MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 859/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 859         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 6 decembrie 2011

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

218. - Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnat la Bucuresti la 21 aprilie 1992

 

Protocol privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării

 

826. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnat la Bucuresti la 21 aprilie 1992

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.420 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul ia propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.166. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucuresti la 23 februarie 2011, respectiv 23 martie 2011 si 14 iunie 2011 si la Washington la 14 martie 2011, respectiv 2 iunie 2011 între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 decembrie 2007


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnat la Bucuresti la 21 aprilie 1992

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnat la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificată prin Legea nr. 98/1992.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2011.

Nr. 218.

 

PROTOCOL

privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării

 

Părtile contractante la prezentul protocol:

devenind părti contractante la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării (Conventia de la Bucuresti, 21 aprilie 1992),

recunoscând că în deceniile recente au avut loc schimbări semnificative induse de om în biota si în conditiile fizico-chimice din Marea Neagră,

preocupati de pericolele care continuă să ameninte biodiversitatea, cum ar fi eutrofizarea, suprapescuitul, poluarea si introducerea de specii neindigene,

acceptând importanta controlului poluării din Marea Neagră în scopul conservării biodiversitătii, a întretinerii si a restaurării functiilor ecosistemului,

reamintind faptul că, în temeiul art. 13 din Conventia de la Bucuresti, atunci când se adoptă măsuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului marin al Mării Negre, părtile contractante solicită acordarea unei atentii deosebite evitării punerii în pericol a organismelor marine si a resurselor vii, în special prin modificarea habitatelor lor prin pescuit si alte utilizări legitime ale mării,

reamintind că Protocolul privind protectia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse terestre, Protocolul privind cooperarea pentru combaterea în situatii de urgentă a poluării mediului marin al Mării Negre cu petrol si alte substante periculoase si Protocolul privind protectia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării cauzate de descărcări sunt în vigoare în conformitate cu Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării,

reamintind că, în aprilie 1993, ministrii mediului din toate cele 6 tări riverane Mării Negre au semnat o declaratie de politică comună (Declaratia ministerială privind protectia Mării Negre împotriva poluării, Odessa, 1993) în care au căzut de acord:

a) să încurajeze dezvoltarea unor planuri cuprinzătoare si coordonate de restaurare si conservare a biodiversitătii în Marea Neagră în spiritul Conventiei privind diversitatea biologică (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);

b) să ia măsuri adecvate pentru restaurarea si conservarea biodiversitătii în Marea Neagră în spiritul Conventiei privind diversitatea biologică (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);

c) să stabilească si să îmbunătătească ariile naturale de conservare din zona costieră a fiecărui stat costier înainte de 1996,

având în vedere că toate tările riverane Mării Negre au semnat si au ratificat Conventia privind biodiversitatea (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia),

având în vedere că majoritatea părtilor contractante au semnat si ratificat si alte conventii si acorduri, de exemplu: Conventia privind zonele umede de importantă internatională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (2 februarie 1971, Ramsar, Iran), Conventia privind comertul international cu specii din floră si faună aflate în pericol (CITES, 3 martie 1973, Washington, Statele Unite aleAmericii), Conventia privind conservarea habitatelor naturale si a vietii sălbatice din Europa (19 septembrie 1979, Berna, Elvetia), Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (23 iunie 1979, Bonn, Germania), Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană si din zona contiguă a Atlanticului (24 noiembrie 1996, Monaco), Conventia europeană a peisajului (20-21 octombrie 2000, Florenta, Italia) si Conventia privind combaterea desertificării (14 octombrie 1994, Paris), acestea fiind considerate părti contractante,

luând notă de faptul că guvernele Mării Negre sunt activ implicate în implementarea Strategiei paneuropene privind biodiversitatea si peisajul, modificată ultima dată la data de 9 iulie 1998,

reafirmându-si angajamentul fată de Planul strategic de actiune pentru protectia si reabilitarea Mării Negre (capitolul B, 31 octombrie 1996),

acceptând faptul că actiunile concertate ale tuturor statelor costiere ale Mării Negre si ale tărilor din bazinul Mării Negre cu care lucrează în cooperare pot gestiona multiplele amenintări asupra diversitătii biologice si peisagistice,

hotărând să se facă orice efort pentru conservarea durabilă a Mării Negre din punct de vedere biologic si al diversitătii peisagistice si a componentelor sale si mentinerea si, unde este posibil, sporirea si restabilirea sănătătii ecologice, istorice, culturale si a valorii estetice,

convin cu privire la următoarele dispozitii:

 

ARTICOLUL 1

 

1. Scopul prezentului protocol este de a mentine ecosistemul Mării Negre într-o stare ecologică bună si peisajul său în conditii favorabile, pentru a proteja, conserva si a administra durabil diversitatea biologică si peisagistică a Mării Negre pentru a îmbogăti resursele biologice.

2. În conformitate cu dispozitiile Conventiei privind protectia Mării Negre împotriva poluării si alte protocoale la această conventie, protocolul este destinat să servească ca un instrument legal pentru dezvoltarea, armonizarea si impunerea unor politici, strategii si măsuri de mediu necesare pentru conservarea, protectia si gestionarea durabilă a resurselor naturale, istorice, culturale si estetice si mostenirea statelor Mării Negre pentru generatiile prezente si viitoare.

 

ARTICOLUL 2

 

În sensul prezentului protocol:

a) conventie reprezintă Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării (21 aprilie 1992, Bucuresti, România);

b) părti contractante reprezintă părtile contractante la prezentul protocol;

c) comisie reprezintă Comisia pentru protectia Mării Negre împotriva poluării;

d) diversitate biologică reprezintă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, cele terestre, marine si alte ecosisteme acvatice si complexe ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii si a ecosistemelor, asa cum este definită în art. 2 din Conventia privind diversitatea biologică;

e) peisaj reprezintă o zonă, asa cum este percepută de oameni, al cărei caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani definiti în cap. I art. 1 din Conventia europeană a peisajului (20 octombrie 2000, Florenta, Italia);

f) diversitatea peisagistică reprezintă expresia formală a numeroaselor relatii existente într-o perioadă dată între individ sau societate si un teritoriu definit topografic, ca rezultat al actiunii, în timp, a factorilor naturali si umani si o combinatie a ambilor (Proiectul de recomandare a Consiliului Europei privind conservarea integrată a zonelor peisagistice culturale ca parte a politicilor referitoare la peisaj).

 

ARTICOLUL 3

 

1. Zona în care se aplică prezentul protocol este Marea Neagră până la nord de Capul Kalagra si Capul Dalyan, apa, fundul mării, subsolul până la limita apelor dulci. De asemenea, sunt incluse:

a) Marea Azov, ca parte a bazinului Mării Negre, de o mare importantă pentru conservarea biodiversitătii si a peisajelor;

b) zonele costiere desemnate de fiecare parte contractantă, inclusiv zonele umede.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Fiecare parte contractantă ia toate măsurile necesare pentru:

a) protejarea, conservarea, îmbunătătirea si gestionarea într-un mod durabil si ecologic rational a zonelor cu o valoare biologică sau peisagistică specială, mai ales prin crearea unor arii protejate în conformitate cu procedura din anexa 1;

b) asigurarea faptului că speciile din zona de aplicare a prezentului protocol sunt mentinute într-o stare de conservare favorabilă, iar habitatele nu sunt perturbate;

c) asigurarea faptului că speciile importante din punct de vedere economic, în special resursele marine vii, sunt folosite durabil;

d) restaurarea si reabilitarea zonelor deteriorate, caracterizate anterior printr-o mare biodiversitate si valoare peisagistică;

e) restaurarea si mentinerea în bune conditii a peisajelor cu valoare naturală, istorică, culturală si estetică.

2. Părtile contractante identifică si realizează inventare ale componentelor diversitătii biologice si peisagistice în zona de aplicare a prezentului protocol si identifică acele componente importante pentru conservarea si utilizarea lor durabilă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3. Părtile contractante adoptă o Listă a speciilor importante pentru Marea Neagră care ar putea fi amenintate sau importante prin rolul lor în functionarea ecosistemului sau cu alte semnificatii pentru regiune, de preferintă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol. O astfel de listă va forma anexa 2 la prezentul protocol si va face obiectul unor măsuri speciale, precum cele descrise în anexa 3.

4. Părtile contractante adoptă o listă a peisajelor si habitatelor de importantă pentru Marea Neagră în pericol de a fi distruse sau importante prin natura lor, valoarea lor culturală si istorică ce constituie o mostenire naturală, istorică si culturală sau care au alte semnificatii pentru regiunea Mării Negre, de preferintă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

5. Părtile contractante actionează, direct sau în cooperare cu organizatii internationale competente si în conformitate cu alte protocoale la prezenta conventie, în vederea conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice si peisagistice.

6. Părtile contractante elaborează si cad de acord asupra Planului strategic de actiune privind biodiversitatea Mării Negre si asupra Protocolului privind conservarea habitatelor în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, care va fi revizuit la fiecare 5 ani.

7. Pe baza Planului strategic de actiune privind biodiversitatea Mării Negre si a Protocolului privind conservarea peisajelor, părtile contractante adoptă strategii, planuri nationale si/sau programe pentru conservarea diversitătii biologice si peisagistice si pentru folosirea durabilă a resurselor biologice si peisagistice marine si costiere si le integrează în politicile lor nationale sectoriale si intersectoriale.


 

ARTICOLUL 5

 

1. Părtile contractante iau toate măsurile corespunzătoare pentru a reglementa introducerea intentionată si pentru a preveni introducerea accidentală a speciilor neindigene sau a organismelor modificate genetic în flora si fauna sălbatică si pentru a le interzice pe cele care pot avea un impact negativ asupra ecosistemelor, habitatelor ori speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.

2. Părtile contractante vor depune eforturi să pună în aplicare toate măsurile adecvate pentru eradicarea sau reducerea la un nivel acceptabil a speciilor care au fost deja introduse, dacă se constată că aceste specii cauzează sau pot cauza distrugerea ecosistemelor, peisajelor, habitatelor ori a speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 6

 

În procesul de planificare care conduce la decizii asupra proiectelor si activitătilor care pot afecta semnificativ speciile si habitatele lor, zonele protejate, în special zonele marine extrem de sensibile, si peisajele, părtile contractante evaluează si iau în considerare posibilul impact direct sau indirect, imediat ori pe termen lung, inclusiv impactul cumulativ al proiectelor si activitătilor preconizate în conformitate cu criteriile si obiectivele care urmează să fie dezvoltate la nivel regional si convenite în temeiul conventiei si al experientei internationale în materie, de exemplu Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (25 februarie 1991, Espoo, Finlanda).

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile contractante încurajează introducerea interactiunii intersectoriale la nivel regional si national prin introducerea principiilor si dezvoltarea instrumentelor legale de management integrat al zonei costiere, căutând metodele de folosire durabilă a resurselor naturale si de promovare în zona costieră a unor activităti antropice care să respecte mediul.

 

ARTICOLUL 8

 

1. La aplicarea prezentului protocol, părtile contractante iau în considerare modul traditional de existentă si activitătile culturale ale comunitătilor locale. Acestea pot acorda exceptii de la măsurile de protectie si conservare, dacă este necesar si dacă este cazul, pentru a îndeplini aceste cerinte. Nicio exceptie nu este permisă în următoarele cazuri:

a) punerea în pericol a întretinerii peisajelor cu valoare estetică pronuntată sau a ecosistemelor protejate în temeiul prezentului protocol ori a proceselor biologice care contribuie la întretinerea acestor ecosisteme;

b) reducerea substantială a numărului de indivizi care alcătuiesc populatiile speciilor de floră si faună, în special ale speciilor amenintate, migratoare sau endemice, distrugerea habitatelor lor ori a peisajelor, în special a celor cu importantă regională;

c) distrugerea ireversibilă a peisajelor care constituie o mostenire naturală, culturală, istorică sau estetică de importantă pentru Marea Neagră.

2. O parte contractantă care acordă exceptii de la măsurile de protectie informează celelalte părti contractante ca atare, în decurs de o lună.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Părtile contractante vor depune eforturi să informeze publicul (populatia) despre valoarea zonelor, speciilor si peisajelor protejate si asigură o publicitate corespunzătoare stabilirii acestor zone si reglementări cu privire la acestea.

2. Părtile contractante vor depune eforturi, de asemenea, să promoveze participarea tuturor factorilor de decizie, inclusiv a publicului, la măsurile necesare pentru protejarea zonelor, speciilor si peisajelor în cauză, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

3. Părtile contractante vor depune eforturi să furnizeze informatii cu privire la prezentul protocol si aspecte conexe prin programe adecvate de educare si constientizare a publicului.

 

ARTICOLUL 10

 

1. Părtile contractante cooperează la realizarea cercetării stiintifice destinate protejării si conservării diversitătii biologice si peisagistice a Mării Negre si întreprind, dacă este posibil, programe si proiecte comune de cercetare stiintifică si schimburi de date stiintifice si informatii relevante, asa cum este prevăzut în art. XV din conventie.

2. Organismele subsidiare ale comisiei, respectiv Grupul consultativ pentru conservarea diversitătii biologice si Grupul consultativ pentru dezvoltarea metodologiei comune pentru managementul integrat al zonei costiere, în cooperare cu autoritătile nationale competente de la Marea Neagră, sunt răspunzătoare de activitătile stiintifice si de monitorizarea si evaluarea în domeniul diversitătii biologice si peisagistice, delegând coordonarea muncii lor centrelor de activitate corespunzătoare, respectiv Batumi, Georgia si Krasnodar, Federatia Rusă.

3. Părtile contractante invită organizatiile interguvernamentale să coopereze cu părtile contractante si/sau cu comisia prin pregătirea si aplicarea programelor si a proiectelor specifice, în vederea atingerii obiectivelor protocolului.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Părtile contractante sunt răspunzătoare de îndeplinirea obligatiilor lor internationale cu privire la protectia si conservarea diversitătii biologice si peisagistice a Mării Negre.

2. Fiecare parte contractantă adoptă norme si reglementări cu privire la răspunderea pentru daunele aduse de persoane fizice sau juridice diversitătii biologice si peisagistice a Mării Negre în zone în care aceasta îsi exercită suveranitatea, drepturile suverane ori jurisdictia, în conformitate cu dreptul international.

3. Părtile contractante facilitează orice actiune sau procedură juridică, în conformitate cu sistemele lor juridice, în scopul compensării prompte si adecvate ori al altei reparatii a daunelor cauzate de poluare sau de activitătile umane asupra diversitătii biologice si peisagistice a Mării Negre, de către persoane juridice ori fizice aflate sub jurisdictia lor.

4. Părtile contractante cooperează pentru dezvoltarea si armonizarea dispozitiilor lor legale de reglementare si a procedurilor lor legate de răspunderea, evaluarea si compensarea pagubelor cauzate de activitătile umane si/sau poluarea mediului marin al Mării Negre, pentru asigurarea celui mai înalt grad de prevenire si protectie a diversitătii biologice si peisagistice a Mării Negre ca întreg.

 

ARTICOLUL 12

 

Fiecare parte contractantă trebuie să asigure, în acord cu capacitătile ei, sprijin financiar si stimulente pentru acele activităti nationale/regionale care vizează realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu planurile, prioritătile si programele lor nationale.

 

ARTICOLUL 13

 

1. Comisia, împreună cu secretariatul ei permanent, promovează punerea în aplicare a prezentului protocol, informează părtile contractante cu privire la activitatea sa si emite recomandări privind măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu procedurile stabilite în art. XVII, XVIII, XIX din conventie.

2. Comisia raportează la fiecare 5 ani cu privire la starea diversitătii biologice si peisagistice si la eficacitatea măsurilor întreprinse pentru conservarea si gestionarea lor, cu ocazia reuniunii părtilor contractante, pe baza unei forme de raportare alese de comun acord.

 

ARTICOLUL 14

 

Adoptarea oricăror modificări ale articolelor si ale anexelor la prezentul protocol se face în conformitate cu procedurile stabilite în art. XX si XXI din conventie.

 

ARTICOLUL 15

 

1. Nicio dispozitie a prezentului protocol si niciun alt act adoptat în baza prezentului protocol nu aduc atingere drepturilor si revendicărilor prezente si viitoare ale oricărui stat, care tin de dreptul international, în special naturii si extinderii zonelor marine, delimitării zonelor marine dintre state, cu zone costiere opuse sau adiacente, libertătii navigatiei în largul mării, drepturilor si modalitătilor de trecere prin strâmtorile utilizate pentru navigatia internatională, precum si naturii si extinderii jurisdictiei statului costier, a statului de pavilion ori a statului de port.

2. Nicio actiune sau activitate întreprinsă în baza prezentului protocol nu constituie motiv de revendicare, contestare ori disputare a oricăror revendicări ale suveranitătii sau jurisdictiei nationale.

3. Fiecare parte contractantă aplică măsurile prevăzute în prezentul protocol, fără a aduce atingere suveranitătii sau jurisdictiei altor părti ori altor state. Orice măsuri adoptate de o parte contractantă pentru aplicarea acestor măsuri trebuie să fie în conformitate cu legislatia internatională.

 

ARTICOLUL 16

 

Adoptarea, semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea, aderarea, intrarea în vigoare si denuntarea protocolului trebuie să respecte procedurile continute în art. XXVI, XXVIII, XXIX si XXX din conventie.

 

ARTICOLUL 17

 

Nicio rezervă nu poate fi făcută la prezentul protocol.

 

ARTICOLUL 18

 

Depozitarul prezentului protocol este Guvernul României.

Adoptat la 14 iunie 2002, la Sofia, Bulgaria, într-un singur exemplar, în limba engleză, care va fi depozitat la depozitar. Depozitarul trimite copii certificate tuturor părtilor contractante.

 

Pentru Republica Bulgaria

Pentru Republica Georgia

Pentru România

Pentru Federatia Rusă

Pentru Republica Turcia

Pentru Ucraina

 

ANEXA I

 

Arii protejate

 

ARTICOLUL 1

 

Obiectivul ariilor protejate este de a ocroti:

a) tipurile reprezentative de ecosisteme marine si costiere, zonele umede si peisajele de mărimi adecvate pentru asigurarea viabilitătii pe termen lung si pentru mentinerea diversitătii biologice si peisagistice unice;

b) habitatele, biocenozele, ecosistemele sau peisajele care sunt în pericol de disparitie din aria lor naturală de distributie sau sunt distruse în Marea Neagră ori care au o arie de distributie naturală redusă sau detin valori estetice;

c) habitatele esentiale pentru supravietuirea, reproducerea si refacerea speciilor de floră si faună amenintate;

d) siturile de importantă specială datorită valorii lor stiintifice, estetice, peisagistice, culturale sau educationale.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Părtile contractante elaborează criterii/linii directoare pentru identificarea zonelor care îndeplinesc obiectivul prevăzut ia art. 1 din anexa 1, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

2. Părtile contractante alcătuiesc o listă a siturilor care respectă criteriile/liniile directoare, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3. Fiecare parte contractantă stabileste ariile protejate pe baza evaluării riscurilor, a vulnerabilitătii si a prioritătii, folosind lista din anexa 1, art. 2, pct. 2.

4. Dacă aceste arii protejate propuse depăsesc granitele a mai mult de o parte, autoritătile competente a două sau mai multe părti cooperează cu privire la măsurile care trebuie adoptate.

 

ARTICOLUL 3

 

1. În conformitate cu sistemul juridic national, părtile contractante iau toate măsurile necesare pentru asigurarea integritătii, durabilitătii si dezvoltării ariilor protejate, si anume:

a) consolidarea aplicării celorlalte protocoale la conventie si a altor tratate relevante la care acestea sunt părti contractante;

b) interzicerea scufundării sau a evacuării deseurilor si a altor substante care pot afecta direct ori indirect integritatea ariilor sau a speciilor protejate;

c) reglementarea trecerii navelor, a oricăror opriri sau ancorări;

d) reglementarea sau interzicerea introducerii speciilor străine sau a speciilor modificate genetic;

e) reglementarea sau interzicerea oricăror activităti care presupun explorarea ori modificarea solului sau explorarea subsolului părtii de uscat, a fundului mării sau a subsolului său;

f) reglementarea oricăror activităti de cercetare stiintifică;

g) reglementarea sau interzicerea pescuitului, vânătorii, prinderii de animale si recoltării plantelor sau a distrugerii lor, precum si a comertului cu animale (sau cu părti din acestea) si plante (sau cu părti din acestea) care provin din zonele protejate;

h) reglementarea si, dacă este necesar, interzicerea oricăror altor activităti ori fapte care pot dăuna sau perturba speciile ori ecosistemul sau care pot afecta caracteristicile naturale ori culturale ale ariei protejate;

i) orice altă măsură de ocrotire a proceselor biologice si ecologice, precum si a peisajelor;

j) în acest scop, părtile contractante trebuie să prevadă legislatia adecvată pentru protejarea si consolidarea conservării ariilor protejate.

 

ARTICOLUL 4

 

1. În cadrul politicilor si legislatiilor de mediu nationale, părtile contractante adoptă toate măsurile necesare pentru armonizarea măsurilor de protectie a mediului din arii protejate, inclusiv gestionarea ariilor protejate transfrontaliere, coordonarea programelor de cercetare si monitorizare a bazinului Mării Negre.

2. Aceste măsuri trebuie să includă pentru fiecare arie protejată:

a) dezvoltarea si adoptarea unui plan de gestionare în format standard;

b) un program de monitorizare regional integrat cuprinzător;

c) implicarea activă a comunitătilor locale atât în planificare, cât si în implementare, inclusiv asistenta acordată localnicilor care pot fi afectati de crearea unor astfel de arii;

d) adoptarea unor mecanisme financiare adecvate;

e) reglementarea activitătilor, inclusiv emiterea autorizatiilor;

f) instruirea personalului, precum si dezvoltarea unei infrastructuri adecvate.

3. Părtile contractante asigură ca planul national de contingentă să încorporeze măsuri de reactie în caz de incidente care pot cauza distrugeri sau care pot constitui o amenintare pentru aria protejată.

4. După stabilirea zonelor sau peisajelor protejate, care acoperă atât suprafete de uscat, cât si suprafete marine, părtile se străduiesc să asigure coordonarea administrării si gestionării ariei speciale protejate ca întreg.

 

ANEXA 2

 

Lista provizorie a speciilor de importantă pentru Marea Neagră

 

Alge

1. Cystoseira barbata**

2. Cystoseira crinita**

3. Dictyota dichotoma*

4. Phyllophora brodiaei**

5. Phyllophora nervosa, specii-cheie ale biocenozei Phyllophora, specii comerciale**

6. Phyllophora pseudoceranoides**

 

Plante

7. Salvinia natans**

8. Trapa natans**

9. Zostera marina*

10. Zostera noltii*

 

Animale

 

Sponqia

11. Lissodendoryx variisclera*

12. Suberites prototipus*

 

Polychaeta

13. Eteone siphonodonta*

14. Hesionides arenarius**

15. Nainereis laevigata*

16. Ophelia bicornis**

17. Phyllodoce nana*

 

Crustacea

18. Anomalocera patersoni**

19. Apseudopsis ostroumovi*

20. Biancolina cuniculus**

21. Branchinecta orientalis*

22. Branchinectella spinosa**

23. Branchmectella media*

24. Callianassa pontica**

25. Callianassa truncata**

26. Caprella acanthifera*

27. Carcinus mediterraneus*

28. Eriphia verrucosa**

29. Hemimysis anomala**

30. Hemimysis serrata**

31. Homarus vulgaris*

32. Iphigenella acanthopoda*

33. Iphigenella andrussovi*

34. Iphigenella shablensis*

35. Katamysis warpachowskyi*

36. Labidocera brunescens**

37. Macropipus arcuatus**

38. Pilumnus hirtellus**

39. Pontella mediterranea**

40. Potamon tauricum*

41. Processa pontica*

42. Smirnoviella reducta*

43. Tanymastix stagnalis*

44. Upogebia pusilla**

45. Xantho poressa**

 

Insecta

46. Calopteryx splendens balcanica**

47. Calopteryx splendens taurica**

48. Calopteryx virgo meridionalis**

 

Halacaridae

49. Halacarellus procerus**

 

Mollusca

50. Bela nebula*

51. Cyclope donovani*

52. Donacilla cornea**

53. Halichondria panicea*

54. Melaraphe neritoides**

55. Ostrea edulis**

56. Pachygrapsus marmoratus*

57. Patella tarentina**

58. Solen vagina**

 

Echinodermata

59. Echinocyamus pusillus*

60. Marthasterias glacialis*

 

Acrania

61. Amphioxus lanceolatum*

 

Pisces

62. Acipenser guldenstaedti**

63. Acipenser guldenstaedti colchicus V. Marti*

64. Acipenser nudiventris**

65. Acipenser ruthenus**


66. Acipenser stellatus**

67. Acipenser sturio*

68. Aidablennius sphinx**

69. Aphia minuta**

70. Balistes carolinensis*

71. Belone belone euxini**

72. Callionymus belenus**

73. Dicentrarchus labrax**

74. Diplodus annularis*

75. Hippocampus guttulatus microstephanus*

76. Hucho hucho hucho*

77. Huso huso**

78. Knipowitschia longicaudata**

79. Lipophrys pavo**

80. Liza ramada*

81. Lophius piscatorius*

82. Mesogobius batrachocephalus*

83. Mullus barbatus ponticus*

84. Nerophis ophidion*

85. Pomatomus saltator**

86. Pomatoschistus caucasicus**

87. Salmo trutta labrax**

88. Sarda sarda**

89. Scomber scombrus**

90. Scorpena porcus

91. Serranus cabrilla**

92. Serranus scriba*

93. Sphyraena sphyraena*

94. Spicara smaris*

95. Syngnatus tenuirostris*

96. Syngnatus typhle*

97. Thunnus thynnus**

98. Trigla lucerna*

99. Xiphias gladius*

 

Aves

100. Asio flammeus*

101. Calonectris diomedea**

102. Ciconia nigra**

103. Gelochelidon nilotica*

104. Haliaeetus albicilla**

105. Himantopus himantopus*

106. Numenius tenuirostris*

107. Pandion haliaetus**

108. Panurus biarmicus*

109. Pelecanus crispus**

110. Pelecanus onocrotalus**

111. Phalacrocorax aristotelis**

112. Halietor (Phalacrocorax) pygmeus*

113. Phenicopterus rubber*

114. Platalea leucorodia**

115. Plegadis falcinellus**

116. Puffinus puffinus yelkouan*

117. Recurvirostra avosetta*

118. Branta ruficollis**

119. Somateria mollissima*

120. Sturnus roseus*

121. Tadorna ferruginea**

 

Mammalia

122. Delphinus delphis**

123. Lutralutra*

124. Monachus monachus**

125. Phocoena phocoena**

126. Tursiops truncatus**

 

Note:

*Specii rare.

**Specii aflate în pericol.

 

ANEXA 3

 

Conservarea speciilor si managementul habitatelor lor

 

ARTICOLUL 1

 

1. Părtile contractante gestionează speciile de floră si faună, cu scopul de a le mentine într-o stare de conservare favorabilă.

2. Părtile contractante elaborează liste ale speciilor de floră si faună amenintate si ale speciilor esentiale pentru functionarea ecosistemului si acordă statut de protectie acestor specii în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3. Părtile contractante reglementează si, dacă este cazul, interzic activitătile care au efecte nefavorabile asupra unor asemenea specii sau asupra habitatelor acestora si realizează managementul, planificarea si alte măsuri de asigurare a stării de conservare favorabile a speciilor vizate.

4. În ceea ce priveste speciile protejate ale faunei, părtile contractante controlează si, dacă este cazul, interzic:

a) colectarea, posesia sau uciderea, comercializarea, transportul si expunerea în scopuri comerciale a acestor specii, a ouălor, părtilor sau produselor lor;

b) perturbarea faunei sălbatice, în special în perioada reproducerii, hibernării sau migrării, precum si în alte perioade de stres biologic.

5. Părtile contractante îsi coordonează eforturile lor prin actiuni bilaterale sau multilaterale, inclusiv, dacă este necesar, prin acorduri pentru protectia si refacerea speciilor migratoare, ale căror limite se extind în zona de aplicare a prezentului protocol.

6. În ceea ce priveste speciile protejate din floră si părtile si produsele lor, părtile contractante reglementează si, dacă este cazul, interzic toate formele de distrugere si perturbare, inclusiv culegerea, strângerea, tăierea, dezrădăcinarea, luarea în posesie, comercializarea sau transportul si expunerea în scopuri comerciale a acestor specii.

7. Părtile contractante, direct sau prin intermediul Grupului consultativ privind conservarea biodiversitătii în Marea Neagră, se străduiesc să consulte statele care nu sunt părti contractante la protocol, în vederea coordonării eforturilor lor de gestionare si protejare a speciilor din anexa 2.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Părtile contractante adoptă măsuri de cooperare pentru a asigura protectia, conservarea si ameliorarea florei si a faunei mentionate în anexa 2 la prezentul protocol referitoare la lista speciilor amenintate. Lista va fi revizuită la fiecare 5 ani si în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

2. Părtile contractante asigură maxima protectie posibilă si refacerea listei cu flora si fauna prezentate în anexa 2 prin adoptarea la nivel national a măsurilor prevăzute în anexa 3, art. 1 pct. 4 si 6.

3. Părtile contractante interzic distrugerea si deteriorarea habitatelor speciilor enumerate în anexa 2, formulează si pun în aplicare planuri de actiune pentru conservarea sau refacerea lor.

4. Dacă habitatele speciilor amenintate se întind pe ambele părti ale frontierei nationale sau ale limitei care separă teritoriile ori zonele aflate sub suveranitatea sau jurisdictia natională a părtilor contractante ale protocolului, aceste părti contractante cooperează în vederea asigurării protectiei si conservării si, dacă este necesar, pentru refacerea acestor specii.

5. În situatia în care nu sunt disponibile alte solutii satisfăcătoare si scutirea nu dăunează supravietuirii populatiei sau oricăror altor specii, părtile contractante pot acorda scutiri de la interzicerile impuse pentru protectia speciilor mentionate în anexa 2 la prezentul protocol, în scopuri stiintifice, educationale sau de gestionare, necesare asigurării supravietuirii speciilor ori prevenirii daunelor semnificative. Aceste scutiri sunt notificate părtilor contractante.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Părtile contractante adoptă o listă a speciilor a căror exploatare trebuie reglementată pentru a se asigura că utilizarea acestor componente ale biodiversitătii este durabilă. Această listă va include anexa 4 la prezentul protocol în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol si va fi revizuită la fiecare 5 ani.

2. Părtile contractante, în cooperare cu organizatiile internationale competente, iau toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura conservarea speciilor enumerate în anexa 4 referitoare la lista speciilor a căror exploatare trebuie reglementată, reglementând si autorizând în acelasi timp exploatarea acestor specii, pentru a le asigura si a le mentine starea de conservare favorabilă.

3. Pentru acele specii care nu sunt în stare de conservare favorabilă, părtile contractante trebuie să cadă de acord si să pună în practică planuri de refacere.

 

ANEXA 4

 

Lista speciilor exploatate ce necesită reglementare în scopul protectiei acestora

 

Criterii pentru selectarea speciilor a căror exploatare trebuie reglementată:

1. Stocurile de pesti sunt suficiente pentru exploatarea comercială si sunt peste limita de sigurantă biologică.

2. Stocurile locale trebuie să fie reglementate la nivel national si trebuie raportate la nivel regional.

3. Stocurile comune si cele migratoare sunt reglementate de părtile implicate si raportate la nivel regional.

4. Stocurile mari migratoare sunt reglementate de organismul special pentru pescuit din cadrul Comisiei Mării Negre.

5. Speciile încadrate în categoria extinct, critic amenintate, amenintate, vulnerabile sau rare sunt automat trecute în cota zero de către părtile interesate (conform cerintelor CITES).

6. Speciile care se încadrează în categoria speciilor amenintate, vulnerabile si rare sunt permise pentru exploatare în scop stiintific pe baza informatiilor privind starea populatiilor lor, precum si după cota de pescuit comună stabilită pentru Marea Neagră si râurile ce se varsă în mare si care au fost negociate si convenite de către părti. În cazul în care una din părti nu este de acord cu cota comună, pescuitul este interzis pentru toate părtile interesate.

 

Pisces

Acipenser guldenstaedti colchicus Brand

Acipenser nudiventris (sip)

Acipenser ruthenus

Acipenser stellatus (Sivriska)

Acipenser sturio

Alosa immaculata

Alosa tanaica

Atherina pontica

Belone belone euxini Guenther

Dasyatis pastinaca L.

Engraulis encrasicolus ponticus

Engraulis encrasicolus maeobiens Azov Sea race

Gobiidae

Huso huso

Lisa saliens

Liza aurata (Risso)

Merlangius merlangus euxinus (Nordmann)

Mugii cephalus L.

Mugii so-iuy Basilewsky

Mullus barbatus ponticus Essipov

Mytilus galloprovincialis

Pomatomus saltatrix

Psetta (maxima) maeotica (Pallas)

Raja clavata

Sarda sarda (Block)

Scomber colias (japonicus) Gmelin

Sprattus sprattus

Squalus acanthias L.

Trachurus mediterraneus ponticus Aleev

 

Mollusca

Mytilus galloprovincialis

Chamelea gallina Donax trunculus

Donacilla cornea

 

Insecta

familia Chironomidae

 

Crustacea

Astacus leptodactylus

Palaemon adspersus

Palaemon elegans

Pontogammarus maeoticus

Artemia salina

Crangon crangon

 

Aves

Aythya ferina

Aythya marila

Specii a căror abundentă trebuie să fie controlată/ reglementată

Păsări, sub directiva păsări Cormoran - Phalacracorax carbo

 

Mollusca

Rapana venosa (încă în discutie)


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucuresti la 21 aprilie 1992

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitătii si a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucuresti la 21 aprilie 1992, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2011.

Nr. 826.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.420

din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Ion Boruz în Dosarul nr. 4.775/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4D/2011.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011, în prezenta autorului exceptiei de neconstitutionalitate, a consilierului juridic al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 20 octombrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.775/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea


Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1)si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de pârâtul Ion Boruz într-o cauză având ca obiect solutionarea actiunii în constatare formulate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece:

a) încalcă prezumtia de nevinovătie, întrucât creează premisele unei forme de răspundere morală si juridică, fără a se stabili vreo formă de vinovătie. În plus, se induce ideea prezumtiei de vinovătie pentru toti lucrătorii fostei Securităti;

b) acordă atributii jurisdictionale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, care trebuie să fie doar o autoritate administrativă autonomă. Or, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 creează posibilitatea acestui Consiliu de a se substitui unei instante judecătoresti, prin faptul că structurile sale interne, inclusiv Colegiul, emit evaluări si constatări care sunt de competenta unei instante judecătoresti si care pot produce ipso facto efecte juridice;

c) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii se subrogă în dreptul cetăteanului de a avea acces la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, prin introducerea unor actiuni în constatare. Astfel, reglementarea criticată converteste, nu doar fără temei constitutional, ci chiar împotriva acestuia, dreptul de acces liber la justitie într-o obligatie, încălcând art. 21 alin. (1) si art. 52 alin. (1) din Constitutie;

d) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii se subrogă si institutiei Avocatului Poporului, care este creată special pentru apărarea drepturilor si libertătilor persoanelor fizice;

e) fostii lucrători ai Securitătii nu au dreptul de a se apăra în fata Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii;

f) se desemnează ca unică instantă de judecată Tribunalul Bucuresti - Sectia contencios administrativ si, respectiv, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, îngrădindu-se astfel, în mod deliberat, accesul persoanelor verificate la celelalte instante de contencios administrativ din tară.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră, în esentă, că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 s-au adus modificări substantiale regimului juridic aplicabil persoanelor verificate sub aspectul constatării calitătii de lucrător sau colaborator al Securitătii, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii fiind reconfigurat ca autoritate autonomă, lipsită de atributii jurisdictionale, ale cărei acte privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii să fie supuse controlului instantelor de judecată. Astfel, textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale, scopul actului normativ în discutie fiind acela al deconspirării prin consemnarea publică a activitătii acestora, iar nu de stabilire a vreunei răspunderi juridice.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 2 lit. a): “În întelesul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie: a) lucrător al Securitătii - orice persoană care, având calitatea de ofiter sau de subofiter al Securitătii sau al Militiei cu atributii pe linie de Securitate, inclusiv ofiter acoperit, în perioada 1945- 1989, a desfăsurat activităti prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi si libertăti fundamentale ale omului.”;

- Art. 8 lit. a): “Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii ia în discutie nota de constatare si, după caz: a) aprobă nota de constatare si dispune Directiei juridice introducerea unei actiuni în constatare a calitătii de lucrător al Securitătii sau de colaborator al acesteia.”;

- Art. 11 alin. (1): “Actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii sau de colaborator al acesteia se introduce la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, fiind scutită de taxa de timbru.”;

- Art. 15 alin. (2): “Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii poate utiliza si alte categorii de surse, precum arhive străine sau mărturiile unor cetăteni străini.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste dispozitii de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovătie, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului si ale art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiintării de instante extraordinare.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra dispozitiilor de lege criticate s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, respingând, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a acestora.

De exemplu, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat că prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atributii jurisdictionale, ale cărei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitătii sunt supuse controlului instantelor de judecată. Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii este introdusă la o instantă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii rolul de instantă extraordinară, astfel că nu se poate sustine încălcarea dispozitiilor art. 126 alin. (5) din Constitutie.

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusivă a unei singure instante de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitătii de lucrător sau colaborator al Securitătii, si anume Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutională a observat, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizează prin instantele judecătoresti, a căror competentă este stabilită numai prin lege. Or, dispozitiile criticate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigentele constitutionale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitor la interdictia înfiintării de instante extraordinare.

Prin aceeasi decizie Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitătii în drepturi, deoarece art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu si nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Curtea a mai retinut că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreste deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de politie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică si politică a acestora si fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală si juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovătie si a vreunei încălcări a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Prin Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor si libertătilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii de a promova actiuni în constatarea calitătii de lucrător sau de colaborator al Securitătii nu reprezintă o substituire a acestuia în atributiile Avocatului Poporului. Această institutie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător si detaliat în legea sa de organizare si functionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constitutional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, “în exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autoritătilor publice”.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 14b ut. d) si al art. 14/ alin. (4) din constitutie, precum si al art. 1-j, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) si art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Ion Boruzîn Dosarul nr. 4.775/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucuresti la 23 februarie 2011, respectiv 23 martie 2011 si 14 iunie 2011 si la Washington la 14 martie 2011, respectiv 2 iunie 2011 între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 decembrie 2007

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 7 alin. (2) din Legea nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 decembrie 2007, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*) semnate la Bucuresti la 23 februarie 2011, respectiv 23 martie 2011 si 14 iunie 2011 si la Washington la 14 martie 2011, respectiv 2 iunie 2011 între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 14/2009, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2011.

Nr. 1.166.


*) Traducere.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Cabinet secretar de stat

Nr..................

 

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, municipiul Bucuresti

Tel.:+021 319 97 39

Fax:+021 312 20 11

 

Bucuresti, 23 februarie 2011

 

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

 

Domnului Peter Harold, director,

Europa Centrală si Statele Baltice, Europa si Asia Centrală

CC: Domnului Francois Rantrua, director de tară

Biroul Băncii Mondiale din România

 

Ref. Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii

(CESAR) nr. 4.875-RO

 

Stimate domn,

Facem referire la Acordul de împrumut încheiat între România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, din data de 28 decembrie 2007.

În vederea accelerării implementării Proiectului si în conformitate cu concluziile ultimei misiuni de supraveghere a Băncii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), în urma solicitării Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară (ANCPI) si a Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, vă rugăm să aveti amabilitatea de a agrea următoarele:


A. Restructurarea componentei 1 “Administrarea terenurilor” a Proiectului si a cotei corespunzătoare ANCPI din componenta 3 a Proiectului “Politici, strategii si management”

ANCPI a solicitat anularea a 4.299.530 euro din 38.244.000 euro, pentru a reduce si a anula unele activităti referitoare la:

- software IT standard, echipamente GPS pentru înregistrarea sistematică a serviciilor tehnice, consultantă în domeniul strategiilor si politicilor INSPIRE, geoportal, date si servicii spatiale;

- reducerea valorii campaniei de constientizare a publicului;

- constructia unui centru regional de arhivă;

- renovarea birourilor locale existente;

- modernizarea sistemului IT.

În acest sens, la anexa 1 “Descrierea Proiectului”, partea I “Administrarea terenurilor” va fi modificată si va avea următorul continut:

1. Delimitarea terenurilor si înregistrarea titlurilor:

- litera “d” va fi anulată.

2. Consolidarea institutională:

- litera “c” se va modifica si va avea următorul continut: “Modernizarea unora dintre birourile OCPI cu echipamente informatice si alte echipamente, precum si cu mobilier”.

B. Restructurarea componentei 2 si a cotei corespunzătoare Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR) din componenta 3 a Proiectului

MADR a solicitat reducerea activitătilor de orientare socioeconomică planificate initial în cadrul componentei 2 “Servicii de consultantă socioeconomică, acordate populatiei din agricultură” cu suma de 1.040.000 euro, care ar trebui realocată componentei 3 “Politici, strategii si management”, în vederea introducerii unui sprijin financiar pentru dezvoltarea conceptului de birouri agricole integrate (IAO), gestionat în colaborare cu Banca Mondială, si în vederea implementării unor programe informatice, elaborării unei strategii pentru sectorul agricol si a unui plan strategic pe tefmen mediu referitor la restructurarea administratiei.

În acest sens, dorim să propunem Băncii modificarea anexei 2, sectiunea a IV-a “Retragerea sumelor aferente împrumutului”, pentru a reflecta anularea de fonduri solicitată, după cum urmează:

 

Categoria

Valoarea alocată din împrumut

(exprimată în euro)

Sumele care urmează a fi realocate

Valoarea împrumutului după realocare

(exprimată în euro)

Procentul cheltuielilor care urmează

a fi finantate

1. Bunuri, lucrări, servicii de consultantă (inclusiv audit) si pregătire profesională în contextul părtilor I si III ale Proiectului

38.244.000

-4.299.530

33.944.470

100%

2. Bunuri, lucrări, servicii de consultantă (inclusiv audit), costuri operationale majorate si pregătire profesională în contextul părtilor II si III ale Proiectului

9.456.000

-

9.456.000

100%

VALOARE TOTALĂ:

47.700.000

-4.299.530

43.400.470

 

 

În speranta că veti accepta si sprijini solicitarea noastră, asteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră favorabil.

 

Cu sinceritate,

Bogdan Drăgoi,

secretar de stat

(semnătură indescifrabilă)

 

BANCA MONDIALĂ

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

Asociatia Internatională pentru Dezvoltare

 

1818 H Street N.W.

Washington DC 20433, Statele Unite ale Americii

Tel.: (202) 473-1000

Telex: INTBAFRAD

Telex: INDEVAS

 

14 martie 2011

 

Excelentei sale Gheorghe Ialomitianu, ministru

Ministerul Finantelor Publice

Bucuresti, România

 

Stimate domnule ministru,

 

România - Referitor la Proiectul “Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii” (împrumutul nr. 4.875-RO)

Modificarea Acordului de împrumut Indicatorii revizuiti de performantă si monitorizare

 

Facem referire la Acordul de împrumut (Acordul de împrumut) încheiat între România (Debitor) si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca) si la Scrisoarea suplimentară nr. 2 privind Indicatorii de performantă si monitorizare


(Scrisoarea suplimentară), aferente proiectului mentionat mai sus, datată 28 decembrie 2007. Avem, de asemenea, în vedere scrisoarea dumneavoastră din data de 23 februarie 2011 privind anumite amendamente la Acordul de împrumut si anularea partială a sumelor aferente împrumutului.

Ne face plăcere să vă informăm că solicitarea mentionată mai sus a fost acceptată si, în continuare, propunem modificarea Acordului de împrumut după cum urmează:

I. În conditiile sectiunii 7.01 a Conditiilor generale aferente împrumuturilor acordate de Bancă, Banca anulează, începând cu data de 23 februarie 2011, o sumă egală cu 4.299.530 euro din împrumut, iar comisioanele de angajament aferente respectivei sume încetează a se mai acumula, începând cu data de 23 februarie 2011.

Anexa 3 “Graficul de rambursare” este revizuită de către Bancă, în urma respectivei anulări, iar valorile revizuite vă vor fi transmise în curând.

II. Anexa 1 este modificată si va avea următorul continut:

1. La partea 1.1, litera (d) este anulată.

2. La partea I.2, litera (c) este modificată si va avea următorul continut:

“(c) Modernizarea unora dintre birourile OCPI cu echipamente informatice si alte echipamente, precum si cu mobilier”.

3. La partea 11.1 este adăugată o nouă literă, litera (e), care va avea următorul continut:

“(e) îmbunătătirea furnizării de servicii în zonele rurale pentru dezvoltarea conceptului de birouri agricole integrate (IAO), gestionat în cadrul Proiectului MAKIS”.

4. Partea III.2 se modifică si va avea următorul continut: “2. Asistentă tehnică

Furnizarea de servicii de consultantă referitoare la:

(i) elaborarea unei strategii sectoriale în agricultură si pentru dezvoltarea rurală;

(ii) elaborarea si implementarea unui plan strategic pentru restructurarea administratiei în domeniu; si

(iii) implementarea unui sistem informatic de management.”

5. Partea III.3 este anulată.

III. Tabelul inclus în sectiunea IV.A.2 a anexei 2 este modificat pentru a reflecta anularea partială a sumelor aferente împrumutului, după cum s-a solicitat. Drept urmare, tabelul revizuit din paragraful 1 al anexei 1 la Acordul de împrumut este prezentat în anexa 1, atasată prezentei scrisori.

IV. Anexa suplimentară este modificată după cum urmează:

1. Definitia de la paragraful 4 se modifică si va avea următorul continut (modificările sunt prezentate cursiv):

“4. «Principiile Consultantului» semnifică «Principii: Selectarea si angajarea consultantilor de către Debitorii Băncii Mondiale», material publicat de Bancă în luna mai 2004. Revizuit la 1 octombrie 2006 & 1 mai 2010.”

2. Definitia de la paragraful 15 se modifică si va avea următorul continut (modificările sunt prezentate cursiv):

“15. «Principiile de achizitii» semnifică «Principii: Achizitii în contextul împrumuturilor BIRD si creditelor IDA», material publicat de Bancă în luna mai 2004. Revizuit la 1 octombrie 2006 & 1 mai 2010.”

V. Scrisoarea suplimentară revizuită va fi transmisă separat.

Vă rugăm să ne confirmati acordul dumneavoastră cu cele prezentate mai sus, în numele României, prin semnarea, datarea si returnarea către noi a copiei atasate a prezentei scrisori, precum si a Scrisorii suplimentare revizuite. Respectivele modificări vor intra în vigoare la data contrasemnării de către dumneavoastră a celor două scrisori.

 

Cu sinceritate,

Peter Harold,

director

Europa Centrală si Statele Baltice

Europa si Asia Centrală

(semnătură indescifrabilă)

 

Acceptat:

ROMÂNIA

De către: Bogdan Alexandru Drăgoi - reprezentant autorizat (semnătură indescifrabilă)

Functie: secretar de stat

Data:23 martie 2011

 

ANEXA 1

 

Categoria

Valoarea alocată din împrumut (exprimată în euro)

Procentul cheltuielilor care urmează a fi finantate

1. Bunuri, lucrări, servicii de consultantă (inclusiv audit) si pregătire profesională în contextul părtilor I si III ale Proiectului

33.944.470

100%

2. Bunuri, lucrări, servicii de consultantă (inclusiv audit), costuri operationale majorate si pregătire profesională în contextul părtilor II si III ale Proiectului

9.456.000

100%

VALOARE TOTALĂ:

43.400.470

 


BANCA MONDIALĂ

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

Asociatia Internatională de Dezvoltare

 

2 iunie 2011

 

Excelentei sale

Domnului ministru Gheorghe Ialomitianu

Ministerul Finantelor Publice

Bucuresti, România

 

Ref. Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (CESAR - împrumut nr. 4.875) - Anexa 3 revizuită a Acordului de împrumut

 

Stimate domnule ministru,

Atasăm prezentei graficul de amortizare revizuit cu sumele si datele care urmează a fi plătite în cadrul Acordului de împrumut pentru împrumutul nr. 4.875-RO dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca) datat 28 decembrie 2007.

Acest grafic înlocuieste sumele din anexa 3 a Acordului mai sus rubricat si reflectă anularea sumei de 4.299.530 euro din împrumut începând cu data de 23 februarie 2011, confirmată prin scrisoarea noastră din data de 14 martie 2011.

În conformitate cu prevederile aplicabile din sectiunea 7.05 a Conditiilor generale, suma anulată a fost aplicată pe bază de pro rata mai multor rate de capital din acelasi împrumut, având scadente ulterioare datei anulării.

V-am fi recunoscători dacă ati putea confirma primirea graficului de amortizare revizuit.

 

Cu stimă,

Francois Rantrua,

director de tară

Reprezentanta Băncii Mondiale, România

 

Atasament: Graficul de amortizare revizuit

 

Excelentei sale domnului Gheorghe Ialomitianu

CC: Domnului Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat

Ministerul Finantelor Publice

Bucuresti, România

 

Doamnei Angela Carabas,

director general

Ministerul Finantelor Publice

 

Bucuresti, România

Domnului Ruud Treffers,

director executiv Banca Mondială

 

2 iunie 2011

 

Excelentei sale domnului Gheorghe Ialomitianu

 

împrumutat înregistrat: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Semnat: 47.700.000,00

Valuta: euro

Anulat 4.299.530,00

 

Grafic de amortizare revizuit 12 aprilie 2011

 

Data scadentă

Rata de capital initială

Suma anulată

Ajustare/ Transferuri

Plăti în avans

Rate de capital revizuite

TOTAL

47.700.000,00

4.299.530,00

0,00

0,00

43.400.470,00

15 martie 2013

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2013

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2014

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2014

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2015

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2015

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2016

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2016

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2017

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2017

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2018

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2018

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2019

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2019

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2020

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2020

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2021

-2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2021

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 martie 2022

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

15 septembrie 2022

2.385.000,00

214.976,50

0,00

0,00

2.170.023,50

 

REPREZENTANTA BĂNCII MONDIALE, ROMÂNIA

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

 

14 iunie 2011

 

Domnului Frangois Rantrua,

director de tară Banca Mondială,

România Fax: 021 201 03 38

 

Ref. Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (CESAR - împrumut nr. 4.875) - Amendarea Acordului de împrumut

 

Stimate domnule Rantrua,

Confirmăm primirea scrisorii dumneavoastră datate 2 iunie 2011 referitoare la anexa 3 revizuită a Acordului de împrumut mai sus rubricat, care reflectă anularea sumei de 4.299.530 euro din împrumut.

 

Cu stimă,

Bogdan Alexandru Drăgoi,

secretar de stat


Copyright 1998-2024
DSC.NET All rights reserved.