MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XXIII - Nr. 54 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Vineri, 21 ianuarie 2011
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 1.536 din 25 noiembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice
Decizia nr. 1.539 din 25 noiembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 51
alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România
Decizia nr. 1.555 din 7 decembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România
Decizia nr. 1.568 din 7 decembrie 2010 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor tn România
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.112/2010. - Hotărâre pentru modificarea
unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea
domeniului public al judetului Galati, precum si al municipiilor, oraselor si
comunelor din judetul Galati
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
2.329/2010. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind
publicarea textului unui tratat
Acord
între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene
privind reglementarea problemelor financiare în suspensie
2.351/2010. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind
intrarea în vigoare a unor tratate internationale
30. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare
Fiscală privind modificarea si completarea anexei nr. 2 la Ordinul
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 75/2010
pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) “Decont special
de taxă pe valoarea adăugată”
ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
29. - Ordin pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea
calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata
contributiei, precum si pentru aplicarea măsurilor de executare
silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului national unic de
asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul
presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr.
617/2007
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101
alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice
Augustin
Zegrean - presedinte
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Ion
Predescu - judecător
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Cu participarea
reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
„art. 100 pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice”, exceptie ridicată de Vlad
Duncescu în Dosarul nr. 5.451/325/2009 al Tribunalului Timis - Sectia
comercială si de contencios administrativ.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de
judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii
Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 10 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.451/325/2009, Tribunalul
Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor “art.
100 pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice”, exceptie ridicată de Vlad Duncescu
într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva
sentintei prin care a fost respinsă plângerea introdusă de către
acesta împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unei
contraventii.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile de lege criticate contravin
prevederilor art. 21 alin. (1)si (2) din Constitutie care garantează
dreptul de acces liber la justitie, întrucât sanctiunea complementară se
aplică automat, fără a exista posibilitatea instantei de
judecată de a cenzura această măsură independent de sanctiunea
principală a amenzii contraventionale. Arată că, dacă o
persoană este nemultumită doar de aplicarea sanctiunii complementare
potrivit textului de lege criticat, măsura complementară a
suspendării dreptului de a conduce nu poate fi atacată separat în
justitie.
Tribunalul
Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată. Consideră că nu se poate retine o încălcare a
art. 21 din Constitutie, întrucât procesul-verbal de contraventie prin care se
aplică atât sanctiunea principală, cât si sanctiunea
complementară este supus controlului instantelor judecătoresti.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
În ceea
ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observă
că a fost în mod eronat precizat de autorul acesteia ca fiind “art. 100
pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002”, astfel
retinându-l si instanta în dispozitivul încheierii de sesizare. În realitate,
astfel cum rezultă atât din cuprinsul încheierii de sesizare, cât si din
notele scrise ale autorului exceptiei, obiectul acesteia îl constituie
prevederile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670
din 3 august 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art.
101 alin. (3) lit. a): “(3) Constituie contraventie si se sanctionează
cu amenda prevăzută în clasa a lII-a de sanctiuni si cu aplicarea
sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a
conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârsirea de către
conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a)
nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăsirea sau
trecerea la culoarea rosie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un
accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte
pagube materiale.”
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate
contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie care
garantează dreptul de acces liber la justitie.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai
pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate în
prezenta cauză, din perspectiva unor critici asemănătoare si
prin prisma acelorasi texte din Legea fundamentală invocate si în prezenta
cauză. Prin Decizia nr. 340 din 25 martie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 17 mai 2010, Curtea
a retinut că dispozitiile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 nu aduc atingere dreptului de acces
liber la justitie, câtă vreme împotriva procesului-verbal de contraventie
poate fi formulată plângere în conditiile cap. VIII din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 195/2002 “Căi de atac împotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiei”, cadru în care,
beneficiind de toate garantiile dreptului la un proces echitabil, persoana
contravenientă poate formula orice apărări pe care le
consideră necesare, iar instanta de judecată învestită cu
solutionarea acesteia procedează la verificarea legalitătii si
temeiniciei procesului-verbal de contraventie si hotărăste asupra
sanctiunilor contraventionale aplicate de organul constatator.
Totodată,
pronuntându-se asupra unei probleme similare, prin Decizia nr. 1.048 din 14
septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675
din 5 octombrie 2010, Curtea a observat că, în conformitate cu prevederile
art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002,
persoana nemultumită de sanctiunile aplicate prin procesul-verbal de
contraventie are deschisă calea contestatiei la instanta de judecată,
prilej cu care îsi poate formula plângerea în asa manieră încât să
evidentieze intentia sa de a contesta doar sanctiunea complementară.
Cele
retinute de Curtea Constitutională în deciziile mentionate îsi mentin
valabilitatea si în cauza de fată, nefiind evidentiate elemente de noutate
care să justifice reconsiderarea jurisprudentei instantei de contencios
constitutional.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101
alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vlad
Duncescuîn Dosarul nr. 5.451/325/2009 al Tribunalului Timis - Sectia
comercială si de contencios administrativ.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11
alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie
ridicată de Xu Liqin în Dosarul nr. 7.944/2/2009 ai Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de
judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a
exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că autorul acesteia
ridică probleme legate de interpretarea si aplicarea prevederilor de lege
criticate, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii
Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 11 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.944/2/2009, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie
ridicată de Xu Liqin într-o cauză având ca obiect anularea deciziei
de returnare a acesteia de pe teritoriul României.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine, în esentă, că textele de lege
criticate sunt lipsite de precizie si claritate, neîndeplinind criteriul de
calitate prevăzut de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale, în întelesul dat de practica
jurisprudentială a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece
textele de lege criticate nu cuprind prevederi care să reglementeze
situatii similare cu cea în care aceasta se află, astfel încât să
poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situatia
sa, si nu protejează suficient străinii împotriva arbitrarului si abuzurilor
Oficiului Român pentru Imigrări. În acest sens, sustine că “legea ar
fi trebuit să fie mai specifică pe aspectul întelesului de sedere
ilegală, ca motiv de sanctionare prin emiterea unei dispozitii de
returnare, în conditiile în care, din actele depuse la dosarul cauzei
rezultă clar că în spetă este vorba doar de o întârziere,
motivată, la prelungirea dreptului de sedere, sanctiunea aplicată
fiind disproportionat de mare fată de fapta comisă”. Mai sustine
că refuzul de prelungire a dreptul de sedere pentru desfăsurarea de
activităti comerciale îl pune pe solicitant în situatie de faliment si de
pierdere a investitiilor realizate în România, ceea ce reprezintă o
vătămare gravă a dreptului de proprietate.
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si
fiscal precizează că aprecierea continutului si
întelesului termenilor dintr-un text de lege nu intră în competenta
instantei de contencios constitutional, ci în cea a instantelor de drept comun.
Observă că, sub aparenta unor critici referitoare la ambiguitatea si
neclaritatea textelor de lege, se solicită interpretarea acestora, aspect
ce excedează competentei Curtii Constitutionale. Consideră că se
urmăreste astfel interpretarea notiunii de sedere ilegală si, mai
concret, interpretarea acesteia într-un sens restrictiv, prin considerarea ca
legală a unei sederi peste termenul legal cu o perioadă de întârziere
foarte scurtă. Apreciază că nu se pot retine argumentele în
sprijinul încălcării prevederilor constitutionale si conventionale
referitoare la dreptul de proprietate privată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1)
si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul
continut:
- Art. 11
alin. (1): “(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot
rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care
încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz,
prin permisul de sedere.”;
- Art.
51 alin. (1): “(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere
temporară se depun personal de către solicitanti, cu cel putin 30 de
zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la
formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul
de resedintă.”
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate
contravin dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 21 care
consacră dreptul la un proces echitabil si la art. 44 alin. (1) si (2)
referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private, precum si
celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor
omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces
echitabil si celor ale art. 1 paragraful 1 din Primul protocol aditional la
aceeasi conventie, referitoare la protectia si garantarea proprietătii
private.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că argumentele
formulate de autorul acesteia în motivarea pretinsei neconstitutionalităti
reprezintă, în realitate, critici referitoare la modalitatea de aplicare
în practică a prevederilor de lege ce formează obiect al exceptiei.
Or,
lămurirea aspectelor legate de aplicarea si interpretarea legii în spete
individual determinate revine exclusiv instantelor de judecată învestite
cu solutionarea litigiilor în cadrul cărora au fost ridicate exceptiile de
neconstitutionalitate, excedând competentei Curtii Constitutionale.
Totodată, Curtea observă că autorul exceptiei îsi întemeiază
criticile si pe lipsa din cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 a unor norme care consideră că ar fi necesare pentru
clarificarea situatiei sale personale sau care să reglementeze aspecte
similare celor care caracterizează situatia sa. Instanta de contencios
constitutional nu poate examina însă astfel de sustineri, întrucât,
potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra
constitutionalitătii actelor normative cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. Ad) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11
alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de
Xu Liqin în Dosarul nr. 7.944/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a
VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55
alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de
Zhang Wangying în Dosarul nr. 4.285/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia
a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul loan
Budura, interpretul autorizat de limba chineză solicitat pentru a asigura
traducerea în cauză.
Cauza fiind în stare de
judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea
jurisprudentei deja existente în acest domeniu.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 9 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.285/2/2008, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie
ridicată de Zhang Wangying într-o cauză având ca obiect solutionarea
unei plângeri formulate împotriva deciziei de returnare emise de Oficiul Român
pentru Imigrări.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este “lipsit de precizie si
claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale în
întelesul dat de practica jurisprudentială a Curtii Europene a Drepturilor
Omului”. Se arată că textul criticat ar avea caracter “redundant si
foarte vag”, întrucât “nu precizează nici care ar fi documentele respective
si nici criteriile de evaluare a continutului acestora”. În opinia autorului
exceptiei sunt astfel “create conditiile ca Oficiul Român pentru Imigrări
să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii si arbitrare dacă
activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate
cu planul de afaceri si, în consecintă, să prelungească sau
să refuze prelungirea dreptului de sedere a solicitantului”. Autorul
conchide că lipsa de precizie si claritate “constituie un impediment
pentru reclamant de a avea acces la o judecată dreaptă a cauzei sale
si la obtinerea unei hotărâri corecte”.
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si
fiscal consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (3)
lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul
cuprins:
- Art.
55 alin. (3) lit. b): “(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în
prezentul articol se face cu următoarele documente: (...)
b)
documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în
conformitate cu planul de afaceri.”
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat
contravine dispozitiilor art. 21 din Constitutie si celor ale art. 6 paragraful
1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, ambele referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că instituirea
unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul
desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi
dreptul de sedere temporară cu conditia prezentării unor documente
care să ateste realizarea unor investitii nu este de natură să
aducă atingere dreptului la un proces echitabil. În jurisprudenta sa,
reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 159 din 10 februarie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134
din 4 martie 2009, Curtea a retinut că textele de lege criticate sunt
suficient de clare si precise încât destinatarii acestora să aibă o
reprezentare adecvată a semnificatiei lor si, în plus, nu sunt
susceptibile a conduce la interpretări arbitrare din partea Oficiului
Român pentru Imigrări. Mai mult, cu acelasi prilej, Curtea nu a constatat
că o eventuală enumerare limitativă a documentelor ce pot fi
prezentate în scopul dovedirii conformitătii activitătii economice
desfăsurate de societatea comercială la care străinul solicitant
al prelungirii dreptului de sedere este actionar sau asociat “ar putea genera
consecinte nefavorabile, întrucât s-ar îngusta foarte mult posibilitătile
aflate la îndemâna solicitantului de dovedire a îndeplinirii conditiilor cerute
de lege si, asa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, reglementarea ar suferi de o
rigiditate excesivă”.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, alart. 11 alin. (1) lit.A.d)si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55
alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhang
Wangying în Dosarul nr. 4.285/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a
VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 7 decembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97
alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
Iulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Wang
Cunqiu în Dosarul nr. 3.535/2/2010 ai Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a
VIII-a contencios administrativ si fiscal, care formează obiectul
Dosarului nr. 1.311 D/2010 al Curtii Constitutionale.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul loan
Budura, interpretul autorizat de limba chineză solicitat pentru a asigura
traducerea în cauză.
Presedintele
dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.316D/2010 si nr. 1.367D/2010,
având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale,
ridicată de Kaaniche SIim Ben Abdeljelil si Ziaulhaq Noori în dosarele nr.
3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010 ale Curtii de Apel Bucuresti -
Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă doamna Alexandra
Gotea, interpretul autorizat de limba persană solicitat pentru a asigura
traducerea în Dosarul nr. 1.367D/2010.
Curtea, din oficiu, văzând
identitatea de obiect al cauzelor mentionate, pune în discutie problema
conexării lor.
Reprezentantul
Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea,
în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor
nr. 1.316D/2010 si nr. 1.367D/2010 la Dosarul nr. 1.311 D/2010, care a fost
primul înregistrat.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii
Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin
încheierile din 27 aprilie 2010, 13 aprilie 2010 si 3 martie 2010, pronuntate
în dosarele nr. 3.535/2/2010, nr. 3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată
de Wang Cunqiu, Kaaniche SIim Ben Abdeljelil si, respectiv, Ziaulhaq Noori în
cauze având ca obiect solutionarea unor cereri de prelungire a duratei
măsurii luării acestora în custodie publică.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, pentru
următoarele motive: este lipsit de precizie si claritate; nu
protejează suficient străinii împotriva arbitrarului si abuzurilor
Oficiului Român pentru Imigrări; încalcă dreptul la apărare,
întrucât nu reglementează o procedură clară de prelungire a
perioadei de luare în custodie publică si limitează durata
procedurii; aduce o gravă atingere independentei justitiei, solutia
prelungirii măsurii luării în custodie publică fiind impusă
instantei prin lege; este nesocotit principiul egalitătii părtilor în
proces, întrucât textul de lege criticat exceptează Ministerul
Administratiei si Internelor, în calitate de reclamant, de la plata taxei de
timbru pentru actiunea introdusă; în cadrul proceselor prin care se
solicită prelungirea duratei de luare în custodie publică a
străinilor nu sunt respectate toate garantiile procesuale prevăzute
de lege; accesul la justitie este limitat, întrucât măsura se ia pe o
perioadă de 5 luni, timp în care nu se mai analizează dacă mai
subzistă motivele avute în vedere la luarea deciziei sau dacă starea
de fapt s-a schimbat; luarea în custodie publică este o măsură
privativă de libertate, constituind si o restrângere a libertătii de
circulatie.
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si
fiscal apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare
au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 97 alin. (5)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins:
- Art.
97 alin. (5): “Prelungirea duratei de luare în custodie publică a
străinilor prevăzuti la alin. (2) care nu au putut fi
îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune
de către curtea de apel în a cărei rază de competentă
teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a
Oficiului Român pentru Imigrări. Instanta trebuie să se pronunte
înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse
anterior, iar hotărârea instantei este irevocabilă.”
În
opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate
contravin dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin.
(4) care instituie principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat,
art. 16 care consacră principiul egalitătii cetătenilor în fata
legii si a autoritătilor publice, art. 21 privind dreptul la un proces
echitabil, art. 23 alin. (1) care stabileste că libertatea individuală
si siguranta persoanei sunt inviolabile, art. 24 care garantează dreptul
la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi
sau al unor libertăti si în art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii
sunt independenti si se supun numai legii. De asemenea, au fost invocate si
dispozitiile art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale care garantează dreptul la libertate si
sigurantă.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că a mai exercitat
controlul de constitutionalitate a acelorasi texte de lege, din perspectiva
acelorasi critici si prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si
conventionale ca si cele invocate în prezentele cauze conexate. Prin Decizia nr.
158 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 143 din 9 martie 2009, Curtea a constatat că nu poate retine
sustinerile referitoare la natura neclară a procedurii de prelungire a
perioadei de luare în custodie publică, textul de lege criticat cuprinzând
elemente suficiente, clare si previzibile, astfel încât subiectul de drept
să înteleagă conduita pe care norma juridică o impune.
Totodată, Curtea a observat că instanta de judecată, si nu legea
este cea care dispune această măsură, în urma solutionării
cauzei în care străinul, în calitate de parte, beneficiază de toate
garantiile dreptului la apărare si ale unui proces echitabil în fata unei
instante independente si impartiale. Faptul că instantei de judecată
îi este impus un termen imperativ pentru pronuntarea hotărârii, raportat
la data expirării termenului luării în custodie publică dispuse
anterior, sau că hotărârea are caracter irevocabil nu constituie
aspecte de natură să afecteze exercitarea drepturilor fundamentale
invocate. Dimpotrivă, acestea dau expresie prevederilor art. 21 alin. (3)
din Constitutie privind solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil,
circumstantiat la necesitatea rezolvării cu celeritate si în anumite
termene a cauzelor referitoare la situatia străinilor în România. Faptul
că autorii exceptiei critică “limitarea duratei procedurii” nu poate
fi considerat în niciun caz ca fiind contrar prevederilor Legii fundamentale.
Totodată,
prin Decizia nr. 714 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 449 din 30 iunie 2009, Curtea, analizând sustinerea
referitoare la exceptarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin
Oficiul Român pentru Imigrări, în calitate de reclamant, de la plata taxei
de timbru pentru actiunea introdusă, a constatat că, la fel ca si în
cazul de fată, autorii exceptiei sunt nemultumiti de lipsa din cuprinsul
textelor de lege criticate a unor prevederi care să impună acestei
autorităti obligatia plătii unei astfel de taxe. Or, potrivit art. 2
alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, instanta de contencios constitutional nu poate să
modifice sau să completeze textele de lege ce îi sunt supuse controlului,
asemenea atributii intrând în competenta exclusivă a puterii legislative.
În
plus, prin Decizia nr. 773 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 19 decembrie 2006, pronuntându-se
asupra acelorasi prevederi legale, dar în varianta anterioară republicării,
Curtea a statuat în sensul că prelungirea duratei de luare în custodie
publică reprezintă o măsură administrativă,
dispusă de magistrat, de restrângere temporară a libertătii de
circulatie a străinului care nu a putut fi îndepărtat de pe teritoriul
României, în cadrul procedurii legale, iar nu o măsură privativă
de libertate. Perioada pentru care se poate dispune prelungirea duratei de
luare în custodie publică este strict prevăzută de lege,
înăuntrul acestor termene străinul având oricând posibilitatea
părăsirii centrului de cazare odată ce conditiile pentru care a
fost dispusă măsura încetează.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile
deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de
fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97
alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Wang Cunqiu,
Kaaniche SIim Ben Abdeljeiil si Ziaulhaq Noori în dosarele nr. 3.535/2/2010,
nr. 3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010 ale Curtii de Apel Bucuresti -
Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 7 decembrie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 562/2002
privind atestarea domeniului public al judetului Galati, precum si al
municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Galati
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu
modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea domeniului
public al judetului Galati, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor
din judetul Galati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605
si 605 bis din 15 august 2002, cu modificările ulterioare, se
modifică si se completează după cum urmează:
1.
Anexa nr. 7 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei
Bălăbănesti” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1.
2.
După anexa nr. 7 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 71 “Inventarul
bunurilor care apartin domeniului public al comunei Rădesti”, care are
cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2.
3.
Anexa nr. 9 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei
Băleni” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 3.
4.
Anexa nr. 48 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei
Scânteiesti” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 4.
Art. II.
- Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Constantin-Traian Igas
Bucuresti,
3 noiembrie 2010.
Nr. 1.112.
*) Anexele nr. 1-4 se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54
bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al
Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
AFACERILOR EXTERNE
privind publicarea textului unui tratat
În baza
art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
în
temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu
modificările si completările ulterioare,
având
în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare în conformitate cu
prevederile lui,
ministrul
afacerilor externe emite prezentul ordin.
Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Acordul
dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene
privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat la Roma la 23
ianuarie 1968, intrat în vigoare la 7 martie 1972, ratificat prin Decretul nr.
569 din 4 iulie 1968, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91
din 10 iulie 1968.
Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi
Bucuresti,
24 decembrie 2010.
Nr. 2.329.
ACORD
între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii
Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie
Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene,
în dorinta de a reglementa definitiv problemele financiare în suspensie între
cele două tări,
au convenit asupra celor
ce urmează:
ARTICOLUL 1
Guvernul
Republicii Socialiste România va plăti Guvernului Republicii Italiene suma
forfetară de 1.312.500.000 lire italiene, cu titlu de indemnizatie
globală si definitivă pentru pretentiile de orice natură ale
statului italian si ale persoanelor fizice si juridice italiene fată de
statul român si persoanele fizice si juridice române, cu privire la:
a)
bunurile, drepturile si interesele italiene atinse de măsurile românesti
de nationalizare, expropriere, luare în administrare sau orice alte măsuri
legislative ori administrative similare, precum si creantele financiare si
comerciale născute înainte de 25 noiembrie 1950 (data semnării la Bucuresti
a Acordului de plăti dintre cele două tări);
b)
titlurile datoriei publice externe române.
ARTICOLUL 2
Sunt
considerate bunuri, drepturi si interese italiene, în sensul art.
1, acele bunuri, drepturi si interese care, în momentul luării
măsurilor românesti, apartineau, direct sau indirect, total ori partial,
unor persoane fizice care aveau cetătenia italiană sau unor persoane
juridice care aveau sediul în Italia, cu conditia ca ele să aibă
cetătenia italiană sau, respectiv, sediul în Italia si la data
semnării prezentului acord.
La
determinarea bunurilor, drepturilor si intereselor italiene indicate la art. 1
s-a tinut seama de prevederile Tratatului de pace dintre Italia si Puterile
Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
ARTICOLUL 3
Plata
sumei forfetare indicate la art. 1 va fi efectuată potrivit
modalitătilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul acord.
ARTICOLUL 4
Plata
integrală a sumei forfetare indicate la art. 1 va avea efect liberator
pentru statul român si persoanele fizice si juridice române fată de statul
italian si persoanele fizice si juridice italiene si, ca urmare, Guvernul
Republicii Italiene va considera stinse, integral si definitiv, toate
pretentiile reglementate prin prezentul acord.
ARTICOLUL 5
Guvernul
Republicii Italiene nu va mai prezenta si nici sustine în vreun fel fată
de Guvernul Republicii Socialiste România pretentii de natura celor
reglementate în articolele precedente.
Guvernul
Republicii Socialiste România consideră eliberate persoanele fizice si
juridice italiene de orice sarcini, obligatii sau impozite cu privire la
bunurile, drepturile si interesele prevăzute în articolele precedente.
ARTICOLUL 6
Repartizarea
între cei în drept a sumei indicate la art. 1 este în competenta exclusivă
a Guvernului Republicii Italiene, fără ca din aceasta să
poată rezulta vreo răspundere pentru Guvernul Republicii Socialiste
România.
Spre a
facilita repartizarea sumei, Guvernul Republicii Socialiste România va furniza,
la cererea Guvernului Republicii Italiene, în măsura posibilului,
informatiile si documentatia necesare cu privire la bunurile, drepturile si
interesele reglementate prin articolele precedente.
ARTICOLUL 7
Guvernul
Republicii Italiene va remite Guvernului Republicii Socialiste România, în
termen de 2 ani de la plata integrală a sumei forfetare indicate la art.
1, documentele pe baza cărora au fost indemnizati pretendentii italieni.
ARTICOLUL 8
Prevederile
prezentului acord nu se referă la obligatiile decurgând din acordurile
comerciale si de plăti în vigoare dintre cele două tări.
ARTICOLUL 9
Prezentul
acord va fi ratificat si va intra în vigoare în ziua efectuării schimbului
instrumentelor de ratificare.
Făcut
la Roma la 23 ianuarie 1968, în două exemplare originale, în limbile
română si italiană, ambele texte având aceeasi valoare.
Pentru Guvernul Republicii Socialiste România, (semnătură indescifrabilă) |
Pentru Guvernul Republicii Italiene (semnătură indescifrabilă) |
ANEXĂ
1. Suma
indicată la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste
România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor
financiare în suspensie va fi plătită de Guvernul Republicii
Socialiste România prin prelevări în proportie de 3% din contravaloarea
exporturilor românesti efectuate direct în Republica Italiană.
2.
Prelevările prevăzute la alineatul precedent nu vor putea depăsi
însă anual suma de 325.000.000 lire italiene.
3.
Guvernul Republicii Socialiste România va lua măsurile necesare ca în termen
de o lună de la sfârsitul fiecărui trimestru - începând de la data
intrării în vigoare a acordului sus-mentionat si până la plata
integrală a sumei prevăzute la art. 1 din acord - suma rezultată
din prelevările aferente trimestrului respectiv să fie transferată,
potrivit prevederilor Acordului de plăti în vigoare dintre cele două
tări, într-un cont special în lire italiene intitulat “Indemnizare
România”, deschis în acest scop la lUfficio Italiano dei Cambi, pe numele
Ministerului Tezaurului italian.
4.
Modalitătile tehnice de transfer cu privire la prelevările
prevăzute la alin. 1 vor fi stabilite de comun acord între Banca
Natională a Republicii Socialiste România si lUfficio Italiano dei Cambi.
5. În
cazul în care se vor produce modificări în regimul schimburilor comerciale
si în cel al plătilor în vigoare între cele două tări,
părtile contractante vor putea conveni asupra altor modalităti de
plată decât cele prevăzute la alin. 3.
23
ianuarie 1968
Domnule ministru,
Referindu-mă
la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul
Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie,
semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că s-au convenit
cele ce urmează:
1. Prin
acord sunt reglementate titlurile datoriei publice externe române care
apartineau unor persoane italiene la 31 decembrie 1967.
2.
Valoarea nominală a titlurilor de datorie publică externă
română reglementate este de 308.575.000 lire italiene. Calculul valorii
nominale a fost efectuat pe baza următoarelor cursuri:
- 1
liră sterlină = 1.500 lire italiene;
- 1
dolar S.U.A. = 625 lire italiene;
- 1
franc francez aur = 204,18 lire italiene.
3.
Guvernul Republicii Italiene se angajează să remită Guvernului
Republicii Socialiste România titlurile de datorie publică externă
română reglementate prin sus-mentionatul acord, în valoare nominală
de 293.146.250 lire italiene. În cazul în care valoarea nominală a
titlurilor remise va fi inferioară sumei de 293.146.250 lire italiene,
Guvernul Republicii Italiene va restitui Guvernului Republicii Socialiste
România, în două luni de la termenul prevăzut la art. 7 din acord, 7%
din diferenta de valoare.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul
afacerilor externe al Republicii Socialiste România, (semnătură
indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Amintore
Fanfani,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Italiene
23 ianuarie 1968
Domnule ministru,
Am
onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de
astăzi, cu următorul continut:
“Referindu-mă
la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul
Republicii Italiene privind
reglementarea
problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea
să constat că s-au convenit cele ce
urmează:
1. Prin
acord sunt reglementate titlurile datoriei publice externe române care
apartineau unor persoane italiene la 31 decembrie 1967.
2.
Valoarea nominală a titlurilor de datorie publică externă
română reglementate este de 308.575.000 lire italiene. Calculul valorii
nominale a fost efectuat pe baza următoarelor cursuri:
- 1
liră sterlină = 1.500 lire italiene;
- 1
dolar S.U.A. = 625 lire italiene;
- 1
franc francez aur = 204,18 lire italiene.
3.
Guvernul Republicii Italiene se angajează să remită Guvernului
Republicii Socialiste România titlurile de datorie publică externă
română reglementate prin sus-mentionatul acord, în valoare nominală
de 293.146.250 lire italiene. În cazul în care valoarea nominală a
titlurilor remise va fi inferioară sumei de 293.146.250 lire italiene,
Guvernul Republicii Italiene va restitui Guvernului Republicii Socialiste
România, în două luni de la termenul prevăzut la art. 7 din acord, 7%
din diferenta de valoare.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”
Informându-vă
că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule
ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Corneliu
Mănescu,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Socialiste România
23
ianuarie 1968
Domnule
ministru,
Cu
ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si
Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în
suspensie, semnat astăzi la Roma, s-a convenit că Guvernul Republicii
Italiene va continua să acorde, în limitele posibilului, sprijinul
său cu privire la pretentiile interesatilor români pentru realizarea
creantelor lor născute înainte de 25 noiembrie 1950, fată de
persoanele fizice si juridice italiene.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Amintore
Fanfani,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Italiene
23
ianuarie 1968
Domnule
ministru,
Am
onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de
astăzi, cu următorul continut: “Cu ocazia încheierii Acordului dintre
Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind
reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma,
s-a convenit că Guvernul Republicii Italiene va continua să acorde,
în limitele posibilului, sprijinul său cu privire la pretentiile
interesatilor români pentru realizarea creantelor lor născute înainte de
25 noiembrie 1950, fată de persoanele fizice si juridice italiene.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”
Informându-vă
că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule
ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei Sale,
Corneliu Mănescu,
ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România
23 ianuarie 1968
Domnule ministru,
Cu ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să vă informez că, în cursul tratativelor, partea română a adus la cunostinta părtii italiene anumite situatii din care rezultă că unele creante românesti fată de persoanele fizice si juridice italiene sunt supuse unor măsuri speciale.
În
legătură cu cele de mai sus, vă rog să binevoiti a mă
asigura că Guvernul Republicii Italiene va adopta, cu prilejul
intrării în vigoare a acordului sus-mentionat, dispozitii
corespunzătoare pentru a elimina astfel de măsuri.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Amintore
Fanfani,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Italiene
23 ianuarie 1968
Domnule ministru,
Am
onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de
astăzi, cu următorul continut:
“Cu
ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si
Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în
suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să vă informez
că, în cursul tratativelor, partea română a adus la cunostinta
părtii italiene anumite situatii din care rezultă că unele
creante românesti fată de persoanele fizice si juridice italiene sunt
supuse unor măsuri speciale.
În
legătură cu cele de mai sus, vă rog să binevoiti a mă
asigura că Guvernul Republicii Italiene va adopta, cu prilejul
intrării în vigoare a acordului sus-mentionat, dispozitii
corespunzătoare pentru a elimina astfel de măsuri.”
Cu
privire la cele de mai sus, am onoarea să vă asigur că, cu
prilejul intrării în vigoare a acordului sus-amintit, Guvernul Republicii
Italiene, în cazul în care există măsurile speciale la care vă
referiti, va adopta dispozitiile corespunzătoare pentru a elimina astfel
de măsuri.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei Sale,
Corneliu Mănescu,
ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România
23 ianuarie 1968
Domnule
ministru,
Referindu-mă
la Acordul dintre Guvernul Republicii Italiene si Guvernul Republicii
Socialiste România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie,
semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că în cadrul
acordului sunt reglementate prin suma forfetară de 1.312.500.000 lire
italiene, de asemenea, bunurile imobile situate în România, apartinând
cetătenilor italieni nerezidenti pe teritoriul român la data de 31
decembrie 1967:
- care
au făcut obiectul pretentiilor italiene prezentate în cursul negocierilor,
în ziua de 15 ianuarie 1968; si
- care,
la data semnării acordului, sunt la libera dispozitie a proprietarilor
italieni, potrivit legislatiei române. Ca urmare a acestei reglementări,
statul român devine proprietarul bunurilor imobile respective.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Corneliu
Mănescu,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Socialiste România
23 ianuarie 1968
Domnule ministru,
Am
onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de
astăzi, cu următorul continut: “Referindu-mă la Acordul dintre
Guvernul Republicii Italiene si Guvernul Republicii Socialiste România privind
reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma,
am onoarea să constat că în cadrul acordului sunt reglementate prin
suma forfetară de 1.312.500.000 lire italiene, de asemenea, bunurile
imobile situate în România, apartinând cetătenilor italieni nerezidenti pe
teritoriul român la data de 31 decembrie 1967:
- care
au făcut obiectul pretentiilor italiene prezentate în cursul negocierilor,
în ziua de 15 ianuarie 1968; si
- care,
la data semnării acordului, sunt la libera dispozitie a proprietarilor
italieni, potrivit legislatiei române. Ca urmare a acestei reglementări,
statul român devine proprietarul bunurilor imobile respective.
Vă
rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”
Informându-vă
că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule
ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Amintore
Fanfani,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Italiene
23 ianuarie 1968
Domnule
ministru,
Cu
ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si
Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în
suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea a vă informa cele ce
urmează:
În
cursul negocierilor care au precedat acordul sus-mentionat, delegatia
română a solicitat restituirea unei cantităti de 120,9511 kg aur fin,
care la timpul său a fost depozitată la Banca Comercială
Italiană - sediul din Milano - pe numele “Directia Dunării Maritime”
(D.D.M.).
Referindu-mă
la cele ce precedă, am onoarea să vă comunic că Guvernul
Republicii Socialiste România îsi mentine această cerere.
Sunt
încredintat că Guvernul Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a
căuta o rezolvare a problemei.
Vă
rog, domnule ministru, să-mi confirmati cele ce precedă.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Amintore
Fanfani,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Italiene
23 ianuarie 1968
Domnule
ministru,
Am onoarea a confirma primirea
scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul
continut:
“Cu
ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si
Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în
suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea a vă informa cele ce
urmează:
În
cursul negocierilor care au precedat acordul sus-mentionat, delegatia
română a solicitat restituirea unei cantităti de 120,9511 kg aur fin,
care la timpul său a fost depozitată la Banca Comerciala
Italiană - sediul din Milano - pe numele «Directia Dunării Maritime»
(D.D.M.).
Referindu-mă
la cele ce precedă, am onoarea să vă comunic că Guvernul
Republicii Socialiste România îsi mentine această cerere.
Sunt
încredintat că Guvernul Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a
căuta o rezolvare a problemei.
Vă
rog, domnule ministru, să-mi confirmati cele ce precedă.”
În
legătură cu cele de mai sus, vă asigur că Guvernul
Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a căuta o rezolvare a
problemei.
Primiti
vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,
(semnătură indescifrabilă)
Excelentei
Sale,
Corneliu
Mănescu,
ministrul
afacerilor externe al Republicii Socialiste România
MINISTERUL AFACERILOR
EXTERNE
privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale
În temeiul art. 25 alin. (9) din Legea
nr. 590/2003 privind tratatele,
constatând
că părtile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea
în vigoare a tratatelor internationale enumerate mai jos,
ministrul
afacerilor externe emite prezentul ordin.
Art. 1. - La
data de 25 iunie 2009 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare dintre
Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru în domeniul cercetării si
dezvoltării] semnat la Bucuresti la 13 martie 2007, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 966/2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 647 din 21 septembrie 2007.
Art. 2. - La
data de 1 august 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si
Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii
criminalitătii organizate, traficului ilicit de stupefiante si a
terorismului international, semnat la Bucuresti la 5 iulie 2007, ratificat prin
Legea nr. 17/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156
din 29 februarie 2008.
Art. 3. - La
data de 24 aprilie 2010 a intrat în vigoare Acordul de cooperare privind
serviciile de căutare si salvare pe mare dintre statele riverane
Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, ratificat prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 182/2000, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 noiembrie 2000.
Art. 4. - La
data de 21 iunie 2010 a intrat în vigoare Aranjamentul dintre Ministerul
Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului
Israel privind desfăsurarea de activităti lucrative de membrii de
familie ai personalului diplomatic si consular, încheiat prin schimb de note
verbale, semnate la Tel Aviv la 7 iunie 2010 si la Ierusalim la 16 iunie 2010.
Art. 5. - La
data de 10 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul-cadru dintre Guvernul
României si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de
cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si
sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie
2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 5 noiembrie 2010.
Art. 6. - La
data de 12 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre România si
Organizatia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind
statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie
2010, ratificat prin Legea nr. 203/2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 728 din 2 noiembrie 2010.
Art. 7. - La
data de 18 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României
si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a
apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 12 noiembrie 2010.
Art. 8. - La
data de 21 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României
si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul prevenirii,
limitării si înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la
Bucuresti la 28 septembrie 2009, ratificat prin Legea nr. 182/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696
din 19 octombrie 2010.
Art. 9. - La
data de 22 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Protocolul, semnat la
Chisinău la 5 noiembrie 2010, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul
României si Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile
colaborării în domeniul transportului feroviar, încheiat la Chisinău
la 21 februarie 1995, ratificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
101/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775
din 19 noiembrie 2010.
Art. 10. - La data de 29 noiembrie 2010 a intrat în vigoare pentru România
Conventia privind crearea unei Organizatii Europene pentru Exploatarea
Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983,
la care România a aderat prin Legea nr. 164/2010 pentru aderarea României la
Conventia privind crearea unei Organizatii Europene pentru Exploatarea
Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983,
si la Protocolul privind privilegiile si imunitătile Organizatiei Europene
pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt
la 1 decembrie 1986, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518
din 26 iulie 2010.
Art. 11. - La data de 2 decembrie 2010 a intrat în vigoare Schimbul de instrumente
pentru corectarea erorii materiale în textul Protocolului dintre Guvernul
României si Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea
tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat si interguvernamental în
perioada 1949-1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 30 noiembrie 2010, în baza Ordinului
ministrului afacerilor externe nr. 2.055/2010.
Art. 12. - La data de 16 decembrie 2010 a intrat în vigoare Programul de cooperare
în domeniul educatiei, stiintei si culturii dintre Guvernul României si
OrganizatiapentruEliberarea Palestinei (care actionează pentru Autoritatea
Natională Palestiniană) pentru anii 2010-2012, semnat la Bucuresti la
12 iulie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.203/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821
din 8 decembrie 2010.
Art. 13. - La data de 29 decembrie 2010 a intrat în vigoare pentru România
Protocolul privind privilegiile si imunitătile Organizatiei Europene
pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt
la 1 decembrie 1986, la care România a aderat prin Legea nr. 164/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518
din 26 iulie 2010.
Art. 14. - La data de 3 ianuarie 2011 intră în vigoare Acordul dintre
Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru privind recunoasterea
reciprocă a calificărilor obtinute în învătământul
superiorpentru continuarea studiilor în institutii de învătământ
superior din cele două tări, semnat la Bucuresti la 22 mai 2009,
ratificat prin Legea nr. 180/2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 727 din 1 noiembrie 2010.
Art. 15. - La data de 20 februarie 2011 intră în vigoare Protocolul privind
conservarea si utilizarea durabilă a diversitătii biologice si a
diversitătii peisajelor, adoptat si semnat la Bucuresti la 19 iunie 2008,
la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabilă a Carpatilor,
adoptată la Kiev la 22 mai 2003, ratificat prin Legea nr. 137/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477
din 12 iulie 2010.
Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi
Bucuresti,
30 decembrie 2010.
Nr. 2.351.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
privind modificarea si completarea anexei nr. 2 la Ordinul presedintelui
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 75/2010 pentru aprobarea
modelului si continutului formularului (301) “Decont special de taxă pe
valoarea adăugată”
În temeiul art. 12 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si
completările ulterioare, al art. 1563 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, si
al art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările si
completările ulterioare,
presedintele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite
următorul ordin:
Art. I. - Anexa nr. 2 “Instructiuni de completare a formularului (301) «Decont
special de taxă pe valoarea adăugat㻓 la Ordinul presedintelui
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 75/2010 pentru aprobarea
modelului si continutului formularului (301) “Decont special de taxă pe
valoarea adăugată”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 59 din 26 ianuarie 2010, se modifică si se completează
după cum urmează:
1. La
punctul I
“Contribuabilii care au obligatia să depună
decontul special de taxă pe valoarea adăugată”, cu referire la
sectiunea 1, după paragraful al treilea se introduce un nou paragraf, cu
următorul cuprins:
“în
această sectiune se declară si achizitiile intracomunitare de
mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 1251
alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoanele înregistrate în scopuri de
TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, pentru care se
datorează taxă pe valoarea adăugată în România.”
2. La
punctul II
“Depunerea decontului special de taxă pe valoarea
adăugată”, paragraful al treilea se modifică si va avea
următorul cuprins:
“Formularul
se întocmeste potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la ordin si se
depune după cum urmează:
a)
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia
nastere exigibilitatea operatiunilor prevăzute la sectiunile 1, 3, 4 si
4.1 din formularul (301) «Decont special de taxă pe valoarea
adăugată», cu exceptia achizitiilor intracomunitare de mijloace de
transport care nu sunt considerate noi conform art. 1251 alin. (3)
din Codul fiscal, pentru care se datorează taxă pe valoarea
adăugată în România;
b)
înainte de înmatricularea în România a unui mijloc de transport nou sau a unui
mijloc de transport care nu este considerat nou conform art. 1251
alin. (3) din Codul fiscal si pentru care se datorează taxa, dar nu mai
târziu de data de 25 a lunii următoare celei în care ia nastere
exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de astfel de mijloace
de transport. Dacă în aceeasi lună persoana impozabilă
efectuează mai multe achizitii intracomunitare de mijloace de transport
noi sau de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 1251
alin. (3) din Codul fiscal, taxabile în România, aceasta poate depune mai multe
deconturi speciale de taxă pentru aceeasi lună, fără a bifa
căsuta «Declaratie rectificativă».”
Art. II. - Prezentul ordin se aplică începând cu achizitiile intracomunitare
efectuate după data de 1 ianuarie 2011.
Art.
III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. IV.
- Directia generală proceduri pentru administrarea
veniturilor, Directia generală de reglementare a colectării
creantelor bugetare, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia
generală de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile
generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti din cadrul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru
ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,
Sorin Blejnar
Bucuresti,
14 ianuarie 2011.
Nr. 30.
ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
CASA NATIONALĂ DE
ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea
documentelor justificative pentru dobândirea calitătii de asigurat,
respectiv asigurat fără plata contributiei, precum si pentru
aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor
datorate Fondului national unic de asigurări sociale de
sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de
Asigurări de Sănătate nr. 617/2007
Având
în vedere:
-
Referatul de aprobare nr. DG 226 din 20 ianuarie 2011 al directorului general
al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;
- art.
212 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii,
cu modificările si completările ulterioare,
în
temeiul dispozitiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu
modificările si completările ulterioare, si ale art. 17 alin. (5) din
Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si
completările ulterioare,
presedintele
Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:
Art. I. - Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru
dobândirea calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata
contributiei, precum si pentru aplicarea măsurilor de executare
silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului national unic de
asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul
presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr.
617/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649
din 24 septembrie 2007, cu modificările si completările ulterioare,
se modifică si se completează după cum urmează:
1. La articolul 20, alineatul (4) se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(4)
Procesul de eliberare a adeverintelor care atestă calitatea de asigurat
este un proces continuu. Pentru asigurarea accesului liber la pachetul de
servicii de bază, persoanele încadrate la alin. (1) pot face dovada
calitătii de asigurat, până la obtinerea adeverintei de asigurat, pe
baza documentelor la care se face referire în aceste prevederi sau prin
accesarea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente si
dispozitive medicale aflati în relatii contractuale cu casele de asigurări
de sănătate a instrumentului electronic pus la dispozitie de CNAS.”
2. La articolul 20, după alineatul (4) se introduc două noi
alineate, alineatele (41) si (42), cu următorul
cuprins:
“(41)
Modalitatea electronică de verificare a calitătii de asigurat
prevăzută la alin. (4) se face prin introducerea de către
furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale a codului
numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente
si dispozitive medicale în câmpul «CNP» din aplicatia instalată pe site-ul
CNAS la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online
(42)
În cazul în care persoana care necesită servicii medicale, medicamente si
dispozitive medicale, cu exceptia celor din pachetul minim de servicii
medicale, ca urmare a interogării aplicatiei mentionate la alin. (41),
apare neasigurată, aceasta va face dovada calitătii de asigurat fie
cu documentele prevăzute la alin. (4), fie cu adeverinta de asigurat.
Pentru obtinerea adeverintei de asigurat se adresează casei de
asigurări de sănătate la care persoana este luată în
evidentă, prezentând documentele necesare dovedirii calitătii de
asigurat împreună cu o copie a rezultatului interogării
eliberată de furnizorul de servicii medicale.”
Art. II.
- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,
Nicolae-Lucian Dută
Bucuresti,
20 ianuarie 2011.
Nr. 29.
![]() |
![]() |
Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |