MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 64/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 64         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 25 ianuarie 2011

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

25. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare si pentru crearea cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului si a criminalitătii transfrontaliere, în ceea ce priveste transferul automatizat al profilelor genetice

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

10. - Decizie privind încetarea exercitării temporare, prin detasare, a functiei publice de secretar general al Ministerului Administratiei si Internelor de către domnul Mironescu Laurentiu

 

11. - Decizie privind reintegrarea domnului Pelmus Pandelea în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 20 iulie 2006, definitivă la 20 octombrie 2006, în Cauza Bartos împotriva României

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

12. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale COFIDIS - INSTITUTIE FINANCIARA NEBANCARA - S.A.

 

Rectificări la:

 - Ordinului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 4/2011

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare si pentru crearea cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului si a criminalitătii transfrontaliere, în ceea ce priveste transferul automatizat al profilelor genetice

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Pentru crearea cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului si a criminalitătii transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 210 din 6 august 2008, în ceea ce priveste transferul automatizat al profilurilor genetice:

a) se desemnează Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române ca punct national de contact în sensul prevederilor art. 6 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului;

b) se autorizează punctele nationale de contact ale statelor membre ale Uniunii Europene cu drept de acces automatizat la baza de date cu profile genetice judiciare, prevăzută la art. 2 lit. f) din Legea nr. 76/2008, si cu drept de a efectua căutări automatizate prin compararea profilelor ADN.

(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă în vederea cercetării infractiunilor, iar căutările automatizate prin compararea profilelor ADN pot fi efectuate numai în cazuri individuale si în conformitate cu dreptul national al statului membru solicitant.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2011.

Nr. 25.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Sistemul National de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., este constituit potrivit Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, denumită în continuare lege.

Art. 2. - (1) S.N.D.G.J. functionează ca sistem unic la nivel national pentru verificarea si compararea profilelor genetice si datelor cu caracter personal în scopul prevăzut la art. 1 alin. (3) din lege.

(2) Toate intrările, modificările si iesirile datelor ce fac obiectul S.N.D.G.J. se realizează prin intermediul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române.

Art. 3. - În sensul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) partea necodificată a profilului genetic - zone de cromozomi care nu contin nicio expresie genetică si care nu furnizează nicio informatie referitoare la proprietătile functionale ale unui organism;

b) date de referintă genetice - un profil genetic si un număr de referintă, ce nu permit identificarea directă a unei persoane;

c) număr de referintă - număr format din combinatia următoarelor elemente:

(i) un cod care să permită identificarea si extragerea datelor cu caracter personal si alte informatii din S.N.D.G.J.;

(ii) un cod care să indice originea natională a profilului genetic;

(iii) un cod care să indice tipul profilului genetic;

d) profil genetic de referintă - profilul genetic al unei persoane identificate;


e) profil genetic neidentificat - profilul genetic obtinut din probele biologice prelevate cu ocazia cercetării la fata locului, care apartine unei persoane ce nu a fost încă identificată;

f) tip de profil genetic - profil genetic de referintă sau profil genetic neidentificat;

g) stat membru - stat membru al Uniunii Europene;

h) notă - marcarea unui profil genetic efectuată de un stat membru în baza de date natională, care indică obtinerea unei concordante la căutarea sau compararea initiată de un alt stat membru cu privire la acel profil genetic;

i) căutare si comparare - procedurile prin care se stabileste dacă există o concordantă între profilele genetice care au fost comunicate de către un stat membru si profilele genetice stocate în bazele de date ale unui alt stat membru, ale mai multor state membre sau ale tuturor statelor membre;

j) căutare automatizată - procedură de acces printr-un serviciu de comunicatii electronice pentru căutarea si compararea profilelor genetice în bazele de date ale unui stat membru, ale mai multor state membre sau ale tuturor statelor membre;

k) punct national de contact al unui stat membru, denumit în continuare P.N.C.S.M. - punct national de contact desemnat de către statele membre ale Uniunii Europene potrivit prevederilor art. 6 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului si a criminalitătii transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 210 din 6 august 2008;

l) laborator acreditat - laborator acreditat conform standardului international ISO 17025, abilitat să analizeze probele biologice prelevate de la categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) din lege.

Art. 4. - (1) Inspectoratul General al Politiei Române adoptă măsuri de securitate în legătură cu gestionarea si utilizarea S.N.D.G.J., care vizează:

a) accesul controlat la echipamente pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare a probelor biologice si a datelor cu caracter personal;

b) accesul controlat la sistemul de operare, la suportul de date si la probele biologice, pentru a împiedica introducerea, citirea, copierea, modificarea, alterarea, stergerea sau distrugerea acestora în mod neautorizat;

c) controlul comunicatiilor aferente S.N.D.G.J., astfel încât să se poată asigura verificarea si stabilirea organismelor cărora le pot fi transmise profilele genetice si datele cu caracter personal folosind echipamente de comunicatii;

d) controlul introducerii de date pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice si să se stabilească ce profile genetice si ce date cu caracter personal au fost introduse în sistemele de prelucrare automată a datelor, când, cine si pentru cine au fost introduse datele;

e) controlul transportului probelor biologice pentru a împiedica alterarea, modificarea sau distrugerea neautorizată sau accidentală a acestora;

f) controlul transportului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea, pierderea, inclusiv accidentală, sau stergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transmiterii acestora ori în timpul transportului de suporturi de date;

g) controlul accesului la datele cu caracter personal stocate în S.N.D.G.J. pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice si să se stabilească cine si când a avut acces la aceste date.

(2) Inspectoratul General al Politiei Române adoptă măsuri tehnice, operative si de procedură, potrivit următoarelor principii:

a) confidentialitate: asigurarea accesului la informatii numai pentru persoanele autorizate în functie de competente;

b) integritate: asigurarea exactitătii si caracterului complet al informatiilor, precum si a metodelor de prelucrare;

c) disponibilitate: asigurarea accesului la informatii în termenul solicitat;

d) identificare si autentificare: asigurarea identificării si autentificării tuturor utilizatorilor în mod corespunzător, în functie de competente.

 

CAPITOLUL II

Recoltarea, păstrarea si transportul probelor biologice

 

SECTIUNEA 1

Prevederi generale privind prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (3) din lege

 

Art. 5. - Instantele de judecată si organele de urmărire penală care dispun prelevarea probelor biologice au obligatia de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din lege că probele biologice recoltate urmează să fie utilizate pentru obtinerea si stocarea în S.N.D.G.J. a profilelor genetice.

Art. 6. - Prelevarea probelor biologice de la personalele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (3) din lege se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situatiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea celulelor epiteliale din regiunea fetei.

Art. 7. - (1) Prelevarea probelor biologice de la personalele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (3) din lege se realizează utilizând truse de recoltare, compuse din:

a) ambalaj general;

b) ambalaj pentru probe biologice;

c) o pereche de mănusi sterile, de unică folosintă;

d) două recoltoare cu cap detasabil sau două recoltoare medicale tip “exsudat”;

e) două eprubete din material plastic care asigură conservarea probelor biologice recoltate;

f) fisă cu date personale;

g) 4 etichete cu coduri de identificare generate de către S.N.D.G.J.;

h) instructiuni de utilizare a trusei de recoltare.

(2) Trusele de recoltare se achizitionează, în conditiile legii, de către institutiile din care fac parte persoanele ce realizează prelevarea probelor biologice, pe baza specificatiilor tehnice furnizate de către Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române.

(3) Etichetele cu codurile de identificare prevăzute la alin. (1) lit. g) au caracter intern, sunt generate si utilizate în cadrul


S.N.D.G.J. pentru individualizarea si administrarea profilelor genetice si a datelor cu caracter personal.

Art. 8. - (1) Fisele cu date personale sunt formulare tipizate, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 1, ce cuprind date cu caracter personal ale persoanelor de la care au fost recoltate probele biologice.

(2) Completarea fisei cu date personale se realizează de către persoana care a recoltat probele, pe baza actului de identitate al persoanei de la care se prelevează probele biologice sau a datelor puse la dispozitie de organul de politie care a stabilit identitatea acesteia, în conditiile legii.

(3) Pe fisa cu date personale se aplică eticheta cu codul de identificare.

Art. 9. - (1) Probele biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (3) din lege sunt prelevate în câte două esantioane prin utilizarea celor două recoltoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) care se introduc în câte o eprubetă din material plastic.

(2) După efectuarea prelevării în conditiile alin. (1), cele două eprubete din material plastic se introduc în ambalajul pentru probele biologice, care se sigilează.

(3) Pe ambalajul pentru probele biologice recoltate si pe cele două eprubete din material plastic se aplică eticheta cu codul de identificare.

(4) Fisa cu date personale si ambalajul sigilat în care se găsesc probele biologice se introduc în ambalajul general si se sigilează în prezenta persoanei de la care s-a efectuat prelevarea.

Art. 10. - (1) Păstrarea si transportul probelor biologice se realizează de către personalul Politiei Române, instruit în acest sens.

(2) Păstrarea si transportul probelor biologice se realizează cu mijloace si în conditii care asigură securitatea si integritatea acestora, precum si securitatea persoanelor care intră în contact cu acestea.

 

SECTIUNEA a 2-a

Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din lege

 

Art. 11. - (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din lege se face cu consimtământul acestora. Refuzul se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Consimtământul exprimat potrivit alin. (1) se consideră a fi făcut cu privire la prelucrarea tuturor categoriilor de date cu caracter personal ce fac obiectul S.N.D.G.J. apartinând persoanei vizate.

(3) În situatia în care persoana prevăzută la alin. (1) este minoră, prelevarea probelor biologice de la aceasta se face cu consimtământul părintilor ori reprezentantului său legal.

Art. 12. - (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din lege se face la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instantei de judecată, de către personalul Politiei Române instruit în acest sens sau de personal medico-sanitar calificat.

(2) Probele biologice prelevate potrivit alin. (1) sunt prezentate organului de urmărire penală sau instantei de judecată, care a solicitat prelevarea acestora pentru dispunerea efectuării analizelor genetice.

 

SECTIUNEA a 3-a

Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege

 

Art. 13. - (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., este dispusă de instanta de judecată prin hotărârea de condamnare.

(2) Prelevarea probelor biologice se realizează la eliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază si în prezenta unui politist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instantei de judecată.

 

SECTIUNEA a 4-a

Prelevarea probelor biologice de la locul săvârsirii infractiunii

 

Art. 14. - (1) Prelevarea probelor biologice de la locul săvârsirii infractiunii se realizează, cu ajutorul truselor destinate acestui scop, de către politisti criminalisti, la solicitarea organului de urmărire penală sau instantei de judecată.

(2) Probele biologice ridicate potrivit alin. (1) sunt prezentate organului de urmărire penală sau instantei de judecată, care a solicitat prelevarea acestora pentru dispunerea efectuării analizelor genetice.

 

SECTIUNEA a 5-a

Prelevarea probelor biologice de la cadavrele cu identitate necunoscută, recoltarea probelor biologice cu ocazia efectuării autopsiei, precum si prelevarea probelor biologice prin metode invazive

 

Art. 15. - (1) Prelevarea probelor biologice de la cadavrele cu identitate necunoscută, recoltarea probelor biologice cu ocazia efectuării autopsiei, precum si prelevarea probelor biologice prin metode invazive se efectuează de institutiile medico-legale.

(2) Probele biologice prelevate potrivit alin. (1) sunt conservate corespunzător în institutiile de medicină legală până când organul de urmărire penală sau instanta de judecată dispune efectuarea analizelor genetice. Institutiile de medicină legală vor informa organul de urmărire penală sau instanta de judecată cu privire la prelevarea si conservarea probelor biologice.

(3) În situatia cadavrelor cu identitate necunoscută, probele biologice vor fi însotite de datele de pe brătara de identificare.

Art. 16. - (1) în vederea identificării cadavrelor cu identitate necunoscută, persoanelor dispărute ori persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism, pot fi prelevate probe biologice de la rudele de gradele I si II ale acestora, în vederea stabilirii profilului genetic.

(2) Prevederile art. 5-10 se aplică în mod corespunzător si în situatia prelevării probelor biologice de la rudele de gradul I si II.


 

CAPITOLUL III

Prelucrarea datelor în S.N.D.G.J

 

SECTIUNEA 1

Introducerea, căutarea si compararea datelor în S.N.D.G.J.

 

Art. 17. - Organul de urmărire penală sau instanta de judecată, în conditiile prevăzute de prevederile Codului de procedură penală referitoare la expertize, pe baza probelor biologice avute la dispozitie, dispun efectuarea analizei genetice judiciare de către Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române sau de alte laboratoare acreditate.

Art. 18. - (1) Raportul de expertiză întocmit de Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române sau de laboratoarele acreditate se depune la organul de urmărire penală sau la instanta de judecată care a dispus efectuarea expertizei.

(2) în situatia în care expertiza este efectuată de Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, raportul de expertiză se întocmeste după verificarea si compararea automată a datelor în S.N.D.G.J. si va cuprinde referiri la rezultatul acestora.

Art. 19. - (1) Probele biologice prelevate de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege se transmit Laboratorului de analize genetice judiciare din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, care efectuează analiza genetică si introducerea profilului genetic obtinut în S.N.D.G.J.

(2) în situatia în care analiza genetică a probelor biologice prevăzute la alin. (1) este efectuată de un laborator acreditat, acesta dispune măsurile de securitate necesare pentru asigurarea confidentialitătii si securitătii privind înregistrarea si transmiterea datelor cu caracter personal, conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 20. - (1) După efectuarea analizelor genetice, laboratoarele acreditate transmit Institutului de Criminalistică profilul genetic si datele cu caracter personal ale persoanei de la care au fost recoltate, din oficiu si în conditii care asigură securitatea acestora, în vederea înregistrării potrivit art. 11 alin. (3) din lege.

(2) Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din lege sunt păstrate de către laboratorul acreditat care a efectuat expertiza în locuri special amenajate si sunt distruse numai odată cu stergerea profilelor genetice din S.N.D.G.J.

(3) în vederea distrugerii probelor biologice prevăzute la alin. (2), Inspectoratul General al Politiei Române va comunica laboratoarelor acreditate îndeplinirea cerintelor prevăzute de lege pentru distrugere.

(4) Costurile aferente activitătilor de transmitere a datelor, potrivit alin. (1), si de păstrare a probelor biologice, potrivit alin. (2), se suportă de către laboratorul acreditat care efectuează analiza.

(5) Laboratoarele acreditate, altele decât Institutul de Criminalistică, care au efectuat, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instantei de judecată, genotiparea judiciară a probelor de referintă si a urmelor biologice ridicate cu ocazia cercetării la fata locului, păstrează datele obtinute, asigurând măsuri de securitate si confidentialitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 21. - La primirea solicitării, Institutul de Criminalistică repartizează probele biologice, precum si datele cu caracter personal sau cele despre caz subunitătilor independente ale S.N.D.G.J., după cum urmează:

a) fisa cu datele personale se înaintează bazei de date cu caracter personal în vederea introducerii datelor în S.N.D.G.J.;

b) actul prin care se dispune efectuarea expertizei se înaintează bazei de date despre caz în vederea introducerii datelor si informatiilor în S.N.D.G.J.;

c) probele biologice se înaintează către Laboratorul de analize genetice judiciare în vederea obtinerii profilului genetic.

Art. 22. - (1) Analizele genetice judiciare se efectuează prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară, conform protocoalelor standard si instructiunilor tehnice de lucru aprobate cu ocazia acreditării potrivit standardului international ISO 17025 si Ordonantei Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformitătii.

(2) Profilele genetice care se introduc în S.N.D.G.J. nu contin informatii privind starea de sănătate sau alte caracteristici individuale care pot aduce atingere dreptului la viata intimă, familială si privată a persoanei.

(3) După obtinerea profilului genetic, acesta se înaintează către baza de date cu profile genetice în vederea introducerii datelor în S.N.D.G.J.

(4) Normele de corespondentă si algoritmi utilizati în cadrul operatiilor de comparare si căutare a profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(5) Aditional profilului genetic introdus în S.N.D.G.J. se completează si numele laboratorului care a efectuat analiza.

Art. 23. - Înregistrarea în S.N.D.G.J. a datelor si informatiilor prevăzute la art. 21 lit. a) si b) si la art. 22 alin. (2) se face prin utilizarea codului de identificare.

Art. 24. - (1) în baza de date cu caracter personal se introduc următoarele categorii de date: numele si prenumele, data nasterii, prenumele părintilor, numele anterioare si codul numeric personal.

(2) La momentul introducerii datelor în baza de date cu caracter personal se va verifica dacă acestea sunt exacte si/sau actualizate prin interogarea Registrului national de evidentă a persoanelor, pentru cetătenii români, sau a evidentelor Oficiului Român pentru Imigrări, pentru cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv pentru cetătenii străini.

Art. 25. - (1) în cadrul S.N.D.G.J., la introducerea profilului genetic apartinând unei noi persoane sau obtinut din urmele biologice de la un caz nou, se realizează verificarea si compararea automată a datelor corespondente profilelor genetice obtinute de la categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c) din lege.

(2) Profilele genetice ale persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (3) din lege vor fi verificate prin comparare în S.N.D.G.J., numai pentru infractiunea respectivă si în scopul pentru care s-a făcut recoltarea, fără să fie stocate în baza de date.

(3) Profilele genetice provenind de la categoria prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d) din lege vor fi introduse în baza de date si comparate, în scopul identificării, cu profilele genetice provenind de la rude de gradele I si II. Profilele genetice ale rudelor care servesc pentru identificare nu se stochează în baza de date si vor fi sterse imediat după efectuarea comparării.

Art. 26. - (1) Compararea a două profile genetice se efectuează, potrivit normelor de corespondentă prevăzute în anexa nr. 2, pe baza locilor pentru care, în ambele profile genetice, este disponibilă o pereche de valori ale alelelor.

(2) Pentru a obtine un răspuns pozitiv, este necesar ca cel putin 6 loci desemnati integral, la care se adaugă markerul genetic de sex amelogenină, să corespundă în ambele profile genetice.

Art. 27. - (1) Profilele genetice trimise spre căutare vor primi un cod al S.N.D.G.J. de includere si căutare în baza de date.

(2) Acest cod va fi trimis solicitantului pentru a oferi posibilitatea obtinerii datelor personale ale persoanei căreia i s-a atribuit profilul genetic căutat, ale persoanelor cu identitate necunoscută sau a datelor despre caz, în situatia celor obtinute din urmele de la fata locului.

 

SECTIUNEA a 2-a

Păstrarea, distrugerea si stergerea datelor din S.N.D.G.J.

 

Art. 28. - (1) Profilele genetice introduse în S.N.D.G.J., obtinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) din lege, sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instantele judecătoresti dispun stergerea lor din baza de date.

(2) în cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale ori, după caz, achitarea sau încetarea procesului penal, stergerea datelor din S.N.D.G.J. se efectuează pe baza ordonantei sau rezolutiei emise de procuror ori, după caz, pe baza hotărârii judecătoresti, dacă în cuprinsul acestora există mentiuni exprese cu privire la măsura stergerii. Aceste situatii sunt notificate administratorului S.N.D.G.J.

Art. 29. - (1) Profilele genetice obtinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, introduse în S.N.D.G.J., sunt păstrate până când persoana împlineste vârsta de 60 de ani, iar în cazul în care aceasta decedează înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, profilele genetice sunt păstrate încă 5 ani după deces, după care sunt sterse.

(2) Profilele genetice provenite de la categoria prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d) din lege si din urmele ridicate de la fata locului sunt păstrate până când se realizează identificarea sau 25 de ani de la înregistrare, nefiind necesară o notificare prealabilă pentru stergere.

Art. 30. - Păstrarea profilelor genetice, a datelor cu caracter personal si a celor despre caz se realizează electronic prin stocarea acestora în fisiere din servere ce au această destinatie.

Art. 31. - Probele biologice rămase în urma analizelor genetice sunt păstrate în locuri special amenajate în conditii care asigură securitatea si integritatea acestora, precum si securitatea persoanelor care intră în contact cu acestea.

Art. 32. - (1) Datele cu caracter personal sunt sterse din S.N.D.G.J. odată cu profilele genetice.

(2) Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din lege sunt distruse numai odată cu stergerea profilelor genetice din baza de date.

 

SECTIUNEA a 3-a

Transmiterea datelor din S.N.D.G.J.

 

Art. 33. - (1) Institutul de Criminalistică comunică organului de urmărire penală sau instantei de judecată competente orice concordantă între profilele genetice înregistrate în S.N.D.G.J., ca urmare a căutării automatizate realizate potrivit art. 4 alin. (5) din lege.

(2) Comunicarea potrivit alin. (1) se realizează prin intermediul raportului de expertiză prevăzut la art. 18 alin. (2) sau prin intermediul unui raport de specialitate în celelalte cazuri, cu respectarea măsurilor de confidentialitate si securitate a informatiilor continute în aceste documente.

(3) Cu ocazia întocmirii comunicării se va verifica dacă datele din baza de date cu caracter personal sunt exacte si/sau actualizate prin interogarea Registrului national de evidentă a persoanelor, pentru cetătenii români, sau a evidentelor Oficiului Român pentru Imigrări, pentru cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv pentru cetătenii străini.

Art. 34. - Transmiterea datelor în cadrul cooperării politienesti internationale si cooperării judiciare în materie penală se realizează în conditiile stabilite în cuprinsul cap. IV.

 

CAPITOLUL IV

Solicitările internationale de interogare, căutare si verificare a unor date din S.N.D.G.J.

 

SECTIUNEA 1

Căutarea si compararea automatizată a profilelor genetice

 

Art. 35. - (1) Căutarea si compararea automatizată a profilelor genetice poate fi realizată prin intermediul PN.C.S.M. cărora Ie-a fost acordat drept de acces automatizat la baza de date cu profile genetice judiciare, prevăzută la art. 2 lit. f) din lege.

(2) în cazul în care căutarea automatizată arată concordanta dintre un profil genetic furnizat de PN.C.S.M. si un profil genetic înregistrat în baza de date cu profiluri genetice judiciare, S.N.D.G.J. va transmite PN.C.S.M. o notificare automatizată a datelor de referintă în raport cu care a fost identificată o concordantă.

(3) Dacă nu poate fi identificată nicio concordantă, acest fapt se comunică automatizat.

Art. 36. - (1) Institutul de Criminalistică compară prin intermediul S.N.D.G.J. profilele genetice neidentificate cu toate profilele genetice provenind din datele de referintă ale altor fisiere nationale de date genetice puse la dispozitie de p.n.c.s.m!

(2) Profilele genetice neidentificate aflate în S.N.D.G.J. sunt furnizate spre comparare PN.C.S.M.

(3) Furnizarea si compararea profilelor prevăzute la alin. (1) si (2) se realizează în mod automatizat.


(4) În cazul în care în urma comparării prevăzute la alin. (1) se constată că profilele genetice furnizate concordă cu orice profil din S.N.D.G.J., Institutul de Criminalistică comunică de îndată P.N.C.S.M. datele de referintă pe baza cărora a fost constatată concordanta.

Art. 37. - Notificarea automatizată a unei concordante este furnizată numai dacă în urma căutării sau a comparării automatizate a rezultat o concordantă între numărul minim de loci prevăzut la art. 26 alin. (2).

Art. 38. - (1) în cazul în care, în urma unei căutări cu ajutorul unui profil genetic neidentificat, nu s-a obtinut nicio concordantă în S.N.D.G.J. sau s-a obtinut o concordantă corespunzând unui profil genetic neidentificat, acest profil neidentificat se transmite ulterior bazelor de date ale tuturor celorlalte state membre.

(2) în cazul în care, în cadrul unei căutări asupra unui profil genetic de referintă, nu s-a obtinut nicio concordantă în S.N.D.G.J. cu un profil genetic de referintă sau s-a obtinut o concordantă cu un profil genetic neidentificat, acest profil genetic de referintă se transmite bazelor de date ale tuturor celorlalte state membre.

(3) în situatia în care, în urma unei căutări potrivit alin. (1) si (2), se obtin concordante cu profiluri genetice de referintă si/sau profiluri genetice neidentificate din bazele de date ale altor state membre, aceste concordante sunt comunicate automat, iar datele de referintă sunt transmise statului membru solicitant.

(4) Dacă nu pot fi obtinute concordante în bazele de date ale altor state membre, acest fapt se comunică automat statului solicitant.

Art. 39. - În cazul în care, în urma unei căutări cu ajutorul unui profil genetic neidentificat, se obtine o concordantă în bazele de date ale altor state membre, Institutul de Criminalistică adaugă o notă în această privintă în S.N.D.G.J.

Art. 40. - În cazul în care procedurile prevăzute la art. 38 si 39 indică o concordantă între profilele genetice, furnizarea de date suplimentare cu caracter personal si alte informatii în legătură cu datele de referintă se realizează, după caz, în conditiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, cu modificările si completările ulterioare, sau ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării politienesti internationale, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 41. - (1) Accesul automatizat al P.N.C.S.M. la baza de date cu profile genetice judiciare prevăzută la art. 2 lit. f) din lege este asigurat 24 de ore din 24 si 7 zile din 7.

(2) în cazul unei probleme tehnice, Institutul de Criminalistică informează imediat P.N.C.S.M. despre aceasta, în vederea stabilirii unor modalităti alternative temporare de efectuare a schimbului de informatii, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 42. - (1) Cererea de căutare sau de comparare automată cuprinde numai următoarele elemente:

a) codul de stat membru al statului membru solicitant;

b) data, ora si numărul de referintă ale solicitării;

c) profilele genetice si numerele de referintă ale acestora;

d) tipurile de profiluri genetice transmise;

e) informatiile necesare pentru controlul sistemelor de baze de date si pentru controlul calitătii în cazul proceselor de căutare automată.

(2) Răspunsul la cererea de căutare sau comparare automată cuprinde numai următoarele elemente:

a) o precizare dacă a existat una sau au existat mai multe concordante ori dacă nu a existat nicio concordantă;

b) data, ora si numărul de referintă ale solicitării;

c) data, ora si numărul de referintă ale răspunsului;

d) codurile de stat membru ale statelor membre solicitante si ale statelor membre solicitate;

e) numerele de referintă ale statelor membre solicitante si ale statelor membre solicitate;

f) tipurile de profiluri genetice transmise;

g) profilele genetice solicitate si asupra cărora există o concordantă;

h) informatiile necesare pentru controlul sistemelor de baze de date si pentru controlul calitătii în cazul proceselor de căutare automată.

 

SECTIUNEA a 2-a

Căutarea si compararea în baza cererilor de asistentă politienească

 

Art. 43. - În S.N.D.G.J. se pot realiza căutări si comparări ale profilelor genetice în baza cererilor de asistentă politienească primite în conditiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 103/2006, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Prelevarea de material biologic si transmiterea profilelor genetice în cazul unor solicitări internationale

 

Art. 44. - La solicitarea unui stat membru, formulată în conditiile Legii nr. 302/2004, cu modificările si completările ulterioare, instanta română competentă poate dispune prelevarea si analizarea materialului biologic al unei persoane, precum si furnizarea materialului biologic obtinut, dacă:

a) persoana este identificată si se află pe teritoriul statului român;

b) statul membru solicitant comunică scopul pentru care această procedură este necesară;

c) statul membru solicitant prezintă un mandat de cercetare sau o declaratie emisă de autoritatea competentă, astfel cum este prevăzut de legislatia natională a statului membru respectiv, din care să rezulte că toate cerintele pentru prelevarea si analizarea materialului biologic ar fi îndeplinite în ipoteza în care persoana în cauză s-ar fi aflat pe teritoriul statului membru solicitant;

d) conditiile pentru prelevarea si analizarea materialului biologic, precum si pentru transmiterea profilului genetic obtinut sunt îndeplinite în conformitate cu legea română.

Art. 45. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.


FISA DATE PERSONALE CONDAMNAT

 

Pagina 1

Pagina a 2-a


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


 


ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Normele de corespondentă si algoritmii utilizati în cadrul operatiilor de comparare si căutare a profilelor genetice în S.N.D.G.J.

 

Profilul genetic poate contine 24 de perechi de numere, utilizate în procedurile de genotipare judiciară internatională, reprezentând alelele celor 24 de loci care sunt, de asemenea, Numele acestor loci sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 

VWA

TH01

D21S11

FGA

D8S1179

D3S1358

D18S51

Amelogenin

TPOX

CSF1P0

D13S317

D7S820

D5S818

D16S539

D2S1338

D19S433

Penta D

Penta E

FES

F13A1

F13B

SE33

CD4

GABA

 

Primii 7 loci, marcati pe fond gri din primul rând, constituie atât Sistemul standard european (ESS) cât si Sistemul standard european de loci al Interpolului (ISSOL).

Pentru a fi introduse în Sistemul National de Date Genetice Judiciare în vederea comparării si căutării, profilurile genetice trebuie să contină cel putin 6 loci desemnati integral. Constituie loci desemnati integral acei loci desemnati inclusiv prin luarea în calcul a valorilor rare ale alelelor.

Pentru a ameliora precizia corespondentelor, toate alelele disponibile sunt conservate în baza de date cu profile genetice judiciare si sunt utilizate pentru căutare si comparare.

Norme de includere

Profilurile genetice puse la dispozitie de statele membre pentru căutare si comparare, precum si profilurile genetice trimise pentru căutare si comparare trebuie să contină cel putin 7 loci desemnati în întregime, iar aditional pot contine loci sau caractere suplimentare în functie de disponibilitate. Profilurile genetice de referintă trebuie să contină minimum de markeri genetici stabiliti de părtile la schimbul de date genetice judiciare. Pentru a creste acuratetea corespondentelor, toate alelele disponibile vor fi stocate în baza de date sub formă indexată.

Fiecare profil genetic va contine pentru fiecare locus numai două numere, care ar putea fi identice în cazul homozigozitătii la nivelul unui locus dat.

Caracterelor de înlocuire si microvariantelor li se aplică următoarele reguli:

1. Cu exceptia amelogeninei, orice valoare nenumerică continută în profil (de exemplu “o”, “f”, “r”, “na”, “nr” sau “un”) trebuie transformată în mod automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) si comparată cu toate celelalte.

2. Valorile numerice “0”, “1” sau “99” continute în profil trebuie transformate automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) si comparate cu toate celelalte.

3. Dacă 3 alele sunt furnizate pentru un locus, prima alelă este acceptată, iar celelalte două trebuie transformate automat, pentru export, într-un caracter de înlocuire (*) si comparate cu toate celelalte.

4. În cazul în care sunt furnizate valori de înlocuire pentru alelele 1 sau 2, atunci ambele permutări ale valorii numerice date pentru locus sunt comparate (de exemplu, 12,* poate corespunde cu 12,14 sau 9,12).

5. Microvariantele pentanucleotidelor (Penta D, Penta E si CD4) sunt comparate în modul următor:

x.1 = x, x.1, x.2 x.2 = x.1,x.2, x.3 x.3 = x.2, x.3, x.4 x.4 = x.3, x.4, x+1

Microvariantele tetranucleotidelor sunt comparate în modul următor:

x.1 = x, x.1, x.2 x.2 = x.1, x.2, x.3 x.3 = x.2, x.3, x+1

Norme de corespondentă

Compararea a două profiluri genetice în baza de date se efectuează pe baza locilor pentru care, în ambele profiluri, este disponibilă o pereche de valori a alelelor. Este necesar ca cel putin 6 loci desemnati integral (în afara amelogeninei) să corespundă între ambele profiluri genetice pentru a se obtine un răspuns pozitiv.

O corespondentă integrală (calitatea 1) este definită ca fiind o corespondentă în care toate valorile alelelor ale locilor comparati, prezenti în mod obisnuit în profilurile ADN solicitante si solicitate, sunt aceleasi.

O corespondentă apropiată este definită ca fiind o corespondentă în care valoarea uneia dintre alelele comparate este diferită în cele două profiluri genetice. Corespondenta apropiată este acceptată numai dacă există cel putin 6 loci desemnati integral, la care se adaugă markerul genetic de sex amelogenină, care corespund în cele două profiluri genetice comparate.

O corespondentă apropiată se poate datora:

- unei erori de scriere în momentul introducerii unuia dintre profilurile genetice în solicitarea de căutare sau în baza de date;

- unei erori de determinare sau de denumire a alelei în cadrul procedurii de generare a profilului genetic.

Norme de raportare

Se raportează atât corespondentele integrale, cât si corespondentele apropiate.

Raportul de corespondentă este trimis punctului national de contact al tării solicitante si este, de asemenea, pus la dispozitia punctului national de contact al tării solicitate.

Analiză functională

Disponibilitatea sistemului - Solicitările formulate trebuie să ajungă în baza de date vizată în ordinea cronologică în care a fost trimisă fiecare solicitare, în timp ce răspunsurile trebuie să fie primite de statul membru solicitant în termenul stabilit printr-un acord bilateral de la sosirea solicitărilor.


 

DECIZII ALE PRIMULUI - MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind încetarea exercitării temporare, prin detasare, a functiei publice de secretar general al Ministerului Administratiei si Internelor de către domnul Mironescu Laurentiu

 

Având în vedere:

- Adresa Ministerului Administratiei si Internelor nr. 421.285 din 24 ianuarie 2011;

- Decizia primului-ministru nr. 1/2011 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detasare, a functiei de secretar general al Ministerului Administratiei si Internelor de către domnul Mironescu Laurentiu;

- Sentinta civilă nr. 879 din 18 februarie 2010 pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VlII-a contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 4.048/2/2009, rămasă definitivă si irevocabilă prin Decizia civilă nr. 5.034 din 16 noiembrie 2010 a înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) si al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-minîstru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea temporară, prin detasare, a functiei publice de secretar general al Ministerului Administratiei si Internelor de către domnul Mironescu Laurentiu.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 25 ianuarie 2011.

Nr. 10.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind reintegrarea domnului Pelmus Pandelea în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

 

Având în vedere Sentinta civilă nr. 879 din 18 februarie 2010 pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VlII-a contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 4.048/2/2009, rămasă definitivă si irevocabilă prin Decizia civilă nr. 5.034 din 16 noiembrie 2010 a înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin care s-a dispus anularea Deciziei primului-ministru nr. 42/2009 pentru mobilitatea în interes public, prin modificarea raporturilor de serviciu ale domnului Pelmus Pandelea, secretar general în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, si reintegrarea domnului Pelmus Pandelea în functia de secretar general în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite Drezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Pelmus Pandelea se reintegrează în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 25 ianuarie 2011.

Nr. 11.

 


ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 20 iulie 2006, definitivă la 20 octombrie 2006,

în Cauza Bartos împotriva României

(Cererea nr. 12.050/02)

 

În Cauza Bartos împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunită într-o cameră compusă din: domnii Bostjan M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, L. Caflisch, Corneliu Bîrsan, doamna A. Gyulumyan si domnii Egbert Myjer si David Thor Bjorgvinsson, judecători, si Vincent Berger, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 20 iulie 2006,

pronuntă prezenta hotărâre, adoptată la aceeasi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 12.050/02) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, doamna Doina Elena Bartos (reclamanta), a sesizat Curtea la 11 ianuarie 2002, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamanta, care a beneficiat de asistentă judiciară, a fost reprezentată de domnul Dan Sergiu Oprea, avocat în Brasov. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, doamna R. Rizoiu, apoi de doamna B. Rămăscanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamanta s-a plâns de încălcarea principiului securitătii raporturilor juridice, precum si de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor, din cauza anulării unei hotărâri definitive ca urmare a introducerii unui recurs în anulare de către procurorul general.

4. La 11 martie 2005, presedintele Sectiei a treia a hotărât să comunice Guvernului plângerea. Întemeindu-se pe dispozitiile art. 29 § 3 din Conventie, acesta a hotărât, de asemenea, ca admisibilitatea si fondul să fie examinate împreună.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamanta s-a născut în anul 1937 si locuieste la Budapesta.

6. Ca urmare a stabilirii reclamantei în străinătate în anul 1989, statul a intrat în posesia unui bun imobil, compus dintr-o casă si din terenul aferent, care apartinea reclamantei.

7. În anul 1992, reclamanta a introdus la Judecătoria Brasov o actiune în revendicarea bunului sus-mentionat. Printr-o sentintă din data de 14 aprilie 1993, actiunea a fost admisă. Această hotărâre a devenit definitivă la 20 aprilie 1994.

8. Printr-o sentintă din 4 octombrie 1994, Judecătoria Brasov a hotărât că sotii L., chiriasii care ocupau imobilul din anul 1989 în baza unui contract de închiriere încheiat cu statul, trebuie să încheie un nou contract de închiriere cu reclamanta.

9. La 9 mai 1995, Curtea Supremă de Justitie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general împotriva Sentintei din data de 14 aprilie 1993.

10. Printr-un contract încheiat la 11 octombrie 1996 cu statul, sotii L. au cumpărat imobilul. Totusi, actiunea reclamantei în anularea acestui contract a fost admisă printr-o sentintă din 6 martie 1997 a Judecătoriei Brasov. Această sentintă a devenit

definitivă la 7 decembrie 1998 ca urmare a respingerii recursului formulat de sotii L.

11. Între timp, printr-o sentintă din 27 iunie 1995, Judecătoria Brasov a admis o nouă actiune în revendicare introdusă de reclamantă împotriva statului. Această hotărâre a fost confirmată printr-o decizie definitivă din 9 octombrie 1998 a Curtii de Apel Brasov.

12. La 15 noiembrie 1999, reclamanta a initiat o procedură în vederea evacuării sotilor L., la a cărei finalizare, la 31 martie 2000, ea a reintrat în posesia imobilului.

13. Printr-o actiune introdusă la 2 august 1999 la Judecătoria Brasov, sotii L. au solicitat obligarea reclamantei la restituirea către ei a costului lucrărilor pe care le-au efectuat în casă.

14. Reclamanta a formulat cerere reconventională prin care a solicitat daune si dobânzile aferente pentru degradarea imobilului, precum si chiriile pe care sotii L. ar fi trebuit să i le plătească, în opinia sa, începând cu 1 iunie 1994.

15. Printr-o sentintă din 27 octombrie 2000, bazându-se pe concluziile a două expertize tehnice si pe constatările personale ale judecătorului făcute cu ocazia unei cercetări la fata locului, instanta a respins atât actiunea principală, cât si cererea reconventională. Judecătorul a estimat că fostii chiriasi nu aveau dreptul la restituirea costului lucrărilor efectuate, deoarece acestea au fost efectuate fără autorizatiile prevăzute de lege. În ceea ce priveste solicitarea reclamantei, instanta a stabilit că lucrările în cauză nu reprezentau degradări ale imobilului si că sotii L. nu puteau fi obligati la plata chiriilor, în conditiile în care reclamanta nu fusese parte în contractul de închiriere încheiat.

16. Ca urmare a apelului reclamantei, printr-o decizie din 24 iunie 2001, Tribunalul Brasov a stabilit că lucrările efectuate nu erau utile si nici de natură să crească valoarea imobilului si că, dimpotrivă, acestea au adus daune imobilului.

17. Luând în considerare Sentinta din 4 octombrie 1994 a Judecătoriei Brasov, care obligase sotii L. să încheie un contract de închiriere cu reclamanta, precum si faptul că, în acelasi timp, contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobil fusese anulat, Tribunalul a stabilit că ei trebuie să plătească reclamantei cuantumul chiriilor pentru perioada cuprinsă între 1 iunie 1994 si 15 noiembrie 1999.

18. Tribunalul i-a obligat, de asemenea, la plata unei despăgubiri pentru reabilitarea imobilului, precum si la restituirea costurilor si cheltuielilor judiciare, suma totală ridicându-se la 84.741.747 ROL.

19. Ca urmare a recursului formulat de sotii L., această solutie a fost mentinută printr-o decizie definitivă din 24 septembrie 2001 a Curtii de Apel Brasov.


20. În cursul lunii noiembrie 2001, reclamanta a vândut imobilul unui tert.

21. La sfârsitul lunii martie 2002, sotii L. au plătit reclamantei suma stabilită de Tribunalul Brasov.

22. La o dată neprecizată, ca urmare a solicitării sotilor L., procurorul general a introdus la Curtea Supremă de Justitie un recurs în anulare împotriva sentintei Judecătoriei si a celor două decizii pronuntate de Tribunal si de Curtea de Apel.

23. El a arătat că, în procesul de interpretare a documentelor aflate la dosar si a legislatiei interne, instantele au comis grave erori de drept, ceea ce a determinat solutionarea gresită a litigiului. El a argumentat că lucrările efectuate de sotii L. au fost necesare si utile si au dus la cresterea valorii imobilului. În ceea ce priveste plata chiriilor, procurorul general a considerat că, în absenta unui contract de închiriere, acestea nu erau datorate.

24. Invocând principiul autoritătii de lucru judecat a Deciziei din 24 septembrie 2001, reclamanta a solicitat respingerea recursului în anulare.

25. Printr-o decizie din 19 noiembrie 2002, Curtea Supremă de Justitie a admis argumentele procurorului general si a casat deciziile contestate.

26. Pe fond, Curtea Supremă de Justitie a admis actiunea sotilor L. si a obligat reclamanta să le plătească daune reprezentând costul lucrărilor în cuantum de 92.158.026 ROL.

27. La 7 noiembrie 2005, la cererea sotilor L., care solicitau plata sumei sus-mentionate, un executor judecătoresc a început executarea silită asupra bunurilor reclamantei. Aceasta a introdus în fata Judecătoriei Brasov o contestatie la executare care încă nu a fost solutionată.

II. Dreptul intern relevant

28. La momentul faptelor, articolele pertinente din Codul de procedură civilă prevedeau:

ARTICOLUL 330

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justitie, hotărârile judecătoresti irevocabile pentru următoarele motive:

1. când instanta a depăsit atributiile puterii judecătoresti;

2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esentială a legii, ce a determinat o solutionare gresită a cauzei pe fond ori această hotărâre este vădit netemeinică.”

ARTICOLUL 3301

“În cazurile prevăzute de art. 330 pct. 1 si 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.”

29. Articolele 330 si 3301 din Codul de procedură civilă au fost abrogate prin art. I pct. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Conventie

30. Reclamanta sustine că anularea de către Curtea Supremă de Justitie a hotărârilor definitive din 24 aprilie si 24 septembrie 2001 a încălcat principiul securitătii raporturilor juridice. Astfel, ea se plânge de încălcarea art. 6 § 1 din Conventie, care, în partea relevantă, dispune după cum urmează:

“1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...), de către o instantă independentă si impartială, (...), care va hotărî asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)”.

A. Cu privire la admisibilitate

31. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De

asemenea, Curtea constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate.

B. Cu privire la fond

32. Guvernul face trimitere la Cauza Brumărescu, în care Curtea a concluzionat asupra unei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie ca urmare a repunerii în discutie a unei hotărâri definitive în urma introducerii unui recurs în anulare de către procurorul general, care dispunea în acest sens de o putere discretionară (Brumărescu împotriva României, [MC], nr. 28.342/95, alin. 62, CEDO 1999-VII).

33. Totusi, Guvernul subliniază că în prezenta cauză, spre deosebire de cauza citată mai sus, recursul în anulare a fost introdus în termenul legal de un an de la data ultimei hotărâri contestate si că el nu a fost expresia puterii discretionare a procurorului general.

34. Guvernul consideră că, prin respingerea cererii de restituire a costului lucrărilor efectuate de sotii L. si obligarea acestora la plata către reclamantă a chiriilor, Tribunalul si Curtea de Apel au comis o gravă eroare în aprecierea faptelor si aplicarea dreptului, în conditiile în care lucrările respective au dus la cresterea valorii imobilului si niciun contract de închiriere nu a fost încheiat cu reclamanta.

35. În consecintă, Guvernul apreciază că introducerea unui recurs în anulare ia Curtea Supremă de Justitie era singura posibilitate pentru a restabili ordinea juridică afectată de erorile instantelor sus-mentionate.

36. Reclamanta contestă argumentele Guvernului si insistă asupra faptului că anularea deciziilor definitive din 24 aprilie si 24 septembrie 2001 a încălcat principiul securitătii raporturilor juridice. Ea adaugă că, prin admiterea recursului în anulare, Curtea Supremă de Justitie a dat în acelasi timp dovadă de lipsă de independentă si impartialitate.

37. Curtea reaminteste că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Conventie, trebuie interpretat în lumina preambulului Conventiei, care enuntă preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor-părti.

38. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitătii raporturilor juridice, care implică, printre altele, ca solutia stabilită în mod definitiv de către instante cu privire la un litigiu să nu mai poată fi repusă în discutie (Brumărescu, citată mai sus, § 61). În temeiul acestui principiu, nicio parte nu poate solicita revizuirea unei decizii definitive si executorii doar pentru a obtine o nouă analiză a cauzei si o nouă hotărâre în privinta sa (Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, § 52, CEDO 2003-IX).

39. În cauza de fată, având în vedere sustinerile Guvernului în sensul că deciziile din 24 aprilie si 24 septembrie 2001 erau rezultatul unei erori în aprecierea faptelor si aplicarea dreptului, Curtea reaminteste că simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere cu privire la un subiect nu este un motiv suficient pentru a determina rejudecarea unei cauze (Riabykh, citată mai sus, § 52).

40. În ceea ce priveste termenul pentru introducerea recursului în anulare, chiar dacă în prezenta cauză, spre deosebire de situatia din Cauza Brumărescu, citată mai sus, în care procurorul general nu trebuia să respecte niciun termen, exercitarea acestei căi extraordinare de recurs a avut loc în termenul legal prevăzut de art. 3301 din Codul de procedură civilă, Curtea consideră că această diferentă nu este de natură să determine o solutie diferită fată de cea din Cauza Brumărescu (a se vedea, de asemenea, Societatea Comercială Masinexportimport Industrial Group - S.A. Împotriva României, nr. 22.687/03, § 36, 1 decembrie 2005).

41. Aceste elemente îi sunt suficiente Curtii pentru a concluziona că anularea deciziilor definitive din 24 aprilie si 24 septembrie 2001 a încălcat dreptul la un proces echitabil al reclamantei.


42. În consecintă, a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie.

43. Având în vedere concluziile anterioare, Curtea consideră că nu este necesar să examineze separat capătul de cerere al reclamantei referitor la pretinsa lipsă de independentă si impartialitate a Curtii Supreme de Justitie, acest capăt de cerere constituind doar un aspect particular al dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Conventie, care a fost deja examinat de către Curte.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1

44. Reclamanta se plânge că Hotărârea din 19 noiembrie 2002 a Curtii Supreme de Justitie a avut ca efect încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale, asa cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1, care este redactat după cum urmează:

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate

45. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De asemenea, Curtea constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate.

B. Cu privire la fond

46. Guvernul admite că, în temeiul hotărârilor definitive din 24 aprilie si 24 septembrie 2001, reclamantei i s-a recunoscut o creantă împotriva sotilor L. si că, de asemenea, anularea acestei creante, precum si obligarea reclamantei la plata de daune au constituit o ingerintă în dreptul acesteia la respectarea bunurilor. Totusi, Guvernul consideră că ingerinta era compatibilă cu prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, de vreme ce aceasta era legală si urmărea un scop legitim.

47. În ceea ce priveste respectarea principiului legalitătii, Guvernul arată că ingerinta se bazează pe dispozitiile art. 330 si 3301 din Codul de procedură civilă, astfel cum erau acestea redactate la momentul faptelor.

48. În ceea ce priveste scopul legitim urmărit, Guvernul sustine că ingerinta era necesară pentru a restabili ordinea juridică în urma erorii comise de către Tribunal si Curtea de Apel.

49. În sfârsit, Guvernul consideră că hotărârea Curtii Supreme de Justitie nu a avut consecinte reale asupra drepturilor patrimoniale ale reclamantei, în conditiile în care sotii L. nu au solicitat restituirea sumei pe care i-au plătit-o.

50. Reclamanta insistă asupra faptului că Decizia din 19 noiembrie 2002 a Curtii Supreme de Justitie a dus la o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor.

51. Curtea observă mai întâi că nu se contestă faptul că, în baza hotărârilor definitive din 24 aprilie si 24 septembrie 2001, reclamanta avea o creantă suficient de bine determinată pentru a fi exigibilă. De altfel, sotii L. i-au plătit suma în litigiu, de care a putut să se bucure în mod nestingherit până la decizia Curtii Supreme de Justitie care a anulat această creantă si a obligat-o la plata de despăgubiri pentru lucrările efectuate de sotii L.

52. Chiar dacă până acum si în ciuda începerii unei proceduri de executare silită având ca obiect bunurile sale reclamanta nu s-a conformat încă deciziei Curtii Supreme de Justitie, Curtea consideră că anularea creantei sale si obligarea la plata de despăgubiri au avut ca efect lipsirea reclamantei de bunurile

sale, în sensul celei de-a doua fraze din primul paragraf al art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie (a se vedea, mutatis mutandis, Societatea Comercială Masinexportimport Industrial Group - S.A., citată mai sus, § 44).

53. O lipsire de proprietate care intră sub incidenta acestei norme se poate justifica doar dacă se demonstrează în special că aceasta a intervenit pentru o cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerintă în exercitarea dreptului de proprietate trebuie să răspundă criteriului proportionalitătii (Brumărescu, citată mai sus, §§ 73-74).

54. În spetă, Curtea observă în special că nu se contestă că ingerinta în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor a avut loc în conditiile prevăzute de lege, si anume dispozitiile Codului de procedură civilă referitoare la recursul în anulare.

55. În ceea ce priveste justificarea acestei ingerinte, Curtea observă că Guvernul sustine că interventia procurorului general era necesară pentru a restabili ordinea juridică pe care erorile de judecată ale Tribunalului si Curtii de Apel au încălcat-o.

56. În această privintă, Curtea reiterează constatarea făcută cu ocazia examinării capătului de cerere cu privire la încălcarea art. 6 § 1 din Conventie, si anume că respectarea principiului securitătii raporturilor juridice interzice ca hotărâri judecătoresti care se bucură de autoritatea de lucru judecat să fie repuse în discutie pentru simplul motiv că există două puncte de vedere asupra chestiunii respective. Or, în cauza de fată Curtea observă, pe de o parte, că sotii L. au beneficiat de o hotărâre în primă instantă si de două căi ordinare de atac pentru a-si prezenta argumentele si, pe de altă parte, că procurorul general nu a ridicat în fata Curtii Supreme de Justitie niciun argument nou care să nu fi fost analizat în mod corespunzător de instantele ordinare.

57. Dincolo de aceste aspecte, presupunând chiar că s-ar putea demonstra că lipsirea de proprietate a servit unei cauze de interes public, având în vedere că interventia procurorului general, după solutionarea unei proceduri în care acesta nu a fost parte, a dus nu doar la anularea creantei reclamantei, ci si la obligarea acesteia la plata de despăgubiri, Curtea consideră că o atingere atât de radicală adusă drepturilor reclamantei a încălcat, în defavoarea sa, echilibrul care trebuie păstrat între protectia proprietătii si exigentele interesului general.

58. În consecintă, a existat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.

III. Cu privire la celelalte încălcări pretinse

59. Reclamanta se consideră victimă a “numeroase nedreptăti”, care ar constitui tot atâtea încălcări ale dreptului la viată, la libertate si sigurantă, la respectarea vietii familiale, la un recurs efectiv, la libertatea de circulatie si la interzicerea abuzului de drept, garantate de art. 2, 5, 8, 13 si 17 din Conventie si de art. 2 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventie.

60. Tinând cont de ansamblul elementelor aflate la dispozitia sa si în măsura în care este competentă să analizeze sustinerile formulate, Curtea nu a descoperit nicio aparentă de încălcare a acestor drepturi si libertăti garantate de Conventie si de protocoalele sale.

61. Rezultă că această parte a cererii este în mod vădit nefondată si trebuie respinsă în temeiul art. 35 § § 3 si 4 din Conventie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

62. Art. 41 din Conventie prevede:

“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”


A. Prejudiciul

63. Reclamanta a solicitat cu titlu de prejudiciu material suma de 40.750 EUR reprezentând chiriile de care a fost lipsită între 1 iunie 1994 si 31 martie 2000. Ea solicită, de asemenea, 586 EUR pentru daunele aduse imobilului de sotii L.

64. Ea solicită 10.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral suferit din cauza imposibilitătii de a utiliza imobilul si a suferintei pe care i-a provocat-o decizia Curtii Supreme de Justitie, care a lipsit de efecte o procedură judiciară derulată pe mai multi ani.

65. Guvernul contestă aceste pretentii. El arată că prin Hotărârea din 24 aprilie 2001 Tribunalul Brasov a acordat reclamantei o despăgubire pentru chiriile neîncasate si pentru distrugerile provocate imobilului. El adaugă că, în ciuda anulării acestei hotărâri de către Curtea Supremă de Justitie, reclamanta încă nu a restituit această sumă sotilor L.

66. În ceea ce priveste suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral, Guvernul afirmă că nu există nicio legătură directă între încălcările pretinse si un eventual prejudiciu moral.

67. Curtea constată că reclamantei i s-a plătit suma acordată prin Hotărârea din 24 aprilie 2001 a Tribunalului Brasov, fiind în continuare în posesia acesteia. De asemenea, Curtea observă că, în ciuda unei proceduri de executare silită aflate în derulare, reclamanta nu a plătit sotilor L. despăgubirile la care a fost obligată prin Decizia din 19 noiembrie 2002 a Curtii Supreme de Justitie.

68. Prin urmare, Curtea consideră că nicio sumă nu ar putea fi acordată reclamantei cu titlu de prejudiciu material în legătură directă cu încălcarea constatată a art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1.

69. În ceea ce priveste repararea prejudiciului moral, Curtea apreciază că reclamanta a suferit un prejudiciu moral de necontestat ca urmare a anulării creantei sale si a obligării sale la plata de despăgubiri.

70. Având în vedere ansamblul elementelor disponibile si statuând în echitate, conform dispozitiilor art. 41 din Conventie, Curtea acordă reclamantei suma de 2.000 EUR cu titlu de daune morale.

B. Costurile si cheltuielile de judecată

71. Reclamanta solicită restituirea sumei de 955 EUR cu titlu de costuri din procedura internă, reprezentând cheltuieli diverse precum plata taxei de timbru, fotocopii, expertize tehnice si

cheltuieli de transport. Ea solicită în plus 210 EUR pentru cheltuielile cu procedura în fata Curtii.

72. Guvernul nu se opune la restituirea cheltuielilor suportate, cu conditia prezentării documentelor doveditoare. Totusi, el subliniază că în cadrul procedurii interne reclamantei i s-a restituit deja o parte din costurile prezentate în cadrul acestei proceduri.

73. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine restituirea costurilor si cheltuielilor decât în măsura în care s-a făcut dovada realitătii, a necesitătii si a caracterului rezonabil din punctul de vedere al cuantumului acestora.

74. În ceea ce priveste costurile si cheltuielile implicate de procedura în fata instantelor nationale ordinare, Curtea observă mai ales că prin Hotărârea din 24 aprilie 2001, confirmată prin Decizia Curtii de Apel Brasov din 24 septembrie 2001, s-a dispus restituirea acestora reclamantei.

75. Apoi Curtea reaminteste că a stabilit încălcarea art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 ca urmare a anulării de către Curtea Supremă de Justitie a celor două decizii sus­mentionate. Astfel, se impune să se acorde reclamantei costurile si cheltuielile aferente procedurii derulate în fata acestei din urmă instante.

76. În ceea ce priveste cheltuielile implicate de procedura în fata sa, Curtea observă că reclamanta, care a beneficiat de asistenta judiciară a Consiliului Europei, locuieste în Ungaria si a efectuat cheltuieli suplimentare pentru corespondenta cu Curtea si cu avocatul său, precum si pentru mai multe călătorii efectuate în România pentru necesităti legate de prezenta plângere.

77. Analizând elementele aflate la dispozitia sa, precum si jurisprudenta în materie, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantei suma de 1.000 EUR pentru toate costurile si cheltuielile.

C. Dobânzile moratorii

78. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzilor moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Conventie si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 si inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere;

2. hotărăste că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie;

3. hotărăste că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1;

4. hotărăste:

a) ca statul pârât să plătească reclamantei, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, următoarele sume:

(i) 2.000 EUR (două mii euro) pentru prejudiciul moral;

(ii) 1.000 EUR (una mie euro) pentru costuri si cheltuieli;

(iii) orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit cu privire la aceste sume;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă si majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru restul pretentiilor.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 20 iulie 2006, în temeiul art. 77 §§ 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

 

Bostjan M. Zupancic,

presedinte

Vincent Berger,

grefier


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale COFIDIS - INSTITUTIE FINANCIARA NEBANCARA - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale COFIDIS - INSTITUTIE FINANCIARA NEBANCARA- SA, formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, prin scrisoarea nr. 376 din 25 noiembrie 2010, înregistrată la Banca Natională a României sub nr. 28.079 din 25 noiembrie 2010, si îndeplinirea cerintelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 20/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2009, pentru numirea Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

guvernatorul Băncii Nationale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale COFIDIS - INSTITUTIE FINANCIARA NEBANCARA- SA, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Economu Cezărescu nr. 31B, et. 2, camera 8, sectorul 6, înregistrată la oficiul registrului comertului sub nr. J40/11694/2006, cod unic de înregistrare 18861615, înscrisă în Registrul general al institutiilor financiare nebancare la sectiunea k) - “Activităti multiple de creditare” sub nr. RG-PJR-41-110034.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 6 ianuarie 2011.

Nr. 12.

 

RECTIFICĂRI

 

În preambulul Ordinului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 4/2011 pentru aprobarea Instructiunii nr. 1/2011 privind transmiterea pe cale electronică a procedurilor interne elaborate în conformitate cu reglementările incidente ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare de către intermediarii înscrisi în Registrul Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 13 ianuarie 2011, se face următoarea rectificare (care apartine Redactiei “Monitorul Oficial, Partea I”):

- în loc de: “Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât, în sedinta din data de 5 noiembrie 2011, ...” se va citi: “Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât, în sedinta din data de 5 ianuarie 2011, ...”.


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.