MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 439/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 439         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 23 iunie 2011

 

SUMAR

 

DECRETE

 

598. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 185 Sprijin Logistic “Mures”

 

599. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 183 Artilerie “General Ion Dragalina”

 

600. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Bazei 3 Logistică

 

601. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 911 Infanterie “Capidava”

 

602. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Statului Major al Fortelor Aeriene

 

603. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Bazei 191 Logistică pentru Comunicatii si Informatică

 

604. - Decret privind trecerea direct în retragere a unui general-maior cu două stele din Ministerul Apărării Nationale

 

605. - Decret privind înfiintarea Consulatului României la Catania, Republica Italiană

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 275 din 24 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ

 

Decizia nr. 336 din 10 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

Decizia nr. 387 din 24 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

Decizia nr. 410 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 1 si 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 411 din 7 aprilie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15, 21,24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

613. - Hotărâre privind aprobarea Licentei de concesiune nr. 8.533/2007 a activitătii miniere de exploatare a argilei comune, în perimetrul Capul Tăului, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială “Wienerberger Sisteme de Cărămizi” - S.R.L.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

122. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru modificarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 154/2009 privind acordarea celui de-al doilea titlu de parc industrial Societătii Comerciale “Ploiesti Industrial Parc” - S.A.

 

2.200. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru modificarea Instructiunilor privind depunerea online a declaratiilor privind situatia achizitiilor si livrărilor de produse accizabile utilizând aplicatia EMCS-RO STOCURI, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 26/2011

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 232/2011

 - Hotărârea Guvernului nr. 471/2011

 

 


DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 185 Sprijin Logistic “Mures”

 

            În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 185 Sprijin Logistic “Mures”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 598.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 183 Artilerie “General Ion Dragalina”

 

            În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 183 Artilerie “General Ion Dragalina”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 599.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Comandamentului Bazei 3 Logistică

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Comandamentului Bazei 3 Logistică.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 600.


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 911 Infanterie “Capidava”

 

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 911 Infanterie “Capidava”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 601.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Statului Major al Fortelor Aeriene

            În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Statului Major al Fortelor Aeriene.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 602.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Bazei 191 Logistică pentru Comunicatii si Informatică

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Bazei 191 Logistică pentru Comunicatii si Informatică.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 603.


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea direct în retragere a unui general-maior cu două stele din Ministerul Apărării Nationale

 

            În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general-major cu două stele Roman Nicolae Nicolae trece direct în retragere.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2)  din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 604.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiintarea Consulatului României la Catania,

Republica Italiană

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale Legii nr. 37/1991 privind înfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiintează Consulatul României la Catania, Republica Italiană, cu un număr de 5 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 20 iunie 2011.

Nr. 605.

 

ANEXĂ

 

Consulatul României la Catania, Republica Italiană, va fi încadrat cu un număr de 5 (cinci) posturi, astfel:

1. consul;

2. viceconsul;

3. functionar consular;

4. secretar-dactilograf-contabil;

5. intendent-sofer.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 275

din 24 februarie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, exceptie ridicată de Sindicatul învătământului preuniversitar Sector 3 Bucuresti în Dosarul nr. 20.105/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât textele de lege criticate au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 842/2009 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 984/2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 20.105/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, exceptie ridicată de Sindicatul învătământului preuniversitar Sector 3 Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 reprezintă un act adoptat împotriva vointei Parlamentului, emis fără consultarea Consiliului Economic si Social. Se arată că nu este motivată urgenta adoptării acestei ordonante, precum si că nu este precizată situatia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât afectează drepturi fundamentale care prin continutul lor includ si dreptul la un salariu si dreptul la conditii rezonabile de viată care să asigure un trai civilizat si decent cetătenilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 11 noiembrie 2008, texte de lege având următorul continut:

“Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

[...]

2. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

«Art. 1. - (1) în cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învătământ, stabilite potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învătământului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005, cu modificările ulterioare, se majorează după cum urmează:

a) pentru functia de profesor universitar prevăzută în anexa nr. 1.1, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 230,247 lei;

- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 244,061 lei;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 266,026 lei;

b) coeficientii de multiplicare prevăzuti pentru functiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate si pentru functiile didactice auxiliare se majorează cu 10% începând cu data de 1 ianuarie 2008, fată de nivelul din 31 decembrie 2007;


c) pentru functiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 si 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:

- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;

- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei;

- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 299,933 lei.

(2) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de conducere specifice, precum si indemnizatiile pentru îndeplinirea unor activităti specifice învătământului sunt prevăzute în anexele nr. 4 si 5.»

3. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

«Art. 11. - (1) în cursul anului 2009 salariile de bază ale personalului didactic din învătământ, stabilite potrivit anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 si 3, se majorează după cum urmează:

a) pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a si 3a;

b) pentru perioada 1 martie - 31 august 2009 se va acorda o treime din cresterea salariilor de bază obtinute prin aplicarea coeficientilor de multiplicare si a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b si 3b;

c) pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2009, coeficientii de multiplicare si valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuti pentru toate functiile didactice si didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b si 3b.

(2) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de conducere specifice, precum si indemnizatiile pentru îndeplinirea unor activităti specifice învătământului pentru anul 2009 sunt cele prevăzute în anexele nr. 4 si 5.»“

Textele constitutionale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) si (5) privind statul român, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 102 alin. (1) si (2) privind rolul si structura Guvernului, art. 115 alin. (4) si (6) referitor la delegarea legislativă si art. 141 privind Consiliul Economic si Social.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 au fost declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009 si prin Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 4 august 2009.

Asa fiind, potrivit art. 29 alin. (3), coroborat cu alin. (5) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a acestor prevederi de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile saiariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învătământ, exceptie ridicată de Sindicatul învătământului preuniversitar Sector 3 Bucuresti în Dosarul nr. 20.105/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 336

din 10 martie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena lonea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga


 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de AsadurAram lazigian în Dosarul nr. 3111.1/102/2006 (nr. vechi 5.402/2009) al Tribunalului Mures - Sectia civilă si care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.336D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 2.884D/2010 având ca obiect exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Elena Andrei în Dosarul nr. 8.190/99/2009 al Tribunalului lasi - Sectia civilă, litigii de muncă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 2.336D/2010 si nr. 2.884D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.884D/2010 la Dosarul nr. 2.336D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public arătă că art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 a fost abrogat prin dispozitiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, dar actul abrogator a preluat solutia legislativă criticată în art. 165 alin. (2) si (3). În privinta acestor dispozitii, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că nu se aduce atingere textelor constitutionale invocate. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă, arătând că acest act normativ nu mai este în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3111.1/102/2006 (nr. vechi 5.402/2009), Tribunalul Mures - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Exceptia a fost ridicată de AsadurAram lazigian cu prilejul solutionării litigiului de asigurări sociale având ca obiect contestatia formulată împotriva deciziei de pensionare.

Prin încheierea din 9 iunie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.190/99/2009, Tribunalul lasi - Sectia civilă, litigii de muncă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Exceptia a fost ridicată de Elena Andrei cu prilejul solutionării litigiului de asigurări sociale având ca obiect contestatia formulată împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece limitează veniturile care se au în vedere la stabilirea punctajului de pensie. Astfel, la calculul punctului de pensie nu se iau în considerare orele suplimentare, al treisprezecelea salariu, compensatiile acordate, precum si alte venituri, care nu au avut caracter permanent, dar din care s-au retinut si s-au virat cotizatii pentru constituirea fondului de pensie. De asemenea, arată că, în urma recalculării pensiei potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel stabilit anterior.

Tribunalul Mures - Sectia civilă consideră că dispozitiile art. 164 alin. (3) lit. b)din Legea nr. 19/2000 si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 sunt neconstitutionale. În acest sens, arată că se creează un tratament discriminatoriu între persoanele încadrate în ipoteza art. 164 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 19/2000, pentru care procentul sporului de vechime este plafonat, si cele încadrate în ipoteza art. 164 alin. (4) din aceeasi lege, pentru care acest procent nu mai este plafonat, recunoscându-se libertatea contractuală a părtilor. De asemenea, consideră că sunt înfrânte dreptul la negocieri salariale libere, precum si principiul justei asezări a sarcinilor fiscale. În sfârsit, textele de lege criticate încalcă si dreptul constitutional la pensie si obligatia constitutională a statului de a lua măsuri de protectie socială, respectiv caracterul de stat social al statului român.

Tribunalul lasi - Sectia civilă, litigii de muncă consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.

Curtea constată că, ulterior sesizării cu exceptia de neconstitutionalitate, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Actul abrogator a preluat însă solutia legislativă criticată în art. 165 alin. (2) si (3) într-o redactare identică, după cum urmează: “(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unităti, conform legislatiei în vigoare.

(3) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;”.

Având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă doar asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate urmează a-l constitui dispozitiile art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010.

De asemenea, autorul exceptiei critică dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, ordonantă abrogată însă prin dispozitiile art. 196 lit. n) din Legea nr. 263/2010. Actul normativ abrogator nu a preluat dispozitiile de lege criticate, astfel că, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Autorul exceptiei consideră că sunt încălcate următoarele texte din Constitutie: art. 1 alin. (3) si (5) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) si (8) privind dreptul de proprietate si art. 47 alin. (1) si (2) referitoare la nivelul de trai si dreptul la pensie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că prevederile de lege care stabileau sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale pentru perioada 1 martie 1970-1 aprilie 1992 au mai constituit obiect al exceptiei de neconstitutionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 43 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 5 februarie 2007, Curtea retinea că “art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevede luarea în calcul la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariu, si a sporurilor cu caracter permanent, printre care si sporul de vechime, asa cum acestea sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unităti. Numai pentru cazurile în care nu se poate face această dovadă, stabileste procentele, diferentiate pe perioade si în raport cu vechimea în muncă, la care se calculează valoarea sporului de vechime.”

În concluzie, Curtea a constatat că aspectele de constitutionalitate invocate reprezintă în realitate probleme de aplicare a legii, care revin competentei instantei de judecată.

Întrucât prevederile art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010 au preluat solutia legislativă criticată într-o redactare identică si nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca devenită inamisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de AsadurAram lazigian în Dosarul nr. 3111.1/102/2006 (nr. vechi 5.402/2009) al Tribunalului Mures - Sectia civilă si de Elena Andrei în Dosarul nr. 8.190/99/2009 al Tribunalului lasi - Sectia civilă, litigii de muncă.

2. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 alin. (2) si (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicată de aceiasi autori în aceleasi dosare.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena lonea


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 387

din 24 martie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată din oficiu de Judecătoria Pitesti - Sectia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instante.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele acordă cuvântul pe fondul exceptiei, cauza fiind în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 180/280/2009, Judecătoria Pitesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată din oficiu de această instantă într-o cauză având ca obiect validarea unei popriri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că suspendarea executării hotărârilor judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar si esalonarea plătii acestora contravine art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât creditorii nu mai au la îndemână niciun mijloc procedural de valorificare a creantelor pe care le au împotriva debitorilor si, prin urmare, creantele lor nu mai sunt în niciun fel garantate. Totodată, textul de lege criticat este neconstitutional prin prisma art. 20 din Legea fundamentală raportat la dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie privind dreptul de proprietate si la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens se invocă jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 mai 2004 pronuntată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, prin care Curtea a decis că refuzul autoritătilor de a plăti despăgubirile constituie o atingere adusă drepturilor reclamantei ce decurg din art. 1 al Primului Protocol aditional la Conventie. Sunt invocate, de asemenea, considerentele care au stat la baza Hotărârii pronuntate în 25 februarie 1997 în Cauza Hornsby împotriva Greciei, prin care Curtea a retinut că refuzul sau omisiunea administratiei de a executa sau de a tergiversa executarea unei sentinte face ca garantiile prevăzute la art. 6 de care beneficiază justitiabilul în etapa judiciară a procedurii să îsi piardă orice ratiune de a fi.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale a fost adoptată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce modifică alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 a fost modificată din nou prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010.

Prin urmare, Curtea urmează să se pronunte asupra dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010, având, în prezent, următorul cuprins: “în cursul termenelor prevăzute la alin. (1) si (11) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.”

Ca urmare a abrogării alin. (11) al art. 1 prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, referirile alin. (2) ale aceluiasi articol la acest alineat au rămas fără obiect.


Textul constitutional invocat în sustinerea exceptiei este cel al art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie privind dreptul de proprietate, prin prisma art. 20 din Legea fundamentală.

Examinând exceptia, Curtea constată că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare silită în cursul termenului prevăzut la alin. (1) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, respectiv de la obtinerea titlului până la 31 decembrie 2009, reprezintă consecinta imposibilitătii executării imediate uno ictu, de către stat a plătii sumelor stabilite în titluri executorii reprezentând acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Curtea observă că în ceea ce priveste textul de lege criticat există un grad mare de abatere de la obisnuit, si anume de la conditiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonantei Guvernului nr. 22/2002. Aceasta deoarece influenta negativă pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat prin cresterea deficitului bugetar ar pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.

Din această perspectivă Curtea constată că această măsură nu aduce atingere prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât perioada la care se referă măsura suspendării nu determină o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoresti. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solutionând Cererea nr. 60.858/00 si pronuntând decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani si 7 luni de executare a unei hotărâri judecătoresti nu este excesiv în conditiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unitătii militare debitoare.

Curtea constată că nu poate fi retinută nici critica privind încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului si nici celor ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, întrucât Guvernul, prin textul de lege criticat, nu neagă existenta si întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoresti si nu împiedică executarea respectivelor hotărâri, ci doar o suspendă pe o perioadă determinată, optând pentru plata esalonată a sumelor prevăzute prin acestea.

Măsura criticată, luată în conditiile unei crize financiare accentuate, este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate si a creantelor împotriva statului, reprezentând o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată din oficiu de Judecătoria Pitesti - Sectia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 martie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 410

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 1 si 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.


 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de loan Mocean în Dosarul nr. 11.984/211/2009 al Tribunalului Comercial Cluj.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 11.984/211/2009, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de loan Mocean.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prin modificarea adusă Legii nr. 146/1997 de normele criticate s-a ajuns la o limitare evidentă a accesului liber la justitie, acesta devenind doar un drept teoretic. Din cauza taxelor stabilite de stat într-un cuantum exagerat în sarcina justitiabilului, practic, persoana interesată nu se mai poate adresa instantei de judecată. Se arată în acest sens că noua lege a taxelor de timbru nu are suport în realitatea economică concretă, în conditiile în care populatia tării a sărăcit si majoritatea familiilor trăieste la nivelul minim pe economie. Se sustine, cu referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în materie, că un cuantum foarte mare al taxei raportat la veniturile reclamantului duce la o imposibilitate efectivă de exercitare a dreptului de a se judeca. Scutirea sau esalonarea plătii taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu efectiv pentru garantarea accesului la justitie, aceasta fiind o măsură lăsată la liberul arbitru al instantelor de judecată, fără a fi de fapt o pârghie procedurală obligatorie care să contracareze limitarea creată de nivelul exorbitant al taxelor de timbru. Se conchide în sensul că aceste considerente referitoare la pct. 1 al articolului unic al Legii nr. 276/2009 “se aplică în integralitate si prevederilor art. unic pct. 2 din legea mentionată, deoarece, în viziunea acestei norme, pct. 2 este o anexă anatomică a pct. 1”.

Tribunalul Comercial Cluj consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată întrucât normele criticate transpun în planul legislatiei fiscale dispozitiile Deciziei nr. 32 din 9 iunie 2008 a înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntată în solutionarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) si b) si art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, se constată că desi potrivit încheierii de sesizare acesta îl constituie articolul unic din Legea nr. 276/2009 în realitate criticile formulate privesc numai dispozitiile pct. 1 si 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009, mentionate în mod expres si în concluziile scrise depuse la dosar de autorul exceptiei. Astfel fiind, potrivit jurisprudentei sale, Curtea Constitutională urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 1 si 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, având următorul cuprins:

“1. La articolul I, înaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu următorul cuprins:

«La articolul 2, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 50 lei - 6 lei;

b) între 51 lei si 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depăseste 50 lei;

c) între 501 lei si 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depăseste 500 lei;

d) între 5.001 lei si 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depăseste 5.000 lei;

e) între 25.001 lei si 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depăseste 25.000 lei;

f) între 50.001 lei si 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depăseste 50.000 lei;

g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depăseste 250.000 lei.”»

2. La articolul I punctul 1, alineatul (11) al articolului 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

«P) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si cererilor privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părtilor în situatia anterioară este scutită de taxa de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.»“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 56 referitor la contributii financiare si ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei, cu raportare la art. 6 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil si interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a pronuntat în mai multe rânduri asupra constitutionalitătii acelorasi prevederi legale, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009, si Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 27 februarie 2009. Prin aceste decizii, Curtea a retinut că accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este aceea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

Atât obligatia de plată a taxelor judiciare, cât si exceptiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetătenilor aflati în situatii identice, precum si tuturor litigiilor de aceeasi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o conditie legală pentru începerea proceselor civile, obligatia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanta judecătorească) este justificată, ca si sanctiunea anulării actiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretentii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestatiile efectuate, în conditiile legii, de organele de justitie. Din cele de mai sus rezultă că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constitutie.

De asemenea, Curtea, în jurisprudenta sa, a retinut că, în cazul drepturilor patrimoniale si al actelor juridice patrimoniale, actiunile în constatare sau cererile în anulare, rezolutiune sau reziliere au caracterul unei actiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată solutia adoptată de legiuitor în cuprinsul dispozitiilor art. 2 alin. (11) din Legea nr. 146/1997 (astfel cum au fost modificate prin dispozitiile criticate în prezenta cauză) în materia timbrării unor astfel de actiuni cu o taxă calculată în functie de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil actiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1). Asa fiind, pentru actiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părtilor în situatia anterioară, taxarea actiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul actiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 1 si 2 ale articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de loan Mocean în Dosarul nr. 11.984/211/2009 al Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 aprilie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 411

din 7 aprilie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.


 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Stil Plast” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 10.628/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.628/325/2009, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Stil Plast” - S.R.L. din Timisoara.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece organul constatator este liber să constate contraventiile, să stabilească vinovătia si să aplice sanctiunile potrivit unor competente foarte largi, fiind scutit de orice sarcină a probării acuzatiilor si sanctiunilor. Asadar, din dispozitiile de lege criticate rezultă că îi revine contravenientului sarcina de a-si proba nevinovătia în fata instantei de judecată, fiind astfel încălcat principiul constitutional al respectării prezumtiei de nevinovătie, ca de altfel si prin folosirea termenului de “contravenient”.

Judecătoria Timisoara consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autoarea exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Textele art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 fac parte din cap. II al ordonantei, intitulat “Constatarea contraventiei”, si din cap. III “Aplicarea sanctiunilor contraventionale” si reglementează aspecte procedurale referitoare la cuprinsul procesului-verbal de contraventie si la modalitatea de aplicare a sanctiunii de către agentul constatator.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 privind înfăptuirea justitiei si ale art. 126 privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a pronuntat în numeroase cazuri asupra constitutionalitătii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 495 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 17 iunie 2010, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, retinând că pe tot parcursul solutionării plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, atât la instanta de fond, cât si în recurs, contravenientul poate să îsi exercite fără nicio restrictie dreptul la apărare. Totodată, instanta competentă să solutioneze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei apartine celui care afirmă ceva în instantă, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contraventie.

De asemenea, cu referire la sustinerea autorului exceptiei în sensul că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituie obligatia contravenientului de a-si dovedi nevinovătia în legătură cu fapta retinută în sarcina sa de către organul constatator, Curtea a statuat - prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009 - că procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozitiile Codului de procedură civilă, instantele de judecată nu pot face aplicarea strictă a reguliionivs probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine răsturnarea sarcinii probei.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronuntată în Cauza Anghel împotriva României, a statuat că, desi statele au posibilitatea de a nu sanctiona unele infractiuni sau le pot pedepsi pe cale contraventională, si nu pe cale penală, autorii comportamentelor considerate contrare legii nu trebuie să se afle într-o situatie defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală. O asemenea pozitie este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contraventii, din punctul de vedere al protectiei juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infractiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte tin de materia penală în sensul Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutiile adoptate în precedent, precum si considerentele pe care acestea se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15, 21, 24 si 30 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Stil Plast” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 10.628/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 aprilie 2011.

 

PESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Licentei de concesiune nr. 8.533/2007 a activitătii miniere de exploatare a argilei comune, în perimetrul Capul Tăului, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială “Wienerberger Sisteme de Cărămizi” - S.R.L.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Licenta de concesiune nr. 8.533/2007 a activitătii miniere de exploatare a argilei comune, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concendent, si Societatea Comercială “Wienerberger Sisteme de Cărămizi” - S.R.L., în calitate de concesionar, în perimetrul Capul Tăului, situat în localitatea Tritenii de Jos, judetul Cluj, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

 

Bucuresti, 16 iunie 2011.

Nr. 613.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 154/2009 privind acordarea celui de-al doilea titlu de parc industrial Societătii Comerciale “Ploiesti Industrial Parc” - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009, ale art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare, si ale art. 2 alin. (2) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 154/2009 privind acordarea celui de-al doilea titlu de parc industrial Societătii Comerciale “Ploiesti Industrial Parc” - S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 28 iulie 2009, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) are o suprafată de 31,4 ha.”

2. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 16 iunie 2011.

Nr. 122.

 

ANEXĂ*)


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Instructiunilor privind depunerea online a declaratiilor privind situatia achizitiilor si livrărilor de produse accizabile utilizând aplicatia EMCS-RO STOCURI, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 26/2011

 

Tinând cont de prevederile art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor pct. 113.1.1 alin. (11) si (14) din titlul VII “Accize si alte taxe speciale” al Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Aqentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Instructiunile privind depunerea online a declaratiilor privind situatia achizitiilor si livrărilor de produse accizabile utilizând aplicatia EMCS-RO STOCURI, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 26/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 28 ianuarie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Punctele 7.4 si 7.7 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“7.4. operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, autorizati ca antrepozitari/antrepozite fiscale de depozitare, precum si antrepozitele fiscale care fac efectiv alimentarea aeronavelor depun lunar la autoritatea vamală, până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, potrivit pct. 113.1.1 (11), (12), (14), (15) din Norme, anexa nr. 53.1;

7.7. destinatarii înregistrati depun lunar la autoritatea vamală teritorială în raza căreia îsi au sediul social, până pe data de 15 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, potrivit art. 20650 din Codul fiscal, coroborate cu pct. 105 alin. (2) si (3) din Norme, anexa nr. 47;”.

2. Punctul 8 se abrogă.

3. La anexa nr. 11 “Creare si vizualizare declaratie tip anexa nr. 53.1 la Norme”, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“1. Au obligatia să creeze declaratii de tip anexa nr. 53.1 la Norme operatorii economici care detin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, autorizati ca antrepozitari/antrepozite fiscale de depozitare, precum  si antrepozitele fiscale care fac alimentarea aeronavelor.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

 

Bucuresti, 10 iunie 2011.

Nr. 2.200.

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 232/2011 privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru bunurile aflate în administrarea Institutului de Stat pentru Testarea si înregistrarea Soiurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 25 martie 2011, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- în anexă, lanr. crt. 12, la coloana “Valoarea de inventar modificată (lei)”, în loc de: “28.781 “se va citi: “47.791”;

- în anexă, la nr. crt. 15, la coloana “Valoarea de inventar modificată (lei)”, în loc de: “32.880”se va citi: “65.380”.

 

La Hotărârea Guvernului nr. 471/2011 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru privind transportul maritim, semnat la Nicosia la 23 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 23 mai 2011, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- în Acord, la art. 26 “încetarea acordului precedent”, în loc de: “... semnat la Nicosia la 25 octombrie 1981 ...” se va citi: “... semnat la Nicosia la 25 octombrie 1983 ...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.