MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 90/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 90         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 3 februarie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

 

Opinie separată

 

Opinie concurentă

 

Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

58. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia si în administrarea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. a unui mijloc fix aflat în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Bucuresti, în vederea reutilizării si refolosirii, respectiv scoaterii din functiune, casării si valorificării, după caz

 

60. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Justitiei - Administratia Natională a Penitenciarelor - Penitenciarul Târgu Jiu, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

61. - Hotărâre privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Buzău si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău, judetul Buzău

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

3. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie si aprobarea preturilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 53

din 25 ianuarie 2011

referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

 

Cu Adresa nr. 4.926 din 23 decembrie 2010, secretarul general al Senatului României a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulată de un grup de 30 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. I) din Constitutie si art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru exercitarea controlului de constitutionalitate asupra Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 17.958 din 23 decembrie 2010 si constituie obiectul Dosarului nr. 4.807L/2/2010.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 30 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstitutionalitate sunt următorii: Nicolae Dobra, Tudor Udristoiu, Toader Mocanu, Petru Basa, Vasile Pintilie, Marian-lulian Rasaliu, loan Sbîrciu, Vasile Nistor, Mihai Nită, Mircea-Marius Banias, Fillip Petru, Gheorghe Bîrlea, Viorel-Riceard Badea, Sorina-Luminita Plăcintă, losif Secăsan, Serban Rădulescu, Gabriel Berea, Alexandru Peres, Tudor Panturu, Ion Bara, Dorin Păran, Gheorghe David, Ovidiu Marian, Ion Ruset, Iulian Urban, Dumitru-Florian Staicu, Orest Onofrei, Feldman Radu Alexandru, Radu Mircea Berceanu si Dorel Jurcan.

Autorii sesizării consideră neconstitutională Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. a), alin. (4) si (7) si art. 148 alin. (4), dispozitiilor art. 18 alin. (3) si (4), art. 38 alin. (1), art. 51 alin. (1) si art. 55 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si ale art. 33 alin. (3) din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/2005.

În acest sens, autorii contestatiei sustin că prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 a fost validată alegerea unui număr de 11 magistrati în calitate de membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintr-un număr total de 14 membri. Trei dintre cei 11 magistrati alesi pentru componenta viitorului Consiliu Superior al Magistraturii, respectiv Lidia Bărbulescu, Dan Lupascu si Nicolae Dan Chiujdea, au candidat pentru un nou mandat si au fost alesi, desi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii interzice al doilea mandat. Totodată, în componenta viitorului Consiliu Superior al Magistraturii au rămas alti 3 membri, pe motiv că nu si-au epuizat mandatele de 6 ani validate în anul 2006, respectiv Ana Cristina Lăbus, Gratiana Daniela Petronela Isac si Dimitrie Bogdan Licu, care au înlocuit magistrati ai Consiliului Superior al Magistraturii cărora le-au încetat mandatele înainte de expirarea duratei acestora, prin pensionare sau demisie. În continuare, autorii sesizării consideră că prin adoptarea acestei hotărâri au fost ignorate concluziile Raportului din iulie 2010 al Comisiei Uniunii Europene către Parlamentul European si Consiliul cu privire la progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare si verificare.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 24 decembrie 2010, Curtea Constitutională a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului asupra sesizării de neconstitutionalitate.

Presedintele Senatului a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate la data de 14 ianuarie 2011, în care apreciază că aceasta este neîntemeiată. În acest sens arată că, pe baza raportului favorabil întocmit de Comisia juridică, Plenul Senatului, constatând că nu au fost depuse contestatii referitoare la legalitatea procedurilor de alegere si că au fost respectate toate dispozitiile legale în vigoare în materia acestor proceduri, a validat lista finală cuprinzând magistratii alesi, prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010. În final arată că potrivit art. 18 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 317/2004, “refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si numai dacă această încălcare a legii are drept consecintă influentarea rezultatului alegerilor”.

În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 24 decembrie 2010, Curtea Constitutională a solicitat presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii informatiile pe care le detine în legătură cu îndeplinirea conditiilor de legalitate a procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, validati prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010.

Documentatia solicitată în vederea solutionării sesizării de neconstitutionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 a fost comunicată Curtii Constitutionale la data de 27 decembrie 2010.

De asemenea, la data de 24 decembrie 2010, Curtea Constitutională a solicitat secretarului general al Senatului stenograma sedintei de validare, respectiv raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări a Senatului, pe baza căruia au fost validati, prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010, magistratii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secretarul general al Senatului a comunicat Curtii Constitutionale documentele solicitate cu Adresa nr. 48 din 12 ianuarie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 229 din 12 ianuarie 2011.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

examinând sesizarea, punctul de vedere al presedintelui Senatului, lucrările si documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010, prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este o autoritate independentă de toate celelalte autorităti publice sau puteri, care îsi găseste reglementarea în cuprinsul Legii fundamentale, având ca scop garantarea suprematiei acesteia.

Prevederile constitutionale ale art. 146 lit. I) stabilesc că instanta constitutională îndeplineste si alte atributii prevăzute de legea sa organică. În sensul acestor prevederi constitutionale au fost completate dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, stabilindu-se o nouă competentă, anume controlul constitutionalitătii hotărârilor Plenului Camerei Deputatilor, hotărârilor Plenului Senatului si hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.

Curtea constată că pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competente, hotărâri care afectează valori, reguli si principii constitutionale sau, după caz, organizarea si functionarea autoritătilor si institutiilor de rang constitutional.

Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile art. 133 si art. 134 din Constitutie, cuprinse în sectiunea a 3-a din cap. VI intitulat Autoritatea judecătorească al titlului III - Autoritătile publice.

În acest sens, Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii intră sub incidenta dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

În temeiul dispozitiilor art. 146 lit. I) din Constitutie, precum si ale art. 1, art. 3 alin. (2), art. 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională, fiind legal sesizată, este competentă să se pronunte asupra sesizării de neconstitutionalitate.

Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Autorii sesizării sustin că această hotărâre contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. a), alin. (4) si (7), art. 146 si art. 148 alin. (4), dispozitiilor art. 18 alin. (3) si (4), art. 38 alin. (1), art. 51 alin. (1) si art. 55 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si ale dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/2005.

Examinând obiectul si temeiurile sesizării, Curtea retine că potrivit art. 133 alin. (1) din Constitutie si art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta “esfe garantul independentei justitiei”.

Consiliul Superior al Magistraturii, în componenta sa, reflectă structura autoritătii judecătoresti si asigură legătura cu societatea civilă.

În concordantă cu prevederile art. 133 alin. (4) din Constitutie, potrivit cărora “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”, prin art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se prevede că “Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii”.

Curtea observă că Legea nr. 317/2004, în forma sa initială, nu prevedea o asemenea interdictie, modificarea fiind operată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Curtea retine că prin instituirea acestei interdictii nu sunt afectate drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 si care doresc să obtină un nou mandat. La data când au dobândit calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acestia aveau numai vocatia de a fi alesi pentru un nou mandat.

Curtea Constitutională constată că prin noua reglementare nu se încalcă principiul neretroactivitătii legii, consacrat prin prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

În conceptia Curtii Constitutionale, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior si nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de actiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

De asemenea, prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993, Curtea a statuat că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitătii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, în fond, este similar, îl poate înlocui cu un alt drept care astfel se naste.

Din aceste decizii rezultă că retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situatii juridice pentru viitor.

Pe de altă parte, Curtea retine că dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, nu aduc modificări legate de continutul mandatului, modul de exercitare al acestuia sau durata lui, ci instituie o interdictie, si anume aceea de a nu avea mai mult de un mandat.

Curtea constată că această interdictie nu influentează desfăsurarea mandatului în curs, astfel că dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sunt de imediată aplicare.

Posibilitatea unei noi candidaturi, după expirarea mandatului, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin lege. De altfel, legea în vigoare la momentul organizării si declansării alegerilor, în spetă art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările si completările ulterioare, stabileste conditiile, interdictiile si incompatibilitătile ce trebuie îndeplinite de un candidat.

Atât propunerea de validare, cât si validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerintelor legale pentru ocuparea respectivei demnităti, precum si a interdictiilor si incompatibilitătilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, 3 se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit cărora “în România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitătii sunt de esenta cerintelor statului de drept, în sensul prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), conform cărora “Nimeni nu este mai presus de lege”.

Având în vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităti ce au atras viciul de neconstitutionalitate, Senatul are îndatorirea constitutională să procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii.

În fine, cu privire la sustinerea autorilor sesizării referitoare la cei 3 membri care nu si-au epuizat mandatele de 6 ani validate în anul 2006, întrucât au înlocuit magistrati ai Consiliului Superior al Magistraturii cărora le-au încetat mandatele înainte de expirarea duratei, prin pensionare sau demisie, Curtea constată că Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010, fată de care a fost formulată sesizarea de neconstitutionalitate, nu a avut ca obiect si validarea acestora.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. I) din Constitutie, al art. 1,3, 10 si 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea si constată că Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Senatului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 25 ianuarie 2011 si la ea au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Semnatarii prezentei opinii separate, în dezacord cu decizia adoptată de majoritatea membrilor Curtii, sustinem inadmisibilitatea sesizării formulate de cei 30 de senatori.

Dezbaterile au privit numeroase probleme, care numai în parte au fost solutionate, iar solutiile ce se reflectă în decizia adoptată nu reprezintă, în opinia noastră, dezlegări constitutionale.

În esentă, temeiurile prezentei opinii separate sunt următoarele:

I. Până la modificarea adusă prin Legea nr. 177/2010, art. 27 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cuprins în cap. III - Competenta Curtii Constitutionale - sectiunea a 2-a “Procedura jurisdictională”- subsectiunea 4 “Controlul constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului”, avea următoarea redactare: “Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori”, fiind în deplină concordantă cu art. 146 lit. c) din Constitutie.

Potrivit art. 146 lit. I) din Legea fundamentală, Curtea Constitutională “îndeplineste si alte atributii prevăzute de legea organică a Curtii”. În baza acestei norme de trimitere, legiuitorul a modificat art. 27 alin. (1) din lege, în sensul că a redat textul initial si a adăugat după sintagma “regulamentelor Parlamentului” reglementarea “a hotărârilor plenului Camerei Deputatilor, a hotărârilor plenului Senatului si a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului (...)”.

În forma actuală, textul a extins competenta Curtii Constitutionale, astfel încât, în prezent, controlul de constitutionalitate vizează toate hotărârile adoptate de fiecare Cameră a Parlamentului si de Camerele reunite ale acestuia.

În felul acesta, art. 27 alin. (1) din lege a căpătat un continut complex: pe de o parte cuprinde o normă de “rang” constitutional, “Curtea se ponuntă asupra constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului”, corespunzătoare art. 146 lit. c) din Legea fundamentală; pe de altă parte, textul contine o normă de “rang” legal, “Curtea Constitutională se pronuntă asupra constitutionalitătii hotărârilor plenului Camerei Deputatilor, a hotărârilor plenului Senatului si a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului (...)”,corespunzător normei de trimitere înscrise la art. 146 lit. I).

Această reglementare este deficitară, întrucât o atributie distinctă ce-i este conferită Curtii în temeiul art. 146 lit. I) din Constitutie este plasată în continutul textului art. 27 alin. (1), care tratează o altă atributie a Curtii privind controlul de constitutionalitate a regulamentelor Parlamentului, asa cum aceasta este reglementată de art. 146 lit. c) din Legea fundamentală. Totodată, reglementarea este incompletă, pentru că nu contine nicio normă de procedură specifică noii reglementări.

Este de remarcat că textul nu face nicio distinctie între hotărârile asupra cărora Curtea urmează să se pronunte cu privire la constitutionalitatea lor, iar pe de altă parte s-ar deduce că normele procedurale referitoare la controlul constitutionalitătii regulamentelor parlamentare se aplică si în cazul celorlalte hotărâri, atât timp cât nu se face nicio precizare, dar, mai ales, nu se fac corelările cu alte texte ale legii care se impuneau în mod obligatoriu [art. 2 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. A.c)si art. 28].

Din acest punct de vedere, textul ridică probleme de constitutionalitate în măsura în care din cuprinsul său se întelege că orice hotărâre a Camerei Deputatilor, a Senatului sau a Camerelor reunite, indiferent de caracterul său normativ sau individual, poate fi supusă controlului de constitutionalitate.

Principalele reguli procedurale prevăzute de art. 27-28 din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 2 alin. (1)si art. 11 alin. (1) lit. A.c) din aceeasi lege, se referă în exclusivitate la controlul constitutionalitătii regulamentelor Parlamentului.

Art. 146 lit. c) din Constitutie si art. 28 din Legea nr. 47/1992 se referă in terminis la “regulamente”, nu si la alte categorii de hotărâri adoptate de Camerele Parlamentului.

Art. 28 alin.(3) din Legea organică nr. 47/1992 prevede că dacă prin decizie se constată neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, “Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile din regulament declarate neconstitutionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispozitiile regulamentare declarate neconstitutionale îsi încetează efectele juridice”.

Fiind o atributie cu un continut distinct - controlul constitutionalitătii hotărârilor Camerei Deputatilor, a hotărârilor Senatului si a hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului -, se impunea ca aceasta să fie reglementată într-o subsectiune aparte, în cadrul sectiunii a 2-a, care să prevadă si normele de procedură în aceste cazuri.

Fiecare Cameră a Parlamentului poate adopta, pe de o parte, regulamentul propriu de organizare si functionare, printr-o hotărâre în concordantă cu dispozitiile art. 64 alin. (1), art. 67 si art. 76 alin. (1), iar pe de altă parte poate adopta, ca acte juridice cu caracter normativ sau cu caracter individual, si alte “hotărâri” potrivit art. 67 si art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală.

Hotărârea reprezintă un act juridic specific autonomiei regulamentare a Camerelor, în sensul art. 64, 67 si art. 76 alin. (1)si (2), producătoare de efecte juridice, care întotdeauna sunt interne, dar, în subsidiar, hotărârea poate avea si efecte externe.

Fată de aceste precizări, considerăm că nu se poate sustine că textul alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 în noua redactare supune controlului de constitutionalitate toate hotărârile, atât cele adoptate de fiecare Cameră, cât si cele ale Parlamentului. Altfel spus, prin acest text Curtea Constitutională a dobândit competenta de a se pronunta asupra tuturor hotărârilor Parlamentului, situatie în care Curtea Constitutională ar deveni un “Super-Parlament”.

Făcând o distinctie în categoria hotărârilor ca acte juridice, putem afirma că pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotărârile cu caracter normativ, fiind excluse hotărârile cu caracter individual.

Dintre hotărârile cu caracter normativ pot fi supuse controlului de constitutionalitate, în afară de cele prin care se aprobă regulamente, hotărârile adoptate în realizarea unor prevederi constitutionale, tinând seama de consecintele acestora (art. 90 - organizarea, la propunerea Presedintelui

României, a unui referendum national; art. 92 - măsuri în domeniul apărării; art. 93 - măsuri exceptionale; art. 95 - suspendarea din functie a Presedintelui României; art. 96 - punerea sub acuzare a Presedintelui României); titlul III din Constitutie - Autoritătile publice - hotărâri care se referă la regimul juridic al institutiilor fundamentale ale statului.

În categoria “Hotărârilor individuale” se includ hotărârile privind numiri si alegeri în functii, precum si cele referitoare la validarea în functii.

Aceste hotărâri, având caracter individual, nu pot fi supuse controlului de constitutionalitate.

Or, hotărârea contestată face parte din această categorie, motiv pentru care sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă.

Este de retinut că orice hotărâre a Camerelor Parlamentului se adoptă numai prin votul membrilor Camerei si după dezbateri. În conditiile art. 72 din Constitutie, membrii Camerelor Parlamentului nu au răspundere juridică pentru voturile date si opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Posibilitatea controlului de constitutionalitate a oricărei hotărâri a plenului Camerelor, dată fiind diversitatea domeniilor asupra cărora se adoptă hotărâri, poate duce si la angajarea unei răspunderi juridice, în anumite cazuri.

În acest cadru, asa cum a fost prezentat, sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă.

II. Completarea textului art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a făcut în baza art. 146 lit. I) din Constitutie, care prevede, ca atributii ale Curtii Constitutionale, că “îndeplineste si alte atributii prevăzute de legea organică a Curtii”.

Prima chestiune de rezolvat este aceea dacă “alte atributii prevăzute de legea organică a Curtii” priveste competentele Curtii Constitutionale sau atributiile Curtii privind celelalte activităti ale acesteia.

O a doua problemă este aceea dacă prin lege se poate adăuga la textul constitutional privind atributiile Curtii, adică dacă în baza art. 146 lit. I) se poate adăuga, prin Legea nr. 47/1992, la atributiile prevăzute expres si limitativ de art. 146 din Constitutie.

Ambele probleme sunt conjuncte cu elucidarea întinderii competentelor Curtii privind controlul constitutionalitătii hotărârilor plenului fiecărei Camere si ale Camerelor reunite ale Parlamentului. În cazul dezbaterilor au fost discutate aceste probleme, însă decizia adoptată nu le clarifică si, ca atare, rămân de rezolvat.

III. Considerentele deciziei privitoare la autoritatea constitutională Consiliul Superior al Magistraturii sunt, de principiu, corect retinute, dar pentru retinerea competentei si admiterea sesizării s-a operat cu aprecieri si limbaj tehnicjuridic de natură a da alt sens si altă finalitate controlului de constitutionalitate.

Este cert că alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii înscrisi în lista supusă validării a fost făcută de magistratii judecători si magistratii procurori, pe categorii de instante si categorii de parchete, în conformitate cu prevederile Legii nr. 317/2004, ale Regulamentului de aplicare nr. 327/2005 si ale regulamentului privind alegerile si documentele acestora. Toate etapele procedurale au fost riguros desfăsurate; pentru fiecare etapă s-a încheiat un proces-verbal doveditor, s-au rezolvat contestatiile si, în final, s-a ajuns la lista celor 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii alesi în toate structurile.

Analiza actelor normative în vigoare privind întreaga activitate a alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii demonstrează că această activitate este internă, este exclusivă si limitată, nu dă acces la justitie, dă drept de contestatie numai celor cu drept de participare si rezolvările oricăror contestatii se fac de către Consiliul Superior al Magistraturii.


Lista finală a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii alesi se înaintează Senatului României, pentru validare.

Art.18 din Legea nr. 317/2004 prevede procedura de validare si limitarea acesteia; conditionând invalidarea de constatarea dacă a existat o nerespectare a procedurilor, aceasta poate duce la invalidarea alegerii numai dacă a fost influentat rezultatul alegerilor.

În aceste limite si pe criteriile prevăzute s-au făcut verificările de către comisia de specialitate a Senatului si s-a propus validarea magistratilor alesi, prevăzuti în lista finală, au avut loc dezbateri în Plenul Senatului, s-a adoptat modalitatea de vot final si alegerea a fost validată prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010.

Operatiunile ce au avut loc pe etapele procedurilor de alegeri, si anume propunerile, candidaturile, aprobarea candidaturilor, listele, data alegerilor, desfăsurarea lor etc, cu actele doveditoare ale acestor operatiuni, au fost controlate atât de Consiliul Superior al Magistraturii, cât si de comisia de specialitate a Senatului si nu s-au constatat nelegalităti.

Sub aspectele de legalitate si de control ale alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instante si categorii de parchete, nu s-au dovedit temeiuri de invalidare.

IV. Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art. 133 alin. (4) din Constitutie prevede: “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.”

Legea nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii prevede în art. 51 alin. (1): “Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.” Textul alineatului reproduce textul art. 133 alin. (4) din Constitutie.

În anul 2005, printr-un proiect de lege promovat prin angajarea răspunderii Guvernului si devenit Legea nr. 247/2005, s-a adăugat la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 sintagma “fără posibilitatea reînvestirii”. Această adăugire la textul constitutional reprodus în art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 s-a făcut în timpul mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii alesi în anul precedent.

Problemele pe care le ridică adăugirea făcută la textul constitutional sunt:

- dacă prin lege, fie si organică, se poate adăuga la textul constitutional si, evident, răspunsul nu poate să fie decât negativ;

- a doua problemă este aceea a încălcării criteriului constitutional privind mandatele reglementate de Constitutie prin schimbarea criteriului obiectiv si a spiritului unitătii constitutionale, cu criteriul subiectiv referitor la persoane, iar nu la mandat;

- sintagma “fără posibilitatea reînvestirii” se referă în mod evident la persoane titulare de mandat, iar nu la mandatul prevăzut de Constitutie, ceea ce înseamnă că adăugirea la textul constitutional s-a făcut pe alte baze si, evident, din considerente privind persoanele ce se aflau în functie;

- o altă problemă este aceea a solutiei ce trebuie dată, în aceste conditii, succesiunii legilor în timp; cu privire la aceasta, adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie si adunarea generală a judecătorilor Curtii de Apel Bucuresti au adoptat teza conform căreia norma modificatoare devine activă si deci se aplică începând cu regimul mandatului

următor, iar nu cu regimul mandatului în exercitiu, motive pentru care adunările generale ale celor două Înalte instante au acceptat candidaturile si i-au votat pe candidatii contestati în sesizare.

Rezolvarea problemei de drept a fost dată în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor ale celor două Înalte instante si nu a făcut obiectul controlului de legalitate efectuat de comisia de specialitate a Senatului, astfel încât nu putea face obiectul controlului de validare la votul final decât dacă Senatul ar fi fost învestit - în cadrul controlului de validare - si cu controlul rezolvărilor date problemelor de drept.

Abordarea acestei probleme în sesizarea făcută de senatori excedează limitelor legale expres prevăzute ale controlului de legalitate privind procedura de validare a alegerilor; acesta este un temei esential privind admisibilitatea sesizării, motiv pentru care inadmisibilitatea se sustine si mai mult.

Chestiunea si mai dificilă este aceea dacă în controlul de constitutionalitate poate să revină Curtii Constitutionale competenta rezolvării problematicii aplicării în timp a legii.

V. Din textele actelor normative privind alegerile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se constată că nu există “acces la justitie” si că pot fi contestate procedurile si realizarea lor numai de către judecătorii si procurorii pe categorii de instante si parchete, iar verificările si solutionările se fac de către Consiliul Superior al Magistraturii; din aceste temeiuri am caracterizat reglementarea ca fiind internă, limitată si controlabilă numai de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar Senatul are numai competenta validării rezultatului final al alegerilor.

Reglementarea existentă trebuie avută în vedere ca atare, iar solutionarea oricărei contestări se face în aceste conditii si limitări. Surprinzător este că prevederile art. 126 alin. (6) din Constitutie nu au fost avute în vedere. Acest articol prevede: “controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar”.

Este clar si neîndoielnic că validarea alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de către Senatul României este un act care constituie raporturi directe ale adunărilor generale ale magistratilor instantelor si parchetelor cu Parlamentul României, reprezentat de Senat. Asadar, aceste raporturi directe cu Parlamentul sunt exceptate de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ.

VI. O altă chestiune dificilă este aceea a efectelor deciziei si a ducerii la îndeplinire a acesteia. Decizia pronuntată nu priveste texte ale unei hotărâri a Senatului, ci validarea alegerii în functie a unor persoane, si, ca atare, nu pot interveni dispozitiile art. 147 alin. (1) din Constitutie, privitoare la suspendarea si încetarea efectelor juridice ale unor texte neconstitutionale. Această chestiune evidentiază încă o dată lipsurile reglementării mentionate la pct. I din prezenta opinie separată si dificultătile determinării admisibilitătii sesizărilor împotriva hotărârilor plenului Camerelor Parlamentului.

 

Judecători:

Ion Predescu

Acsinte Gaspar

Puskâs Valentin Zoltân


OPINIE CONCURENTĂ

 

Apreciez că solutia de admitere a sesizării de neconstitutionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 este corectă.

Consider însă că, în motivarea deciziei mentionate, ar fi fost util să fie explicitate mai multe aspecte, atât legate de competenta Curtii Constitutionale de a controla constitutionalitatea hotărârilor plenului Camerei Deputatilor, a hotărârilor plenului Senatului si a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, cât si de modalitatea de constituire si de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, ar fi fost util, fiind prima hotărâre a Curtii Constitutionale pronuntată în cadrul acestei competente, să se facă referire la exemple din dreptul comparat. Astfel, competenta de a controla si alte acte adoptate de către Parlament în afara legilor o regăsim si în art. 149 alin. (1) pct. 2 din Constitutia Bulgariei. De altfel, interpretând această dispozitie, în Raportul Curtii Constitutionale din Bulgaria prezentat la cel de-al XII-lea Congres al Conferintei Curtilor Constitutionale din Europa se mentionează că actele prevăzute de art. 149 alin. (1) pct. 2 din Constitutia Bulgariei pot fi atât acte cu caracter individual (cu privire la numirea conducerii băncii nationale, la ridicarea imunitătii primului-ministru, la constituirea comisiilor parlamentare sau unor organe de stat), cât si acte cu caracter normativ (precum regulamentul de functionare a Parlamentului sau alte regulamente cu caracter intern).

Se poate mentiona că si în alte state există o reflectie permanentă asupra organismului care garantează independenta puterii judiciare. Astfel, în Franta, desi initial în 1946, în momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii a devenit un organ constitutional autonom, magistratii erau minoritari în cadrul acestui organism. În 1993 s-a acordat o mai mare independentă acestui consiliu (Michael Balandier, Le Conseil Superieur de la Magistrature Manuscris.com, 2007). În urma reformei constitutionale din 2008, completată prin Legea organică din 22 iulie 2010, spre deosebire de celelalte state europene, magistratii sunt minoritari în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În cele mai multe dintre statele europene justitiabilii au posibilitatea de a se adresa direct Consiliului Superior al Magistraturii în anumite conditii.

Printr-o lege organică din 2007, Consiliul Superior al Magistraturii din Franta a fost mandatat să elaboreze un cod referitor la obligatiile deontologice ale magistratilor. În iunie 2010 au fost enumerate sase principii: independenta, impartialitatea, integritatea, legalitatea, interesul pentru problemele colective, discretie si rezervă.

Este important ca si în România să se tină cont, ca în toate celelalte tări europene, de etica magistratilor, cu sigurantă a celor care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii.

 

Judecător,

prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 54

din 25 ianuarie 2011

referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii

 

Cu Adresa nr. 4.931 din 23 decembrie 2010, secretarul general al Senatului României a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulată de un grup de 30 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. I) din Constitutie si art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru exercitarea controlului de constitutionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 17.966 din 23 decembrie 2010 si constituie obiectul Dosarului nr. 4.808L/2/2010.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 30 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstitutionalitate sunt următorii: Dorel-Constantin-Vasile Borza, Petru Basa, Mircea-Marius Banias, Vasile Nistor, Mihai Nită, Ion Ruset, loan Sbîrciu, Marian-lulian Rasaliu, Tudor Udristoiu, Nicolae Dobra, Sorina-Luminita Plăcintă, Toader Mocanu, Vasile Pintilie, Fillip Petru, Gheorghe Bîrlea, Viorel-Riceard Badea, Serban Rădulescu, Gabriel Berea, Alexandru Peres, Tudor Panturu, Ion Bara, Dorin Păran, Gheorghe David, Ovidiu Marian, Iulian Urban, Dumitru-Florian Staicu, Orest Onofrei, Feldman Radu Alexandru, Radu Mircea Berceanu si Dorel Jurcan.

Autorii sesizării consideră neconstitutională Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. b) si (4), precum si ale art. 148 alin. (4), dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitătilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

În acest sens, autorii contestatiei arată că prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 au fost alesi Corina Adriana Dumitrescu si Teodor Victor Alistar ca reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.


Validarea de către Senat a lui Teodor Victor Alistar în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără a tine cont de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de incompatibilitate, determină neconstitutionalitatea hotărârii mentionate. Astfel, pe 20 iulie 2009, Agentia Natională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a detinut concomitent calitătile de functionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociatiei Române pentru Transparentă, începând cu anul 2004, si avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură “Alistar Teodor Victor”, începând cu 23 ianuarie 2007 si până în prezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor Alistar a rămas definitivă si irevocabilă, după ce acesta nu a contestat decizia Agentiei Nationale de Integritate în termenul prevăzut de lege la instanta corespunzătoare. De asemenea, numele lui Victor Alistar se regăseste, din iulie 2009, într-un dosar de cercetare a infractiunii de fals în declaratii.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 24 decembrie 2010, Curtea Constitutională a solicitat punctul de vedere al presedintelui Senatului asupra sesizării de neconstitutionalitate.

La data de 14 ianuarie 2011, presedintele Senatului a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstitutionalitate în care apreciază că aceasta este neîntemeiată.

În acest sens, arată că, în temeiul art. 19 din Legea nr. 317/2004, Biroul permanent al Senatului a hotărât declansarea procedurilor privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, stabilind un calendar.

În sedinta din 14 decembrie 2010, Comisia juridică a examinat toate documentele transmise de Biroul permanent pentru cele patru candidaturi depuse si a constatat, pe de o parte, că toti cei patru candidati îndeplinesc conditiile legale pentru a fi alesi în functia de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, că nu a fost depusă, în termenul legal, nicio contestatie împotriva candidaturilor depuse.

Pe baza raportului favorabil întocmit de Comisia juridică, Plenul Senatului a hotărât, prin vot, alegerea Corinei Adriana Dumitrescu si a lui Teodor Victor Alistar în această functie, pentru un mandat de 6 ani, sens în care a fost adoptată Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010.

La data de 21 decembrie 2010, deci ulterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2010, Agentia Natională de Integritate a transmis presedintelui Senatului Actul de constatare nr. A/1.130/1.1/2009 al Inspectiei de Integritate cu privire la starea de incompatibilitate în care s-ar afla Teodor Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, datorită exercitării profesiei de avocat simultan cu detinerea calitătii de functionar public, act care ar fi rămas definitiv prin necontestare.

În legătură cu acest aspect, Teodor Victor Alistar a depus la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti si validări a Senatului certificatul de grefă eliberat, la cererea sa, de către Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, din care rezultă că acesta a declarat recurs împotriva încheierii de sedintă din data de 22 septembrie 2010, prin care s-a suspendat judecata cauzei ce are ca obiect cererea formulată de Agentia Natională a Functionarilor Publici de anulare a unor ordine ale presedintelui acestei agentii si de anulare a actului de constatare a incompatibilitătii nr. A/1.130/1.1/2009 emis de Agentia Natională de Integritate. Acest certificat a fost depus, în copie, la dosarul cauzei, la data de 13 ianuarie 2011. De aceea, “Comisia juridică nu se poate pronunta cu privire la litigiile aflate pe rolul instantelor de judecată, urmând să propună o solutie după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti pronuntată de Înalta Curte de Casatie si Justitie. Până atunci nu poate fi îngrădit dreptul unei persoane de a candida la functiile si demnitătile publice, garantat de art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală.”

La data de 24 decembrie 2010, Curtea Constitutională a solicitat secretarului general al Senatului stenograma sedintei de validare, respectiv raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări a Senatului, pe baza căruia au fost alesi, prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, cei doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Secretarul General al Senatului a comunicat Curtii Constitutionale documentele solicitate cu adresa nr. 48 din 12 ianuarie 2011, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 229 din 12 ianuarie 2011.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

examinând sesizarea, punctul de vedere al presedintelui Senatului, lucrările si documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este o autoritate independentă de toate celelalte autorităti publice sau puteri, care îsi găseste reglementarea în cuprinsul Legii fundamentale, având ca scop garantarea suprematiei acesteia.

Prevederile constitutionale ale art. 146 lit. I) stabilesc că instanta constitutională îndeplineste si alte atributii prevăzute de legea sa organică.

În sensul acestor prevederi constitutionale, au fost completate dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, stabilindu-se o nouă competentă, anume controlul constitutionalitătii hotărârilor Plenului Camerei Deputatilor, hotărârilor Plenului Senatului si hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.

Curtea constată că pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competente, hotărâri care afectează valori, reguli si principii constitutionale sau, după caz, organizarea si functionarea autoritătilor si institutiilor de rang constitutional.

Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile art. 133 si art. 134 din Constitutie, cuprinse în sectiunea a 3-a din cap. VI - Autoritatea judecătorească al titlului III - Autoritătile publice.

În acest sens, Hotărârea Plenului Senatului de alegere a celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii intră sub incidenta dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1,nr. 807 din 3 decembrie 2010.

În temeiul dispozitiilor art. 146 lit. I) din Constitutie, precum si ale art. 1, art. 3 alin. (2), art. 10, art. 27 si art. 28 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutională, fiind legal sesizată, este competentă să se pronunte asupra sesizării de neconstitutionalitate.

Obiectul sesizării de neconstitutionalitate îl constituie Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Autorii sesizării sustin că această hotărâre contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. b) si alin. (4), precum si ale art. 148 alin. (4), dispozitiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitătilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Examinând obiectul si temeiurile sesizării, Curtea retine că potrivit art. 133 alin. (1) din Constitutie si art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta “esfe garantul independentei justitiei”.

Consiliul Superior al Magistraturii, în componenta sa, reflectă structura autoritătii judecătoresti si asigură legătura cu societatea civilă.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit, conform art. 3 din Legea nr. 317/2004, din 19 membri, din care doi sunt “reprezentanti ai societătii civile, specialisti în domeniul dreptului, care se bucură de Înaltă reputatie profesională si morală, alesi de Senat”.

Autorii sesizării solicită Curtii Constitutionale să constate neconstitutionalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, în principal, în raport cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora “în România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”, deoarece Teodor Victor Alistar a fost ales de către Senat în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără să tină cont de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de incompatibilitate emis de Agentia Natională de Integritate pe data de 20 iulie 2009.

Cu privire la acest aspect, Curtea retine că Agentia Natională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a detinut concomitent calitătile de functionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociatiei Române pentru Transparentă, începând cu anul 2004, si avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură “Alistar Teodor Victor”, începând cu 23 ianuarie 2007 si până în prezent.

Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor Alistar a rămas definitivă la data de 7 august 2009, acesta necontestând actul Agentiei Nationale de Integritate în termenul prevăzut de lege, la instanta competentă.

Totodată, Curtea retine că, potrivit art. 25 alin. (2) ultima teză din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitătilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, “în cazul în care persoana nu mai ocupă o functie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”

Curtea precizează că alegerea reprezentantilor societătii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a îndeplinirii cerintelor legale pentru ocuparea respectivei demnităti, a competentelor profesionale, a reputatiei morale si a interdictiilor si incompatibilitătilor izvorâte fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Curtea constată că toate aceste aspecte reliefează faptul că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea lui Teodor Victor Alistar ca reprezentant al societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii a fost dată cu încălcarea dispozitiilor de lege sus-citate, ceea ce atrage neconstitutionalitatea acesteia în raport cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora “în România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.” si ale art. 16 alin. (2), conform cărora “Nimeni nu este mai presus de lege.”

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. I) din Constitutie, al art. 1, art. 3, art. 10 si art. 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea si constată că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Senatului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 25 ianuarie 2011 si la ea au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia si în administrarea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. a unui mijloc fix aflat în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Bucuresti, în vederea reutilizării si refolosirii, respectiv scoaterii din functiune, casării si valorificării, după caz

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 178/2008,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia si în administrarea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. a unui mijloc fix aflat în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Bucuresti, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea reutilizării si refolosirii, respectiv scoaterii din functiune, casării si valorificării, după caz, a mijlocului fix prevăzut la art. 1, respectiv a elementelor constitutive, în conditiile legii. Compania Natională de Căi Ferate “CFR” - S.A. Îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta contabilă.

Art. 3. - (1) Anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

(2) Contractul de concesiune încheiat între Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, în calitate de autoritate concedentă competentă, si Compania Natională de Căi Ferate “CFR” - S.A., în calitate de concesionar, va fi modificat/actualizat în mod corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 58.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale mijlocului fix aflat în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A., care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia si în administrarea Companiei Nationale de Căi Ferate “CFR” - S.A., de pe raza de activitate a Sucursalei Regionale de Căi Ferate Bucuresti, aferent lucrărilor de reabilitare, modernizare, sistematizare sau desfiintare

 

Nr. crt.

GRUPA 8 (Bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului)

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea mijlocului fix

Date de identificare

Anul dobândirii/

AnPIF

Valoarea de inventar

(lei)

Situatia juridică

Situatia juridică actuală

Tipul bunului

 

Descrierea tehnică

Vecinătăti

Adresa

Baza legală

În administrare/ concesiune

Concesionat/ Închiriat/Titlu

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

147768 partial

8.10_

Poduri, tuneluri, viaducte si alte lucrări de artă

Pod metalic linia 800 Bucuresti-Constanta km 19+330 -fir l

nr. inv. 2138

Reg. cf. Bucuresti

Sectia L 3

Bucuresti Obor

1971

287.622,41

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Justitiei - Administratia Natională a Penitenciarelor-Penitenciarul Târgu Jiu, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, ale art. 10 alin. (2) si art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Justitiei - Administratia Natională a Penitenciarelor - Penitenciarului Târgu Jiu, situate în localitatea Pojogeni, judetul Gorj, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la alin. (1) se face în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora.

(3) După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor prevăzute la alin. (1), Penitenciarul Târgu Jiu îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 60.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale constructiilor aflate în administrarea Ministerului Justitiei - Administratia Natională a Penitenciarelor - Penitenciarul Târgu Jiu, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si demolării

 

Nr. MFP - Denumire

Adresa imobilului

Persoana juridică ce administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

Imobil nr. MFP 35108 - Administrativ

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 280 m2 Valoarea - 38.467 lei

Imobil nr. MFP 35109 -PSI

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 155 m2 Valoarea - 98.048 lei

Imobil nr. MFP 35110 - Bloc alimentar

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 305 m2 Valoarea - 33.693 lei

Imobil nr. MFP 35111 - Dormitor

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 228 m2 Valoarea - 33.633 lei

Imobil nr. MFP 35112 - Dormitor

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 293 m2 Valoarea - 39.527 lei

Imobil nr. MFP 35113 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 480 m2 Valoarea -1.467.036 lei

Imobil nr. MFP 35114 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 480 m2 Valoarea -1.467.036 lei

Imobil nr. MFP 35115 - Corp gardă

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 185 m2 Valoarea - 25.508 lei

Imobil nr. MFP 35116 - Locuinte cadre

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 159 m2 Valoarea - 46.809 lei

Imobil nr. MFP 35117 - Locuinte cadre

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 159 m2 Valoarea - 46.809 lei

Imobil nr. MFP 35118 - Administrativ

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 429 m2 Valoarea -1.567.489 lei

Imobil nr. MFP 35119 - Administrativ

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 570 m2 Valoarea - 2.082.663 lei

Imobil nr. MFP 35120 - Centrală termică

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 81 m2 Valoarea -381.697 lei

Imobil nr. MFP 153888 - Post control administrativ

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 62 m2 Valoarea - 30.432 lei

Imobil nr. MFP 153889 - Punct control tehnic

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 40 m2 Valoarea - 3.772 lei

Imobil nr. MFP 153890 - Punct control tehnic

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 40 m2 Valoarea - 3.358 lei

Imobil nr. MFP 153891 - Magazie echipament

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 85 m2 Valoarea -6.109 lei

Imobil nr. MFP 153892 - Magazie materiale

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 174 m2 Valoarea - 9.853 lei

Imobil nr. MFP 153893 - Baie spălătorie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 158 m2 Valoarea - 30.886 lei

Imobil nr. MFP 153894 - Uzină electrică

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 56 m2 Valoarea -6.216 lei

Imobil nr. MFP 153895 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153896 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153897 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153898 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153899 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153900 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153901 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153902 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153903 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153904 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153905 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153906 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafată construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153907 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 162 m2 Valoarea- 11.429 lei

Imobil nr. MFP 153908 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 253 m2 Valoarea -17.341 lei

Imobil nr. MFP 153909 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 253 m2 Valoarea -17.341 lei

Imobil nr. MFP 153910 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 253 m2 Valoarea -17.341 lei

Imobil nr. MFP 153911 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 253 m2 Valoarea -17.341 lei

Imobil nr. MFP 153912 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 560 m2 Valoarea - 39.609 lei

Imobil nr. MFP 153913 - Magazie munitie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 560 m2 Valoarea - 39.609 lei

Imobil nr. MFP 153914 - Bordei zarzavat

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 108 m2 Valoarea - 2.956 lei

Imobil nr. MFP 153915 - Bordei zarzavat

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 108 m2 Valoarea - 2.956 lei

Imobil nr. MFP 153916 - Magazie materiale

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 39 m2 Valoarea - 985 lei

Imobil nr. MFP 153917 - Sopron

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 160 m2 Valoarea - 5.389 lei

Imobil nr. MFP 153918 - Sopron

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 60 m2 Valoarea - 1.617 lei

Imobil nr. MFP 153919 - Magazie

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 21 m2 Valoarea - 788 lei

Imobil nr. MFP 153920 - Remiză PSI

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 122 m2 Valoarea - 372.876 lei

Imobil nr. MFP 153921 -Sopron cărbuni

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 204 m2 Valoarea - 87.304 lei

Imobil nr. MFP 153922 - Bordei CL

Judetul Gorj, localitatea Pojogeni

Penitenciarul Târgu Jiu

Suprafata construită - 47 m2 Valoarea -118.885 lei

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul publicai municipiului Buzău si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău, judetul Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1)-(3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si în conformitate cu prevederile Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unei părti dintr-un imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Buzău si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău, judetul Buzău.

(2) După preluare, partea din imobilul prevăzut la alin. (1) se utilizează în vederea sistematizării zonei, construirii de locuinte si functiuni complementare spatiilor de locuit, prin programe derulate de Agentia Natională pentru Locuinte, potrivit legislatiei în vigoare.

(3) Consiliul Local al Municipiului Buzău va transfera în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, conform legii, 30% din numărul de locuinte construite pe terenul aferent părtii din imobilul prevăzut la alin. (1), dar nu mai putin de 492 de unităti locative, împreună cu terenul aferent acestora.


Art. 2. - În cazul în care nu se respectă destinatia imobilului prevăzută la art. 1 alin. (2), acesta revine în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 26 ianuarie 2011.

Nr. 61.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unei părti dintr-un imobil care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Buzău si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău, judetul Buzău

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Codul de clasificare din inventarul bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale care alcătuiesc domeniul public al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Judetul Buzău,

municipiul Buzău,

str. General Grigore Bastan

Statul român, din administrarea

Ministerului Apărării Nationale

Municipiul Buzău, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Buzău

- imobil 3177 (partial)

- cod 8.29.09

- nr.M.F. 107.049

- valoarea de inventar a terenului = 1.851.766,66 lei

Suprafata terenului = 5,6991 ha

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie si aprobarea preturilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L.

 

Având în vedere dispozitiile art. 99 coroborate cu prevederile art. 100 alin. (1) lit. b) si cu prevederile art. 17 lit. g) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se stabilesc venitul reglementat unitar si venitul total unitar aferente serviciului de distributie a gazelor naturale realizate de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L. si se aprobă rata de crestere a eficientei economice pentru activitatea de distributie, conform lit. a) din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se stabilesc venitul reglementat unitar si venitul total unitar aferente serviciului de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat realizate de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L. si se aprobă rata de crestere a eficientei economice pentru activitatea de furnizare în regim reglementat, conform lit. b) din anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Se stabilesc tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de distributie a gazelor naturale, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Tarifele reglementate prevăzute la alin. (1) se aplică tertilor, beneficiari ai serviciului de distributie a gazelor naturale din localitătile în care Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L. detine licenta de distributie a gazelor naturale.


(3) Tarifele reglementate prevăzute la alin. (1) nu contin TVA.

Art. 4. - (1) Se aprobă preturile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Preturile finale reglementate prevăzute la alin. (1) se aplică consumatorilor din localitătile în care Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L. detine licentele de distributie si de furnizare a gazelor naturale si care optează pentru un astfel de pret.

(3) Preturile finale reglementate prevăzute la alin. (1) nu contin acciza pentru gazul natural si TVA.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 9/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distributie si aprobarea preturilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate de S.C. AMARAD - S.A, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 27 martie 2009, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2011.

Nr. 3.

 

ANEXA Nr. 1

 

Veniturile reglementate unitare, veniturile totale unitare si ratele de crestere a eficientei economice

pentru Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L.

 

a) Activitatea de distributie a gazelor naturale

Cantitatea de gaze naturale distribuită

MWh

33.267,00

Venit reglementat unitar

lei/MWh

27,31

Venit total unitar

lei/MWh

32,08

Rata de crestere a eficientei economice

 

0,93%

b) Activitatea de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat

Cantitatea de gaze naturale furnizată

MWh

33.267,00

Venit reglementat unitar

lei/MWh

2,59

Venit total unitar

lei/MWh

3,08

Rata de crestere a eficientei economice

 

-1,19%

 

ANEXA Nr. 2

 

Tarifele reglementate pentru activitatea de distributie a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L.

 

Categoria de consumatori

Lei/MWh

B. Consumatori finali conectati în sistemul de distributie

B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

32,79

B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh si 116,28 MWh

31,59

B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh si 1.162,78 MWh

30,53

B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh si 11.627,78 MWh

28,58

B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh si 116.277,79 MWh

0,00

B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh

0,00

 

ANEXA Nr. 3

 

Preturile finale reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în regim reglementat realizată de Societatea Comercială AMARAD DISTRIBUTIE - S.R.L.

 

Categoria de consumatori

Lei/MWh

A. Consumatori finali conectati direct la sistemul de transport

A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh

0,00

A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh si 11.627,78 MWh

0,00

A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh si 116.277,79 MWh

0,00

A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh si 1.162.777,87 MWh

0,00

A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh

0,00

B. Consumatori finali conectati în sistemul de distributie

B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

101,85

B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh si 116,28 MWh

100,29

B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh si 1.162,78 MWh

98,58

B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh si 11.627,78 MWh

96,42

B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh si 116.277,79 MWh

0,00

B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh

0,00

 


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.