură salarială personalului bugetar sau a ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar.

2. Examenul jurisprudential

Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la cererile de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice formulate de institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din învătământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecătoresti

3.1. Unele instante de judecată au admis cererile de chemare în garantie formulate de institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite, retinând că, în temeiul dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă, poate fi chemată în garantie persoana împotriva căreia se poate îndrepta cel căzut în pretentii, iar potrivit dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 3 alin. (1) pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare, acest minister coordonează actiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin elaborarea proiectului legii bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, a proiectelor legilor de rectificare a acestor bugete, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie.

3.2. Alte instante au respins cererile de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice formulate de institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite, retinând că între institutia publică chemată în garantie si institutiile publice pârâte nu există un raport juridic obligational.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a opinat în sensul că cererile de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice sunt întemeiate în măsura în care institutiile publice bugetare, în calitate de pârâti în litigiile având ca obiect plata unor drepturi de personal, urmăresc pe această cale asigurarea opozabilitătii hotărârii ce se va pronunta în contradictoriu cu acest minister.

În esentă, procurorul general a sustinut că rolul Ministerului Finantelor Publice, de administrator al bugetului general consolidat, îndreptăteste chemarea sa în garantie exclusiv pentru asigurarea opozabilitătii hotărârii care ar urma să se pronunte în contradictoriu cu ordonatorul principal de credite, întrucât, în conditiile în care acesta din urmă ar pierde procesul, s-ar putea îndrepta împotriva chematului în garantie, propunând un proiect de rectificare bugetară ori includerea sumelor stabilite prin titlurile executorii în proiectele de buget.

De asemenea, se sustine că Ministerul Finantelor Publice nu ar putea fi obligat pe această cale la alocarea fondurilor bugetare necesare, în lipsa parcurgerii procedurii bugetare; însă, în conditiile în care participă în proces împreună cu ordonatorul principal de credite, va fi în măsură să îi sprijine apărările acestuia din urmă, asigurându-se astfel si opozabilitatea hotărârii ce ar urma să fie pronuntată fată de acest minister în vederea elaborării proiectului de rectificare a bugetului ordonatorului principal de credite ori prin includerea cheltuielilor stabilite prin titluri executorii în proiectele de buget pentru perioadele următoare.

5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii

Raportul cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamentează, doctrina si jurisprudenta Curtii Constitutionale relevante, propunând un proiect de solutie ce a împărtăsit opinia instantelor care au respins cererile de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice, retinând, în esentă, următoarele:

Unul dintre avantajele institutiei chemării în garantie este acela al evitării unui proces ulterior, întrucât instanta rezolvă atât cererea principală, cât si cererea de chemare în garantie printr-o singură hotărâre - cu exceptia reglementată de art. 63 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv atunci când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garantie, situatie în care instanta poate dispune despărtirea ei spre a fi judecate în mod separat.

Pretentiile mentionate pe calea chemării în garantie de către institutia bugetară pârâtă (de exemplu, alocările de fonduri sau rectificările bugetare) nu pot forma obiectul unei cereri de chemare în judecată formulate pe cale incidentală sau al unei actiuni ulterioare în instantă.

Atributiile Ministerului Finantelor Publice în domeniul finantelor publice nu cuprind o obligatie de garantie sau de despăgubire, astfel că între autoritatea publică chemată în garantie si institutiile bugetare pârâte nu există un raport juridic obligational.

O obligatie de garantie sau de despăgubire în sarcina chematului în garantie nu se reflectă nici în dispozitiile art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, si nici în dispozitiile art. 2 si 3 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009, cu modificările si completările ulterioare.

Totodată, fată de propunerea din recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, s-a sustinut că s-ar pune problema relativitătii efectelor hotărârii judecătoresti fată de persoana chemată în garantie, întrucât aceasta dobândeste calitatea de parte, iar pozitia sa procesuală este determinată de formularea unei cereri de chemare în garantie cu respectarea cerintelor procedurale.

6. Înalta Curte

Asa cum rezultă din expunerea anterioară a circumstantelor care au condus la promovarea recursurilor în interesul legii, obiectul practicii neunitare îl reprezintă solutiile pronuntate de instantele judecătoresti cu privire la cererea de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice formulată de către institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din învătământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar.


În esentă, dispozitiile cu privire la care se solicită a se asigura, pe calea recursului în interesul legii, interpretarea si aplicarea unitară de către instantele judecătoresti sunt următoarele:

- art. 60 alin. 1 din Codul de procedură civilă:

“Art. 60. - Partea poate să cheme în garantie o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretentiuni cu o cerere în garantie sau în despăgubire,”;

- art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare:

“Art. 19. - Rolul Ministerului Finantelor Publice în domeniul finantelor publice Ministerul Finantelor Publice are, în principal, următoarele atributii:

a) coordonează actiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, si anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie;

b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de prezentare a acestora;

d) emite norme metodologice, precizări si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea;

e) solicită rapoarte si informatii oricăror institutii care gestionează fonduri publice;

f) aprobă clasificatiile bugetare, precum si modificările acestora;

g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;

h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;

i) asigură monitorizarea executiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situatiei;

j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea întelegeri încheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative, care contin implicatii financiare;

k) stabileste continutul, forma de prezentare si structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;

l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;

m) dispune măsurile necesare pentru administrarea si urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinantării în bani, rezultate din contributia financiară externă acordată Guvernului României;

n) colaborează cu Banca Natională a României la elaborarea balantei de plăti externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar si valutar;

o) prezintă semestrial Guvernului si comisiilor pentru buget, finante si bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Natională a României, informări asupra modului de realizare a balantei de plăti externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe si propune solutii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plăti externe;

p) participă, în numele statului, în tară si în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor si conventiile de evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii fiscale si, împreună cu Banca Natională a României, în probleme financiare, valutare si de plăti;

r) îndeplineste si alte atributii prevăzute de dispozitiile legale.”;

- art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare:

“Art. 1. - (1) Creantele stabilite prin titluri executorii în sarcina institutiilor si autoritătilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinatie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligatia de plată respectivă.

(2) Creantele stabilite prin titluri executorii în sarcina institutiilor si autoritătilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atributiilor si obiectivelor legale, pentru care au fost înfiintate.

Art. 2. - Dacă executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligatia de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.

Art. 3. - În cazul în care institutiile publice nu îsi îndeplinesc obligatia de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite, potrivit Codului de procedură civilă si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile în materie.

Art. 4. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în conditiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plătii sumelor stabilite prin titluri executorii.

(2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.”

În mod constant în doctrină si jurisprudentă, în interpretarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă, s-a afirmat că institutia cererii de chemare în garantie se întemeiază pe existenta unei obligatii de garantie sau de despăgubire si poate fi formulată nu numai în cazul drepturilor garantate legal ori conventional, care reies din lege sau din contractul încheiat de părti, ci si ori de câte ori partea care ar cădea în pretentii s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubire.

Totodată, pretentiile reclamantului împotriva pârâtului si ale acestuia din urmă împotriva chematului în garantie generează două procese distincte, iar avantajul institutiei chemării în garantie este acela al evitării unui proces ulterior, întrucât instanta rezolvă atât cererea principală, cât si cererea de chemare în garantie printr-o singură hotărâre - cu exceptia reglementată de art. 63 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv atunci când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garantie, situatie în care instanta poate dispune despărtirea ei spre a fi judecate în mod separat.

Pretentiile mentionate pe calea chemării în garantie de către institutia bugetară pârâtă (de exemplu, alocările de fonduri sau rectificările bugetare) nu pot forma obiectul unei cereri de chemare în judecată formulate pe cale incidentală sau al unei actiuni ulterioare în instantă, în considerarea celor ce succedă.

Între institutiile publice pârâte chemate în judecată pentru plata drepturilor de natură salarială ori a ajutoarelor financiare si


Ministerul Finantelor Publice există raporturi juridice de drept administrativ, care iau nastere în virtutea obligatiilor legale reciproce si specifice ce le revin în procesul bugetar, iar între Ministerul Finantelor Publice si institutiile respective nu există nicio obligatie de garantie sau de despăgubire în cazul neexecutării de către o institutie publică a obligatiei ce îi incumbă fie în baza raportului juridic de muncă, fie în baza dispozitiilor Legii nr. 315/2006.

Este adevărat că, în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finantelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atributia de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat si cu respectarea acesteia.

Procedura legală de executare de către institutiile publice a obligatiilor stabilite prin titluri executorii este reglementată de Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligatia de diligentă de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plătii sumelor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finantelor Publice are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizează prin atributiile prevăzute de art. 19 lit. a), g), h) si i) din Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) pct. 6-8, 11 si 13 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009, cu modificările si completările ulterioare.

În plus, art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, dispune în sensul că, în situatia în care institutiile publice nu îsi îndeplinesc obligatia de plată în termenul prevăzut de art. 2 din ordonantă, creditorul va putea recurge la procedura executării silite în conformitate cu dispozitiile Codului de procedură civilă si ale altor dispozitii legale aplicabile în materie.

În mod corelativ obligatiei de diligentă ce revine institutiilor publice în temeiul si în executarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a efectua demersurile administrative necesare în vederea rectificării bugetului de stat.

Chiar în ipoteza în care ordonatorii de credite si-ar îndeplini atributiile ce le revin în sensul formulării de propuneri de cuprindere în bugetul propriu a sumelor necesare plătii obligatiilor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finantelor Publice, la rândul său, ar întocmi si ar transmite spre aprobare propuneri de rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie apartine legislativului.

În consecintă, dispozitiile analizate ale art. 19 din Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, cu modificările si completările ulterioare, nu pot fi interpretate în sensul că reprezintă temeiul legal al existentei unei obligatii de garantie sau de despăgubire ce revine Ministerului Finantelor Publice în cazul obligatiilor de plată stabilite în sarcina institutiilor publice, cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sau la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din învătământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar.

În concluzie, atât timp cât între debitorul obligatiei de plată deduse judecătii, respectiv institutia publică obligată la plată, si chematul în garantie, respectiv Ministerul Finantelor Publice, nu există o obligatie de garantie sau de despăgubire, nu sunt întrunite conditiile prevăzute de art. 60 din Codul de procedură civilă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, asa cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

În numele legii:

DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava si, în consecintă, stabileste că:

În aplicarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare, cererea de chemare în garantie a Ministerului Finantelor Publice formulată de către institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din învătământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achizitionării de cărti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare îmbunătătirii calitătii activitătii didactice, în învătământul preuniversitar, nu îndeplineste cerintele prevăzute de textul de lege.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 19 septembrie 2011.

 

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

RODICA AIDA POPA

Magistrat-asistent-sef,

Bogdan Georgescu


 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

COMUNICAT

privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea, prin plata de compensatii, a depozitelor constituite la acestea

 

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar aduce la cunostintă lista institutiilor de credit participante la Fond ai căror deponenti beneficiază de garantarea, prin plata de compensatii, a depozitelor constituite la acestea, în conditiile si limitele prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

Nr. crt.

Denumirea institutiei de credit

I. Bănci - persoane juridice române

1.

Banca Comercială Română - S.A.

2.

RAIFFEISEN BANK - S.A.

3.

BRD - Groupe Societe Generale - S.A.

4.

ATE BANK ROMÂNIA - S.A.

5.

UniCredit Tiriac Bank - S.A.

6.

Bancpost - S.A.

7.

Banca de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A.

8.

Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece

9.

Credit Europe Bank (România) - S.A.

10.

Banca Transilvania - S.A.

11.

MKB ROMEXTERRA Bank - S.A.

12.

ALPHA BANK ROMÂNIA - S.A.

13.

PIRAEUS BANK ROMÂNIA- S.A.

14.

RBS BANK (ROMÂNIA) - S.A.

15.

OTP BANK ROMÂNIA- S.A.

16.

BANCA COMERCIALĂ INTESA SANPAOLO ROMÂNIA - S.A.

17.

Emporiki Bank - România - S.A.

18.

LIBRA INTERNET BANK - S.A.

19.

Banca C.R. Firenze România - S.A.

20.

ROMANIAN INTERNATIONAL BANK - S.A.

21.

MARFIN BANK (ROMÂNIA) - S.A.

22.

Banca Comercială CARPATICA- S.A.

23.

BANK LEUMI ROMÂNIA - S.A.

24.

VOLKSBANK ROMÂNIA - S.A.

25.

ProCredit Bank -S.A.

26.

Raiffeisen Banca pentru Locuinte - S.A.

27.

PORSCHE BANK ROMÂNIA - S.A.

28.

CEC BANK -S.A.

29.

BANCA MILLENNIUM - S.A.

30.

BCR BANCA PENTRU LOCUINTE - S.A.

31.

GARANTI BANK - S.A.

32.

Banca Comercială FEROVIARA - S.A.

II. Cooperative de credit - Case centrale

1.

Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP

 

NOTĂ:

De la data publicării prezentului comunicat îsi încetează valabilitatea Comunicatul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar nr. 1/2011 privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ai căror deponenti beneficiază de garantarea, prin plata de compensatii, a depozitelor constituite la acestea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 14 ianuarie 2011.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,

Lia Tase

 

Bucuresti, 17 octombrie 2011.

Nr. 2.

 


RECTIFICĂRI

 

La Decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 8 din 6 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 14 octombrie 2011, se face următoarea rectificare:

- la nota de subsol, în loc de: “*) Decizia nr. VII din 5 februarie 2007 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea /.”se va citi: “*) Decizia nr. VII din 5 februarie 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 30 octombrie 2007.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.