MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XXIII - Nr. 887 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 15 decembrie 2011

SUMAR

LEGI SI DECRETE

265. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Guemsey privind schimbul de informatii fn domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guemsey la 17 ianuarie 2011

Acord între Guvernul României si Guvernul Guemsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal

940. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Guemsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guemsey la 17 ianuarie 2011

283. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

961. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

22. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

24. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 1.443 din 3 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Decizia nr. 1.445 din 3 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Decizia nr. 1.468 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Decizia nr. 1.469 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

134. - Decizie pentru eliberarea domnului Radu-Constantin Ragea din functia de subsecretar de stat la Ministerul Justitiei

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Guernsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guernsey la 17 ianuarie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Guernsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guernsey la 17 ianuarie 2011.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 265.

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Guernsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal

Guvernul României si Guvernul Guernsey (denumite în continuare părtile),

întrucât este recunoscut faptul că Guvernul Guernsey are dreptul, în baza prevederilor împuternicirii acordate de Regatul Unit la Marii Britanii si Irlandei de Nord, să negocieze, să încheie, să aplice si sub rezerva prevederilor acestui acord să denunte un acord privind schimbul de informatii în domeniul fiscal cu Guvernul României,

întrucât părtile sunt active în efortul lor international de luptă împotriva criminalitătii financiare si de orice altă natură, incluzând combaterea finantării terorismului,

întrucât părtile doresc să instituie un cadru bilateral care să reglementeze schimbul de informatii cu privire la impozite,

dorind să faciliteze schimbul de informatii cu privire la impozite,

au convenit următoarele:

ARTICOLUL 1

Definitii

1. În acest acord:

a) România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită drepturile suverane si jurisdictia, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;

b) Guernsey înseamnă Guernsey, Alderney si Herm, inclusiv marea teritorială adiacentă acestor insule, în conformitate cu dreptul international;

c) fond sau schemă colectivă de investitii înseamnă orice vehicul de investitii cumulate, indiferent de forma juridică. Expresia fond sau schemă publică colectivă de investitii înseamnă orice fond sau schemă colectivă de investitii în care unitătile, actiunile sau alte valori ale fondului ori ale schemei pot fi cumpărate, vândute sau răscumpărate cu usurintă de către public. Unitătile, actiunile sau alte valori ale fondului ori ale schemei pot fi cumpărate, vândute sau răscumpărate cu usurintă “de către public” atunci când cumpărarea, vânzarea ori răscumpărarea nu este restrictionată implicit sau explicit la un grup limitat de investitori;

d) societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca fiind o persoană juridică în scopul impozitării;

e) autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, Ministerul Finantelor Publice; (ii) în cazul Guernsey, directorul impozitelor pe venit sau delegatul său;

f) legislatie de drept penal înseamnă toate prevederile de drept penal care sunt prevăzute astfel în legislatia internă, indiferent dacă acestea sunt cuprinse în legislatia fiscală, în codul penal sau în alte regulamente;

g) aspecte fiscale de natură penală înseamnă aspecte fiscale care implică un comportament intentionat, fie înainte, fie după intrarea în vigoare a acestui acord, care este supus urmăririi penale în baza legislatiei de drept penal a părtii solicitante;

h) informatii înseamnă orice date, declaratii, documente sau înregistrări sub orice formă posibilă;

i) măsuri de obtinere a informatiilor înseamnă legi si proceduri administrative sau judiciare care permit unei părti solicitate să obtină si să furnizeze informatiile solicitate;

j) national înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizică având cetătenia României si orice persoană juridică, asociere de persoane si orice altă entitate constituită si având statutul în conformitate cu legislatia în vigoare în România;

(ii) în cazul Guernsey, orice persoană fizică având cetătenie britanică în baza Legii nationalitătii britanice din 1981, orice persoană juridică înfiintată sau organizată în baza legislatiei din Guernsey si orice organizatie fără personalitate juridică tratată în scopul impozitării în Guernsey ca fiind o persoană juridică înfiintată sau organizată în baza legislatiei din Guernsey;

k) persoană include o persoană fizică, o societate si orice altă asociere de persoane;

l) clasă principală de actiuni înseamnă clasa sau clasele de actiuni reprezentând o majoritate a puterii de vot si a valorii societătii;

m) societate cotată la bursă înseamnă orice societate a cărei clasă principală de actiuni este listată la o bursă de valori recunoscută, cu conditia ca actiunile sale listate să poată fi cumpărate sau vândute cu usurintă de către public. Actiunile pot fi cumpărate sau vândute “de către public” atunci când cumpărarea sau vânzarea actiunilor nu este restrictionată implicit ori explicit la un grup limitat de investitori;

n) bursă de valori recunoscută înseamnă orice bursă de valori asupra căreia convin autoritătile competente ale părtilor; o) parte solicitată înseamnă partea căreia îi sunt solicitate sau care a furnizat informatii ca răspuns la o solicitare;

p) parte solicitantă înseamnă partea care solicită sau care a obtinut informatii de la partea solicitată;

q) impozit înseamnă orice impozit pentru care se aplică acordul.

2. În ceea ce priveste aplicarea acestui acord în orice moment de către o parte, orice termen care nu este definit în acesta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl are la momentul respectiv în cadrul legislatiei acelei părti, orice înteles pe care îl are în cadrul legislatiei fiscale în vigoare în acea parte prevalând asupra întelesului pe care termenul îl are în cadrul altor legi ale acelei părti.

ARTICOLUL 2

Obiectul si scopul acordului

Părtile îsi vor acorda asistentă prin schimb de informatii care sunt considerate ca fiind relevante pentru administrarea si aplicarea legislatiei interne a părtilor pentru impozitele acoperite de acest acord, inclusiv informatii care sunt considerate ca fiind relevante pentru determinarea, stabilirea si colectarea unor astfel de impozite, recuperarea si executarea titlurilor de creantă sau investigarea aspectelor fiscale ori urmărirea penală a aspectelor fiscale de natură penală. Informatiile vor fi schimbate în conformitate cu prevederile acestui acord si vor fi tratate ca fiind confidentiale în maniera prevăzută la art. 7.

ARTICOLUL 3

Jurisdictia

O parte solicitată nu este obligată să furnizeze informatii care nu sunt detinute de autoritătile sale sau care nu se află în posesia ori care nu pot fi obtinute de persoane aflate în jurisdictia sa teritorială.

ARTICOLUL 4

Impozite vizate

1. Impozitele care fac obiectul acestui acord sunt:

a) în România:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit.

b) în Guernsey:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profitul din locuinte.

2. Acest acord se va aplica de asemenea oricăror impozite identice stabilite după data semnării acordului, în plus ori în locul impozitelor existente sau oricăror impozite în esentă similare, în măsura în care părtile convin acest lucru. În plus, impozitele vizate pot fi extinse sau modificate de comun acord de către părti sub forma unui schimb de scrisori. Autoritătile competente ale fiecărei părti le vor informa pe celelalte asupra oricăror modificări importante aduse legislatiei si impozitării si măsurilor aferente de obtinere a informatiilor care pot afecta obligatiile acelei părti ce decurg din acest acord.

ARTICOLUL 5

Schimbul de informatii la cerere

1. Autoritatea competentă a părtii solicitate va furniza la cerere informatii în scopul prevederilor art. 2. Astfel de informatii vor fi schimbate indiferent dacă partea solicitată are nevoie de astfel de informatii pentru propriile sale scopuri fiscale sau dacă comportamentul investigat constituie o faptă penală conform legislatiei părtii solicitate, atunci când un astfel de comportament a apărut în partea solicitată. Autoritatea competentă a părtii solicitante va solicita informatii în baza acestui articol numai atunci când aceasta nu poate să obtină informatiile solicitate prin alte mijloace pe teritoriul său, cu exceptia situatiei în care recurgerea la astfel de mijloace ar da nastere unei dificultăti majore.

2. Atunci când informatiile aflate în posesia autoritătii competente a părtii solicitate nu sunt suficiente pentru a-i permite acesteia să răspundă solicitării de informatii, partea solicitată va folosi toate măsurile relevante de obtinere a informatiilor care sunt necesare pentru a furniza părtii solicitante informatiile solicitate, chiar dacă partea solicitată nu are nevoie de astfel de informatii pentru propriile sale scopuri fiscale.

3. Atunci când se solicită în mod expres de către autoritatea competentă a părtii solicitante, autoritatea competentă a părtii solicitate va furniza informatii în baza acestui articol, în măsura în care legislatia sa internă îi permite acest lucru, sub formă de depozitii ale martorilor si copii legalizate ale documentelor originale.

4. Fiecare parte se va asigura că are autoritatea, în conformitate cu prevederile art. 2 si în baza limitărilor prevăzute la art. 3, să obtină si să furnizeze la cerere prin intermediul autoritătii sale competente:

a) informatii detinute de bănci, de alte institutii financiare si de orice persoană care actionează ca agent sau în calitate fiduciară, inclusiv împuternicitii si mandatarii;

b) (i) informatii privind dreptul de proprietate juridic si efectiv asupra societătilor, parteneriatelor si a altor persoane, inclusiv informatii privind dreptul de proprietate asupra tuturor acestor persoane aflate într-un lant de detinere a dreptului de proprietate;

(ii) în cazul fondurilor sau schemelor colective de investitii, informatii cu privire la actiuni, unităti si alte valori;

(iii) în cazul trusturilor, informatii privind fondatorii, mandatarii, protectorii si beneficiarii;

(iv) în cazul fundatiilor, informatii cu privire la fondatori, membrii consiliului fundatiei si beneficiari.

Independent de prevederile subparagrafului b) al acestui paragraf, acest acord nu stabileste în sarcina unei părti obligatia de a obtine sau de a furniza informatii privind dreptul de proprietate cu privire la societătile cotate ia bursă sau fondurile ori schemele publice colective de investitii, cu exceptia cazului în care astfel de informatii pot fi obtinute fără a da nastere unor dificultăti majore.

5. Orice solicitare de informatii va fi formulată cu cât mai multe detalii disponibile si va mentiona:

a) identitatea persoanei aflate sub examinare sau investigare;

b) perioada pentru care se solicită informatiile;

c) natura informatiilor solicitate si forma în care partea solicitantă ar prefera să le obtină;

d) scopul fiscal pentru care sunt solicitate informatiile;

e) motivele care au condus la presupunerea că informatiile solicitate sunt considerate ca fiind relevante pentru administrarea si aplicarea legislatiei fiscale a părtii solicitante, cu privire la persoana identificată la subparagraful a) al acestui paragraf;

f) motivele care au condus la presupunerea că informatiile solicitate sunt prezente în partea solicitată sau că acestea se află în posesia ori pot fi obtinute de o persoană din jurisdictia părtii solicitate;

g) în măsura în care sunt cunoscute, numele si adresa oricărei persoane care se presupune că se află în posesia sau care poate obtine informatiile solicitate;

h) o declaratie din care să rezulte că solicitarea este conformă legislatiei si practicii administrative a părtii solicitante, iar dacă informatiile solicitate s-ar fi aflat în jurisdictia părtii solicitante atunci autoritatea competentă a părtii solicitante ar fi fost în măsură să obtină informatiile în baza legislatiei părtii solicitante sau în cadrul practicii administrative normale si că aceasta este conformă cu acest acord;

i) o declaratie din care să rezulte că partea solicitantă a urmat toate căile posibile de obtinere a informatiilor de pe teritoriul său, cu exceptia celor care ar fi dat nastere unor dificultăti majore.

6. Autoritatea competentă a părtii solicitate va confirma primirea solicitării către autoritatea competentă a părtii solicitante si va înainta informatiile solicitate părtii solicitante cât mai curând posibil.

ARTICOLUL 6

Posibilitatea de a refuza o solicitare

1. Autoritatea competentă a părtii solicitate poate refuza sprijinul:

a) atunci când solicitarea nu este făcută în conformitate cu acest acord;

b) atunci când partea solicitantă nu a utilizat toate mijloacele disponibile pe teritoriul său în vederea obtinerii informatiilor, cu exceptia situatiei în care recurgerea la astfel de mijloace ar da nastere unei dificultăti majore; sau

c) atunci când dezvăluirea informatiilor solicitate ar fi contrară ordinii publice.

2. Partea solicitată nu va fi obligată să obtină sau să furnizeze informatii care nu ar putea fi obtinute de partea solicitantă în baza propriei sale legislatii în scopul administrării ori aplicării legislatiei fiscale proprii sau în cadrul practicii administrative normale, dacă informatiile solicitate s-ar afla în jurisdictia părtii solicitante.

3. Acest acord nu va fi interpretat ca impunând unei părti obligatia de a furniza informatii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricatie. Cu toate acestea, informatiile de tipul celor prevăzute la art. 5 paragraful 4 nu vor fi tratate ca fiind un secret sau un procedeu de fabricatie doar pentru faptul că acestea îndeplinesc criteriile prevăzute la acel paragraf.

4. Prevederile acestui acord nu vor fi interpretate ca impunând unei părti solicitate obligatia de a obtine sau de a furniza informatii în legătură cu comunicatii între juristi, avocati, consultanti sau alti reprezentanti legali recunoscuti în această calitate si clientii acestora, în măsura în care comunicatiile sunt considerate ca fiind confidentiale si protejate de la a fi dezvăluite în baza legislatiei părtii solicitate.

5. O solicitare de informatii nu va putea fi refuzată pe motiv că titlul de creantă care a dat nastere solicitării este contestat.

6. Partea solicitată poate refuza o solicitare de informatii dacă informatiile sunt solicitate de partea solicitantă în scopul administrării ori aplicării unei prevederi din legislatia fiscală a părtii solicitante sau orice cerere legată de aceasta prin care se face discriminare între un national al părtii solicitate si un national al părtii solicitante aflati în aceleasi circumstante.

ARTICOLUL 7

Confidentialitatea

1. Toate informatiile furnizate si obtinute de autoritătile competente ale părtilor vor fi tratate ca fiind confidentiale.

2. Astfel de informatii vor fi dezvăluite numai persoanelor sau autoritătilor (inclusiv instantelor judecătoresti si organelor administrative) care au legătură cu scopurile mentionate la art. 2 si vor fi folosite de astfel de persoane sau autorităti numai în aceste scopuri, inclusiv pentru solutionarea oricărei contestatii. Pentru aceste scopuri, informatiile pot fi dezvăluite în procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare.

3. Astfel de informatii pot fi folosite în alte scopuri decât cele mentionate la art. 2 numai cu consimtământul scris al autoritătii competente a părtii solicitate.

4. Informatiile furnizate unei părti solicitante în baza acestui acord nu pot fi dezvăluite niciunei alte jurisdictii.

ARTICOLUL 8

Costuri

Incidenta costurilor ocazionate de acordarea asistentei va fi stabilită de autoritătile competente ale părtilor.

ARTICOLUL 9

Legislatia necesară implementării

Părtile vor adopta orice legislatie care este necesară pentru respectarea si aplicarea termenilor acestui acord.

ARTICOLUL 10

Limba

Solicitările de asistentă si răspunsurile la acestea vor fi redactate în limba engleză.

ARTICOLUL 11

Procedura amiabilă

1. Atunci când intervin dificultăti sau dubii între părti cu privire la implementarea sau interpretarea acestui acord, autoritătile competente se vor strădui să rezolve situatia pe calea unei întelegeri amiabile.

2. Autoritătile competente ale părtilor pot comunica direct între ele în scopul implementării acestui acord, precum si pentru rezolvarea situatiilor prevăzute la paragraful 1 al acestui articol.

3. Părtile pot să stabilească de asemenea alte forme de solutionare a litigiilor dacă este necesar acest lucru.

ARTICOLUL 12

Procedura de asistentă reciprocă

Dacă ambele autorităti competente ale părtilor consideră necesar, acestea pot conveni să facă schimb de asistentă tehnică, să dezvolte tehnici noi de control, să identifice domenii noi de eludare a legii si să studieze în comun aceste domenii.

ARTICOLUL 13

Intrarea în vigoare

1. Părtile se vor informa reciproc, în scris, asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestui acord.

2. Acest acord va intra în vigoare după 30 de zile de la primirea ultimei notificări si va produce efecte:

a) cu privire la aspectele fiscale de natură penală, de la data intrării în vigoare; si

b) cu privire la toate celelalte aspecte descrise în art. 2, de la data intrării în vigoare, însă numai pentru perioadele fiscale începând cu sau după acea dată ori, atunci când nu există o perioadă fiscală, pentru toate sarcinile fiscale apărute la sau după acea dată.

ARTICOLUL 14

Denuntarea

1. Acest acord va rămâne în vigoare până la denuntarea sa de oricare dintre părti.

2. Fiecare parte poate denunta acordul prin transmiterea unei note de denuntare, în scris, pe căi corespunzătoare.

3. O astfel de denuntare va deveni efectivă în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notei de denuntare de către cealaltă parte. Toate solicitările primite până la data efectivă a denuntării vor fi solutionate în conformitate cu prevederile acestui acord.

4. Dacă acest acord este denuntat, părtile vor fi obligate să respecte prevederile art. 7 cu privire la orice informatii obtinute în baza acestui acord.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat acest acord.

Semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guernsey la 17 ianuarie 2011, în două exemplare originale în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României,

Ion Jinga,

ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

Pentru Guvernul Guernsey,

Lyndon Trott,

prim-ministru

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Guernsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guernsey la 17 ianuarie 2011

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Guernsey privind schimbul de informatii în domeniul fiscal, semnat la Londra la 12 ianuarie 2011 si în Guernsey la 17 ianuarie 2011, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 940.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, cu următoarele modificări si completări:

1. Titlul ordonantei de urgentă se modifică si va avea următorul cuprins:

“ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar”

2. După articolul unic, care devine articolul I, se introduce un nou articol, articolul II, cu următorul cuprins:

“Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:

Art. 1. - (1) în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor functiei de bază/salariilor functiei de bază/indemnizatiilor de încadrare se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.

(2) în anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizatia brută de încadrare se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îsi desfăsoară activitatea în aceleasi conditii.

(3) în anul 2012, cuantumul brutal salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic si didactic auxiliar din învătământ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învătământ, se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îsi desfăsoară activitatea în aceleasi conditii.

(4) începând cu luna ianuarie 2012, în ceea ce priveste salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar din învătământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.

(5) în anul 2012, prevederile art. 12 din anexa nr. II, cap. I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învătământ, la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, nu se aplică.

Art. 2. - În anul 2012, pentru personalul nou- Încadrat pe functii, pentru personalul numit/încadrat în aceeasi institutie/autoritate publică pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat în functii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru functiile similare din institutia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Art. 3. - Prevederile art. 1 si 2 se aplică în mod corespunzător si personalului ale cărui raporturi de muncă sau serviciu au fost suspendate în conditiile legii si si-a reluat activitatea în anul 2012.

Art. 4. - (1) Valoarea de referintă se mentine si în anul 2012 la 600 lei.

(2) în anul 2012 nu se aplică valoarea de referintă si coeficientii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuti în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru personalul din autoritătile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si din cele aflate în coordonarea primului-ministru si cele aflate sub controlul Parlamentului, ale căror contracte colective de muncă îsi încetează valabilitatea în anul 2012, salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, fără a depăsi nivelul din luna decembrie 2011.

Art. 5. - În anul 2012, pentru personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, indemnizatiile, compensatiile, sporurile, primele, ajutoarele, plătile compensatorii, despăgubirile, compensatiile lunare pentru chirie si alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizate pentru luna decembrie 2011.

Art. 6. - (1) în anul 2012, avansarea personalului încadrat pe functii de executie în gradatia corespunzătoare transei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-mentionată, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.

(2) în anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum si la trecerea într-o altă transă de vechime în functie personalului care ocupă functii din cadrul familiei ocupationale «Justitie».

(3) Personalul care, în cursul anului 2012, desfăsoară activităti noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei detinute pentru functia respectivă beneficiază

de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de functie, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-mentionată.

Art. 7. - (1) în anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în functii de executie sau de conducere, precum si munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale si în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

(2) în anul 2012, autoritătile si institutiile publice, indiferent de modul de finantare, nu vor acorda premii si prime de vacantă.

Art. 8. - (1) în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) si d), alin. (4), art. 13 lit. b) si c) si la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările si completările ulterioare, se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.

(2) în anul 2012, pentru personalul încadrat în institutiile publice de apărare, ordine publică si sigurantă natională, pe perioada participării la misiunile specificate la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea fortelor armate la misiuni si operatii în afara teritoriului statului român, alocatiile de hrană se acordă în cuantumul prevăzut pentru luna decembrie 2011.

(3) De cuantumul drepturilor prevăzute la alin. (2) beneficiază si politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care desfăsoară misiuni în străinătate în cadrul fortelor de mentinere a păcii sub egida ONU, NATO sau a altor organizatii internationale.

Art. 9. - În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizatiile la iesirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

Art. 10. - (1) începând cu anul 2012, salariile de bază ale personalului din institutiile si autoritătile publice care beneficia de stimulente în temeiul actelor normative prevăzute la art. I-VIII din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2011 pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu lunar al acestor drepturi plătit în anul 2010.

(2) Prin ordin/decizie a ordonatorului principal de credite se stabilesc procedura si criteriile pe baza cărora se stabilesc noile salarii de bază.

(3) Sumele care vor fi incluse în salariile de bază conform alin. (1), în mod cumulat pe ordonator de credite, la nivelul anului 2012, nu pot depăsi nivelul fondului total de stimulente plătite în anul 2010.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul personalului din cadrul autoritătilor si institutiilor publice care beneficiază de prevederile art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Art. 11. - (1) în anul 2012, indemnizatiile, compensatiile, sporurile, majorările salariilor de bază si alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 si ale art. 10 din prezenta ordonantă de urgentă.

(2) în anul 2012, prevederile art. 20 alin. (6) si (7) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică.

Art. 12. - (1) Prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013.

(2) Sporurile pentru conditii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se acordă si personalului nou- Încadrat si personalului ale cărui raporturi de muncă sau serviciu au fost suspendate în conditiile legii si care si-au reluat activitatea în anul 2012, numai în măsura în care acesta îsi desfăsoară activitatea în aceleasi conditii de muncă cu ale personalului care beneficiază de aceste sporuri din institutia/autoritatea publică respectivă, într-un cuantum egal cu cel stabilit pentru functiile similare în plată.

(3) începând cu data de 1 ianuarie 2012, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător personalului încadrat si personalului care si-a reluat activitatea, în anii 2010 si 2011, cu respectarea art. 6 alin. (4) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

Art. 13. - (1) Pentru functionarii publici care se transferă, sunt redistribuiti din corpul functionarilor publici sau sunt reintegrati în functie, potrivit legii, în cursul anului 2012, la stabilirea salariului va fi avută în vedere treapta de salarizare detinută anterior.

(2) în cazul functionarilor publici nou- Încadrati sau promovati, nivelul de salarizare în plată pentru functiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.

Art. 14. - În anul 2012, cuantumul indemnizatiei presedintelui Consiliului National al Persoanelor Vârstnice se stabileste la nivelul din luna decembrie 2011.

Art. 15. - (1) în anul 2012, institutiile si autoritătile publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificările si completările ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitătile finantate integral din venituri proprii, înfiintate pe lângă institutiile publice, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.

(2) în bugetele pe anul 2012 ale institutiilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificările si completările ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitătile finantate integral din venituri proprii, înfiintate pe lângă institutiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacantă personalului din cadrul acestora.

Art. 16. -Termenul prevăzut la art. 193 alin. (2), referitor la prevederile art. 102 alin. (2)-(4), art. 169 alin. (6) si art. 170, din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2013.

Art. 17. - (1) Până la data de 31 decembrie 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Până la începutul anului scolar 2012-2013 nu se acordă finantarea de bază pentru elevii din învătământul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevăzută la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare. Începând cu anul scolar 2012-2013, finantarea de bază se asigură pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din învătământul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si pentru elevii din învătământul postliceal special de stat, conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 18. - În anul 2012, indemnizatiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, nu se acordă.

Art. 19. - În anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităti, numai în limita a 3 călătorii dus- Întors sau 6 călătorii simple, la facilitătile de transport prevăzute de următoarele acte normative:

a) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) si (4), art. 3 alin. (1) si (2), art. 4 alin. (1), (2) si (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) si (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) si art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare;

b) art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare;

c) art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 20. - (1) Prevederile art. 21, 22 si 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările si completările ulterioare, se aplică până la data de 31 decembrie 2012.

(2) în anul 2012, Guvernul poate aproba prin hotărâre ocuparea posturilor vacante din anumite domenii de activitate sau pentru anumite categorii de personal, prin exceptie de la prevederile art. 22 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările si completările ulterioare, cu conditia încadrării în cheltuielile de personal aprobate.

Art. 21. - Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2013.

Art. 22. -Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2013.

Art. 23. - Cheltuielile prevăzute la art. 11 alin. (6), precum si cele aferente reducerilor de tarif de care beneficiază studentii pentru transportul pe calea ferată si cu metroul, prevăzute la art. 205 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, se finantează prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 14 decembrie 2011.

Nr. 283.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Bucuresti, 14 decembrie 2011.

Nr. 961.

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009

În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 86 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, cu modificările si completările ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 si 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 martie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Titlul va avea următorul cuprins:

“HOTĂRÂRE

privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 si 2010

2. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Se instituie Comisia comună specială a Camerei Deputatilor si Senatului pentru controlul executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 si 2010, a cărei componentă este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Raportul comisiei prevăzute la art. 1, întocmit ca urmare a controlului executiei bugetelor Curtii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 si 2010, va fi prezentat birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului până la data de 15 februarie 2012.”

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 12 decembrie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

Bucuresti, 12 decembrie 2011.

Nr. 22.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2009 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Componenta nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si al senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 19 februarie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- doamna deputat Luminita Iordache, apartinând Grupului parlamentar progresist, este desemnată în calitatea de membru al comisiei în locul domnului deputat Eugen Nicolicea.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

Bucuresti, 12 decembrie 2011.

Nr. 24.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.443

din 3 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Marius Constantin Isac în Dosarul nr. 8.171/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.654D/2010.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, lipsind partea D.G.PM.B. - Brigada de Politie Rutieră, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 4 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.171/303/2010, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată de Marius Constantin Isac, contestator într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contraventională si pretentii, în contradictoriu cu intimatul D.G.PM.B. - Brigada de Politie Rutieră.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (1), art. 136 alin. (5), art. 120 si art. 53. În acest sens, arată, în esentă, că “măsura ridicării autoturismului stationat neregulamentar este o măsură care afectează în mod esential exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.” Consideră că, “în conditiile în care Politia Rutieră dispune ridicarea autoturismului, iar măsura este dusă la îndeplinire de către autoritatea publică locală sau administratorul drumului public, proprietarul în cauză este pus în situatia de a nu sti cu exactitate de la cine să solicite restituirea bunului său: Politiei rutiere [...], sau autoritătii publice locale [...], care este executantul măsurii dispuse. Or, trebuie observat că [...] între autoritatea publică locală si proprietarul deposedat nu există niciun raport juridic.” în final, autorul exceptiei solicită să se constate că dispozitiile de lege criticate “nu se încadrează în limitele si principiile trasate de Legea fundamentală, prin încălcarea principiului constitutional al descentralizării administrative, prin posibilitatea acordată reprezentantului statului de a afecta în mod abuziv si discretionar regimul proprietătii private, prin lipsa garantiilor procesuale acordate proprietarilor pentru apărarea propriului drept, dar si prin posibilitatea acordată reprezentantului statului de a dispune discretionar restrângerea unor drepturi sau libertăti, respectiv afectarea în mod esential a atributelor dreptului de proprietate privitoare la uzul bunului si lipsirea de beneficiile aduse de acesta.”

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si notele scrise ale acestuia depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare. Această ordonantă de urgentă a fost aprobată prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.

Dispozitiile de lege mentionate au următorul cuprins:

- Art. 64 alin. (1): “Politia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea si depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administratiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.”;

- Art. 97 alin. (1) lit. d) si alin. (6): “(1) în cazurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă, politistul rutier dispune si una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative: [...]

d) ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar. [...] (6) Procedura aplicării măsurilor tehnico-administrative se stabileste prin regulament.

Prevederile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 136 alin. (5) potrivit căruia “Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice”, art. 120 privind principiile de bază ale administratiei publice locale si art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 691 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009, a statuat că art. 64 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 reglementează o “măsură tehnico-administrativă menită să asigure desfăsurarea circulatiei pe drumurile publice în conditii de sigurantă, prin îndepărtarea de pe spatiul rezervat circulatiei rutiere a autovehiculelor stationate în acea zonă în pofida regulilor stabilite prin lege privind oprirea si stationarea acestora”.

Curtea a mai constatat că “nu poate retine critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, întrucât dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări rezonabile”. Astfel, “prevederea de lege criticată este tocmai o materializare a acestui drept acordat statelor prin documentul international amintit”.

Totodată, Curtea a constatat că “nici măcar nu se pune problema unei privări de proprietate, ci doar a limitării exercitării a două dintre atributele dreptului de proprietate, si anume posesia si folosinta, rămânând neafectată prerogativa dispozitiei, care este de esenta dreptului de proprietate. Mai mult, această limitare a posesiei si folosintei este doar temporară, încetând de îndată ce proprietarul autovehiculului stationat neregulamentar achită contravaloarea cheltuielilor necesitate de ridicarea, transportul si depozitarea acestuia. De altfel, măsura instituită prin textul de lege criticat reprezintă o sanctionare a atitudinii culpabile a conducătorului auto care a nesocotit normele legale referitoare la stationarea vehiculelor”.

În ceea ce priveste critica prin raportare la art. 120 din Constitutie, se observă că dispozitiile de lege ce constituie obiect al exceptiei nu au nicio legătură semnificativă cu principiile de bază ale administratiei publice locale, statuate prin acest text constitutional. De altfel, nici nu ar putea fi vorba despre neconstitutionalitatea textelor de lege atacate, deoarece autoritatea locală nu actionează în vederea executării dispozitiei politistului rutier, ci actionează în temeiul unei hotărâri a consiliului local, procedura de ridicare a vehiculului fiind cea prevăzută de regulamentul stabilit prin aceasta.

În fine, întrucât nu este încălcat niciun drept sau nicio libertate fundamentală invocate în sustinerea exceptiei, dispozitiile art. 53 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Marius Constantin Isac în Dosarul nr. 8.171/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 noiembrie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.445

din 3 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Petre Ciprian Dontu în Dosarul nr. 3.245/204/2010 al Judecătoriei Câmpina si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.693D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.245/204/2010, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată de reclamantul Petre Ciprian Dontu într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contraventională în contradictoriu cu Inspectoratul Judetean de Politie Prahova.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate, stabilind că pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de contraventie este competentă judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta si nu prevăd ca alternativă posibilitatea ca plângerea să poată fi depusă la instanta de judecată în a cărei rază teritorială domiciliază petentul, contravin prevederilor art. 21 din Constitutie.

Judecătoria Câmpina apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: “împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competentă a fost constatată fapta”.

Prevederile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textul de lege criticat, instituind norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, nu îngrădeste accesul liber la justitie al persoanelor interesate si nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competentei teritoriale a instantelor judecătoresti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contraventie prin care se constată încălcări ale dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este menită să dea expresie garantiilor constitutionale invocate, prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor strânse de lucrătorii politiei rutiere. Mai mult, această modalitate de reglementare reprezintă optiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare similară, de exemplu, prin Decizia nr. 464 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008.

În spetă, Curtea retine că autorul exceptiei solicită modificarea solutiei legislative criticate, în sensul reglementării posibilitătii ca plângerea să poată fi depusă la instanta de judecată în a cărei rază teritorială domiciliază petentul. În aceste conditii, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât are ca finalitate modificarea dispozitiilor de lege supuse controlului. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Petre Ciprian Dontu în Dosarul nr. 3.245/204/2010 al Judecătoriei Câmpina.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 noiembrie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.468

din 8 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de George-Dan Florea în Dosarul nr. 1.396/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.749D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din data de 1 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.396/299/2010, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de petentul George-Dan Florea într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale mentionate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forta probantă a procesului-verbal de contraventie, instituind o veritabilă prezumtie de adevăr si legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică. Consideră că, desi contraventia este de natură penală, sarcina probei este răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care este obligat să-l înlăture prin probe.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 16: “(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctionează contraventia; indicarea societătii de asigurări, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea,

(1¹) în cazul contravenientilor cetăteni străini, persoane fără cetătenie sau cetăteni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse si următoarele date: seria si numărul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia si statul emitent.

(2)-(4) Abrogate.

În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul părintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.

(6) în situatia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunostintă contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitătii procesului-verbal.”;

- Art. 17: “Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată si din oficiu.”;

- Art. 19 alin. (1): “Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator si de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de fată, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel putin un martor, în acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenta sa, a examinat constitutionalitatea acelorasi texte de lege, în raport cu aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare similară. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 96 din 4 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 15 martie 2010, prin care Curtea a respins, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale mentionate.

Referitor la sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece însusi contravenientul trebuie să îsi probeze nevinovătia în fata instantei, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, că “procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului. [...] Instantele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine răsturnarea sarcinii probei.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care le-au fundamentat sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17 si art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de George-Dan Florea în Dosarul nr. 1.396/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 noiembrie 2011.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.469

din 8 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Marian Oprea în Dosarul nr. 2.280/236/2010 al Judecătoriei Giurgiu - Sectia generală si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.754D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 12D/2011, care are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială Madcom D.L.S. Impex din Bucuresti în Dosarul nr. 1.368/234/2009 al Tribunalului Harghita - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 12D/2011 la Dosarul nr. 4.754D/2010, care a fost primul înregistrat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 12 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.280/236/2010, Judecătoria Giurgiu - Sectia generală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de petentul Marian Oprea într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contraventională în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Giurgiu.

Prin Decizia civilă nr. 1.031/R din 23 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.368/234/2009, Tribunalul Harghita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de recurentul Societatea Comercială Madcom D.L.S. Impex din Bucuresti cu ocazia solutionării recursului declarat împotriva încheierii civile nr. 3 din 25 mai 2010, pronuntată de Judecătoria Gheorghieni într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contraventională, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Transporturilor - Autoritatea Rutieră Română - Agentia Harghita.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile legale mentionate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3), art. 53 si art. 73, pe de o parte, prin stabilirea instantei competente care solutionează plângerea contraventională pe criterii ce tin de locul săvârsirii faptei, iar pe de altă parte, prin reglementarea problemelor ce privesc procedura judiciară si contenciosul administrativ printr-o ordonantă de Guvern, iar nu printr-o lege organică.

Instantele de judecată consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins: “Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscriptie a fost săvârsită contraventia.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că prin acest text legal sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) care consacră accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 73 privind categoriile de legi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 813 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, Decizia nr. 1.128 din 27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007 si Decizia nr. 81 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 7 martie 2007, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, statuând că acestea pun la dispozitia persoanei interesate suficiente mijloace procesuale prin care acesteia îi este garantat accesul liber si efectiv la justitie, precum si dreptul la un proces echitabil.

Curtea a constatat, cu acele prilejuri, că textul de lege criticat instituie norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, si anume instanta competentă să solutioneze plângerea. Această modalitate de reglementare reprezintă optiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti.

În legătură cu pretinsa neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 fată de prevederile art. 73 din Constitutie, Curtea retine că, în cauza de fată, este criticată o ordonantă a Guvernului ce reglementează regimul juridic al contraventiilor, procedura aplicabilă fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului comun, si nu procedura contenciosului administrativ. De altfel, domeniul contraventional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăseste printre cele strict si limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constitutie, în privinta cărora legiferarea are loc numai prin lege organică.

În fine, dispozitiile de lege criticate nu aduc atingere nici art. 53 din Constitutie, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, restrângere care, în cauza de fată, nu s-a constatat.


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.