MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 875/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 875         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

277. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă

 

952. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

6.422. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.795/2011 pentru aprobarea componentei nominale a Consiliului National al Cercetării Stiintifice si pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.527/2011 privind aprobarea componentei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare si a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 24 din 25 august 2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.3 din Legea nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 august 2010, cu următoarea modificare:

- Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Contraventiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 7 decembrie 2011.

Nr. 277.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 6 decembrie 2011.

Nr. 952.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.795/2011 pentru aprobarea componentei nominale a Consiliului National al Cercetării Stiintifice si pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.527/2011 privind aprobarea componentei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare si a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia

 

Având în vedere prevederile Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National al Cercetării Stiintifice, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.794/2011 privind înfiintarea Consiliului National al Cercetării Stiintifice, precum si pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia,

având în vedere decizia Consiliului National al Cercetării Stiintifice privind revocarea din functia de membru a domnului Florin Negoită si decizia domnului Emil- Alexandru Brujan de a demisiona din functiile de vicepresedinte al Consiliului National al Cercetării Stiintifice si de membru al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare,

în temeiul prevederilor art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 3.795/2011 pentru aprobarea componentei nominale a Consiliului National al Cercetării Stiintifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 2 martie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Se numesc ca vicepresedinti ai Consiliului National al Cercetării Stiintifice domnul Daniel Ovidiu David si domnul Radu Marinescu.”

2. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.527/2011 privind aprobarea componentei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare si a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 octombrie 2011, se modificasi se înlocuieste cu anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2011.

Nr. 6.422.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa la Ordinul nr. 3.795/2011)

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Consiliului National al Cercetării Stiintifice

 

Nr. crt.

Prenumele

Numele

Institutia

1.

Alexandru

Babes

Universitatea Bucuresti

2.

Alexander

Baumgarten

Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca

3.

Gabriel

Bădescu

Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca

4.

Florin Ovidiu

Bîlbîie

Universite Paris 1 Pantheon-Sorbonne, Paris

5.

Gabriela

Cârjă

Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” din Iasi

6.

Gabriel

Ciobanu

Academia Română, Institutul de Informatică Teoretică, Iasi

7.

Daniel Ovidiu

David

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

8.

Mihai Robert

Dima

Universitatea din Bucuresti

9.

Ion

Grosu

Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca

10.

Mihai Edmond

lonac

Universitatea de Medicină si Farmacie “Victor Babes” din Timisoara.

11.

Cezar

Joita

Institutul de Matematică “Simion Stoilow” al Academiei Române, Bucuresti

12.

Alexandru

Kristaly

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

13.

Tudor

Luchian

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi

14.

Radu

Marinescu

Universitatea “Politehnica” din Timisoara

15.

Valeriu

Moldoveanu

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti

16.

Raluca

Muresan

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH Bucuresti

17.

Norica Beatrice

Nichita

Academia Română, Institutul de Biochimie, Bucuresti

18.

Gabriela

Râpeanu

Universitatea “Dunărea de Jos” din Galati

19.

Flavius

Solomon

Academia Română, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iasi

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 5.527/2011)

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare

 

Nr. crt.

Numele

Prenumele

Institutia

1.

Aldea

Alexandru

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti, Măgurele

2.

Anghel

Irina

Asociatia de Investitii Private si Capital de Risc din Sud-Estul Europei, Bucuresti

3.

Babes

Alexandru

Universitatea din Bucuresti

4.

Banabic

Dorel

Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca

5.

Bârsan

Nicolae

Universitatea din Tubingen, Germania

6.

Covaci

Stefan

Universitatea Tehnică din Berlin, Germania

7.

David

Daniel

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

8.

Filip

Claudiu

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare, Cluj-Napoca

9.

Kappel

Wilhelm

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA Bucuresti

10.

Marinescu

Radu

Universitatea “Politehnica” Timisoara

11.

Murg eseu

Mirela

Universitatea din Bucuresti

12.

Neda

Zoltan

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

13.

Neumann

Victor

Universitatea de Vest, Timisoara

14.

Pieptu

Dragos

Universitatea de Medicină si Farmacie “Grigore T. Popa”, Iasi

15.

Popescu

Octavian

Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

16.

Sicora

Cosmin Ionel

Grădina Botanică din Jibou, Judetul Sălaj

17.

Socaciu

Carmen

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

18.

Talpes

Florin

Softwin - S.R.L., Bucuresti

19.

Zamfir

Nicolae

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH Bucuresti, Măgurele


REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 458/2002*) privind calitatea apei potabile

 


*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 182/2011 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 1/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 octombrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002 si, ulterior, a mai fost modificată si completată prin:

- Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004;

- Ordonanta Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 29 ianuarie 2010, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 124/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 6 iulie 2010;

- Ordonanta Guvernului nr. 1/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 26 ianuarie 2011, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 182/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 octombrie 2011.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protectia sănătătii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitătii ei de apă curată si sanogenă.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1. Prin apă potabilă se întelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si indiferent dacă este furnizată prin retea de distributie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substantelor destinate consumului uman, cu exceptia cazului în care Ministerul Sănătătii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale**) aprobă folosirea apei si este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea si salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;

c) apa provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare etc, folosită pentru băut, gătit sau în alte scopuri casnice; în functie de conditiile locale specifice, autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pot face exceptie de ia valorile parametrilor de calitate, dar fără să fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.

2. Prin sistem de distributie sau instalatie interioară se întelege totalitatea conductelor, garniturilor si dispozitivelor instalate între robinete de apă utilizată în mod normal pentru consumul uman si reteaua de distributie exterioară, dar numai atunci când acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător si/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 3. - (1) Dispozitiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autoritătile competente, în conformitate cu legislatia în vigoare;

b) apelor care au proprietăti terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.

(2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi:

a) apa destinată exclusiv utilizărilor în conditii speciale, pentru care Ministerul Sănătătii se declară satisfăcut de calitatea acesteia, si care nu influentează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;

b) apa potabilă provenind de la producător de apă individual, care furnizează mai putin de 10 m3 în medie/zi sau care deserveste mai putin de 50 de persoane, cu exceptia cazului în care apa este produsă ca parte a unei activităti comerciale sau publice.

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, va informa populatia în cauză asupra acestor exceptări si asupra oricărei măsuri ce poate fi luată în vederea protejării sănătătii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situatia în care se evidentiază că prin calitatea ei o astfel de apă ar putea constitui un potential pericol pentru sănătate, populatiei afectate i se vor face de îndată recomandările de rigoare, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.


**) În perioada 2002-2011, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, fostul Minister al Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, a fost reorganizat de mai multe ori. În acest sens, a se vedea: Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 228/2004, cu modificările si completările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009, si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale.

 

CAPITOLUL II

Conditii de calitate

 

Art. 4. - (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă si curată, îndeplinind următoarele conditii:

a) să fie lipsită de microorganisme, paraziti sau substante care, prin număr sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sănătatea umană;

b) să întrunească cerintele minime prevăzute în tabelele 1 A, 1B si 2 din anexa nr. 1;

c) să respecte prevederile art. 5-8 si 12.

(2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calitătii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la cresterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obtinerea apei potabile.

Art. 5. - (1) Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuti în anexa nr. 1. În privinta parametrilor prevăzuti în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calitătii apei potabile în programele de monitorizare si în vederea îndeplinirii obligatiilor prevăzute la art. 8.

(2) Ministerul Sănătătii aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt inclusi în anexa nr. 1, la propunerea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, acolo unde măsurile de protectie a sănătătii publice pe teritoriul unui judet sau al municipiului Bucuresti ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte conditiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a).

Art. 6. - (1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametrii de calitate sunt în conformitate cu prevederile art. 5, în următoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului si la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin reteaua de distributie;

b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluată în procesul de productie, în cazul apei utilizate în industria alimentară.

(2) Dacă în situatia prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1, din cauza sistemului de distributie interioară sau a modului de întretinere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligatiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu exceptia situatiei în care apa este furnizată direct publicului, precum: unităti de învătământ, unităti de asistentă medicală, institutii socioculturale si cantine.

(3) în cazul constatării situatiei prevăzute la alin. (2), se va proceda astfel:

a) producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere si întretinere a retelei sau a tehnicilor adecvate de tratare, ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

b) autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

 

CAPITOLUL III

Monitorizare

 

Art. 7. - (1) Monitorizarea calitătii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor si de autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Producătorii si distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate si finantarea monitorizării de audit si de control a calitătii apei potabile.

(3) Autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, asigură supravegherea si controlul monitorizării calitătii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerintele de calitate si nu creează riscuri pentru sănătatea publică.

(4) Ministerul Sănătătii va elabora, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile*), conform cerintelor minime din anexa nr. 2.

(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel putin controlul eficientei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfectiei, si al calitătii apei potabile produse, distribuite si utilizate.

(6) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (5) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

(7) Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile vor respecta specificatiile prevăzute în anexa nr. 3, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliti.

(8) Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calitătii apei, se face publică de către Ministerul Sănătătii.

(9) Se pot utiliza si alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 3, dacă se probează că rezultatele obtinute sunt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative vor prezenta toate informatiile de validare a acestora, conform anexei nr. 3.

(10) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenta în apă a unor substante sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 si care pot constitui un pericol potential pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substantă sau microorganism în cauză.


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitară a productiei si distributiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Măsuri de remediere si restrictii în utilizare

 

Art. 8. - (1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuti în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică ce efectuează inspectia si controlul calitătii apei potabile, precum si de către producătorii, distribuitorii si utilizatorii implicati, în scopul identificării cauzei.

(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întruneste valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2), iar autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dispune luarea de urgentă a măsurilor de remediere necesare restabilirii calitătii apei. Se acordă prioritate actiunilor corective pentru parametrii a căror depăsire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.

(3) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, dispune interzicerea sau restrictionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităti fată de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană si verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătătii umane. În astfel de cazuri consumatorii trebuie să fie informati de îndată si primesc toate recomandările ce se impun.

(4) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, împreună cu alte institutii si servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, tinând seama de riscurile pentru sănătatea populatiei generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restrictii în utilizarea acesteia.

(5) în cazul neconformitătii cu valorile parametrilor sau cu specificatiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 1, autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, analizează dacă această ne conformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populatiei si va dispune măsurile de remediere necesare pentru restabilirea calitătii apei în scopul protejării sănătătii.

(6) În orice situatie în care sunt luate măsuri de remediere autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti dispune informarea consumatorilor, cu exceptia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora.

 

CAPITOLUL V

Derogări

 

Art. 9. - (1) La cererea producătorului sau distribuitorului de apă potabilă, directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti poate aproba pe o perioadă determinată o primă derogare de la parametrii valorici stabiliti în tabelul 2 din anexa nr. 1 sau în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2), cu conditia ca o astfel de derogare să nu constituie un pericol potential pentru sănătatea publică si numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populatiei.

(2) Aceste derogări pot fi acordate prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a) pentru o perioadă de timp cât mai scurtă si care nu va depăsi 3 ani;

b) numai până la o valoare maximă determinată pentru parametrii valorici mentionati la alin. (1), ce va fi propusă de către directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti si aprobată de Institutul National de Sănătate Publică. Valoarea maximă propusă va fi cea care implică cel mai mic risc pentru sănătatea populatiei rezidente.

(3) Cu 3 luni înainte de sfârsitul perioadei de derogare, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă întocmeste un raport privind progresul înregistrat si, după caz, cererea de acordare a celei de-a doua derogări, însotită de argumentarea detaliată a cauzelor care au condus la nerespectarea conditiilor prevăzute de derogarea anterioară; această documentatie este înaintată directiei de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(4) în baza documentatiei primite, directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti elaborează un referat tehnic pe care îl înaintează centrului regional de sănătate publică la care este arondată, împreună cu motivele ce justifică solicitarea de acordare a celei de-a doua derogări.

(5) La propunerea centrului regional de sănătate publică, Institutul National de Sănătate Publică înaintează Ministerului Sănătătii decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însotită de referatul de evaluare care cuprinde si motivele solicitării de acordare a acestei derogări.

(6) Ministerul Sănătătii face cunoscută Comisiei Europene, în cel mai scurt termen, decizia sa de acordare a celei de-a doua derogări, transmitându-i si referatul de evaluare cu motivele care justifică această decizie.

(7) A doua perioadă de derogare nu poate depăsi termenul de 3 ani.

(8) în cazuri exceptionale, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă, după caz, poate formula o solicitare de acordare a unei a treia derogări directiei de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti, cu cel putin 3 luni înainte de finalizarea perioadei celei de-a doua derogări.

(9) Ministerul Sănătătii poate solicita Comisiei Europene aprobarea unei a treia derogări pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pe baza documentatiei întocmite de către directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti sau de către Institutul National de Sănătate Publică, după caz.

Art. 10. - (1) Orice derogare acordată potrivit prevederilor art. 9 trebuie să cuprindă următoarele informatii:

a) motivele derogării;

b) parametrul în cauză, rezultatele controalelor anterioare si valoarea maximă permisă în temeiul derogării;

c) zona geografică, cantitatea de apă distribuită în fiecare zi, populatia vizată si existenta unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de productie alimentară în cauză;

d) un program de control corespunzător, care să prevadă, dacă este cazul, controale mai frecvente;

e) un rezumat al planului de actiuni de remediere necesare, care să cuprindă un calendar al lucrărilor si o estimare a costurilor, precum si dispozitii în materie de bilant;

f) durata necesară derogării.

(2) Dacă directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă si dacă actiunile întreprinse potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) permit remedierea situatiei în termen de cel mult 30 de zile, dispozitiile prevăzute la art. 9 nu se aplică. În acest caz, Ministerul Sănătătii, prin directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si Ministerul Mediului si Pădurilor, prin Administratia Natională “Apele Române” sau, după caz, prin autoritătile bazinale în domeniul gospodăririi apelor, stabilesc numai valoarea concentratiei maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea si intervalul de timp acordat pentru remedierea situatiei.

(3) Dacă parametrul valoric în cauză, aplicabil unei zone de aprovizionare cu apă, nu a fost conform pentru o perioadă mai mare de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, se vor aplica prevederile art. 9.

(4) Directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sunt obligate să informeze în mod rapid si corespunzător populatia rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea, cu privire la derogare si la conditiile care o reglementează si să ofere consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populatie vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligatii nu se aplică în situatiile prevăzute la alin. (2), cu exceptia cazului în care autoritătile teritoriale ale Ministerului Sănătătii decid altfel.

(5) Ministerul Sănătătii, cu exceptia derogării prevăzute la alin. (2), informează în termen de 60 de zile Comisia Europeană asupra oricărei derogări referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 m3 în medie/zi/apă destinată consumului uman sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la informatiile prevăzute la alin. (1).

Art. 11. - Prevederile art. 9 si 10 nu se aplică apei destinate consumului uman oferite spre vânzare în sticle sau în recipiente.

 

CAPITOLUL VI

Asigurarea calitătii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substantelor si materialelor care vin în contact cu apa potabilă

 

Art. 12. - (1) Nicio substantă sau material utilizat în instalatiile de producere, distributie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile nu trebuie să se regăsească în concentratii mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost utilizat si nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compusi ori impurităti care să diminueze protectia sănătătii.


(2) Ministerul Sănătătii si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri*) vor elabora, în termen de 180 de zile de la data publicării**) prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme privind testarea materialelor si substantelor care vin în contact cu apa potabilă.

(3) Ministerul Sănătătii va elabora în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, procedura de autorizare sanitară a instalatiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente***).

(4) Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea si etichetarea produselor alimentare.

 

CAPITOLUL VII

Informarea si raportarea

 

Art. 13. - (1) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti trebuie să asigure disponibilitatea informatiei în ceea ce priveste calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătătii si despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autoritătile competente ori de către consumatorii în cauză. Informatia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp si actualizată.

(2) în scopul informării consumatorilor Ministerul Sănătătii, prin Institutul de Sănătate Publică Bucuresti, întocmeste si publică, o dată la 3 ani, Raportul national asupra calitătii apei potabile, care va cuprinde cel putin:

a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;

b) situatia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se la sfârsitul celui de-al treilea an;

c) informatiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel putin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 si art. 9 alin. (6) si (7).

(3) Informatiile necesare pentru întocmirea Raportului national asupra calitătii apei potabile vor fi raportate Institutului de Sănătate Publică Bucuresti, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

(4) Producătorii si utilizatorii de apă potabilă vor furniza autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, informatiile necesare întocmirii Raportului national asupra calitătii apei potabile.

(5) Producătorii si utilizatorii de apă potabilă vor înregistra si vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită si utilizată conform prevederilor Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

(6) Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populatiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspectia de către reprezentantii populatiei la orice oră acceptabilă, la cel putin un birou de relatii cu publicul, să afiseze programul si numărul de telefon la care se pot obtine date despre calitatea apei potabile produse si distribuite.

(7) Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populatia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obtinerea informatiilor privind calitatea apei potabile.

(8) Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc si publică anual Raportul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 m3/zi sau care deservesc mai putin de 50 de persoane;

b) informatiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel putin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 si art. 9 alin. (6) si (7);

c) situatia pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârsitul anului respectiv.

(9) Raportul national privind calitatea apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare.

 

CAPITOLUL VIII

Contraventii si sanctiuni

 

Art. 14. - (1) încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contraventională sau penală, după caz.

(2) în perioada de implementare a prevederilor prezentei legi neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sanctionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare****), decât în situatia în care nu au fost respectate planul si calendarul activitătilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.


*) În perioada 2002-2011, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, fostul Minister al Industriei si Resurselor, a fost reorganizat de mai multe ori. În acest sens, a se vedea: Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008, cu modificările si completările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale.

**) Legea nr. 458/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002.

***) A se vedea Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 341/2007 pentru aprobarea normelor de igienă si a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 1 martie 2007.

****) Abrogată de la data de 1 iunie 2011 prin Legea nr. 254/2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienă si sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010.

Stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sănătătii publice se fac prin Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sănătătii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 1 septembrie 2011.


 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 15. - (1) Autoritătile administratiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, incluzând calendarul si costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor si distribuitorilor de apă potabilă la cerintele prevederilor prezentei legi.

(2) Ministerul Sănătătii va lua toate măsurile pentru asigurarea capacitătilor de realizare a monitorizării de audit a calitătii apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, până la data de 31 decembrie 2005.

(3) Ministerul Sănătătii va întocmi planul, calendarul si costurile activitătilor de monitorizare de audit al calitătii apei potabile în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Producătorii, respectiv distribuitorii de apă vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea conformării la prevederile prezentei legi, fără a aduce prejudicii notelor 2, 4 si 10 la tabelul 2 din anexa nr. 1, până la data aderării României la Uniunea Europeană, cu exceptia celor care vor obtine perioada de tranzitie.

(5) Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuti de lege, în termen de un an de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuti în prezenta lege, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale va întocmi si va centraliza planul si calendarul activitătilor de conformare la prevederile prezentei legi a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. - (1) Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puturi de mică adâncime si captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă si analize de laborator.

(2) Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcută aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.

(3) în cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplineste conditiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor si pentru irigatii.

Art. 17. - Detinătorii si utilizatorii surselor de apă prevăzute la art. 16 au obligatia să asigure accesul la sursa de apă a organelor de control pentru prelevarea de probe si să ia toate măsurile pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel.

Art. 18. - Costurile de prelevare si analiză a probelor de apă prelevate sunt suportate de către proprietarul sursei de apă.

Art. 19. - Anexele nr. 1-3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.

Art. 20. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 21. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispozitii contrare.

 

ANEXA Nr. 1

 

Parametrii de calitate ai apei potabile

1. Parametrii de calitate ai apei potabile

Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici si indicatori.

2. Valorile si concentratiile maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt conform tabelelor 1 A, 1 B, 2 si 3.

 

TABEL 1 A

Parametrii microbiologici

 

Parametru

Valoare admisă (număr/100 ml)

Escherichia coli (E. coli)

0

Enterococi

0

 

TABEL 1 B

Parametrii microbiologici pentru apa comercializată în sticle sau în alte recipiente

 

Parametru

Valoare admisă

Escherichia coli (E. coli)

0/250 ml

Enterococi

0/250 ml

Pseudomonas aeruginosa

0/250 ml

Număr de colonii la 22°C

100/ml

Număr de colonii la 37°C

20/ml


TABEL 2

Parametrii chimici

 

Parametru

Valoare CMA

Unitate de măsură

Acrilamidă1)

0,10

ug/i

Arsen

10

Mg/i

Benzen

1,0

ug/i

Benz(a)piren

0,01

ug/i

Bor

1,0

mg/l

Bromati2)

10

ug/i

Cadmiu

5,0

Mg/i

Clorură de vinil1)

0,50

Mg/i

Cianuri totale

50

Mg/i

Cianuri libere

10

Mg/i

Crom total

50

Mg/i

Cupru3),4)

0,1

mg/l

1,2 Dicloretan

3,0

Mg/i

Epiclorhidrină1)

0,10

Mg/i

Fluoruri

1,2

mg/l

Hidrocarburi policiclice aromatice5)

0,10

Mg/i

Mercur

1,0

Mg/i

Niche3)

20

Mg/i

Nitrati6)

50

mg/l

Nitriti6)

0,50

mg/l

Pesticide7), 8)

0,10

Mg/i

Pesticide7), 9)

Total

0,50

Mg/i

Plumb3),10)

10

Mg/i

Seleniu

10

Mg/i

Stibiu

5,0

Mg/i

Tetracloretena si Tricloretenă (suma concentratiilor compusilor specificati)

10

Mg/i

Trihalometani11)

Total (suma concentratiilor compusilor specificati)

100

Mg/i

 

NOTE:

1) Valoarea se referă la concentratia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificatiilor privind concentratia maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Statiile de tratare vor notifica autoritătii de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti utilizarea compusului în procesul de tratare a apei.

2) Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienta dezinfectiei. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se pentru bromati o valoare de 25 ug/l.

3) Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să tină seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătătii.

4) Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă reteaua de distributie are componente din cupru, cu respectarea celor mentionate la pct. 3.

5) Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno (1,2,3-cd) piren.

6) Se vor respecta următoarele conditii:

 

a)

[nitrat]

+

[nitrit]

≤ 1,

50

50

 

formulă în care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate în mg/l;

b) valoarea de 0,1 mg/l pentru nitriti la iesirea apei din statia de tratare.

7) Prin pesticide se întelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compusi înruditi (de exemplu, regulatori de crestere) si metabolitii relevanti, produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.

8) Concentratia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclorsi heptaclor epoxid, concentratia maximă este 0,030 ug/l.

9) Prin Pesticide-Totalse întelege suma tuturor compusilor individuali detectati si cuantificati în urma procedurii de monitorizare.

10) Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 ug/l.

11) Concentratia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfectia.

Compusii individuali specificati sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.

Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 ug/l pentru concentratia totală a THM.

 

TABEL 3

Parametrii indicatori

 

Parametru

Valoare CMA

Unitate de măsură

Aluminiu

200

μg/l

Amoniu

0,50

mg/l

Bacterii coliforme1)

0

număr/100 ml

Carbon organic total

(COT)2)

Nicio modificare anormală

 

Cloruri3)

250

mg/l

Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii)4)

0

număr/100 ml

Clor rezidual liber12), 13)

0,1 - 0,5

mg/l

Conductivitate3)

2.500

μS cm-1 la 20°C

Culoare

Acceptabilă consumatorilor si nicio modificare anormală

 

Duritate totală, minim

5

grade germane

Fier

200

μg/l

Gust

Acceptabil consumatorilor si nicio modificare anormală

 

Mangan

50

μg/l

Miros

Acceptabil consumatorilor si nicio modificare anormală

 

Număr de colonii la 22°C

Nicio modificare anormală

 

Număr de colonii la 37°C

Nicio modificare anormală

 

Oxidabilitate5)

5,0

mg O2/l

pH3), 6)

6,5; 9,5

unităti de pH

Sodiu

200

mg/l

Sulfat3)

250

mg/l

Sulfuri si hidrogen sulfurat

100

μg/l

Turbiditate7)

5

UNT

Zinc

5.000

μg/l

Tritiu8),9)

100

Bq/I

Doza efectivă totală de referintă9),10)

0,10

mSv/an

Activitatea alfa globală11)

0,1

Bq/I

Activitatea beta globală11)

1

Bq/I

 

NOTE:

1) Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr/250 ml.

2) Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3pezi.

3) Apa nu trebuie să fie agresivă.

4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafată sau mixtă, iar în situatia în care este decelat trebuie investigată si prezenta altor microorganisme patogene, de exemplu, criptosporidium.


5) Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total.

6) Pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau alte recipiente, valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unităti de pH. Pentru apa îmbuteliată care contine în mod natural sau este îmbogătită cu dioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică.

7) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafată nu se va depăsi 1,0 UNT (unităti nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfectie.

8) Frecventa, metodele si localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.

9) Doza efectivă totală de referintă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitătii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situatia în care este demonstrat, pe baza unor monitorizări efectuate anterior, că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referintă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunta la monitorizarea tritiului.

10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.

11) Caracterizarea calitătii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se face prin măsurarea activitătii alfa si beta globală. În cazul în care valoarea de referintă este depăsită, este necesară determinarea activitătii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

12) Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de dezinfectie.

13) Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în reteaua de distributie (bransament, capăt de retea).

 

ANEXA Nr. 2

 

MONITORIZAREA DE CONTROL SI DE AUDIT

 

1. Monitorizarea de control

1.1. Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informatii despre calitatea organoleptică si microbiologică a apei potabile, produsă si distribuită, despre eficienta tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfectie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanti stabiliti prin prezenta lege.

1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu1)

Amoniu

Bacterii coliforme

Culoare

Concentratia ionilor de hidrogen (pH)

Conductivitate

Clorul rezidual liber2)

Clostridium perfringens3)

Escherichia coli

FieM). 4)

Gust

Miros

NitritiS)

Oxidabilitate6)

Pseudomonas aeruginosa7)

Sulfuri si hidrogen sulfurat8)

Turbiditate

Număr de colonii dezvoltate7) (22°C si 37°C)

 

NOTE:

1) Numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant.

2) Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total. Acest parametru este obligatoriu numai acolo unde este utilizat clorul sau substantele clorigene pentru dezinfectie.

3) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafată sau mixtă, iar în situatia în care este decelat trebuie investigată si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu criptosporidium.

4) Se vor determina ferobacteriile la statiile de tratare unde se practică deferizarea apei.

5) Se va determina numai acolo unde este utilizat clorul sau substantele clorigene pentru dezinfectie.

6) Se va determina în situatia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT.

7) Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.

8) Se va determina numai în situatia în care se practică desulfurizarea apei.

 

1.3. Ministerul Sănătătii si Ministerul Mediului si Pădurilor vor decide în termen de 180 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, frecventa, metodele si localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare din anexa nr. 2, luând în considerare prevederile importante existente în legislatia din acest domeniu sau rezultatele obtinute din programele corespunzătoare de monitorizare.

1.4. Autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, poate completa lista de la pct. 1.2 cu alti parametri relevanti pentru conditiile locale si/sau pentru tehnologiile de tratare.


 

2. Monitorizarea de audit

2.1. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informatia necesară pentru a se determina dacă pentru toti parametrii stabiliti prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.

2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizati toti parametrii prevăzuti la art. 5, cu exceptia cazurilor în care autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti au stabilit pe baze documentate că, pentru o perioadă determinată de către ele, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentratii încât să conducă la modificarea valorii lui stabilite. Prezentul punct nu se aplică parametrilor de radioactivitate.

2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile.

 

3. Frecventa minimă de prelevare si analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară se face conform tabelului 1A.

3.1. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la art. 6 alin. (1) pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineste cerintele prezentei legi. Prelevarea probelor din reteaua de distributie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la statia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai dacă se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nicio modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză.

 

TABEL 1A

 

Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare 1),2)

m3

Monitorizarea de control numărul de probe/an 3),4),5)

Monitorizarea de audit numărul de probe/an 3),5)

100

6)

6)

> 100 1.000

4

1

> 1.000 10.000

4

+ 3 pentru fiecare 1.000 m3/zi, ca parte din volumul total

1 + 1 pentru fiecare 3.300 m3/zi, ca parte din volumul total

> 10.000 100.000

3+1 pentru fiecare 10.000 m3/zi, ca parte din volumul total

> 100.000

10+1 pentru fiecare 25.000 m3/zi, ca parte din volumul total

 

NOTE:

1) Prin zonă de aprovizionare se întelege o suprafată geografic delimitată în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse si în care calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproximativ uniformă.

2) Volumele de apă sunt calculate ca medii pe perioada unui an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distributie poate fi utilizat numărul locuitorilor în locul volumului de apă produs sau distribuit, luându-se în considerare un consum de 200 l/cap de locuitor/zi.

3) În situatii de distributie intermitentă de scurtă durată si în cazul apei distribuite din cisterne numărul de probe va fi stabilit de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

4) Numărul de probe si parametrii stabiliti în anexa nr. 1 pot fi redusi de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiva municipiului Bucuresti, dacă:

a) rezultatele analizelor efectuate pe probele prelevate pe o perioadă de cel putin 2 ani succesivi sunt constante si semnificativ mai bune decât cele prevăzute în anexa nr. 1;

b) nu există probabilitatea ca vreun factor să provoace deteriorarea calitătii apei.

Frecventa de prelevare si analiză nu poate fi redusă atât cât să conducă la prelevarea a mai putin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu exceptia situatiei de la pct. 6.

5) Punctele si frecventa de prelevare, atât cât este posibil, vor fi alese si distribuite uniform în timp si spatiu.

6) Frecventa de prelevare si numărul de probe vor fi decise de către autoritatea de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti.

 

4. Frecventa minimă de prelevare si analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B.

 

TABEL 1 B

 

Volumul de apă îmbuteliat zilnic

(volum exprimat ca medie anuală)

m3

Monitorizarea de control numărul de probe de prelevat pe an

Monitorizarea de audit numărul de probe de prelevat pe an

10

1

1

> 10 60

12

1

> 60

1 pentru fiecare 5 m3, ca parte din volumul total

1 pentru fiecare 100 m3, ca parte din volumul total


ANEXA Nr. 3

 

SPECIFICATII

pentru analiza parametrilor

 

Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă asigurat controlul calitătii analitice si să fie supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătătii pentru acest domeniu.

1. Parametrii pentru care metodele de analiză sunt specificate:

Bacterii coliforme si [Escherichia coli (E. coli) ] (ISO 9308-1)

Enterococi (ISO 7899-2)

Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 12780)

Numărul de colonii la 22°C (EN ISO 6222)

Numărul de colonii la 37°C (EN ISO 6222)

Clostridium perfringens (inclusiv sporii)

Filtrarea prin membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44 ± 1°C pentru 21 ± 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă care virează în roz sau rosu după expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde.

 

NOTĂ:

Compozitia mediului de agar m-PC este:

 

Mediu de bază

 

Triptoză

30 g

Extract de drojdie

20 g

Sucroză

5g

Hidroclorit de L-cisteină

1 g

MgS04. 7H20

0,1 g

Rosu de bromcresol

40 mg

Agar

15g

Apă

1.000 ml

Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH-ul la 7,6 si se autoclavează la 121 °C timp de 15 minute. Se răceste si se adaugă:

D-cicloserină

400 mg

Polimixină-B sulfat

25 mg

Indosil- β 3-D-glucozid

60 mg

0,5% solutie sterilizată si filtrată de difosfat de fenoftaleină

20 ml

4,5% FeCI3.6H20 filtrată si sterilizată

2 ml.

 

2. Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performantă:

2.1. Metoda de analiză folosită în cazul următorilor parametri trebuie să fie capabilă să măsoare cel putin o concentratie egală cu valoarea parametrului (CMA) cu exactitatea, precizia si limita de detectie specificate. Indiferent de sensibilitatea metodei de analiză utilizate, rezultatul trebuie exprimat folosind cel putin acelasi număr de zecimale ca si în cazul parametrului valoric prevăzut în tabelele 2 si 3 din anexa nr. 1.

 

Parametru

Acuratetea % dinCMA 1)

Precizia % din CMA2)

Limita de detectie % din CMA3)

Acrilamidăa)

 

 

 

Aluminiu

10

10

10

Amoniu

10

10

10

Arsen

10

10

10

Benzen

25

25

25

Benz (a) piren

25

25

25

Bor

10

10

10

Bromati

10

10

10

Cadmiu

10

10

10

Cloruri

10

10

10

Clorură de vinila)

Conductivitate

10

10

10

Crom

10

10

10

Cianuri totale4)

10

10

10

Cianuri libere

10

10

10

Cupru

10

10

10

1,2-dicloreten

25

25

10

Epiclorhidrinăa)

Fluoruri

10

10

10

Fier

10

10

10

Hidrocarburi policiclice aromatice5)

25

25

25

Mangan

10

10

10

Mercur

10

10

10

Nichel

10

10

10

Nitrati

10

10

10

Nitriti

10

10

10

Oxidabilitate6)

25

25

25

Pesticide7)

25

25

25

Plumb

10

10

10

Seleniu

10

10

10

Sodiu

10

10

10

Stibiu

25

25

25

Sulfat

10

10

10

Tetracloretenă8)

25

25

10

Tricloretenă8)

25

25

10

Trihalometani5) - Total

25

25

10

 

a) Conditii: controlul concentratiei conform specificatiei de productie.

 

NOTE:

1) Acuratetea este eroarea sistematică si este exprimată ca diferenta dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate si valoarea adevărată (conform definitiei standardului ISO 5725).

2) Precizia este eroarea aleatoare si este exprimată ca deviatia standard a dispersiei rezultatelor fată de o valoare medie (conform definitiei standardului ISO 5725).

3) Limita de detectie este considerată a fi:

a) o valoare de 3 ori mai mare decât deviatia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă continând o concentratie mică a parametrului; sau

b) o valoare de 5 ori mai mare decât deviatia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.

4) Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.

5) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru substantele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.

6) Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la 100°C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.

7) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru fiecare pesticid si depind de pesticidul respectiv. În prezent, această limită de detectie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.

8) Caracteristicile de performantă se aplică individual pentru substantele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.


 

2.2. Pentru concentratia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o concentratie egală cu CMA, cu o acuratete si o precizie de 0,2 unităti de pH.

3. Parametrii pentru care nu se specifică nicio metodă de analiză:

- Carbon organic total

- Culoare

- Gust

- Miros

- Turbiditate*)


*) Pentru monitorizarea turbiditătii în apa de suprafată tratată, metoda de analiză trebuie să măsoare cel putin concentratii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acuratete, o precizie si o limită de detectie de 25%.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederi ale Ordonantei Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 458/2002 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale actului modificator:

“Art. II. - Metodologia de acordare a derogărilor prevăzute la art. 9 din Legea nr. 458/2002, cu modificările si completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii si al ministrului mediului si pădurilor**), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă cap. VI «Derogarea» din Normele de supraveghere, inspectie sanitară si monitorizare a calitătii apei potabile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004.

- Prezenta ordonantă transpune prevederile art. 9 «Derogări», art. 13 alin. (3) si art. 15 «Situatii exceptionale» din Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 330 din 5 decembrie 1998.


**) A se vedea Ordinul ministrului sănătătii si al ministrului mediului si pădurilor nr. 299/638/2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 4 mai 2010.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.