DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.536

din 25 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 100 pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice”, exceptie ridicată de Vlad Duncescu în Dosarul nr. 5.451/325/2009 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 5.451/325/2009, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor “art. 100 pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice”, exceptie ridicată de Vlad Duncescu într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva sentintei prin care a fost respinsă plângerea introdusă de către acesta împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1)si (2) din Constitutie care garantează dreptul de acces liber la justitie, întrucât sanctiunea complementară se aplică automat, fără a exista posibilitatea instantei de judecată de a cenzura această măsură independent de sanctiunea principală a amenzii contraventionale. Arată că, dacă o persoană este nemultumită doar de aplicarea sanctiunii complementare potrivit textului de lege criticat, măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce nu poate fi atacată separat în justitie.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Consideră că nu se poate retine o încălcare a art. 21 din Constitutie, întrucât procesul-verbal de contraventie prin care se aplică atât sanctiunea principală, cât si sanctiunea complementară este supus controlului instantelor judecătoresti.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observă că a fost în mod eronat precizat de autorul acesteia ca fiind “art. 100 pct. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002”, astfel retinându-l si instanta în dispozitivul încheierii de sesizare. În realitate, astfel cum rezultă atât din cuprinsul încheierii de sesizare, cât si din notele scrise ale autorului exceptiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 101 alin. (3) lit. a): “(3) Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a lII-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârsirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăsirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie care garantează dreptul de acces liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate în prezenta cauză, din perspectiva unor critici asemănătoare si prin prisma acelorasi texte din Legea fundamentală invocate si în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 340 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 17 mai 2010, Curtea a retinut că dispozitiile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 nu aduc atingere dreptului de acces liber la justitie, câtă vreme împotriva procesului-verbal de contraventie poate fi formulată plângere în conditiile cap. VIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 “Căi de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei”, cadru în care, beneficiind de toate garantiile dreptului la un proces echitabil, persoana contravenientă poate formula orice apărări pe care le consideră necesare, iar instanta de judecată învestită cu solutionarea acesteia procedează la verificarea legalitătii si temeiniciei procesului-verbal de contraventie si hotărăste asupra sanctiunilor contraventionale aplicate de organul constatator.

Totodată, pronuntându-se asupra unei probleme similare, prin Decizia nr. 1.048 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 5 octombrie 2010, Curtea a observat că, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, persoana nemultumită de sanctiunile aplicate prin procesul-verbal de contraventie are deschisă calea contestatiei la instanta de judecată, prilej cu care îsi poate formula plângerea în asa manieră încât să evidentieze intentia sa de a contesta doar sanctiunea complementară.

Cele retinute de Curtea Constitutională în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, nefiind evidentiate elemente de noutate care să justifice reconsiderarea jurisprudentei instantei de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vlad Duncescuîn Dosarul nr. 5.451/325/2009 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.539

din 25 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Xu Liqin în Dosarul nr. 7.944/2/2009 ai Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că autorul acesteia ridică probleme legate de interpretarea si aplicarea prevederilor de lege criticate, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.944/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Xu Liqin într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de returnare a acesteia de pe teritoriul României.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie si claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în întelesul dat de practica jurisprudentială a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece textele de lege criticate nu cuprind prevederi care să reglementeze situatii similare cu cea în care aceasta se află, astfel încât să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situatia sa, si nu protejează suficient străinii împotriva arbitrarului si abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări. În acest sens, sustine că “legea ar fi trebuit să fie mai specifică pe aspectul întelesului de sedere ilegală, ca motiv de sanctionare prin emiterea unei dispozitii de returnare, în conditiile în care, din actele depuse la dosarul cauzei rezultă clar că în spetă este vorba doar de o întârziere, motivată, la prelungirea dreptului de sedere, sanctiunea aplicată fiind disproportionat de mare fată de fapta comisă”. Mai sustine că refuzul de prelungire a dreptul de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale îl pune pe solicitant în situatie de faliment si de pierdere a investitiilor realizate în România, ceea ce reprezintă o vătămare gravă a dreptului de proprietate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal precizează că aprecierea continutului si întelesului termenilor dintr-un text de lege nu intră în competenta instantei de contencios constitutional, ci în cea a instantelor de drept comun. Observă că, sub aparenta unor critici referitoare la ambiguitatea si neclaritatea textelor de lege, se solicită interpretarea acestora, aspect ce excedează competentei Curtii Constitutionale. Consideră că se urmăreste astfel interpretarea notiunii de sedere ilegală si, mai concret, interpretarea acesteia într-un sens restrictiv, prin considerarea ca legală a unei sederi peste termenul legal cu o perioadă de întârziere foarte scurtă. Apreciază că nu se pot retine argumentele în sprijinul încălcării prevederilor constitutionale si conventionale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul continut:

- Art. 11 alin. (1): “(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.”;

- Art. 51 alin. (1): “(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporară se depun personal de către solicitanti, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de resedintă.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 21 care consacră dreptul la un proces echitabil si la art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private, precum si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil si celor ale art. 1 paragraful 1 din Primul protocol aditional la aceeasi conventie, referitoare la protectia si garantarea proprietătii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că argumentele formulate de autorul acesteia în motivarea pretinsei neconstitutionalităti reprezintă, în realitate, critici referitoare la modalitatea de aplicare în practică a prevederilor de lege ce formează obiect al exceptiei.

Or, lămurirea aspectelor legate de aplicarea si interpretarea legii în spete individual determinate revine exclusiv instantelor de judecată învestite cu solutionarea litigiilor în cadrul cărora au fost ridicate exceptiile de neconstitutionalitate, excedând competentei Curtii Constitutionale. Totodată, Curtea observă că autorul exceptiei îsi întemeiază criticile si pe lipsa din cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 a unor norme care consideră că ar fi necesare pentru clarificarea situatiei sale personale sau care să reglementeze aspecte similare celor care caracterizează situatia sa. Instanta de contencios constitutional nu poate examina însă astfel de sustineri, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor normative cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. Ad) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Xu Liqin în Dosarul nr. 7.944/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.555

din 7 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhang Wangying în Dosarul nr. 4.285/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul loan Budura, interpretul autorizat de limba chineză solicitat pentru a asigura traducerea în cauză.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudentei deja existente în acest domeniu.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.285/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhang Wangying într-o cauză având ca obiect solutionarea unei plângeri formulate împotriva deciziei de returnare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este “lipsit de precizie si claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale în întelesul dat de practica jurisprudentială a Curtii Europene a Drepturilor Omului”. Se arată că textul criticat ar avea caracter “redundant si foarte vag”, întrucât “nu precizează nici care ar fi documentele respective si nici criteriile de evaluare a continutului acestora”. În opinia autorului exceptiei sunt astfel “create conditiile ca Oficiul Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii si arbitrare dacă activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri si, în consecintă, să prelungească sau să refuze prelungirea dreptului de sedere a solicitantului”. Autorul conchide că lipsa de precizie si claritate “constituie un impediment pentru reclamant de a avea acces la o judecată dreaptă a cauzei sale si la obtinerea unei hotărâri corecte”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (3) lit. b): “(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: (...)

b) documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 21 din Constitutie si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ambele referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că instituirea unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară cu conditia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investitii nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil. În jurisprudenta sa, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 159 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, Curtea a retinut că textele de lege criticate sunt suficient de clare si precise încât destinatarii acestora să aibă o reprezentare adecvată a semnificatiei lor si, în plus, nu sunt susceptibile a conduce la interpretări arbitrare din partea Oficiului Român pentru Imigrări. Mai mult, cu acelasi prilej, Curtea nu a constatat că o eventuală enumerare limitativă a documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformitătii activitătii economice desfăsurate de societatea comercială la care străinul solicitant al prelungirii dreptului de sedere este actionar sau asociat “ar putea genera consecinte nefavorabile, întrucât s-ar îngusta foarte mult posibilitătile aflate la îndemâna solicitantului de dovedire a îndeplinirii conditiilor cerute de lege si, asa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, reglementarea ar suferi de o rigiditate excesivă”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, alart. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhang Wangying în Dosarul nr. 4.285/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.568

din 7 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Wang Cunqiu în Dosarul nr. 3.535/2/2010 ai Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.311 D/2010 al Curtii Constitutionale.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.316D/2010 si nr. 1.367D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale, ridicată de Kaaniche SIim Ben Abdeljelil si Ziaulhaq Noori în dosarele nr. 3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă doamna Alexandra Gotea, interpretul autorizat de limba persană solicitat pentru a asigura traducerea în Dosarul nr. 1.367D/2010.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor mentionate, pune în discutie problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.316D/2010 si nr. 1.367D/2010 la Dosarul nr. 1.311 D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 27 aprilie 2010, 13 aprilie 2010 si 3 martie 2010, pronuntate în dosarele nr. 3.535/2/2010, nr. 3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Wang Cunqiu, Kaaniche SIim Ben Abdeljelil si, respectiv, Ziaulhaq Noori în cauze având ca obiect solutionarea unor cereri de prelungire a duratei măsurii luării acestora în custodie publică.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, pentru următoarele motive: este lipsit de precizie si claritate; nu protejează suficient străinii împotriva arbitrarului si abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări; încalcă dreptul la apărare, întrucât nu reglementează o procedură clară de prelungire a perioadei de luare în custodie publică si limitează durata procedurii; aduce o gravă atingere independentei justitiei, solutia prelungirii măsurii luării în custodie publică fiind impusă instantei prin lege; este nesocotit principiul egalitătii părtilor în proces, întrucât textul de lege criticat exceptează Ministerul Administratiei si Internelor, în calitate de reclamant, de la plata taxei de timbru pentru actiunea introdusă; în cadrul proceselor prin care se solicită prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor nu sunt respectate toate garantiile procesuale prevăzute de lege; accesul la justitie este limitat, întrucât măsura se ia pe o perioadă de 5 luni, timp în care nu se mai analizează dacă mai subzistă motivele avute în vedere la luarea deciziei sau dacă starea de fapt s-a schimbat; luarea în custodie publică este o măsură privativă de libertate, constituind si o restrângere a libertătii de circulatie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins:

- Art. 97 alin. (5): “Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuti la alin. (2) care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competentă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanta trebuie să se pronunte înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instantei este irevocabilă.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (4) care instituie principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, art. 16 care consacră principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (1) care stabileste că libertatea individuală si siguranta persoanei sunt inviolabile, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si în art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenti si se supun numai legii. De asemenea, au fost invocate si dispozitiile art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale care garantează dreptul la libertate si sigurantă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că a mai exercitat controlul de constitutionalitate a acelorasi texte de lege, din perspectiva acelorasi critici si prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale ca si cele invocate în prezentele cauze conexate. Prin Decizia nr. 158 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 9 martie 2009, Curtea a constatat că nu poate retine sustinerile referitoare la natura neclară a procedurii de prelungire a perioadei de luare în custodie publică, textul de lege criticat cuprinzând elemente suficiente, clare si previzibile, astfel încât subiectul de drept să înteleagă conduita pe care norma juridică o impune. Totodată, Curtea a observat că instanta de judecată, si nu legea este cea care dispune această măsură, în urma solutionării cauzei în care străinul, în calitate de parte, beneficiază de toate garantiile dreptului la apărare si ale unui proces echitabil în fata unei instante independente si impartiale. Faptul că instantei de judecată îi este impus un termen imperativ pentru pronuntarea hotărârii, raportat la data expirării termenului luării în custodie publică dispuse anterior, sau că hotărârea are caracter irevocabil nu constituie aspecte de natură să afecteze exercitarea drepturilor fundamentale invocate. Dimpotrivă, acestea dau expresie prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie privind solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, circumstantiat la necesitatea rezolvării cu celeritate si în anumite termene a cauzelor referitoare la situatia străinilor în România. Faptul că autorii exceptiei critică “limitarea duratei procedurii” nu poate fi considerat în niciun caz ca fiind contrar prevederilor Legii fundamentale.

Totodată, prin Decizia nr. 714 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 30 iunie 2009, Curtea, analizând sustinerea referitoare la exceptarea Ministerului Administratiei si Internelor, prin Oficiul Român pentru Imigrări, în calitate de reclamant, de la plata taxei de timbru pentru actiunea introdusă, a constatat că, la fel ca si în cazul de fată, autorii exceptiei sunt nemultumiti de lipsa din cuprinsul textelor de lege criticate a unor prevederi care să impună acestei autorităti obligatia plătii unei astfel de taxe. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios constitutional nu poate să modifice sau să completeze textele de lege ce îi sunt supuse controlului, asemenea atributii intrând în competenta exclusivă a puterii legislative.

În plus, prin Decizia nr. 773 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 19 decembrie 2006, pronuntându-se asupra acelorasi prevederi legale, dar în varianta anterioară republicării, Curtea a statuat în sensul că prelungirea duratei de luare în custodie publică reprezintă o măsură administrativă, dispusă de magistrat, de restrângere temporară a libertătii de circulatie a străinului care nu a putut fi îndepărtat de pe teritoriul României, în cadrul procedurii legale, iar nu o măsură privativă de libertate. Perioada pentru care se poate dispune prelungirea duratei de luare în custodie publică este strict prevăzută de lege, înăuntrul acestor termene străinul având oricând posibilitatea părăsirii centrului de cazare odată ce conditiile pentru care a fost dispusă măsura încetează.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Wang Cunqiu, Kaaniche SIim Ben Abdeljeiil si Ziaulhaq Noori în dosarele nr. 3.535/2/2010, nr. 3.038/2/2010 si, respectiv, nr. 1.587/2/2010 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Galati, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Galati

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Galati, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Galati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 si 605 bis din 15 august 2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Anexa nr. 7 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bălăbănesti” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1.

2. După anexa nr. 7 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7¹“Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Rădesti”, care are cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2.

3. Anexa nr. 9 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Băleni” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 3.

4. Anexa nr. 48 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Scânteiesti” se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 4.

Art. II. - Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Bucuresti, 3 noiembrie 2010.

Nr. 1.112.

*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

ORDIN

privind publicarea textului unui tratat

În baza art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare în conformitate cu prevederile lui,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat la Roma la 23 ianuarie 1968, intrat în vigoare la 7 martie 1972, ratificat prin Decretul nr. 569 din 4 iulie 1968, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 10 iulie 1968.

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Bucuresti, 24 decembrie 2010.

Nr. 2.329.

ACORD

între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie

Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene, în dorinta de a reglementa definitiv problemele financiare în suspensie între cele două tări,

au convenit asupra celor ce urmează:

ARTICOLUL 1

Guvernul Republicii Socialiste România va plăti Guvernului Republicii Italiene suma forfetară de 1.312.500.000 lire italiene, cu titlu de indemnizatie globală si definitivă pentru pretentiile de orice natură ale statului italian si ale persoanelor fizice si juridice italiene fată de statul român si persoanele fizice si juridice române, cu privire la:

a) bunurile, drepturile si interesele italiene atinse de măsurile românesti de nationalizare, expropriere, luare în administrare sau orice alte măsuri legislative ori administrative similare, precum si creantele financiare si comerciale născute înainte de 25 noiembrie 1950 (data semnării la Bucuresti a Acordului de plăti dintre cele două tări);

b) titlurile datoriei publice externe române.

ARTICOLUL 2

Sunt considerate bunuri, drepturi si interese italiene, în sensul art. 1, acele bunuri, drepturi si interese care, în momentul luării măsurilor românesti, apartineau, direct sau indirect, total ori partial, unor persoane fizice care aveau cetătenia italiană sau unor persoane juridice care aveau sediul în Italia, cu conditia ca ele să aibă cetătenia italiană sau, respectiv, sediul în Italia si la data semnării prezentului acord.

La determinarea bunurilor, drepturilor si intereselor italiene indicate la art. 1 s-a tinut seama de prevederile Tratatului de pace dintre Italia si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

ARTICOLUL 3

Plata sumei forfetare indicate la art. 1 va fi efectuată potrivit modalitătilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul acord.

ARTICOLUL 4

Plata integrală a sumei forfetare indicate la art. 1 va avea efect liberator pentru statul român si persoanele fizice si juridice române fată de statul italian si persoanele fizice si juridice italiene si, ca urmare, Guvernul Republicii Italiene va considera stinse, integral si definitiv, toate pretentiile reglementate prin prezentul acord.

ARTICOLUL 5

Guvernul Republicii Italiene nu va mai prezenta si nici sustine în vreun fel fată de Guvernul Republicii Socialiste România pretentii de natura celor reglementate în articolele precedente.

Guvernul Republicii Socialiste România consideră eliberate persoanele fizice si juridice italiene de orice sarcini, obligatii sau impozite cu privire la bunurile, drepturile si interesele prevăzute în articolele precedente.

ARTICOLUL 6

Repartizarea între cei în drept a sumei indicate la art. 1 este în competenta exclusivă a Guvernului Republicii Italiene, fără ca din aceasta să poată rezulta vreo răspundere pentru Guvernul Republicii Socialiste România.

Spre a facilita repartizarea sumei, Guvernul Republicii Socialiste România va furniza, la cererea Guvernului Republicii Italiene, în măsura posibilului, informatiile si documentatia necesare cu privire la bunurile, drepturile si interesele reglementate prin articolele precedente.

ARTICOLUL 7

Guvernul Republicii Italiene va remite Guvernului Republicii Socialiste România, în termen de 2 ani de la plata integrală a sumei forfetare indicate la art. 1, documentele pe baza cărora au fost indemnizati pretendentii italieni.

ARTICOLUL 8

Prevederile prezentului acord nu se referă la obligatiile decurgând din acordurile comerciale si de plăti în vigoare dintre cele două tări.

ARTICOLUL 9

Prezentul acord va fi ratificat si va intra în vigoare în ziua efectuării schimbului instrumentelor de ratificare.

Făcut la Roma la 23 ianuarie 1968, în două exemplare originale, în limbile română si italiană, ambele texte având aceeasi valoare.

Pentru Guvernul Republicii Socialiste România,

(semnătură indescifrabilă)

Pentru Guvernul Republicii Italiene

(semnătură indescifrabilă)

ANEXĂ

MODALITĂTI DE PLATĂ

1. Suma indicată la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie va fi plătită de Guvernul Republicii Socialiste România prin prelevări în proportie de 3% din contravaloarea exporturilor românesti efectuate direct în Republica Italiană.

2. Prelevările prevăzute la alineatul precedent nu vor putea depăsi însă anual suma de 325.000.000 lire italiene.

3. Guvernul Republicii Socialiste România va lua măsurile necesare ca în termen de o lună de la sfârsitul fiecărui trimestru - începând de la data intrării în vigoare a acordului sus-mentionat si până la plata integrală a sumei prevăzute la art. 1 din acord - suma rezultată din prelevările aferente trimestrului respectiv să fie transferată, potrivit prevederilor Acordului de plăti în vigoare dintre cele două tări, într-un cont special în lire italiene intitulat “Indemnizare România”, deschis în acest scop la lUfficio Italiano dei Cambi, pe numele Ministerului Tezaurului italian.

4. Modalitătile tehnice de transfer cu privire la prelevările prevăzute la alin. 1 vor fi stabilite de comun acord între Banca Natională a Republicii Socialiste România si lUfficio Italiano dei Cambi.

5. În cazul în care se vor produce modificări în regimul schimburilor comerciale si în cel al plătilor în vigoare între cele două tări, părtile contractante vor putea conveni asupra altor modalităti de plată decât cele prevăzute la alin. 3.

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Referindu-mă la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că s-au convenit cele ce urmează:

1. Prin acord sunt reglementate titlurile datoriei publice externe române care apartineau unor persoane italiene la 31 decembrie 1967.

2. Valoarea nominală a titlurilor de datorie publică externă română reglementate este de 308.575.000 lire italiene. Calculul valorii nominale a fost efectuat pe baza următoarelor cursuri:

- 1 liră sterlină = 1.500 lire italiene;

- 1 dolar S.U.A. = 625 lire italiene;

- 1 franc francez aur = 204,18 lire italiene.

3. Guvernul Republicii Italiene se angajează să remită Guvernului Republicii Socialiste România titlurile de datorie publică externă română reglementate prin sus-mentionatul acord, în valoare nominală de 293.146.250 lire italiene. În cazul în care valoarea nominală a titlurilor remise va fi inferioară sumei de 293.146.250 lire italiene, Guvernul Republicii Italiene va restitui Guvernului Republicii Socialiste România, în două luni de la termenul prevăzut la art. 7 din acord, 7% din diferenta de valoare.

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, (semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Amintore Fanfani,

ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Am onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul continut:

“Referindu-mă la art. 1 din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind

reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că s-au convenit cele ce

urmează:

1. Prin acord sunt reglementate titlurile datoriei publice externe române care apartineau unor persoane italiene la 31 decembrie 1967.

2. Valoarea nominală a titlurilor de datorie publică externă română reglementate este de 308.575.000 lire italiene. Calculul valorii nominale a fost efectuat pe baza următoarelor cursuri:

- 1 liră sterlină = 1.500 lire italiene;

- 1 dolar S.U.A. = 625 lire italiene;

- 1 franc francez aur = 204,18 lire italiene.

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”

Informându-vă că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Corneliu Mănescu,

ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Cu ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, s-a convenit că Guvernul Republicii Italiene va continua să acorde, în limitele posibilului, sprijinul său cu privire la pretentiile interesatilor români pentru realizarea creantelor lor născute înainte de 25 noiembrie 1950, fată de persoanele fizice si juridice italiene.

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Amintore Fanfani,

ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Am onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul continut: “Cu ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, s-a convenit că Guvernul Republicii Italiene va continua să acorde, în limitele posibilului, sprijinul său cu privire la pretentiile interesatilor români pentru realizarea creantelor lor născute înainte de 25 noiembrie 1950, fată de persoanele fizice si juridice italiene.

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”

Informându-vă că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Corneliu Mănescu,

ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Cu ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să vă informez că, în cursul tratativelor, partea română a adus la cunostinta părtii italiene anumite situatii din care rezultă că unele creante românesti fată de persoanele fizice si juridice italiene sunt supuse unor măsuri speciale.

În legătură cu cele de mai sus, vă rog să binevoiti a mă asigura că Guvernul Republicii Italiene va adopta, cu prilejul intrării în vigoare a acordului sus-mentionat, dispozitii corespunzătoare pentru a elimina astfel de măsuri.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Amintore Fanfani,

ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Am onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul continut:

“Cu ocazia încheierii Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să vă informez că, în cursul tratativelor, partea română a adus la cunostinta părtii italiene anumite situatii din care rezultă că unele creante românesti fată de persoanele fizice si juridice italiene sunt supuse unor măsuri speciale.

Cu privire la cele de mai sus, am onoarea să vă asigur că, cu prilejul intrării în vigoare a acordului sus-amintit, Guvernul Republicii Italiene, în cazul în care există măsurile speciale la care vă referiti, va adopta dispozitiile corespunzătoare pentru a elimina astfel de măsuri.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Corneliu Mănescu,

ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Referindu-mă la Acordul dintre Guvernul Republicii Italiene si Guvernul Republicii Socialiste România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că în cadrul acordului sunt reglementate prin suma forfetară de 1.312.500.000 lire italiene, de asemenea, bunurile imobile situate în România, apartinând cetătenilor italieni nerezidenti pe teritoriul român la data de 31 decembrie 1967:

- care au făcut obiectul pretentiilor italiene prezentate în cursul negocierilor, în ziua de 15 ianuarie 1968; si

- care, la data semnării acordului, sunt la libera dispozitie a proprietarilor italieni, potrivit legislatiei române. Ca urmare a acestei reglementări, statul român devine proprietarul bunurilor imobile respective.

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Corneliu Mănescu,

ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Am onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul continut: “Referindu-mă la Acordul dintre Guvernul Republicii Italiene si Guvernul Republicii Socialiste România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat astăzi la Roma, am onoarea să constat că în cadrul acordului sunt reglementate prin suma forfetară de 1.312.500.000 lire italiene, de asemenea, bunurile imobile situate în România, apartinând cetătenilor italieni nerezidenti pe teritoriul român la data de 31 decembrie 1967:

- care au făcut obiectul pretentiilor italiene prezentate în cursul negocierilor, în ziua de 15 ianuarie 1968; si

Vă rog, domnule ministru, să binevoiti a-mi confirma cele ce precedă.”

Informându-vă că sunt de acord cu cele de mai sus, vă rog să primiti, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Amintore Fanfani,

ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

În cursul negocierilor care au precedat acordul sus-mentionat, delegatia română a solicitat restituirea unei cantităti de 120,9511 kg aur fin, care la timpul său a fost depozitată la Banca Comercială Italiană - sediul din Milano - pe numele “Directia Dunării Maritime” (D.D.M.).

Referindu-mă la cele ce precedă, am onoarea să vă comunic că Guvernul Republicii Socialiste România îsi mentine această cerere.

Sunt încredintat că Guvernul Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a căuta o rezolvare a problemei.

Vă rog, domnule ministru, să-mi confirmati cele ce precedă.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Amintore Fanfani,

ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene

23 ianuarie 1968

Domnule ministru,

Am onoarea a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi, cu următorul continut:

În cursul negocierilor care au precedat acordul sus-mentionat, delegatia română a solicitat restituirea unei cantităti de 120,9511 kg aur fin, care la timpul său a fost depozitată la Banca Comerciala Italiană - sediul din Milano - pe numele «Directia Dunării Maritime» (D.D.M.).

Referindu-mă la cele ce precedă, am onoarea să vă comunic că Guvernul Republicii Socialiste România îsi mentine această cerere.

Sunt încredintat că Guvernul Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a căuta o rezolvare a problemei.

Vă rog, domnule ministru, să-mi confirmati cele ce precedă.”

În legătură cu cele de mai sus, vă asigur că Guvernul Republicii Italiene va face tot posibilul pentru a căuta o rezolvare a problemei.

Primiti vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideratii.

Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene,

(semnătură indescifrabilă)

Excelentei Sale,

Corneliu Mănescu,

ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale

În temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

constatând că părtile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor internationale enumerate mai jos,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 25 iunie 2009 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru în domeniul cercetării si dezvoltării] semnat la Bucuresti la 13 martie 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 966/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 21 septembrie 2007.

Art. 2. - La data de 1 august 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalitătii organizate, traficului ilicit de stupefiante si a terorismului international, semnat la Bucuresti la 5 iulie 2007, ratificat prin Legea nr. 17/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 29 februarie 2008.

Art. 3. - La data de 24 aprilie 2010 a intrat în vigoare Acordul de cooperare privind serviciile de căutare si salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, ratificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 182/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 noiembrie 2000.

Art. 4. - La data de 21 iunie 2010 a intrat în vigoare Aranjamentul dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Israel privind desfăsurarea de activităti lucrative de membrii de familie ai personalului diplomatic si consular, încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Tel Aviv la 7 iunie 2010 si la Ierusalim la 16 iunie 2010.

Art. 5. - La data de 10 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul-cadru dintre Guvernul României si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-român vizând reducerea disparitătilor economice si sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 5 noiembrie 2010.

Art. 6. - La data de 12 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre România si Organizatia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010, ratificat prin Legea nr. 203/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 2 noiembrie 2010.

Art. 7. - La data de 18 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilă a apelor Prutului si Dunării, semnat la Chisinău la 28 iunie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 12 noiembrie 2010.

Art. 8. - La data de 21 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării si înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la Bucuresti la 28 septembrie 2009, ratificat prin Legea nr. 182/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 19 octombrie 2010.

Art. 9. - La data de 22 noiembrie 2010 a intrat în vigoare Protocolul, semnat la Chisinău la 5 noiembrie 2010, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în domeniul transportului feroviar, încheiat la Chisinău la 21 februarie 1995, ratificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 101/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2010.

Art. 10. - La data de 29 noiembrie 2010 a intrat în vigoare pentru România Conventia privind crearea unei Organizatii Europene pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 164/2010 pentru aderarea României la Conventia privind crearea unei Organizatii Europene pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, si la Protocolul privind privilegiile si imunitătile Organizatiei Europene pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2010.

Art. 11. - La data de 2 decembrie 2010 a intrat în vigoare Schimbul de instrumente pentru corectarea erorii materiale în textul Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat si interguvernamental în perioada 1949-1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 30 noiembrie 2010, în baza Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 2.055/2010.

Art. 12. - La data de 16 decembrie 2010 a intrat în vigoare Programul de cooperare în domeniul educatiei, stiintei si culturii dintre Guvernul României si OrganizatiapentruEliberarea Palestinei (care actionează pentru Autoritatea Natională Palestiniană) pentru anii 2010-2012, semnat la Bucuresti la 12 iulie 2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.203/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 8 decembrie 2010.

Art. 13. - La data de 29 decembrie 2010 a intrat în vigoare pentru România Protocolul privind privilegiile si imunitătile Organizatiei Europene pentru Exploatarea Satelitilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986, la care România a aderat prin Legea nr. 164/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2010.

Art. 14. - La data de 3 ianuarie 2011 intră în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru privind recunoasterea reciprocă a calificărilor obtinute în învătământul superiorpentru continuarea studiilor în institutii de învătământ superior din cele două tări, semnat la Bucuresti la 22 mai 2009, ratificat prin Legea nr. 180/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 1 noiembrie 2010.

Art. 15. - La data de 20 februarie 2011 intră în vigoare Protocolul privind conservarea si utilizarea durabilă a diversitătii biologice si a diversitătii peisajelor, adoptat si semnat la Bucuresti la 19 iunie 2008, la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabilă a Carpatilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, ratificat prin Legea nr. 137/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2010.

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Bucuresti, 30 decembrie 2010.

Nr. 2.351.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

ORDIN

privind modificarea si completarea anexei nr. 2 la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 75/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) “Decont special de taxă pe valoarea adăugată”

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, al art. 156³ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 “Instructiuni de completare a formularului (301) «Decont special de taxă pe valoarea adăugată»“ la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 75/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) “Decont special de taxă pe valoarea adăugată”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 26 ianuarie 2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La punctul I “Contribuabilii care au obligatia să depună decontul special de taxă pe valoarea adăugată”, cu referire la sectiunea 1, după paragraful al treilea se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:

“în această sectiune se declară si achizitiile intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125¹ alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153¹ din Codul fiscal, pentru care se datorează taxă pe valoarea adăugată în România.”

2. La punctul II “Depunerea decontului special de taxă pe valoarea adăugată”, paragraful al treilea se modifică si va avea următorul cuprins:

“Formularul se întocmeste potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la ordin si se depune după cum urmează:

a) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia nastere exigibilitatea operatiunilor prevăzute la sectiunile 1, 3, 4 si 4.1 din formularul (301) «Decont special de taxă pe valoarea adăugată», cu exceptia achizitiilor intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125¹ alin. (3) din Codul fiscal, pentru care se datorează taxă pe valoarea adăugată în România;

b) înainte de înmatricularea în România a unui mijloc de transport nou sau a unui mijloc de transport care nu este considerat nou conform art. 125¹ alin. (3) din Codul fiscal si pentru care se datorează taxa, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei în care ia nastere exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de astfel de mijloace de transport. Dacă în aceeasi lună persoana impozabilă efectuează mai multe achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi sau de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125¹ alin. (3) din Codul fiscal, taxabile în România, aceasta poate depune mai multe deconturi speciale de taxă pentru aceeasi lună, fără a bifa căsuta «Declaratie rectificativă».”

Art. II. - Prezentul ordin se aplică începând cu achizitiile intracomunitare efectuate după data de 1 ianuarie 2011.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală de reglementare a colectării creantelor bugetare, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Sorin Blejnar

Bucuresti, 14 ianuarie 2011.

Nr. 30.

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

ORDIN

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contributiei, precum si pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007

Având în vedere:

- Referatul de aprobare nr. DG 226 din 20 ianuarie 2011 al directorului general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

- art. 212 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contributiei, precum si pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 20, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(4) Procesul de eliberare a adeverintelor care atestă calitatea de asigurat este un proces continuu. Pentru asigurarea accesului liber la pachetul de servicii de bază, persoanele încadrate la alin. (1) pot face dovada calitătii de asigurat, până la obtinerea adeverintei de asigurat, pe baza documentelor la care se face referire în aceste prevederi sau prin accesarea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispozitie de CNAS.”

2. La articolul 20, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4¹) si (4²), cu următorul cuprins:

“(4¹) Modalitatea electronică de verificare a calitătii de asigurat prevăzută la alin. (4) se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale în câmpul «CNP» din aplicatia instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online

(4²) În cazul în care persoana care necesită servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu exceptia celor din pachetul minim de servicii medicale, ca urmare a interogării aplicatiei mentionate la alin. (4¹), apare neasigurată, aceasta va face dovada calitătii de asigurat fie cu documentele prevăzute la alin. (4), fie cu adeverinta de asigurat. Pentru obtinerea adeverintei de asigurat se adresează casei de asigurări de sănătate la care persoana este luată în evidentă, prezentând documentele necesare dovedirii calitătii de asigurat împreună cu o copie a rezultatului interogării eliberată de furnizorul de servicii medicale.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolae-Lucian Dută

Bucuresti, 20 ianuarie 2011.

Nr. 29.


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.