|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XXIII - Nr. 171 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Joi, 10 martie 2011
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
Securitătii, în ansamblul său, precum si, în mod special, ale art. 8
lit. a), art. 10 alin. (2) si art. 11 alin. (1) din aceasta
Decizia nr. 116 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) si (6) din Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice
Decizia nr. 124 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. (1) lit. c), alin. (11)
si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
11. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei privind modificarea Metodologiei de stabilire
a tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobată prin Ordinul
presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energieinr.
20/2007
124. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii
pentru publicarea acceptării Sistemului de evaluare a stării navei,
adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia
MEPC.94(46) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 27 aprilie 2001,
si a amendamentelor la acesta, adoptate prin Rezolutia MEPC.99(48) din 11
octombrie 2002, Rezolutia MEPC.112(50) din 4 decembrie 2003, Rezolutia
MEPC.131(53) din 22 iulie 2005 si Rezolutia MEPC.155(55) din 13 octombrie 2006
ale Comitetului pentru Protectia Mediului Marin
1.083. - Ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei
sociale pentru aprobarea Procedurii de lucru privind eliberarea carnetelor de
muncă salariatilor angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de
muncă păstrau si completau, respectiv certificau legalitatea
înregistrărilor efectuate în carnetele de muncă
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII
968. - Decizie privind planurile emisiunilor filatelice,
conditiile de emitere, tipărire, punere în circulatie, retragere din
circulatie si de comercializare a timbrelor si efectelor postale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
din 20 ianuarie 2011
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea Securitătii, în ansamblul său, precum si, în mod
special, ale art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) si art. 11 alin. (1) din aceasta
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina
Gliga
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul
dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Gheorghe
Popa în Dosarul nr. 10.384/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a
contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitătii, doamna Mihaela Jugaru, în calitate de
consilier juridic, cu delegatie la dosar. Se constată lipsa autorului
exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul
reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii.
Acesta solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, arătând
că există deja ojurisprudentă consolidată în acest domeniu,
prin care Curtea Constitutională a statuat că ordonanta de urgentă
în ansamblul său, precum si texte individuale cuprinse în aceasta sunt în
concordantă cu dispozitiile si principiile Legii fundamentale.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciind că în cauză nu au fost aduse
argumente noi care să fie de natură să justifice reconsiderarea
jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 5 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.384/2/2009, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
“prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii”, exceptie
ridicată de Gheorghe Popa într-o cauză având ca obiect o actiune în
constatarea calitătii de lucrător al Securitătii.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
24/2008 încalcă dispozitiile art. 115 alin. (4) teza a doua din
Constitutie, întrucât nu motivează urgenta decât printr-o “exprimare
alambicată, lipsită de o coerentă cu valoare juridică”. De
asemenea, în opinia sa, ordonanta de urgentă criticată nesocoteste si
dispozitiile art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală, deoarece ia baza
emiterii acesteia nu stă o lege specială de abilitare, ci
Constitutia, în concret art. 115 alin. (4), care nu este o lege specială
de abilitare si nici nu poate fi asimilată unei astfel de legi. Art. 11
alin. (1) din actul normativ mentionat contravine dispozitiilor art. 124 alin.
(1) si (3) din Constitutie, deoarece hotărârea dată în solutionarea
actiunii în constatare se pronuntă în numele legii, “nicidecum în numele
ordonantei”. De asemenea, sunt încălcate si dispozitiile art. 21 alin. (1)
si (2) din Legea fundamentală, întrucât Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitătii se subrogă în dreptul
cetăteanului de a avea acces liber la justitie, mai exact, se subrogă
în dreptul altor persoane care se consideră vătămate,
îngrădindu-le acestora dreptul de a se adresa justitiei, în plus,
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii se subrogă
si institutiei Avocatului Poporului, creată special pentru apărarea
drepturilor si libertătilor persoanelor fizice, contravenind art. 58 alin.
(1) din Constitutie. Dispozitiile art. 10 alin. (2) si art. 11 alin. (1) din
ordonanta de urgentă criticată încalcă art. 16 alin. (1) din
Constitutie, întrucât instituie competenta de solutionare în primă
instantă a actiunilor în constatarea calitătii de lucrător sau
colaborator al Securitătii doar în favoarea Sectiei de contencios
administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, astfel că persoana
verificată nu are posibilitatea de a-si exercita dreptul la apărare
la o instantă de judecată apropiată de domiciliul său, în
timp ce pentru celelalte persoane interesate se creează o situatie
privilegiată, deoarece pot contesta o adeverintă emisă de
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii la alte instante
de contencios administrativ competente teritorial.
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată, neputându-se retine încălcarea dispozitiilor constitutionale
invocate de autorul acesteia.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
sustinerile reprezentantului părtii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îi constituie, potrivit încheierii de
sesizare, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008
privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182
din 10 martie 2008, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 293/2008, publicată în
Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Din motivarea
scrisă aflată la dosarul cauzei, rezultă că autorul
exceptiei a criticat atât ordonanta de urgentă în ansamblul său, cât
si, în mod special, prevederile art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) si art. 11
alin. (1) din aceasta, care au următorul continut normativ:
- Art.
8 lit. a): “Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor
Securitătii ia în discutie nota de constatare si, după caz:
a)
aprobă nota de constatare si dispune Directiei juridice introducerea unei
actiuni în constatare a calitătii de lucrător al Securitătii sau
de colaborator al acesteia;”;
- Art.
10 alin. (2): “(2) Adeverintele prevăzute la art. 8 lit. b) si art. 9
se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului
National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si pot fi contestate la
Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de
către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la
publicarea lor.”;
- Art.
11 alin. (1): “(1) Actiunea în constatarea calitătii de lucrător
al Securitătii sau de colaborator al acesteia se introduce la Sectia de
contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, fiind
scutită de taxă de timbru.”
Autorul
exceptiei de neconstitutionalitate invocă în sustinerea acesteia
prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul
egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice,
fără privilegii si fără discriminări, art. 58 alin.
(1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului, art. 108 alin. (3) care
prevede că ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare,
art. 115 alin. (4) care stabileste conditiile în care Guvernul poate adopta
ordonante de urgentă si art. 124 alin. (1) si (3) potrivit cărora
justitia se înfăptuieste în numele legii, iar judecătorii sunt
independenti si se supun numai legii.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 24/2008 si dispozitiile criticate au mai fost
supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la critici similare,
instanta de control contencios constitutional pronuntându-se prin Decizia nr.
220 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219
din 8 aprilie 2010, precum si prin Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010,
nepublicată în Monitorul Oficial al României până la data
pronuntării prezentei decizii. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat
că nu poate retine critica referitoare la nesocotirea dispozitiilor art.
115 alin. (4) din Constitutie, observând că, la momentul emiterii
ordonantei de urgentă criticate, erau îndeplinite conditiile impuse de
textul constitutional invocat: existenta unei situatii extraordinare a
cărei reglementare să nu poată fi amânată si motivarea
urgentei în cuprinsul ordonantei. Aceasta este concluzia care se desprinde din
preambulul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum
acesta a fost redactat la data emiterii sale.
Curtea
a observat, totodată, că dispozitiile art. 108 alin. (3) din Legea
fundamentală nu au incidentă în cauză, autorul exceptiei
făcând confuzie între regimul adoptării ordonantelor simple, care se
emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, si al celor de urgentă,
care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din
Constitutie, cu respectarea conditiilor amintite mai sus.
Curtea
a mai retinut că nu este întemeiată nici sustinerea potrivit
căreia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 ar fi
contrară dispozitiilor art. 124 alin. (1) din Constitutie care prevăd
că justitia se înfăptuieste în numele legii, “nicidecum în numele
ordonantei”. Notiunea de “lege” este utilizată de textul constitutional în
sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificatia
restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate
legiuitoare a tării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce
formează dreptul intern.
Curtea
a constatat că este neîntemeiată si critica referitoare la
nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statuează cu privire la
rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor si
libertătilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul
National pentru Studierea Arhivelor Securitătii de a promova actiuni în
constatarea calitătii de lucrător sau de colaborator al
Securitătii nu reprezintă o substituire a acestuia în atributiile
Avocatului Poporului. Această institutie dispune de mecanisme specifice,
determinate în mod cuprinzător si detaliat în legea sa de organizare si
functionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului
său constitutional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul
Poporului, “în exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se
substituie autoritătilor publice”.
Cu
privire la critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului
egalitătii în fata legii ca urmare a stabilirii competentei exclusive a
Sectiei de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti în ceea ce
priveste solutionarea acestei actiuni în constatarea calitătii de
lucrător sau colaborator al Securitătii, Curtea Constitutională
a retinut, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009,
că este neîntemeiată, întrucât norma criticată se aplică
tuturor persoanelor care intră sub incidenta acesteia, fără
să instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.
Neexistând
elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei
amintite, în cauza de fată îsi mentin valabilitatea atât considerentele,
cât si solutia deciziilor mentionate.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul
dosar si deconspirarea Securitătii, în ansamblul său, precum si, în
mod special, ale art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) si art. 11 alin. (1) din
aceasta, exceptie ridicată de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 10.384/2/2009
al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si
fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2011.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina
Bărbăteanu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 1 februarie 2011
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88
alin. (1) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia Antoanella
Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marieta
Safta - prim-magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 88 alin. (1) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de
Nicolae Bordeanu în Dosarul nr. 8.555/281/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia
penală.
La
apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că
dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale
invocate de autorul exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 14 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.555/281/2008, Tribunalul
Prahova - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88 alin. (1) si (6) din Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice, exceptie ridicată de Nicolae Bordeanu.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate
încalcă dreptul pacientului de a lua o decizie cu privire la orice interventie
medicală asupra corpului său, lezându-i astfel integritatea si
discriminându-l astfel în raport de orice alt cetătean care nu se
află în situatia dată. De asemenea, se arată că, potrivit
Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, acesta are dreptul să refuze
interventia medicală. Se mai sustine că normele criticate sunt
neconstitutionale în măsura în care nu instituie obligatia ca recoltarea
probelor biologice să se facă exclusiv cu o trusă standard
sigilată, care să înlăture pentru acesta orice fel de risc ce ar
putea să apară prin folosirea unor seringi obisnuite, care s-au
dovedit în multe cazuri nesigure, trusă standard care ar asigura,
totodată, si conservarea corespunzătoare a probelor biologice.
Tribunalul
Prahova - Sectia penală apreciază că exceptia
de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 88 alin. (1)
si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 670 din 3 august 2006. Prevederile art. 88 alin. (1)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au fost modificate prin
Legea nr. 6/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
63/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2007.
Textele
criticate au următorul cuprins: “(1) Recoltarea probelor biologice se
face în unitătile de asistentă medicală autorizate sau în
institutii medico-legale si se efectuează numai în prezenta unui
reprezentant al politiei rutiere. [... ]
(6)
Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un mijloc
tehnic certificat ca având o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur în
aerul expirat, este obligată să se supună recoltării
probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat si verificat
metrologic.”
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei
invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind
egalitatea în drepturi, ale art. 22 referitoare la dreptul la viată si la
integritatea fizică si psihică, ale art. 23 privind libertatea
individuală si ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătătii.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, se
constată că textele de lege criticate au mai fost examinate de Curtea
Constitutională din perspectiva unor critici similare.
Astfel,
prin Decizia nr. 1.258 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 9 ianuarie 2009, Curtea a constatat
că dispozitiile art. 88 alin. (1) si (6) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 nu instituie niciun fel de discriminare, aplicându-se
în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. De altfel,
principiul egalitătii cetătenilor nu înseamnă uniformitate,
astfel că, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un
tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Totodată, atingerea adusă integritătii fizice prin recoltarea de
probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei este justificată de
necesitatea ocrotirii vietii, integritătii corporale si a
sănătătii tuturor persoanelor participante la traficul rutier.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că dreptul
de a nu se autoincrimina nu poate fi extins, în cadrul unei proceduri penale,
la date ce pot fi obtinute de la acuzat prin recurgerea la puteri coercitive,
date care există independent de vointa suspectului, cum ar fi prelevarea
unor probe biologice sau a unor tesuturi corporale în scopul unei analize ADN
(Hotărârea din 22 iunie
1999,
pronuntată în Cauza Tirado Ortiz si Lozano Martin împotriva Spaniei). Întrucât
nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte sunt valabile si în
prezenta cauză.
În ceea
ce priveste criticile referitoare la contradictia dintre textul de lege ce face
obiectul exceptiei si art. 13 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003,
acestea nu pot fi retinute, întrucât examinarea constitutionalitătii unui
text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitii din
Constitutie sau din instrumentele juridice internationale la care România este
parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si nici coroborarea
sau posibilele contradictii din cadrul legislatiei interne.
Pentru
motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88
alin. (1) si (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Nicolae
Bordeanu în Dosarul nr. 8.555/281/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia
penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 1 februarie 2011
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103
alin. (1) lit. c), alin. (11) si alin. (3) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marieta
Safta - prim-magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 103 alin. (1) lit. c), alin. (11) si alin. (3) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
exceptie ridicată de Constantin Lupoiu în Dosarul nr. 5.739/315/2009 al
Tribunalului Dâmbovita - Sectia penală.
La
apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale
criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul
exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 19 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.739/315/2009, Tribunalul
Dâmbovita - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. (1) lit. c),
alin. (11) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de
Constantin Lupoiu.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate permit o
ingerintă a puterii executive în activitatea autoritătii
judecătoresti, deoarece conferă sefului politiei rutiere competenta
de a decide în mod discretionar suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile
publice, în timp ce procurorul sau, după caz, instanta de judecată
are doar competenta de a constata cazurile în care punerea în miscare a actiunii
penale este împiedicată. Se precizează că textul de lege
criticat lipseste de eficientă art. 30 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001, care oferă procurorului sau instantei de judecată
competenta de a sesiza organul competent să constate o contraventie
dacă o faptă cercetată initial ca infractiune se dovedeste a
întruni elementele unei contraventii, situatie în care seful politiei rutiere
poate lua măsura suspendării dreptului de a conduce pe drumurile
publice, dar numai ca măsură complementară unei sanctiuni
contraventionale principale. Se mai arată că textul criticat dă
posibilitatea sefului politiei rutiere de a constata încălcarea unei
reguli de circulatie, chiar dacă instanta de judecată sau procurorul
nu s-au pronuntat în acest sens ori au pronuntat o solutie de neîncepere a
urmăririi penale ca urmare a lipsei plângerii prealabile, fără a
intra în cercetarea fondului. În această situatie, cel vizat nu mai are
posibilitatea de a se adresa justitiei pe calea plângerii contraventionale si de
a demonstra astfel faptul că nu a încălcat regula de circulatie.
Autorul exceptiei sustine, totodată, că normele criticate
creează o situatie discriminatorie între o persoană căreia i s-a
suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice ca măsură complementară
pentru săvârsirea unei contraventii la regimul rutier si o alta care a
fost cercetată penal pentru o infractiune la regimul rutier si s-a dispus
una dintre solutiile prevăzute la art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 195/2002. Se încalcă, de asemenea,
dispozitiile art. 53 si art. 125 din Constitutie, deoarece posibilitatea
contravenientului de a se adresa cu plângere împotriva sanctiunii complementare
de retinere a permisului pe o perioadă de 90 de zile nu există, acesta
fiind sanctionat printr-o dispozitie a sefului politiei rutiere, ce nu
reprezintă act administrativ supus vreunei căi de atac.
Tribunalul
Dâmbovita - Sectia penală apreciază că exceptia
de neconstitutionalitate este nefondată.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 103 alin. (1)
lit. c), alin. (11) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670
din 3 august 2006, modificată si completată prin art. I pct. 43 si 44 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 69/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art.
103 alin. (1) lit. c), alin. (11) si alin. (3): “(1) Suspendarea
exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune: (...)
c)
pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de
autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infractiune la regimul
circulatiei pe drumurile publice, precum si în cazul accidentului de circulatie
din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei
persoane si instanta de judecată sau procurorul a dispus neînceperea
urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea
urmăririi penale, dacă pentru regula de circulatie
încălcată prezenta ordonantă de urgentă prevede suspendarea
exercitării dreptului de a conduce. (...)
(V) În
situatia prevăzută la alin. (1) lit. c),
suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie
se dispune de către seful politiei rutiere pe raza căreia a fost
săvârsită fapta.
[...] (3) în cazurile prevăzute la alin.
(1) si (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a
conduce se comunică titularului de către serviciul politiei rutiere,
care are în evidentă contravenientul, în termen de 10 zile de la data
constatării ultimei contraventii”.
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate
contravin următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 1
alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, art.
16 alin. (1) care consacră principiul egalitătii cetătenilor în
fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si
fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justitie,
art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea
exercitiului unor drepturi si libertăti si art. 125 privind statutul judecătorilor.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, se
constată că textele de lege criticate au mai fost examinate de Curtea
Constitutională din perspectiva unor critici similare.
Astfel,
prin Decizia nr. 1.041 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 715 din 27 octombrie 2010, Curtea a constatat
că dispozitiile art. 103 alin. (1) lit. c) si alin. (11) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au în vedere ipoteza în
care o faptă ce a fost urmărită ca infractiune la regimul
circulatiei pe drumurile publice, dar pentru săvârsirea căreia
procurorul sau instanta a apreciat, observând incidenta prevederilor art. 10
din Codul de procedură penală, că nu se impune punerea în
miscare sau exercitarea actiunii penale împotriva învinuitului. Dacă,
însă, pe parcursul cercetării penale, se constată că
învinuitul a încălcat o regulă de circulatie pentru nerespectarea
căreia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 prevede suspendarea
exercitării dreptului de a conduce, este firesc ca acest comportament
să fie sanctionat, în vederea atingerii finalitătii pentru care acest
act normativ a fost edictat, si anume asigurarea desfăsurării în
sigurantă a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii,
integritătii corporale si a sănătătii persoanelor
participante la trafic. Faptul că, ulterior momentului pronuntării de
procuror sau instantă a unei solutii de neîncepere a urmăririi
penale, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi
penale, se dispune de către seful politiei rutiere pe raza căreia a
fost săvârsită fapta suspendarea exercitării dreptului de a
conduce autovehicule nu constituie o imixtiune a puterii executive în
activitatea autoritătii judecătoresti. Cele două tipuri de
organe ale autoritătii de stat implicate în procedura prevăzută
de textele de lege criticate, procurorul si instanta de judecată, pe de o
parte, ca reprezentanti ai autoritătii judecătoresti, iar, pe de
altă parte, seful politiei, ca exponent al puterii executive, îsi
exercită atributiile specifice în etape distincte, succesive, principiul
separatiei puterilor în stat fiind pe deplin respectat.
În ceea
ce priveste critica referitoare la pretinsa nesocotire a dreptului de acces
liber la justitie, Curtea a constatat că este neîntemeiată, întrucât
persoana căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule are
posibilitatea de a ataca pe calea contenciosului administrativ legalitatea si
temeinicia măsurii dispuse de seful politiei, inclusiv în ipoteza în care
procurorul sau instanta a dispus încetarea urmăririi penale sau a
procesului penal, după caz, prin aplicarea art. 10 lit. f) din Codul de
procedură penală referitor la lipsa plângerii prealabile, asadar
fără să mai analizeze împrejurările în care a fost
săvârsită fapta si fără să mai aprecieze dacă a
fost încălcată vreo regulă de circulatie.
Totodată,
Curtea a constatat că nu poate retine nici critica potrivit căreia
textele de lege supuse controlului de constitutionalitate creează o
situatie discriminatorie între persoanele cărora Ie-a fost suspendat
dreptul de a conduce pe drumurile publice, ca măsură
complementară pentru săvârsirea unei contraventii la regimul rutier,
si cele care au fost cercetate penal pentru infractiuni la regimul rutier si în
cazul cărora s-a dispus una dintre solutiile prevăzute la art. 103
alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002.
Accesul la justitie este deschis, într-un fel sau altul, ambelor categorii de
persoane, astfel că nu se poate sustine că prevederile de lege
criticate instituie un tratament discriminatoriu care să contravină
principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte sunt valabile si în
prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveste art. 103 alin. (3) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, în raport de care nu au
fost formulate critici distincte.
Pentru
motivele mai sus arătate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103
alin. (1) lit. c), alin. (11) si alin. (3) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
exceptie ridicată de Constantin Lupoiu în Dosarul nr. 5.739/315/2009 al
Tribunalului Dâmbovita - Sectia penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 1 februarie 2011.
PRESEDINTELE CURTII
CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
privind modificarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul
de sistem, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 20/2007
Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1)
si alin. (2) lit. a), c), e) si h), ale art. 74 lit. e) si ale art. 76 din
Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările
ulterioare, precum si prevederile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr.
1.215/2009 privind stabilirea criteriilor si a conditiilor necesare
implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de
înaltă eficientă pe baza cererii de energie termică utilă,
în temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,
presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:
Art. I. - Metodologia de stabilire a
tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobată prin Ordinul presedintelui
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 20/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507
din 30 iulie 2007, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 13 alineatul (1), litera d) se abrogă.
2. La
articolul 13, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3)
OTS achizitionează lunar rezervele de reglaj mentionate la alin. (1),
rezerva de capacitate si energia reactivă necesară RET, pe bază
de contract încheiat cu furnizorii serviciilor respective, la tarife
reglementate de ANRE sau la preturi negociate, în functie de gradul de
realizare a pietei concurentiale de servicii tehnologice de sistem.”
3. La
articolul 13, alineatul (7) se abrogă.
Art. II. - Compania Natională de Transport al Energiei Electrice
“Transelectrica” - S.A. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar
departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor
prezentului ordin.
Art.
III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
si intră în vigoare la data de 1 aprilie 2011.
Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul
Energiei,
Iulius Dan Plaveti
Bucuresti, 25
februarie 2011.
Nr. 11.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
pentru publicarea acceptării Sistemului de evaluare a stării
navei, adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia
MEPC.94(46) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 27 aprilie 2001,
si a amendamentelor la acesta, adoptate prin Rezolutia MEPC.99(48) din 11
octombrie 2002, Rezolutia MEPC.112(50) din 4 decembrie 2003, Rezolutia MEPC.131
(53) din 22 iulie 2005 si Rezolutia MEPC.155(55) din 13 octombrie 2006 ale
Comitetului pentru Protectia Mediului Marin
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 18 si ale art. 5 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si
functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
transporturilor si infrastructurii emite următorul
ordin:
Art. 1. - Se
publică Sistemul de evaluare a stării navei, adoptat de Organizatia
Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.94(46) a Comitetului
pentru Protectia Mediului Marin din 27 aprilie 2001, prevăzut în anexa nr.
1.
Art. 2. - Se
publică amendamentele la Sistemul de evaluare a stării navei,
adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia
MEPC.99(48) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 11 octombrie
2002, prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. - Se
publică amendamentele la Sistemul de evaluare a stării navei,
adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia
MEPC.112(50) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 4 decembrie
2003, prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 4. - Se
publică amendamentele la Sistemul de evaluare a stării navei,
adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.
131 (53) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 22 iulie 2005,
prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 5. - Se
publică amendamentele la Sistemul de evaluare a stării navei,
adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.
155(55) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 13 octombrie 2006,
prevăzute în anexa nr. 5.
Art. 6. -
Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru
punerea în aplicare a prevederilor specifice cuprinse în anexele nr. 1-5 la
prezentul ordin.
Art. 7. -
Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 8. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor
si infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Bucuresti, 17
februarie 2011.
Nr. 124.
*) Anexele nr. 1-5 se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171
bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al
Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE
pentru aprobarea Procedurii de lucru privind eliberarea carnetelor de
muncă salariatilor angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de
muncă păstrau si completau, respectiv certificau legalitatea
înregistrărilor efectuate în carnetele de muncă
Având
în vedere:
-
prevederile Legii nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii, republicată;
-
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.377/2009 privind aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si
pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu
modificările si completările ulterioare;
- prevederile
art. 296 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările
si completările ulterioare;
-
prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 123/2010 pentru
abrogarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protectie a
persoanelor încadrate în muncă;
-
Planul de propuneri privind eficientizarea activitătii Inspectiei Muncii
în domeniul relatiilor de muncă, aprobat cu nr. 3.750/MCS din 11 august
2010,
în baza
art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si
functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
muncii, familiei si protectiei sociale emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se
aprobă Procedura de lucru privind eliberarea carnetelor de muncă salariatilor
angajatorilor pentru care inspectoratele teritoriale de muncă păstrau
si completau, respectiv certificau legalitatea înregistrărilor efectuate
în carnetele de muncă, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Inspectia
Muncii si inspectoratele teritoriale de muncă vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 3. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul muncii,
familiei si protectiei sociale,
Ioan Nelu Botis
Bucuresti, 7 martie
2011.
Nr. 1.083.
PROCEDURA DE LUCRU
privind eliberarea carnetelor de muncă salariatilor angajatorilor
pentru care inspectoratele teritoriale de muncă păstrau si completau,
respectiv certificau legalitatea înregistrărilor efectuate în carnetele de
muncă
I. Completarea si certificarea înscrisurilor efectuate, în termenul
prevăzut de lege, a carnetelor de muncă pe care inspectoratele
teritoriale de muncă le au în păstrare si completare
Art. 1. -
Carnetele de muncă vor fi completate la zi (cu date aferente până la
31 decembrie 2010), ultima înregistrare fiind cea prevăzută în anexa
nr. 1. Carnetele astfel completate vor fi certificate de inspectoratul
teritorial de muncă.
Art. 2. - (1)
Carnetele de muncă păstrate si completate de către
inspectoratele teritoriale de muncă se predau angajatorilor sau
titularilor/împuternicitilor legali pe bază de proces-verbal de
predare-primire conform anexei nr. 2, respectiv anexei nr. 3, până la data
de 30 iunie 2011.
(2)
Carnetele de muncă păstrate si completate de către
inspectoratele teritoriale de muncă se predau angajatorilor conform
programării postate pe site-ul acestora si afisate la sediu, iar
titularilor/împuternicitilor legali pe baza unei cereri.
II. Certificarea si contrasemnarea pentru legalitate a
înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii
cărora li s-au aprobat păstrarea si completarea acestora la sediu
Art. 3. - (1)
Angajatorii care au obtinut aprobare de păstrare si completare a
carnetelor de muncă la sediu le vor completa la zi (cu date aferente
până la 31 decembrie 2010), ultima înregistrare fiind cea
prevăzută în anexa nr. 1.
(2)
Inspectoratele teritoriale de muncă vor programa angajatorii
prevăzuti la alin. (1) în
vederea certificării si contrasemnării carnetelor de muncă
pentru care acestia au obtinut aprobare de păstrare si completare la
sediu. Programul întocmit la nivel de inspectorat teritorial de muncă va
fi postat pe site-ul acestuia si afisat la sediu.
(3)
Până la data programată de către inspectoratul teritorial de
muncă, asa cum se prevede la alin. (2), pentru verificarea, certificarea
si contrasemnarea înscrierilor din carnetele mentionate în procesul-verbal de
predare-primire, angajatorii prevăzuti la alin. (1) se vor asigura
că:
a) în
ceea ce priveste carnetele de muncă pe care le gestionează, acestea
au fost completate în baza contractelor individuale de muncă, a actelor
aditionale/deciziilor privind modificarea, suspendarea si încetarea
contractelor individuale de muncă, înregistrate la inspectoratul
teritorial de muncă, a actelor de studii/de calificare, a actelor de stare
civilă (certificat de nastere, certificat de căsătorie eto);
b)
înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea prevederilor
legale au fost rectificate de unitatea care păstrează carnetul de
muncă, rectificările certificându-se la cap. VII din carnetul de
muncă.
Art. 4. -
Inspectorul din cadrul inspectoratului teritorial de muncă va verifica
înainte să certifice înscrierile efectuate în carnetele de muncă
dacă:
a)
statele de plată si declaratiile fiscale lunare au fost înregistrate la
inspectoratul teritorial de muncă, inclusiv statele de plată si
declaratiile fiscale aferente lunii decembrie 2010;
b)
există debite la plata comisionului;
c)
înscrierile efectuate corespund cu documentele depuse la inspectoratul
teritorial de muncă.
Art. 5. - (1)
Angajatorii prevăzuti la art. 3 alin. (1) vor preda inspectoratului
teritorial de muncă carnetele de muncă completate la zi pe baza unui
proces-verbal de predare-primire conform anexei nr. 4.
(2) La
rubrica “Observatii”, inspectorul va indica eventualele deficiente constatate
la data predării carnetelor de muncă de către angajatorii
prevăzuti la art. 3 alin. (1) si va stabili o dată certă de
remediere a acestora. Procesul-verbal de predare-primire astfel întocmit va fi
returnat angajatorului împreună cu carnetele de muncă în care s-au
constatat deficiente.
(3) în situatia în care, ca urmare a
verificării documentelor existente în arhiva inspectoratului teritorial de
muncă, se constată alte deficiente, se va comunica angajatorului
situatia constatată si se va proceda la înscrierea acesteia la rubrica
“Observatii” din procesul-verbal de predare-primire prevăzut în anexa nr.
4, respectiv se vor returna carnetele de muncă operatorilor economici în
vederea remedierii deficientelor si se va repeta procedura de predare-primire a
acestora la o dată ulterioară stabilită de inspectoratul
teritorial de muncă.
Art. 6. -
Operatorii economici vor completa procesul-verbal de predare-primire
prevăzut în anexa nr. 4 cu informatiile solicitate, în 3 exemplare, dintre
care două pentru inspectoratul teritorial de muncă.
Art. 7. -
Procesul-verbal de predare-primire prevăzut în anexa nr. 5 se va întocmi
în două exemplare si se va completa de către inspectoratul teritorial
de muncă. După verificarea, certificarea si contrasemnarea carnetelor
de muncă, un exemplar dintre cele două se va restitui operatorului
economic odată cu carnetele de muncă.
Art. 8. -
Persoana desemnată de reprezentantii legali ai angajatorilor prevăzuti
la art. 3 alin. (1) să reprezinte unitatea în relatiile cu inspectoratul
teritorial de muncă în scopul respectării prezentei proceduri va fi
persoana care a fost împuternicită în mod expres să desfăsoare
această activitate de predare-primire a carnetelor de muncă.
Art. 9. -
Inspectoratele teritoriale de muncă vor preda angajatorilor prevăzuti
la art. 3 alin. (1) carnetele de muncă ale salariatilor, certificate si
contrasemnate pentru valabilitatea înscrierilor efectuate, pană la data de
31 martie 2011.
Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta procedură
de lucru.
ANEXA
Nr. 1
la procedura de lucru
|
Nr. crt. |
Unitatea, altă persoană juridică sau persoană
fizică la care lucrează |
Mutatia intervenită |
Anul |
Meseria sau functia si locul de muncă cu conditii deosebite |
Salariul de bază lunar |
Denumirea unitătii, nr. si data actului pe baza căruia se face
înscrierea |
Parafa si semnătura persoanei care face înscrierea |
|
luna |
|||||||
|
ziua |
|||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
|
|
|
Se abrogă dispozitiile
Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă. |
2011 |
- |
- |
Art. 298 alin. (3) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările
ulterioare |
|
|
01 |
|||||||
|
01 |
Rubricile
nr. 1, 2 si 8 se completează în conformitate cu prevederile Decretului nr.
92/1976 privind carnetul de muncă si ale Ordinului nr. 136/1976pentru
aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare si evidentă
a carnetului de muncă.
|
Inspectoratul
Teritorial de Muncă ………………………………………… |
S.C. …………………………………………- S.R.L. (S.A.) J../.../...., CUI
........... Adresa: |
ANEXA
Nr.
la procedura de lucru
PROCES-VERBAL
de predare-primire a carnetelor de muncă
Încheiat
astăzi,................ (data), între
dl/dna..............................(Inspectoratul Teritorial de
Muncă.......................), care predă, si dl/dna......................, CNP..................., CI/BI seria ....
nr..........., în calitate de..........al S.C................- S.R.L./S.A.,
care primeste un număr de..........................(..............................................)
carnete de muncă ale salariatilor, după cum urmează:
|
Nr. crt. |
Numele si prenumele salariatului |
Seria/Numărul carnetului de muncă |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Am predat. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
Am primit. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
ANEXA
Nr. 3
la procedura de lucru
|
Inspectoratul
Teritorial de Muncă ………………………………………… |
Numele........................ Prenumele.................. Adresa: |
PROCES-VERBAL
de predare-primire a carnetelor de muncă
Încheiat
astăzi,.........................., (data) între dl/dna.............................(Inspectoratul Teritorial de
Muncă...............), care predă, si dl/dna..................,
CNP................................, CI/BI
seria...............nr.........................., în calitate de
titular/împuternicit al ..................................., care primeste
carnetul de muncă seria..........nr...................................
|
Am predat. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
Am primit. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
|
S.C. .............................. Nr........ din.................. |
Inspectoratul
Teritorial de Muncă ............................... Nr..........din................. |
ANEXA
Nr. 4
la procedura de lucru
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
Subsemnatul,................................,
angajat al Inspectoratului Teritorial de
Muncă............................, am primit de la
S.C.................................................................., CUI
.........................................., reprezentată de .........................................................,
un număr de ..................................carnete de muncă, în
vederea certificării, după cum urmează:
|
Nr. crt. |
Numele si prenumele titularului carnetului de muncă |
Seria/Numărul carnetului de muncă |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.
Observatii* la primirea carnetelor de muncă la Inspectoratul Teritorial de
Muncă ..........................................
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.* Se
returnează S.C..........................., în vederea remedierii
deficientelor constatate, următoarele carnete de muncă:
|
Nr. crt. |
Numele si prenumele titularului carnetului de muncă |
Seria/Numărul carnetului de muncă |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.* Termenul de
remediere a deficientelor si de predare către Inspectoratul Teritorial de
Muncă este data de.............
|
Am predat. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
Am primit. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
* Rubricile se vor
completa de către Inspectoratul Teritorial de
Muncă.....................
ANEXA
Nr. 5
la procedura de lucru
|
Inspectoratul
Teritorial de Muncă ………………………………………… |
S.C. …………………………………………- S.R.L. (S.A.) J../.../...., CUI
........... Adresa: |
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
Subsemnatul,........................................,
reprezentant al S.C.........................................- S.R.L./S.A., am
primit de la.................................................................,
angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă...........................................................,
un număr de......................................................carnete
de muncă, certificate conform prevederilor legale, după cum
urmează:
|
Nr. crt. |
Numele si prenumele titularului carnetului de muncă |
Seria/Numărul carnetului de muncă |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Observatii la primirea carnetelor de
muncă de la Inspectoratul Teritorial de
Muncă..............................
|
Am predat. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
Am primit. ………………………………………… (numele si prenumele) ………………………………………… (functia) ………………………………………… (semnătura) |
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN
COMUNICATII
AUTORITATEA
NATIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII
privind planurile emisiunilor filatelice, conditiile de emitere,
tipărire, punere în circulatie, retragere din circulatie si de
comercializare a timbrelor si efectelor postale
În temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) pct. 30, art. 11
alin. (1)si art. 12 alin. (1)si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 22/2009 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Administrare
si Reglementare în Comunicatii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, precum
si ale art. 34 si 52 din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile
postale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
642/2002, cu modificările si completările ulterioare,
presedintele
Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. -
Prezenta decizie reglementează conditiile de stabilire a planurilor
emisiunilor filatelice, conditiile de emitere, tipărire, punere în
circulatie, retragere din circulatie si de comercializare a timbrelor si
efectelor postale.
Art. 2. - (1)
Prezenta decizie se aplică Societătii Comerciale “Romfilatelia” -
S.A., filială a Companiei Nationale “Posta Română” - S.A.,
denumită în continuare Romfilatelia, în calitatea sa de
detinătoare exclusivă a dreptului de emitere, punere si retragere din
circulatie a timbrelor si efectelor postale, precum si de comercializare a
acestora, precum si Companiei Nationale “Posta Română” - S.A.,
denumită în continuare CNPR, care are dreptul exclusiv de a
distribui si comercializa timbre si efecte postale în vederea francării
trimiterilor de corespondentă.
(2)
Prezenta decizie nu se aplică altor mijloace de francare utilizate de
furnizorii de servicii postale pentru atestarea plătii serviciilor postale
pe care le furnizează.
Art. 3. - (1) în întelesul prezentei decizii,
următorii termeni se definesc astfel:
a) timbru
postal - hârtie de valoare emisă si pusă în circulatie exclusiv
sub autoritatea statului, ca atribut al suveranitătii acestuia,
constituind dovada francării corespunzătoare valorii sale intrinseci,
atunci când este aplicat pe o trimitere postală în conformitate cu actele
Uniunii Postale Universale;
b) efecte
postale - plicuri, aerograme si cărti postale având timbru imprimat;
c) emisiune
filatelică - emisiune constând în timbre postale, indiferent de forma
de machetare filatelică a acestora, precum si în efecte postale,
tipărită în tiraj prestabilit pe baza necesarului de francare al CNPR
si destinată în principal acoperirii necesarului de francare a acesteia,
în conditiile prevăzute de prezenta decizie;
d) planul
emisiunilor filatelice - document emis anual, ce cuprinde emisiunile
filatelice ce urmează a fi puse în circulatie în cursul anului
următor, tirajul minim estimat al fiecărei emisiuni filatelice,
tematica si subiectele acestora, componenta emisiunilor filatelice, calendarul
de emitere, numărul si dimensiunile formelor de machetare ce întregesc
emisiunile filatelice, precum si alte aspecte relevante pentru punerea în
circulatie a emisiunii filatelice;
e) prima
zi a emisiunii - ziua punerii în circulatie a unei emisiuni filatelice;
f) stampila
prima zi - stampilă postală confectionată special pentru a
fi utilizată în ziua punerii în circulatie a emisiunilor filatelice,
pentru obliterarea timbrelor si efectelor postale din acea emisiune;
g) plic
prima zi (FDC - first day cover) - plic pe care sunt lipite timbre
postale din emisiunea pusă în circulatie, obliterate cu stampila prima zi
a emisiunii respective;
h) francare
- modalitate de efectuare a plătii anticipate a tarifelor postale prin
utilizarea timbrelor postale;
i) valoare
nominală - valoare exprimată în lei, înscrisă pe timbrul
postal, reprezentând contravaloarea unui serviciu postal sau o fractiune din
aceasta;
j) componenta
emisiunii filatelice - timbrele, indiferent de forma de machetare
filatelică, precum si efectele postale ce compun emisiunea;
k) forme
de machetare filatelică - formă de concepere si editare a
timbrului postal, constând în colite, blocuri si plicuri prima zi;
l) serie filatelică - timbrele ce intră în
componenta emisiunii filatelice;
m) tiraj-
numărul de exemplare în care se tipăresc timbrele, indiferent de
forma de machetare filatelică si efectele postale ce compun o emisiune;
n) suprataxă
- taxă suplimentară, adăugată la valoarea nominală
de francare, care nu este destinată plătii anticipate a unui serviciu
postal;
o) colită
- ansamblu format din unul sau mai multe timbre diferite, care poate avea
pe margini ornamente si inscriptii care au legătură cu emisiunea respectivă;
p) bloc
- grupaj de timbre identice, care poate avea pe margini ornamente si
inscriptii care au legătură cu emisiunea respectivă.
(2) în cuprinsul prezentei decizii
sunt, de asemenea, aplicabile definitiile prevăzute la art. 2 din
Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 642/2002, cu
modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL II
Planul emisiunilor filatelice
Art. 4. - (1)
Până la data de 15 septembrie a fiecărui an, Romfilatelia stabileste
si transmite Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în
Comunicatii, denumită în continuare ANCOM, în vederea
aprobării, planul emisiunilor filatelice ce urmează a fi puse în
circulatie în cursul anului următor, denumit în continuare plan, cu
respectarea cerintelor prevăzute la alin. (5).
(2) în cazul în care autoritatea de
reglementare consideră că planul supus aprobării cuprinde
dispozitii contrare prevederilor legale, acordurilor internationale la care
România este parte sau regulilor stabilite prin prezenta decizie, aceasta poate
solicita modificarea corespunzătoare a planului, Romfilatelia fiind
obligată să opereze modificările solicitate.
(3) în situatii temeinic
justificate, Romfilatelia poate solicita ANCOM modificarea sau suplimentarea
planului, prin transmiterea spre aprobare a unei propuneri motivate în acest
sens.
(4)
Romfilatelia are obligatia de a publica planul emisiunilor filatelice, precum
si orice alte modificări sau completări ale acestuia pe pagina
proprie de internet, în termen de 3 zile lucrătoare de la aprobare, în
conditiile alin. (1) sau (3).
(5)
Planul cuprinde:
a)
emisiunile filatelice;
b)
tematica fiecărei emisiuni filatelice;
c)
subiectele fiecărei emisiuni filatelice;
d)
componenta emisiunii filatelice;
e)
numărul si dimensiunile formelor de machetare ce întregesc emisiunile
filatelice;
f)
tirajul minim estimat al fiecărei emisiuni filatelice ce urmează
să fie pusă în circulatie;
g)
calendarul de punere în circulatie a emisiunilor filatelice; h) orice alte
aspecte relevante.
Art. 5. - (1)
Planul se întocmeste avându-se în vedere:
a)
necesitătile estimate de francare ale CNPR pentru anul următor;
b)
estimarea vânzărilor de timbre si efecte postale ce urmează a fi
realizate de Romfilatelia în cursul anului următor;
c)
propunerile privind tematica si subiectele emisiunilor filatelice;
d)
prevederile actelor si recomandărilor Uniunii Postale Universale;
e) alte
priorităti impuse de interesul public general.
(2)
CNPR comunică anual Romfilatelia si ANCOM, până la data de 31 august,
necesarul de francare estimat pentru anul următor, defalcat pe valori
nominale si pe luni calendaristice.
(3)
CNPR transmite ANCOM, până la data de 31 august a fiecărui an,
informatii privind:
a)
numărul de timbre utilizate în anul anterior, defalcat pe valori nominale
si pe luni calendaristice;
b)
tirajul fiecărei emisiuni filatelice comandate în anul anterior, defalcat
pe valori nominale;
c)
orice alte aspecte relevante.
(4)
Datele si informatiile în baza cărora este realizată estimarea
prevăzută la alin. (1) lit. b) vor fi transmise ANCOM împreună
cu planul supus aprobării conform dispozitiilor art. 4.
Art. 6. - (1)
Este interzisă emiterea altor emisiuni filatelice decât cele
prevăzute în plan ori emiterea emisiunilor si punerea în circulatie a
acestora în alte conditii decât cele prevăzute în plan.
(2)
Romfilatelia poate emite emisiuni comune, internationale, numai în conditiile
prevăzute în plan.
(3)
Valorile nominale ale timbrelor postale se stabilesc de către CNPR pe baza
tarifelor serviciilor postale prestate de aceasta.
(4)
Este interzisă emiterea de timbre a căror valoare nominală
depăseste tariful serviciului ce are ca obiect trimiterea de
corespondentă din cea mai mare treaptă de greutate prestat de CNPR.
Art. 7. - (1)
Orice persoană poate transmite Romfilatelia, în conditiile stabilite de
aceasta, până la data de 1 iunie a fiecărui an, propuneri privind
tematica si subiectele emisiunilor filatelice, în vederea includerii în plan.
(2)
Tematica si subiectele emisiunilor filatelice, precum si imaginile reproduse pe
timbrele postale vor fi selectate de către Romfilatelia, astfel încât
să nu contravină interesului national si să contribuie la
promovarea valorilor civilizatiei nationale si universale.
(3)
Selectarea tematicii, subiectelor si motivelor din cadrul fiecărei
emisiuni filatelice se realizează cu respectarea următoarelor
principii si criterii:
a) sunt
în concordantă cu actele Uniunii Postale Universale;
b)
tematica si subiectele sunt semnificative pentru România, având o strânsă
legătură cu identitatea culturală a poporului român;
c) au,
în cazul comemorării personalitătilor sau evenimentelor străine
de statul român, o legătură strânsă cu România;
d) nu
au un caracter ofensator pentru o personalitate sau un stat;
e)
contribuie la promovarea culturii si mentinerea păcii;
f)
evenimentele istorice pot fi marcate la multipli de 5 ani;
g)
temele politice sunt excluse;
h)
subiectul emisiunilor filatelice nu poate face referire la organizatii
neguvernamentale sau societăti comerciale ori la mărfuri si servicii
oferite pe baze comerciale;
i)
persoanele în viată nu pot constitui subiectul unei emisiuni filatelice;
j)
persoanele decedate pot constitui subiectul unei emisiuni filatelice numai
după împlinirea a minimum 5 ani de la deces;
k) cu
titlu exceptional, ANCOM poate aproba, la propunerea Romfilatelia, emiterea
unor emisiuni fără respectarea principiilor prevăzute la lit.
c), f), h), i), j), numai în conditiile în care acestea au, prin natura lor, o
importantă deosebită în ceea ce priveste dezvoltarea domeniului
filatelic si imaginea României pe plan mondial.
CAPITOLUL III
Conditiile de emitere, tipărire, punere în circulatie, retragere din
circulatie si de comercializare a timbrelor si efectelor postale
Art. 8. - (1)
Timbrele postale emise respectă, în principal, următoarele cerinte:
a)
contin textul “ROMÂNIA”, valoarea nominală urmată de denumirea sau de
simbolul monedei nationale si, facultativ, textul “POSTA ROMÂNĂ”;
b)
contin indicatia anului emiterii;
c) au
dimensiuni, pe axa verticală sau orizontală, cuprinse între 15 mm si
55 mm;
d)
eventualele perforatii sau impresiuni în relief nu afectează claritatea
textelor prevăzute la lit. a);
e) se
realizează, atunci când este cazul, o distinctie clară între valoarea
nominală si suprataxă.
(2) în cazul efectelor postale,
imaginea imprimată trebuie să aibă legjâtură cu tematica
emisiunii.
(3) În
cazul timbrelor care compun emisiunile filatelice comune, internationale,
acestea pot contine, suplimentar fată de prevederile alin. (1), si numele
tării partenere sau al furnizorului de servicii postale, în caractere
latine.
(4)
Timbrul imprimat pe efectele postale este identic cu timbrul din emisiune care
poartă ca valoare nominală contravaloarea serviciului postal ce are
ca obiect trimiterea de corespondentă din prima treaptă de greutate.
(5) în cazul în care emisiunea
filatelică contine forma de machetare colită, tematica emisiunii se
regăseste în imaginea reprodusă pe timbrele din colită.
Art. 9. - (1)
CNPR are obligatia de a transmite Romfilatelia si ANCOM, în timp util, în cazul
fiecărei emisiuni în parte, tirajul de care are nevoie în vederea
acoperirii necesarului de francare.
(2)
Romfilatelia pune la dispozitia CNPR timbrele postale necesare acoperirii
necesarului de francare a acesteia numai sub formă de coli simple de
minimum 25 de timbre.
Art. 10. - Romfilatelia are obligatia să ia toate măsurile pentru ca
tipărirea timbrelor si efectelor postale să fie realizată în
conditii adecvate pentru a asigura comercializarea acestora la o calitate
corespunzătoare.
Art.
11. - (1) Romfilatelia are obligatia să publice pe pagina sa de internet,
cu cel putin 10 zile în avans, data si locul punerii în circulatie a
fiecărei emisiuni filatelice, precum si tirajul timbrelor si efectelor postale
din emisiune.
(2)
Romfilatelia are obligatia de a lua toate măsurile pentru ca punerea în
circulatie a emisiunii filatelice să nu se realizeze mai devreme ori mai
târziu de 10 zile de data prevăzută în plan pentru emisiunea
filatelică respectivă.
Art. 12. - (1) în vederea punerii în
circulatie a emisiunii filatelice, CNPR confectionează o singură
stampilă prima zi.
(2)
Stampila prima zi poartă o impresiune care are legătură cu
emisiunea filatelică respectivă.
(3)
Stampila prima zi se utilizează la realizarea plicurilor prima zi, cu cel
mult 3 zile înainte de data punerii în circulatie a emisiunii, si, pentru
obliterarea celorlalte forme de machetare, în ziua si la locul punerii în
circulatie a emisiunii.
(4)
Romfilatelia realizează plicurile prima zi, în prezenta unui reprezentant
al CNPR, în termenul prevăzut la alin. (3).
(5) în cel mult o zi de la data
punerii în circulatie a emisiunii filatelice, CNPR distruge stampila prima zi
prin tăierea transversală a suprafetei impresive, în prezenta unui
reprezentant ANCOM, care va constata acest fapt, urmând ca aceasta să fie
depusă la Muzeul National Filatelic în termen de 5 zile.
(6) în situatii exceptionale, ANCOM
poate aproba utilizarea stampilei prima zi în alte conditii decât cele
prevăzute la alin. (3)-(5).
(7) La
punerea în circulatie a fiecărei emisiuni filatelice, Romfilatelia
furnizează în mod gratuit timbrele postale necesare pentru:
a)
îndeplinirea obligatiilor prevăzute de actele Uniunii Postale Universale;
b)
îndeplinirea obligatiilor prevăzute de tratatele internationale la care
România este parte;
c)
Muzeul National Filatelic;
d) alte
destinatii, în conditiile legii.
(8)
Punerea în circulatie a emisiunilor filatelice, inclusiv a celor comune,
internationale, are loc doar pe teritoriul României.
Art. 13. - (1) între data punerii în
circulatie si data retragerii din circulatie, timbrele postale au valoare de
francare egală cu valoarea nominală si pot fi comercializate numai la
această valoare.
(2)
Valoarea nominală nu include suprataxa, în cazul timbrelor cu suprataxă.
(3)
Timbrul postal poate fi utilizat o singură dată pentru plata unui
serviciu postal.
Art. 14. - (1) Comercializarea timbrelor si efectelor postale destinate
francării trimiterilor postale se realizează prin punctele de acces
deservite de personal ale CNPR.
(2)
Comercializarea seriilor filatelice ce intră în componenta emisiunii
filatelice aflată în circulatie poate fi efectuată de către
Romfilatelia, prin reteaua comercială proprie sau prin intermediari, doar
în întregul lor, restul formelor de machetare fiind comercializate
neconditionat.
(3)
Până la data retragerii din circulatie, timbrele si efectele postale sunt
comercializate numai la valoarea lor nominală sau, în cazul timbrelor cu
suprataxă, la valoarea rezultată ca sumă între valoarea nominală
si suprataxă.
Art. 15. - (1) Retragerea din circulatie a emisiunilor filatelice se
realizează de către Romfilatelia, prin emiterea unei decizii de
retragere, în următoarele cazuri:
a) la
împlinirea unui termen de 2 ani de la data punerii în circulatie a emisiunii
filatelice;
b) la
epuizarea stocului din emisiunea respectivă comandat de către CNPR,
în vederea acoperirii necesarului de francare;
c) în
alte situatii exceptionale, cu aprobarea prealabilă a ANCOM.
(2) în cazul prevăzut la alin.
(1) lit. b), Romfilatelia emite decizia de retragere din circulatie a emisiunii
filatelice la solicitarea scrisă a CNPR.
(3)
Romfilatelia are obligatia de a transmite ANCOM si CNPR copii ale deciziilor de
retragere din circulatie, precum si de a le publica, în momentul emiterii, pe
pagina sa de internet.
(4)
CNPR are obligatia de a pune la dispozitia utilizatorilor în toate punctele de
acces deservite de personal informatii privind retragerea din circulatie a
emisiunilor filatelice.
(5)
După data retragerii din circulatie a emisiunii filatelice, timbrele si
efectele postale ce compun emisiunea filatelică pot fi comercializate doar
de către Romfilatelia.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
Art. 16. - (1) ANCOM poate obliga Romfilatelia la plata unor amenzi administrative
în cuantum de până la 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere,
stabilind totodată data de la care acestea se calculează, pentru a o
determina:
a)
să furnizeze în mod complet si corect informatiile solicitate de ANCOM
pentru monitorizarea respectării prevederilor prezentei decizii;
b) să transmită ANCOM, în vederea aprobării, în
termenele stabilite de prezenta decizie, planul emisiunilor filatelice;
c)
să respecte planurile emisiunilor filatelice si conditiile de emitere,
tipărire, punere în circulatie, retragere din circulatie si de
comercializare a timbrelor si efectelor postale.
(2)
Sanctiunile se aplică prin decizie a presedintelui ANCOM.
Art. 17. - Decizia prevăzută la art. 16 alin. (2), neatacată în
termenul prevăzut la art. 12 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 22/2009 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru
Administrare si Reglementare în Comunicatii, aprobată prin Legea nr.
113/2010, constituie titlu executoriu, fără vreo altă
formalitate.
CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 18. - (1) Prin derogare de la dispozitiile art. 4 alin. (1), Planul
emisiunilor filatelice pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2011 se transmite
ANCOM, în vederea aprobării, în termen de 20 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei decizii, dispozitiile art. 4 alin. (2)
aplicându-se în mod corespunzător.
(2) în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei decizii, CNPR are obligatia de a pune
la dispozitia Romfilatelia si ANCOM necesarul de francare estimat pentru perioada
1 iulie-31 decembrie 2011, defalcat pe valori nominale si pe luni
calendaristice.
(3) în termen de 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei decizii, CNPR comunică
Romfilatelia si ANCOM o evidentă a stocurilor de timbre postale,
defalcată pe emisiuni filatelice, în vederea aplicării de către
Romfilatelia a dispozitiilor art. 15.
Art. 19. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare
în Comunicatii,
Marius Cătălin Marinescu
Bucuresti, 4 martie
2011.
Nr. 968.
|
|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |