MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 626/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 626         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE        Luni, 6 septembrie 2010

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

2. - Rezolutie privind marcarea a 130 de ani de relatii diplomatice între România si Statele Unite ale Americii

 

16. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

846. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.128/1.300/105. - Ordin al ministrului sănătătii, al ministrului mediului si pădurilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii, al ministrului mediului si gospodăririi apelor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a regulamentului de organizare si functionare a acesteia

 

1.172. - Ordin al ministrului sănătătii pentru modificarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 426/2009 privind aprobarea Listei si preturilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2009

 


ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

REZOLUTIE

privind marcarea a 130 de ani de relatii diplomatice între România si Statele Unite ale Americii

 

Împărtăsind pe deplin valorile fundamentale ale statului de drept, libertătii si progresului social,

afirmând rolul deosebit de important al Statelor Unite ale Americii si întregii natiuni americane pentru sprijinirea consolidării, pe baza principiilor democratice, a institutiilor statului român si sustinerea societătii civile din România, ca partener activ al actului de guvernare,

acordând o înaltă apreciere sprijinului constant al Statelor Unite ale Americii pentru realizarea obiectivelor strategice de politică externă ale României, integrarea în spatiul valorilor si structurilor euroatlantice si europene,

subliniind interesul national al României pentru sustinerea politicii Statelor Unite ale Americii de promovare a principiului asigurării securitătii si stabilitătii, printr-un sistem democratic, dezvoltare socială, cooperare si pluralitate culturală în Europa de Est, Balcanii de Vest, zona extinsă a Mării Negre si Orientul Mijlociu,

evidentiind interesul national al României pentru extinderea cooperării economice bilaterale si stimularea investitiilor americane în domenii strategice din cadrul economiei românesti,

Senatul României:

1. salută cu căldură aniversarea a 130 de ani de relatii diplomatice între România si Statele Unite ale Americii;

2. reafirmă vointa tuturor grupurilor politice parlamentare, în calitate de reprezentante legitime ale natiunii române, de a sprijini activ implementarea mecanismului de cooperare fixat prin Parteneriatul strategic România-SUA;

3. reconfirmă optiunea poporului român de a rămâne un aliat hotărât al Statelor Unite ale Americii si un sustinător al consolidării permanente a relatiei strategice transatlantice;

4. subliniază potentialul deosebit al componentei economice a parteneriatului strategic bilateral si afirmă, în acest context, importanta valorificării corespunzătoare a acestuia, prin cooperare si comunicare intensificată, prin monitorizarea atentă si evaluarea constantă a nivelului schimburilor economice, prin promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor si extinderea participării investitorilor americani la proiecte din domeniul energetic si din alte sectoare ale economiei românesti;

5. consideră esentială mentinerea sprijinului si implicării Statelor Unite ale Americii în asigurarea stabilitătii si securitătii în Balcani si regiunea extinsă a Mării Negre, cu o privire specială asupra Republicii Moldova;

6. afirmă îndreptătirea aspiratiilor legitime ale cetătenilor români de a beneficia de un regim de călătorie în Statele Unite ale Americii fără vize, prin includerea României în programul Visa Waiver, fapt care ar conduce totodată la intensificarea contactelor directe dintre cetătenii celor două tări;

7. sprijină încheierea unui acord în domeniul securitătii sociale („social security agreement") între România si Statele Unite ale Americii, de care să beneficieze cetătenii celor două tări;

8. sustine cu fermitate importanta dinamizării palierului parlamentar al colaborării bilaterale, în contextul complex al Parteneriatului strategic România-SUA.

Această rezolutie a fost adoptată de Senat în sedinta din 2 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 2 septembrie 2010.

Nr. 2.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 71/2008

privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) si art. 67 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 20 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. VI „Componenta Comisiei pentru administratie publică, organizarea teritoriului si protectia mediului", domnul senator Frâncu Emilian Valentin - Grupul parlamentar al Partidului National Liberal - se include în componenta comisiei în locul domnului senator Cibu Constantin-Sever - senator devenit independent.

2. La anexa nr. XVI „Componenta Comisiei pentru regulament", domnul senator Mitrea Miron-Tudor – Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat + Partidul Conservator - se include în componenta comisiei în locul domnului senator Tutuianu Adrian - Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat + Partidul Conservator.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 1 septembrie 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 1 septembrie 2010.

Nr. 16.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale de management

al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 67 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Strategia natională de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

p. Ministrul economiei, comertului si

mediului de afaceri,

Constantin Claudiu Stafie,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale si

turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului

si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul comunicatiilor si societătii

informationale,

Gabriel Sandu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 11 august 2010.

Nr. 846.


 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ

de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

 

Propunerea unei noi strategii a apărut ca necesară, deoarece, după elaborarea în anul 2005 a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2006, a fost adoptată Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.

Ca urmare, România ca stat membru al Uniunii Europene are obligativitatea de a implementa în legislatia sa directiva mentionată mai sus si trebuie să se conformeze prevederilor acesteia.

1. Necesitatea strategiei

Luându-se în considerare evolutia si tendintele în producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar că se impun schimbări în modul de abordare a problemei apărării împotriva inundatiilor, trecând de la formele defensive de actiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrări cu rol de apărare, inclusiv a unora executate în România, al căror scop a fost acela al unei protectii garantate împotriva inundatiilor, arată că ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din aval, cât si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apă au fost adesea fragmentate, zonele ripariene, dar si zonele umede au fost despărtite de cursurile de apă. Efectele nu au întârziat să apară. Undele de viitură sunt dezatenuate, creste cantitatea de nutrienti si substante organice în apa râului, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apă este rupt, numărul habitatelor este redus si, ca urmare, are loc reducerea numărului de specii si a biodiversitătii.

Astăzi se cunoaste cu precizie faptul că activitătile umane, cu interventiile antropice în procesele naturale, au modificat considerabil situatia în aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorării mediului înconjurător, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este una dintre cauzele pentru care, în multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat în termeni de viată, si sănătate umană, dar si în pierderi economice, a crescut. În ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a problemei apărării împotriva inundatiilor.

Această abordare implică nu numai luarea în considerare a întregului bazin hidrografic al râului, ci si o planificare interdisciplinară (intersectorială) a întregului bazin hidrografic, cooperarea interinstitutională, iar în cazul râurilor transfrontieră, cooperarea internatională. În această abordare, determinarea pericolului potential la inundatii si prevenirea inundatiilor nu se mai pot limita doar la acele inundatii cu frecventă mare de aparitie, ci trebuie avute în vedere în special inundatiile cu frecventă medie de aparitie, având o probabilitate de depăsire de 1% si evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viata umană.

Această abordare se impune cu atât mai mult cu cât, în ultimii 30-40 de ani, au avut loc o serie de schimbări dramatice în mediul înconjurător. Aceste schimbări nu pot să nu influenteze solutiile ingineresti, care trebuie să ia în considerare si să înteleagă relatia dintre procesele fizice si biologice si măsurile care afectează cursurile de apă. Printre factorii de comandă si presiune majori care au modificat regimul pluviometric si hidrologic si, respectiv, au determinat cresterea riscului la inundatii ca urmare a cresterii frecventei si amplitudinii pulsurilor hidrologice extreme se situează modificarea configuratiei structurale a sistemelor lotice (cursuri de apă si luncile inundabile) si a bazinelor hidrogeografice ale acestora si modificările climei.

Oamenii vor trebui să învete să convietuiască cu râurile, fără a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viata si proprietatea de impactul devastator al inundatiilor. Acest deziderat implică realizarea unui echilibru, astfel încât să se obtină beneficii de mediu, iar acolo unde nu este posibilă o altă solutie, mediul să fie cât mai putin afectat.

Aceasta nu înseamnă a renunta la a construi, nici că zonele urbane sau terenurile cultivate din văile cursurilor de apă să revină la statutul de mlastini. Dar trebuie definite corect restrictiile ce se impun pentru ca obiectivul de restaurare sau reconfigurare structurală a sistemelor lotice în vederea recuperării integritătii multifunctionale a acestora să nu fie periclitat. De aceea se impune realizarea unui echilibru adecvat între dezvoltare si protectia mediului. De aici nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabilă a cărei definitie este astăzi foarte cunoscută si, mai departe, la protectia durabilă împotriva inundatiilor, adică includerea managementului riscului la inundatii într-un cadru mai larg, arhicunoscut, al conceptului de gestiune integrată a apelor la nivel de bazin hidrografic.

Un bun management al riscului la inundatii trebuie să fie rezultatul unor activităti intersectoriale si interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbană, protectia naturii, dezvoltarea agricolă si silvică, protectia infrastructurii de transport, protectia constructiilor si protectia zonelor turistice, protectia comunitară si individuală, fiecărui sector revenindu-i atributii în realizarea unor activităti specifice. În acest context, trebuie avută în vedere asigurarea unui echilibru între măsurile structurale si cele de protectie a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii biofizice a capitalului natural din bazinele hidrografice, în vederea refacerii capacitătii de control a fluxurilor hidrologice la nivelul acestora.

2. Scopul strategiei

Având în vedere consecintele inundatiilor, multitudinea de factori care le influentează, prezenta strategie are ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor actiunilor, în vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitătilor socioeconomice, a vietii si sănătătii oamenilor si a mediului. Ea vizează o gestionare integrată a apei si a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbană, protectia naturii, dezvoltarea agricolă si silvică, protectia infrastructurii de transport, a constructiilor si a zonelor turistice, protectia individuală etc.

Pentru gestionarea riscului la inundatii prezenta strategie stabileste aplicarea unor politici, proceduri si practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfei încât comunitătile umane si toti cetătenii să poată trăi, munci si să îsi satisfacă nevoile si aspiratiile într-un mediu fizic si social durabil.

În cadrul prezentei strategii, riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere a receptorilor (numărul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora. Pentru reducerea riscului, prezenta strategie propune o serie de actiuni care să modifice aceste caracteristici ale sale, în sensul obtinerii unei reduceri a riscului la inundatii. Problema esentială la care managementul riscului la inundatii s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind că nu există o protectie totală împotriva inundatiilor (risc zero), după cum nu există niciun consens asupra riscului acceptabil. În consecintă, riscul acceptabil adoptat în prezenta strategie este rezultatul unui echilibru între riscul si beneficiile atribuite unei activităti ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementări guvernamentale. Pentru localităti se adoptă conceptul că, pe termen lung, acestea vor fi apărate la viituri cu o perioadă medie de revenire de cel putin 1 la 100 de ani, în functie de rangul localitătilor (definite conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabilă.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de răspuns întreprinse în timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgentă. Diminuarea consecintelor inundatiilor propusă prin prezenta strategie este rezultatul unei combinatii ample dintre măsurile si actiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăsurării inundatiilor si cele întreprinse după inundatii (de reconstructie si învătăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

În concluzie, prezenta strategie cuprinde un ansamblu de actiuni la nivel national si bazinal, care include: planificare, programe, politici-cadru, coordonare, facilitare, sporirea constientizării si consolidarea socială, rezilienta. Se propun, de asemenea, actiuni locale, cum ar fi: educarea populatiei din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de protectie împotriva inundatiilor locale (la nivelul localitătilor si unitătilor), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea si informarea populatiei din zonele cu risc la inundatii. Se adaugă la acestea asigurarea, evaluarea, finantarea si reabilitarea.

Intr-o abordare comprehensivă, principalele activităti ale gestionării riscului la inundatii constau din:

a) Activităti preventive (de prevenire, de protectie si de pregătire)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii la nivelul bazinelor hidrografice în vederea cresterii rezilientei1 prin măsuri integrate:

1. evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice în zonele potential inundabile, cu prezentarea în documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;

2. realizarea de măsuri structurale de protectie (baraje, diguri, derivatii de ape mari, consolidări de maluri, zone umede etc);

3. realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări, sisteme de avertizare/alarmare, informarea publicului etc);

4. identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitătii administrativ-teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general si prevederea în regulamentele locale de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

5. promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor cu referire la terenurile agricole si silvice, respectiv prin evitarea dezgolirii solurilor si, în mod special, a versantilor; cresterea suprafetei de pădure în bazinele hidrografice torentiale; împădurirea terenurilor degradate; înfiintarea perdelelor forestiere de protectie, corectarea torentilor, precum si aplicarea celor mai bune practici agricole;

6. implementarea sistemelor de prognoză, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

7. Întretinerea infrastructurilor existente de protectie împotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apă;

8. executia lucrărilor de protectie împotriva afuirilor albiilor râurilor în zona podurilor si podetelor existente;

9. comunicarea cu populatia si educarea ei în privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona în situatii de urgentă.

b) Activităti de management operativ (managementul situatiilor de urgentă) ce se întreprind în timpul desfăsurării fenomenului de inundatii:

1. colectarea datelor în timp real, validarea si crearea sistemelor de back-up pentru informare operativă;

2. detectarea posibilitătii formării viiturilor si a inundatiilor probabile;

3. prognozarea evolutiei si propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;

4. avertizarea autoritătilor si a populatiei asupra întinderii, severitătii si a timpului de aparitie a inundatiilor;

5. organizarea si actiuni de răspuns ale autoritătilor si ale populatiei pentru situatii de urgentă;

6. asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativă;

7. activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc;

8. adaptarea exploatării coordonate a acumulărilor si a altor lucrări hidrotehnice, indiferent de detinător, la caracteristicile estimate ale evenimentelor hidrologice, respectându-se regulamentele de exploatare.

c) Activităti ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundatii:

1. ajutorarea pentru satisfacerea necesitătilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normală;

2. reconstructia clădirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie împotriva inundatiilor;

3. revizuirea activitătilor de management al inundatiilor în vederea îmbunătătirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fată unor evenimente viitoare în zona afectată, precum si în alte zone;

4. reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc după fiecare viitură istorică.

Prezenta strategie defineste, de asemenea, responsabilitătile specifice autoritătilor administratiei publice centrale si locale, ale populatiei si modul lor de cooperare, care să permită un acord comun, concentrat asupra complexelor probleme asociate inundatiilor si o implicare autentică a tuturor în cadrul responsabilitătilor ce le revin.

Prezenta strategie este elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

3. Principiile si conceptele de bază ale strategiei

3.1. Principiile strategiei

Prezentarea strategiei are la bază următoarele principii:

A. principiul dezvoltării durabile, semnificând faptul că trebuie adoptate astfel de actiuni încât impactul inundatiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic si social:

1. acceptabilitatea economică presupune eficienta, respectiv abordarea costurilor, tinându-se cont de riscul asumat ce trebuie definit de către Guvern si optimizarea actiunilor;

2. acceptabilitatea socială presupune realizarea unei protectii corespunzătoare, respectarea legii, echitate si prosperitate, aspecte ce asigură echilibrul si coeziunea socială;

3. acceptabilitatea ecologică este măsurată prin gradul de autoreglare, dinamică si diversitatea ecosistemelor afectate de inundatii;


1 Rezilienta este definită ca fiind capacitatea de revenire la o stare de echilibru a unui sistem (grup sau individ) care a fost afectat de un dezastru (inundatie).

 

B. abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate în considerare eventualele schimbări posibile în frecventa si vulnerabilitatea la inundatii, precum si alte aspecte posibile;

C. abordarea bazinală a problemei inundatiilor prin potentarea conceptului de planuri de gestionare a riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic si a unor programe de măsuri elaborate în concordantă cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa) si ale Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;

D. abordarea interdisciplinară a problemei inundatiilor; toate aspectele relevante ale gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor si dezvoltării urbane, conservarea naturii trebuie abordate împreună atât la nivel national, cât si la cel regional si local;

E. principiul precautiei, potrivit căruia măsurile de protectie împotriva inundatiilor adoptate de anumiti riverani nu trebuie să compromită capacitatea celorlalti, situati în amonte sau în aval, de a-si adopta propriile măsuri;

F. principiul solidaritătii, potrivit căruia măsurile din amonte nu trebuie să crească riscul pentru zona din aval si pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie acceptate unele măsuri ce se impun în zonele din amonte;

G. mentinerea unui echilibru între măsurile si actiunile preventive, cele de răspuns si cele de reconstructie după trecerea fenomenului de inundatii, prin utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a măsurilor structurale si nestructurale, a celor de reducere a efectelor adverse ale inundatiilor asupra ecosistemelor acvatice si terestre, poluării apelor si solului, precum si a planurilor de interventie pentru situatii de urgentă;

H. aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană si de Comisia Economică a Natiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive împotriva inundatiilor, de protectie si diminuare a efectelor lor, având ca principii:

1. „apa este parte a unui întreg", sintagmă care exprimă faptul că ea este parte a ciclului hidrologic natural si că circulatia apei pe suprafata scoartei terestre este la originea unei mari diversităti a ecosistemelor si a utilizării terenurilor si, ca urmare, ea trebuie luată în considerare în toate politicile sectoriale;

2. „acumulati apa", exprimând faptul că apa trebuie stocată dinamic cât mai mult posibil în bazinele hidrografice în care se formează si în lungul cursului de apă din bazin;

3. „mai mult spatiu pentru râuri" (lăsati râurile să curgă neîncorsetate), exprimând faptul că râul trebuie lăsat să curgă astfel încât viiturile să se poată propaga încet spre aval, fără a prezenta niciun pericol;

4. „convietuirea cu viiturile": locuirea într-o zonă inundabilă prezintă anumite riscuri; în pofida oricăror măsuri de protectie împotriva inundatiilor, un risc remanent se mentine si, ca urmare, acesta trebuie diminuat prin luarea unor măsuri individuale de protectie, respectiv trebuie „învătat a trăi cu acest risc" (diminuarea riscului prin luarea unor măsuri individuale de protectie);

I. actiuni concertate si integrate care să asigure atingerea unei eficiente economice si ecologice pe termen lung pe întreaga suprafată a bazinului hidrografic constituie o conditie prealabilă pentru succesul oricărei strategii si oricărui plan de reducere a riscului la inundatii;

J. cooperarea în reducerea riscului la inundatii în conditiile reglementărilor internationale privind râurile transfrontieră, în concordantă cu geomorfologia teritoriului României si cu pozitia sa geografică;

K. simplitatea si transparenta: strategia de gestionare a riscului la inundatii va conduce la diminuarea riscului producerii de victime omenesti si a pagubelor generate de inundatii numai printr-o actiune comună a administratiei publice centrale si locale, a comunitătilor locale, printr-o mai bună întelegere a riscului la inundatii, prin implicarea populatiei, a scolii, a bisericii, precum si a mass-mediei.

3.2. Conceptele de bază ale strategiei

Strategia are la bază următoarele concepte de gestionare a riscului la inundatii, printre care:

I. inundatiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna si vor continua să existe. Ele sunt consecinta unor fenomene climatologice aflate sub influenta conditiilor geologice, geomorfologice, de relief, de sol si de vegetatie; pe cât posibil, interventia omului în procesele naturale trebuie să fie limitată, compensată, iar în viitor evitată;

II. societatea umană este tot mai vulnerabilă la dezastre naturale, activitătile antropice si influenta omului asupra proceselor naturale producând puternice modificări în toate bazinele hidrografice;

III. convietuirea cu inundatiile tine seama de faptul că prevenirea inundatiilor nu se poate limita doar la evenimentele cu frecventă medie si mare de aparitie, că trebuie avute în vedere si evenimentele rare;

IV. este necesară abordarea holistică a fenomenului de inundatii, luându-se în considerare întregul bazin hidrografic; strategia în domeniul inundatiilor trebuie să promoveze o dezvoltare coordonată si o gestionare integrată a activitătilor privind apa, terenurile si resursele adiacente. Măsurile nestructurale (zonarea teritoriului, prognoza viiturilor si avertizarea în caz de inundatii, managementul situatiilor de urgentă si măsurile postinundatie) prin atenuarea efectului inundatiilor tind a fi potential mai eficiente ca solutii durabile pe termen lung pentru problemele apei si cele adiacente ei si ele trebuie intensificate în special în vederea reducerii vulnerabilitătii vietilor umane, a bunurilor si a proprietătii;

V. măsurile structurale (lucrări de apărare) rămân elemente importante în prevenirea si protectia inundatiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii si amenajarea teritoriului; trebuie să se retină că aceste măsuri trebuie orientate prioritar spre protectia vietii si sănătătii umane si a sigurantei, a proprietătii si a bunurilor;

VI. deoarece „riscul zero costă infinit" nu există protectie absolută împotriva inundatiilor; ca urmare, se poate asigura doar un anumit grad de apărare împotriva inundatiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protectie posibil si a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protectie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate;

VII. toti cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundatiilor trebuie să completeze măsurile generale, luându-si propriile precautii;

VIII. restaurarea zonelor naturale inundabile în scopul reactivării capacitătii zonelor umede si a luncilor inundabile de a retine apa si de a diminua impactul inundatiilor, respectiv păstrarea zonelor inundabile actuale, cu vulnerabilitate scăzută, pentru atenuarea naturală a undelor de viitură, cu respectarea principiilor prevăzute la lit. D, E, F si G din sectiunea 3.1 „Principiile strategiei";

IX. adaptarea utilizării luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie să se adopte actiuni si măsuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inundatiilor: ridicarea pânzei freatice, distrugerea retelelor de canalizare, eroziune, depuneri masive de sedimente, alunecări de teren, scurgere a gheturilor, poluare etc;

X. În zonele expuse riscului la inundatii trebuie adoptate asemenea măsuri care să conducă la reducerea posibilelor efecte adverse ale inundatiilor asupra ecosistemelor terestre si acvatice, precum si la reducerea poluării apelor si a solului;

XI. cresterea eficacitătii prognozelor si avertizărilor hidrologice în caz de inundatii constituie una dintre măsurile nestructurale care asigură diminuarea eficace a pagubelor produse de inundatii prin îmbunătătirea preciziei si cresterea timpului de anticipare. Măsurile premergătoare specifice de alarmare, salvare si de securitate trebuie planificate si implementate la toate nivelurile, inclusiv la nivelul populatiei, prin realizarea unor actiuni de informare regulată si actiuni continue de educatie;


XII. solidaritatea umană si precautia sunt esentiale pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune în alta. Strategiile corespunzătoare contin 3 etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie mai întâi făcut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul în care au căzut, acumularea locală a apei în exces si numai după aceea apa să fie evacuată în cursul de apă). Prevenirea efectelor inundatiilor trebuie să se bazeze pe principiile precautiei;

XIII. este obligatorie existenta unui sistem de compensare, care să ajute victimele dezastrelor provocate de inundatii să îsi refacă baza economică si conditiile de viată într-un timp cât mai scurt; trebuie implementate sisteme de asigurări la nivel public combinate cu subventii guvernamentale, care să conducă la consolidarea solidaritătii populatiei;

XIV. este necesară diferentierea dintre diferitele tipuri de inundatii si conditiile de mediu, care conditionează fenomenul. Ca urmare, există diferente semnificative, pe de o parte între o viitură rapidă produsă în zona din amonte, pe cursul superior al râului, unde măsurile de reducere a riscului implică un ansamblu de solutii inovative, dar la scară mică, si inundatiile de pe cursul inferior, unde timpul de avertizare si durata fenomenului sunt mai mari si unde măsurile necesare sunt altele si evident la o altă scară;

XV. vor fi luate în consideratie si fenomenele de inundatii din zonele antropizate, precum si cele produse în zonele cu drenaj natural redus sau prin cresterea nivelului apelor subterane.

4. Obiectivele strategiei

4.1. Obiectivele generale

Obiectivele prezentei strategii sunt obiective economice, sociale si de mediu.

Obiectivele economice urmăresc protectia infrastructurii economice existente împotriva inundatiilor si garantarea satisfacerii oportunitătilor economice ale generatiilor viitoare.

Obiectivele sociale au în vedere protectia populatiei si a comunitătilor umane împotriva inundatiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protectie a populatiei si cresterea capacitătii societătii de a se dezvolta în conditiile riscului asumat de producere a viiturilor (cresterea rezilientei).

Obiectivele de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se atingă obiectivele socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială si obiectivele de mediu.

Sintetic, obiectivele generale ale prezentei strategii sunt:

1. cresterea calitătii vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor, dar fiind pregătiti pentru producerea unor fenomene similare în viitor;

2. diminuarea impactului măsurilor de gestionare a riscului (la scară temporală si spatială) asupra sistemelor ecologice;

3. restaurarea configuratiei structurale a sistemelor lotice până la asigurarea integritătii functionale (inclusiv a capacitătii de atenuare si control a pulsurilor hidrologice) corelat cu reconfigurarea structurii bazinelor hidrografice si măsurile complementare de protectie;

4. utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întretinerea si exploatarea infrastructurilor si a măsurilor de reducere a riscului la inundatii;

5. mentinerea unor activităti economice corespunzătoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit si agrement) în zonele inundabile;

6. reducerea impactului inundatiilor prin reducerea numărului victimelor din rândul populatiei si colectivitătilor de animale, expuse riscului la inundatii;

7. reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundatii:

a) prin reducerea pagubelor directe provocate clădirilor, infrastructurii si terenurilor agricole;

b) prin diminuarea pierderilor economice indirecte, prin reluarea rapidă a activitătii după inundatii;

8. un control eficient al utilizărilor terenurilor, prin interzicerea amplasării de noi constructii si a desfăsurării activitătilor în

zonele expuse frecvent la inundatii si identificarea altor activităti susceptibile să conducă la cresterea riscului la inundatii;

9. o îmbunătătire a răspunsului colectiv în cazul producerii unei inundatii si întărirea capacitătii de adaptare si revenire la nivel functional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului (rezilienta colectivă la inundatii);

10. o organizare a actiunilor regionale si locale, în special pentru:

a) întărirea capacitătii institutionale la nivel regional si local cu mandate clare suplimentare privind managementul la inundatii;

b) implicarea părtilor interesate, la nivel regional si local, în procesul consultativ si decizional si asigurarea medierii în chestiuni regionale privind gestionarea riscului la inundatii;

c) consolidarea cadrului existent pentru autoritătile regionale si locale, dintr-o perspectivă a bazinului hidrografic;

11. crearea unui cadru stimulativ pentru participarea sectorului privat la managementul riscului la inundatii, cu includerea de grupuri profesionale si a populatiei (informare prin sistemul de asigurări împotriva inundatiilor sau alte facilitati economice identificabile);

12. o reducere a impactului inundatiilor sau a poluărilor generate de inundatii asupra ecosistemelor.

4.2. Obiective specifice

Obiectivele economice ale strategiei cuprind:

1. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii pentru zonele populate, obiectivele economice si bunuri - obiectivul pe termen lung este asigurarea protectiei localitătilor pentru viituri cu probabilităti de depăsire cuprinse între 1% si 0,01%, diferentiat în functie de rangul localitătilor, în conditiile aplicării unor criterii tehnico-economice, sociale si de mediu;

2. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii pentru infrastructurile existente;

3. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii pentru terenurile agricole cultivate;

4. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii si măsuri de protectie locală în zonele populate;

5. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode de proiectare si sisteme de protectie adaptate pentru infrastructura existentă si viitoare;

6. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utilizării terenurilor, promovarea agriculturii cu vulnerabilitate scăzută în zonele expuse la inundatii si sisteme de protectie, acolo unde sunt pe deplin justificate, în zonele agricole.

Obiectivele sociale ale prezentei strategii sunt:

1. informarea, consultarea si participarea populatiei expuse cu privire la strategia si planul de gestionare a riscului la inundatii, precum si la planul de actiune aferent;

2. prevenirea si minimizarea riscului la inundatii pentru populatie si comunitătile umane; asigurarea securitătii populatiei localitătilor aflate în zonele inundabile/cu risc ridicat la inundatii, la evenimente cu o perioadă de revenire de cel putin o dată la o sută de ani;

3. reducerea riscului la inundatii pentru comunitătile umane, prin intermediul unei mai bune pregătiri, prognozării si avertizării mai bune a inundatiilor, asistentei în timpul producerii situatiilor de urgentă si pentru revenirea la conditii sigure si normale, strămutării, dacă este necesar etc;

4. prevenirea si diminuarea riscului la inundatii pentru bunurile publice (spitale, scoli etc), infrastructura vitală (retele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică etc), utilitătile publice, amenajările publice si zonele de agrement;

5. prevenirea aparitiei bolilor infectioase (cazuri izolate de epidemii) datorate ingestiei sau contactului cu apa nepotabilă (boala diareică acută, dizenteria, febra tifoidă, HAV tip A etc.) sau cu alimente contaminate, precum si prevenirea îmbolnăvirilor populatiei ca urmare a expunerii la poluări datorate inundatiilor;

6. prevenirea epizootiilor la animale;


7. asigurarea accesului la infrastructura importantă (drumuri, căi ferate) si către zone sigure în timpul inundatiilor;

8. asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele si sistemele de alimentare cu apă, gaze, energie, poduri, podete, punti, aeroporturi, spitale, scoli, lucrările de protectie a populatiei etc.j în timpul desfăsurăriifenomenului de inundatii;

9. evacuarea si asigurarea conditiilor necesare supravietuirii. Obiectivele de mediu ale prezentei strategii:

1. reducerea alterării si influentei antropice asupra geomorfologiei bazinelor hidrografice, înspecial a albiei minore (analiză pentru fiecare caz în parte a oportunitătii lucrărilor de regularizare) si a luncilor inundabile;

2. luarea în considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor, prin reîncărcarea acviferelor, asigurarea conectivitătii laterale, necesară pentru reproducerea speciilor acvatice;

3. crearea si/sau conservarea spatiului pentru râuri, evitându-se lucrările de apărare si rectificarea cursurilor de apă pe distante mari (local si cumulat);

4. aplicarea tehnicilor durabile care asociază eficacitatea sub aspectul de mediu cu eficienta sub raportul costurilor (aplicarea celor mai bune practici);

5. satisfacerea cerintelor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, prin care s-a transpus Directiva-cadru privind apa;

6. prevenirea poluării cursurilor de apă si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor (prin protectia zonelor urbane si industriale) si a efectelor asociate lor asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;

7. protectia si îmbunătătirea calitătii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau a minimiza scurgerea si inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive;

8. conservarea si restaurarea zonelor naturale, precum pădurile aluviale, zonele umede si albiile vechi cu functii ecologice, precum si reducerea eroziunii solului prin intermediul practicilor agricole corespunzătoare si al managementului forestier;

9. protectia si conservarea bunurilor istorice, a monumentelor^ a ariilor protejate si a ecosistemelor;

10. protectia si îmbunătătirea specificului mediului înconjurător si a aspectului său estetic;

11. minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenului de inundatii;

12. protectia si restaurarea vegetatiei riverane de-a lungul râurilor, pentru îmbunătătirea calitătii apei si evitarea eroziunii malurilor;

13. gestionarea durabilă a pădurilor, reconstructia ecologică prin împădurire a terenurilor care si-au pierdut capacitatea de productie, fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiintarea perdelelor forestiere de protectie si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale;

14. promovarea monitorizării integrate a zonelor amenajate de pe sectoarele de râuri identificate cu risc ridicat la inundatii, în vederea conservării regimului natural de curgere si pentru păstrarea biodiversitătii;

15. aducerea la cunostinta publicului a lucrărilor ameliorative de mediu rezultate din lucrări de apărare împotriva inundatiilor (conectivitate laterală, zone umede, poldere etc.) compensatorii amenajărilor de pe tronsoanele de râu puternic modificate din bazinele hidrografice.

5. Prevederi ale strategiei si principalele actiuni pentru implementarea acesteia

5.1.Tinte cuantificabile ale strategiei

Unele tinte până în 2035 ale prezentei strategii pot fi cuantificate, altele însă nu. Ca tinte cuantificabile, strategia îsi propune:

1. reducerea graduală a suprafetelor potential inundabile la viituri cu debite având probabilitatea de depăsire de 1% cu 61% fată de 2006, însotită obligatoriu de măsuri compensatorii pentru retinerea volumelor corespunzătoare de apă, încurajând:

 a) buna întretinere a constructiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, în special a digurilor;

b) dezvoltarea de lucrări de protectie locale inelare, în jurul localitătilor;

c) identificarea zonelor optime pentru a fi inundate controlat, care să permită acumularea de volume importante fără producerea de pagube majore si obtinerea unei atenuări maximum posibile;

d) refacerea capacitătii naturale de evacuare a albiilor;

e) reamplasarea lucrărilor de apărare pentru asigurarea unei capacităti mai mari de transport al viiturii prin albie;

f) finalizarea lacurilor de acumulare la parametrii de functionare rezultati din proiectare, pentru asigurarea unei transe optime de atenuare;

g) finalizarea si reabilitarea polderelor pentru a asigura capacitatea optimă de functionare;

h) realizarea lucrărilor de regularizare/recalibrare a albiilor (decolmatarea lucrărilor si a albiilor) numai în corelare cu lucrările antierozionale de pe versanti, pentru asigurarea unei capacităti optime de transport;

i) protejarea malurilor râurilor împotriva eroziunii prin lucrări ecologice;

j) amenajarea antierozională a formatiunilor torentiale, cu prioritate a celor ce afectează localitătile si infrastructura de transport;

k) încurajarea construirii căilor de comunicatii (drumuri, căi ferate) cu ramblee consolidate la cote adecvate, care pot constitui linii de localizare a inundatiilor, dispunând si de poduri corect dimensionate;

2. reducerea numărului de persoane expuse riscului potential de inundatii la viituri cu debite având probabilitatea de depăsire de 1% cu circa 62% fată de 2006;

3. reducerea vulnerabilitătii sociale a comunitătilor expuse la inundatii - 50% în termen de 10 ani si până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Pentru această tintă, este necesară revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare implicită a probabilitătii anuale de depăsire de minimum 0,2% pentru zonele urbane dezvoltate, în functie de rezultatele analizelor tehnico-economice, 0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale si 10% pentru zonele agricole (fără locuinte sau bunuri sociale si economice importante). Această tintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a bazinului hidrografic;

4. reducerea graduală a pagubelor produse de inundatii infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă fată de anul 2006 cu circa 80% până în anul 2035;

5. reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anuală a cel putin 400 km de diguri de protectie împotriva inundatiilor;

6. cresterea capacitătii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel putin 30% până în anul 2035, prin măsuri de întretinere a zonelor colmatate si readucerea râului la starea initială;

7. corelarea lucrărilor de amenajare din albie cu cele de amenajare a versantilor în toate bazinele si subbazinele hidrografice;

8. modificarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinte multiple, stabilindu-se o corelare mai bună între volumele de apă necesare folosintelor si cele destinate atenuării viiturilor, contribuind la cresterea capacitătii de atenuare a acestora cu până la 20%;

9. reabilitarea anuală a cel putin 20 km de derivatii de ape mari;

10. reabilitarea conform Planului de actiune, până în anul 2035, a cel putin 80% din barajele si lacurile de acumulare cu rol important în atenuarea viiturilor;

11. reducerea cu 50% a zonelor cu eroziune foarte puternică si excesivă până în 2035 - măsurile de reîmpădurire în bazinele hidrografice vor fi executate atât pentru reducerea scurgerilor, cât si pentru conservarea solului, până la 50.000 ha împădurite.


Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor reprezintă un concept si un proces ce se derulează pe termen lung, care începe anterior aparitiei dezastrului si este directionat spre reducerea pagubelor produse de inundatiile viitoare. Tehnic vorbind, nu există risc la inundatii care să nu poată fi diminuat prin măsuri ingineresti (măsuri structurale), costul fiind însă elementul hotărâtor. Acest proces furnizează informatii utile si populatiei cum anume să convietuiască rational cu inundatiile.

Măsurile de prevenire a efectelor se referă mai ales la măsurile nestructurale si ele sunt alcătuite din planuri de măsuri pregătitoare (planuri de apărare), măsuri de răspuns, măsuri legislative, de finantare, de evaluare a impactului asupra mediului, de reconstructie si reabilitare si a componentei lor tehnice; aceste măsuri contribuie direct la reducerea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor.

Ordinea în care sunt aplicate măsurile de prevenire a efectelor inundatiilor este de primă importantă. O succesiune ideală începe cu dezvoltarea constientizării populatiei, care conduce către crearea vointei politice, urmată de elaborarea si promovarea legilor si reglementărilor, iar apoi pe locul al doilea ar fi propunerile de măsuri de reducere a riscului si, în final, educatia si instruirea. Ultima actiune ar fi crearea sistemului de asigurări în scopul de a împărti costul pagubelor potentiale ale marilor inundatii pe o perioadă lungă de timp, la un număr mare de proprietăti si persoane asigurate.

Alte actiuni de diminuare includ reducerea vulnerabilitătii fizice, reducerea vulnerabilitătii economiei si consolidarea structurii sociale a comunitătii. Aceste actiuni pot fi luate la nivel individual, comunitar sau la nivel de stat. Organizatiile neguvernamentale, voluntarii si organizatiile socioculturale pot juca, de asemenea, un rol important.

Rolul, atributiile si responsabilitătile autoritătilor publice centrale, judetene si locale, precum si ale altor organizatii cu rol determinant în Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la inundatii sunt prezentate în anexa nr. 1.

5.2. Principalele actiuni pentru aplicarea strategiei

Principalele actiuni care sunt prezentate în Planul de actiune sunt sintetizate în cele ce urmează.

5.2.1. Cresterea capacitătii institutionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri

1. Coordonarea si îmbunătătirea comunicării si cooperării între ministerele vizate în scopul implementării prezentei strategii în domeniul amenajării pentru protectia împotriva inundatiilor, amenajarea teritoriului, conservarea naturii si a biodiversitătii, practicile agricole etc.

2. Redefinirea atributiilor si responsabilitătilor (la nivel national, bazinal si regional/local) în ceea ce priveste protectia împotriva inundatiilor, astfel încât reducerea riscului la inundatii pentru proprietatea statului să cadă în sarcina Guvernului, apărarea proprietătii municipiilor, oraselor si comunelor să fie în sarcina atât a Guvernului, cât si a autoritătilor locale, în functie de importanta si amploarea lucrărilor de apărare, iar apărarea proprietătilor izolate ale populatiei si operatorilor economici să cadă în sarcina acestora, prin intermediul sistemului de asigurare si al ajutorului financiar al statului, precum si prin crearea unui mecanism de acordare de credite avantajoase. Optimizarea deciziei în vederea integrării măsurilor si pentru asigurarea protectiei mediului se va face prin organisme create la nivel national, bazinal si local:

a) crearea în cadrul Consiliului interministerial al apelor a functiei de secretar pentru prevenirea riscului la inundatii si a unui secretariat tehnic responsabil cu urmărirea integrării investitiilor mari, nationale, la nivelul bazinelor hidrografice cu strategia si planurile de management al bazinelor hidrografice, precum si cu schemele directoare pentru amenajarea bazinelor hidrografice;

b) întărirea rolului comitetelor de bazin, prin atribuirea de responsabilităti clare legate de amenajarea bazinului hidrografic

în contextul adoptării măsurilor preventive pentru asigurarea restaurării si reconfigurării structurale a sistemelor lotice, precum si prin numirea de reprezentanti de la nivelul tuturor consiliilor judetene, pentru a creste capacitatea de coordonare a programelor regionale privind prevenirea riscului la inundatii si pentru atragerea de fonduri pentru solutiile prietenoase mediului;

c) crearea agentului de inundatii. Acest corp profesional va fi format din serviciul voluntar pentru situatii de urgentă si din agenti hidrotehnici. Pentru fiecare comunitate locală (U.A.T.) se vor instrui aproximativ 3.000 de agenti de inundatii, pentru întreaga tară, care vor juca rolul unor operatori locali pentru pregătirea populatiei, cunoasterea locală a hazardului si a riscului la inundatii, a planului de apărare si a celui de evacuare. Acestia vor furniza sprijin pentru inventarierea pagubelor la nivel de localitate. Agentii hidrotehnici ai Administratiei Nationale „Apele Române" si ai Administratiei Nationale a îmbunătătirilor Funciare - R.A. completează corpul agentilor la inundatii, având rolul de a urmări si de a întretine lucrările din administrarea proprie si de a asigura atât actiunile de avertizare în cazul deteriorării/afectării acestora în timpul viiturilor, cât si interventia pentru consolidarea/supraînăltarea acestora. Agentii hidrotehnici colaborează la actiunea de reconstituire a inundatiilor, de marcare a evenimentelor istorice pe clădiri, la poduri si pe mirele de ape mari.

3. Elaborarea si publicarea de către Ministerul Mediului si Pădurilor a unui raport national după fiecare inundatie majoră si a unui raport anual privind inundatiile produse, efectele lor, lectiile deprinse

4. Elaborarea si publicarea de către Ministerul Mediului si Pădurilor de rapoarte anuale privind starea tehnică si functională a sistemului national de protectie împotriva inundatiilor

5. Elaborarea si publicarea de către Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, de rapoarte anuale privind pagubele rezultate în urma inundatiilor

6. Implicarea în mai mare măsură a populatiei si a societătii în reducerea riscului la inundatii, prin intermediul unui plan coordonat la nivel local între autoritătile publice si private locale, organizatiile cetătenesti si autoritătile centrale privind atributiile clare ale acestora, în functie de capacitatea lor de interventie.

5.2.2. Îmbunătătirea cadrului legislativ:

a) modificarea legislatiei românesti si a actelor normative necesare pentru conformarea cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;

b) elaborarea si aprobarea actului normativ privind Strategia natională de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung;

c) aprobarea planurilor de management al bazinului hidrografic, în conformitate cu cerintele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa, si a planurilor de management al riscului la inundatii, în conformitate cu necesitătile legate de implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului; corelarea celor două categorii de planuri la nivelul schemelor directoare de amenajare si management al bazinelor hidrografice;

d) elaborarea unui standard unitar pentru dimensionarea si verificarea hidraulică a infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor în conditiile bazinelor hidrografice amenajate;

e) elaborarea unui act legislativ si administrativ privind utilizarea albiilor minore ale râurilor si a terenurilor limitrofe;

f) elaborarea unui act normativ privind normele si regulile utilizării terenurilor în zonele inundabile; codificarea constructiilor din aceste zone si reguli de adaptare a acestora pentru a diminua pagubele produse de inundatii;

g) elaborarea unui act normativ de reglementare juridică si tehnică a ocupării terenurilor din zonele-tampon destinate inundării dirijate si a situatiei lucrărilor de amenajare din bazinele hidrografice torentiale aflate în patrimoniul forestier si agricol din domeniul privat si public privat. Reglementările vor viza: terenurile agricole cultivate, terenurile agricole prevăzute cu amenajări pentru irigatii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, digurile de apărare, căile de comunicatii terestre, terenurile împădurite, terenurile în care se află sau se intentionează realizarea de instalatii de extractie a resurselor de petrol si gaze, terenurile pe care se află sau se vor realiza fronturi de captare a apei subterane;

h) adaptarea legislatiei pentru cresterea capacitătii decizionale si de răspuns legat de măsurile pentru managementul riscului la inundatii;

i) elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes national si de interes local si a modului lor de elaborare si de finantare;

j) elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de vedere al gradului de protectie la inundatii ce trebuie asigurat sau al riscului social acceptat;

k) elaborarea unui act normativ care să cuprindă lista comunelor aflate în zone vulnerabile la inundatii, eligibile din punct de vedere geografic pentru sprijin prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR).

5.3. Activităti-suport pentru implementarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

5.3.1. Activitatea de planificare

Activitatea de planificare implică:

1. elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundatii pentru fiecare dintre cele 11 bazine hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;

2. elaborarea hărtilor de hazard la inundatii;

3. elaborarea hărtilor de risc la inundatii;

4. evaluarea preliminară a riscului la inundatii în bazinele hidrografice;

5. identificarea în cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscului la inundatii a zonelor cu potential de retentie partială a viiturilor ce pot fi supuse unor procese de reconstructie/ reabilitare ecologică;

6. elaborarea si implementarea de planuri de gestionare a zonelor inundabile prin luarea în considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor si a dezvoltării durabile a acestor zone;

7. evitarea implementării unor măsuri structurale cu impact major asupra mediului si a biodiversitătii (de tipul barajelor si îndiguirilor) în interiorul ariilor protejate, fără măsuri compensatorii adecvate;

8. elaborarea si implementarea Programului national - Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor;

9. elaborarea pentru fiecare localitate urbană expusă riscului la inundatii a unui program conceptual unic privind colectarea si evacuarea apelor provenite din precipitatii, în vederea reducerii viitoare a pagubelor printr-o reducere anuală sistematică, compensarea cresterii gradului de impermeabilizare prin măsuri de crestere a infiltratiei (de exemplu: cresterea spatiilor si a clădirilor verzi) si prin crearea de rezervoare temporare de stocare a viiturilor;

10. elaborarea si implementarea unui program national de reabilitare si refacere a podurilor si podetelor în vederea cresterii capacitătii de debusare la valoarea din regimul initial, anterior realizării lucrărilor de traversare, si verificarea capacitătii de evacuare a apelor în noile conditii de amenajare a bazinului hidrografic (debite asigurate în regimul actual);

11. dezvoltarea fondului forestier si extinderea suprafetelor de pădure, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, national si global, prin realizarea Programul national de împădurire. Realizarea Programului national de împădurire se va face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricolă, în vederea îmbunătătirii conditiilor de mediu si a optimizării peisajului, a asigurării si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitătilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinatie decât cea silvică, în suprafată de 2 milioane ha, până în anul 2035;

12. promovarea celor mai bune practici agricole în zonele expuse riscului la inundatii;

13. introducerea zonelor de protectie sanitară în cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscurilor la inundatii (alimentare cu apă, gestionarea apelor uzate atât pentru obiectivele publice, cât si pentru cele private), asa cum sunt ele identificate în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului; identificarea unor solutii caz cu caz, pentru fiecare dintre obiectivele plasate în zone cu risc la inundatii;

14. integrarea aspectelor privind conservarea naturii si a biodiversitătii în planurile de gestionare a riscurilor la inundatii;

15. analiza critică a planurilor de apărare împotriva inundatiilor, completarea si revizuirea lor periodică;

16. integrarea informatiilor asupra evaluării preliminare a riscului la inundatii în bazinele râurilor care trec peste frontieră sau constituie frontieră de stat;

17. semnarea unui memorandum privind implementarea unui program de prevenire si combatere a tăierilor ilegale ale pădurilor;

18. semnarea unui memorandum privind implementarea unui program de combatere a eroziunii solului prin amenajarea complexă a bazinului hidrografic în zonele critice cu risc la inundatii;

19. inventarierea surselor potentiale de poluare în caz de inundatii, cu accent pe zonele miniere unde există depozite de reziduuri periculoase, realizarea si implementarea unor planuri prealabile de reducere a riscului de poluare.

5.3.2. Dezvoltarea de metodologii/studii/rapoarte necesare implementării Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung:

1. dezvoltarea, promovarea si întretinerea unei platforme GIS comune dedicate apei si gestionării riscurilor la inundatii;

2. elaborarea de studii si metodologii pentru determinarea vulnerabilitătii la inundatii;

3. studii pentru evaluarea permanentă a pagubelor produse de inundatii;

4. elaborarea de studii pentru realizarea hărtilor de hazard si de risc la inundatii în zonele vulnerabile identificate în analiza preliminară a riscului la inundatii;

5. elaborarea de studii si cercetări interdisciplinare în domeniul gestionării riscului la inundatii pe baza unor termeni de referintă elaborati de Ministerul Mediului si Pădurilor;

6. elaborarea de studii si cercetări pentru diminuarea efectelor inundatiilor în zonele urbane;

7. studii si cercetări pentru identificarea influentei schimbărilor climatice asupra producerii inundatiilor si măsuri de diminuare a acestor efecte;

8. introducerea ca primă optiune tehnică în studiile de fezabilitate a solutiei de utilizare a capacitătii naturale de retentie a zonelor inundabile (reconstructia ecologică a zonelor inundabile), cu respectarea principiilor prevăzute la lit. D, E, F si G din sectiunea 3.1 „Principiile strategiei";

9. realizarea unor studii detaliate privind impactul lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor asupra ariilor protejate, pentru oricare interventie structurală ce se desfăsoară la o distantă de 20 km în amonte si în aval de limitele ariilor protejate. Aceste studii vor include modelări hidrologice/hidraulice pentru cel putin două alternative de realizare si evaluarea impactului la nivelul fiecărei specii/fiecărui habitat de interes conservativ;

10. studii si cercetări pentru identificarea bazinelor hidrografice cu potential de producere a viiturilor rapide; ierarhizarea acestora; elaborarea unui ghid de comportament al populatiei în caz de aparitie a viiturilor rapide;

11. modernizarea sistemului hidrologic de avertizare a viiturilor rapide (Proiect DESWAT);

12. urmărirea evolutiei geomorfologice a albiilor si asigurarea protectiei lor, prin autorizarea exploatării balastierelor doar în zonele cu depuneri semnificative de aluviuni, în vederea protectiei lucrărilor de artă;

13. identificarea de solutii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deseuri amplasate în zone de risc la inundatii. Solutiile vor trebui să ia în consideratie impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului si chiar transferul deseurilor într-un depozit conform;

14. raportarea asupra evaluării preliminare a riscului la inundatii pe districtele hidrografice ale bazinului Dunării;

15. elaborarea si publicarea unui raport national după fiecare inundatie majoră si a unui raport anual privind inundatiile produse, efectele lor si lectiile învătate.

5.3.3. Măsuri privind formarea/pregătirea profesională: 1. introducerea în curricula universitară a unei discipline privind gestionarea riscului la inundatii;

2. proiectarea si implementarea unui sistem unitar de informare si educare a populatiei referitor la riscul potential la inundatii;

3. realizarea de programe de pregătire si formare continuă a specialistilor încadrati în institutiile cu atributii în managementul riscului la inundatii;

4. realizarea unei biblioteci sau arhive electronice cu fondul de cărti, studii si proiecte la nivel national.

Cadrul legislativ care stă la baza prezentei strategii este prezentat în anexa nr. 2.

6. Planul de actiune pentru implementarea strategiei Managementul riscului la inundatii este o componentă majoră a planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, implicând numerosi actori la toate nivelurile. În acest sens, principalele actiuni necesare pentru punerea în aplicare a prezentei strategii, implicând numeroase părti interesate si privind mai multe ministere si institutii ori autorităti nationale, regionale, judetene sau locale, sunt incluse sintetic în tabelul următor, unde se prezintă în detaliu subactiunile, perioadele de desfăsurare, responsabilii pentru implementare si sumele detaliate pe perioadele de implementare:

 

Măsuri si actiuni, aspecte sau tinte abordate, perioada de desfăsurare, costuri

Măsuri si actiuni

Aspecte sau tinte abordate

Perioada

Costuri

estimative

- 106 euro -

1

2

3

4

Măsura A: Punerea în aplicare a unor politici nationale clare si consecvente pentru managementul riscului la inundatii

Actiunea A1: Punerea în aplicare a strategiei de management al riscului la inundatii la nivel national

Un management comun si cuprinzător al riscului la inundatii pentru toate părtile interesate din tară

2010-2035

30,00

Actiunea A2: Coordonarea si îmbunătătirea comunicării si cooperării între ministerele cu atributii în domeniu prin Autoritatea pentru Inundatii si Managementul Apelor, înfiintată în cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor, si prin atribuirea de responsabilităti în domeniu Consiliului interministerial al apelor

Integrarea aspectelor legate de managementul riscului la inundatii în toate politicile nationale si implicarea tuturor părtilor interesate

 

 

 

 

Actiunea A3: Promovarea unei platforme GIS comune dedicate apei si managementului riscului la inundatii

Difuzarea si partajarea informatiilor, câstiguri economice si de timp datorate partajării

 

 

 

 

Actiunea A4: Colectarea periodică a necesitătilor si obiectivelor de la părtile interesate nationale

Management integrat al riscului la inundatii la nivel national

 

 

 

 

Actiunea A5: Coordonarea actiunilor principale în bazinele hidrografice

Un management coerent si eficient al riscului la inundatii si al apelor la nivelul bazinelor hidrografice; implicarea tuturor părtilor interesate

 

 

 

 

Măsura B: Aranjamente institutionale si legături corespunzătoare

Actiunea B1: Crearea functiei de secretar pentru inundatii în Consiliul interministerial al apelor

Actiuni operative si eficiente implicând mai multe ministere si institutii

2010-2015

18,00

Actiunea B2: întărirea comitetelor de bazin (hidrografic) pentru o implicare mai mare în managementul riscului la inundatii

Participă la gestionarea proiectelor, părtilor interesate, bugetelor si programelor la nivel de bazin hidrografic (pe termen lung).

 

 

 

 

Actiunea B3: întărirea rolului judetelor în punerea în aplicare a strategiei de management al riscului la inundatii

Coerenta si eficienta managementului riscului la inundatii în bazine si subbazine hidrografice, precum si la nivel local

 

 

 

 

Actiunea B4: Organizarea si gestionarea unei retele de agenti locali de inundatii

Consolidarea competentelor, sarcinilor si programelor de actiune ale agentilor locali implicati în situatiile de urgentă

 

 

 

 


1

2

3

4

Măsura C: Dispozitii legale

Actiunea C1: Nou corpus legislativ pentru transpunerea Directivei 2007/60/CE si aprobarea strategiei

Legalitatea strategiei nationale de management al riscului la inundatii

2010-2014

 

 

 

0,25

 

 

 

Actiunea C2: Adaptarea legislativă la cerintele institutionale si la unele metodologii noi

Cadru legal pentru punerea în aplicare a strategiei

 

 

Actiunea C3: Omogenizarea legislatiei în domeniul situatiilor de urgentă în vederea realizării unui cadru legal unic si instructiuni comune pentru toate institutiile implicate în managementul situatiilor de urgentă

Măsura D: Evaluarea preliminară si îmbunătătirea cunoasterii riscului la inundatii

Actiunea D1: Evaluarea primară si îmbunătătirea riscului la inundatii

 

2010-2011

 

 

 

 

 

 

3,00

 

 

 

 

 

 

Actiunea D2: Actualizarea si completarea hărtilor de hazard la inundatii si a bazei de date cartografice privind obiectivele afectate de inundatii

Îmbunătătirea cunoasterii riscului actual la inundatii la nivel national

Actiunea D3: Inventarierea si analiza vulnerabilitătilor specifice si a bunurilor expuse riscului la inundatii (mediu, sănătate etc.)

Îmbunătătirea cunoasterii situatiei actuale pentru evaluarea riscului la inundatii

 

 

Actiunea D4: Cresterea informării asupra vulnerabilitătii sociale si economice a bunurilor

Actiunea D5: Finalizarea si difuzarea evaluării preliminare a riscului la inundatii la nivel national

Conformitatea cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii si punerea în aplicare a strategiei

 

 

Actiunea D6: Elaborarea listei ierarhice de tronsoane de râu, bazine si subbazine pentru cartografierea riscului la inundatii si redactarea planurilor de management al riscului la inundatii

Măsura E: Elaborarea si punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundatii sau a schemelor directoare

Actiunea E1: Studii pentru realizarea hărtilor de hazard si a hărtilor de risc la inundatii în zonele vulnerabile identificate prin analiza preliminară

Conformitatea cu Directiva 2007/60/CE si Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare

2010-2011 2010-2015

70,30

Actiunea E2: Elaborarea planurilor de management al riscului la inundatii în bazinele sau subbazinele cu risc semnificativ la inundatii

 

 

 

 

 

 

Actiunea E3: Asigurarea consultării publicului asupra măsurilor propuse prin planurile de management al riscului la inundatii

 

 

 

 

 

 

Actiunea E4: Punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundatii, inclusiv monitorizare, comunicare si actualizare

 

 

 

 

 

 

Actiunea E5: Validarea planurilor de management al riscului la inundatii la nivel national

Controlul investitiilor si metodologiilor, asigurând coerenta la nivel national

 

 

 

 

Actiunea E6: Actualizarea si difuzarea bazei de date nationale privind inundatiile, prin marcarea zonei inundate si a obiectivelor afectate (după fiecare inundatie)

Partajarea si actualizarea sistemului GIS national dedicat managementului riscului la inundatii, feedback din studiile de caz

 

 

 

 

Actiunea E7: Organizarea de exercitii pentru ridicarea viabilitătii planurilor de management al riscului la inundatii cu detinătorii lucrărilor cu rol de apărare

 

 

 

 

 

 


1

2

3

4

Măsura F: Consultarea si pregătirea populatiei, feedback si construirea rezilientei colective la inundatii

Actiunea F1: Definirea cadrului national si a programului pentru pregătirea publicului

Stabilirea actiunilor ce trebuie întreprinse si identificarea tuturor actorilor

2010-2035

15,00

Actiunea F2: Organizarea unei campanii nationale de sensibilizare si difuzarea informatiilor privind riscul la inundatii

Informarea, consultarea si educarea populatiei expuse riscului la inundatii pentru a-i reduce vulnerabilitatea si pentru a construi o rezilientă colectivă la inundatii

 

 

 

 

Actiunea F3: Organizarea si monitorizarea campaniilor locale de consultare si sensibilizare

 

 

 

Actiunea F4: Programe de informare, educare si pregătire

 

 

 

Actiunea F5: Organizarea exercitiilorde apărare si de evacuare

Pregătirea publicului pentru situatii de urgentă, în vederea evitării victimelor

 

 

 

 

Actiunea F6: Inventarul urmelor viiturilor, marcarea celor istorice si analiza feedbackului local

Cunoasterea globală a riscului la inundatii la toate nivelurile, pregătirea populatiei

 

 

 

 

Actiunea F7: Monitorizarea actiunilor de pregătire a publicului

Punerea în aplicare eficientă, actualizarea periodică si ajustarea programelor si a strategiei

 

 

 

 

Măsura G: îmbunătătirea monitorizării, prognozării si avertizării-alarmării inundatiilor

Actiunea G1: Modernizarea periodică a sistemelor pentru prognoza inundatiilor, întretinerea sistemului DESWAT si dezvoltarea unui sistem de monitoring-comandă (SCADĂ) si decizional pentru managementul râurilor bine echipate cu lucrări hidrotehnice (proiect WATMAN)

Îmbunătătire pentru o prognozare fiabilă, cu timp mare de anticipare si la timp, necesară pentru managementul situatiilor de urgentă si reducerea vulnerabilitătii sociale

2010-2015 2010-2035

880,00

Actiunea G2: Extinderea si automatizarea retelei de statii hidrometrice si pluviometrice prin adăugarea de platforme nivometrice si evaporimetrice pentru îmbunătătirea calibrării si fiabilitătii instrumentelor de prognoză, precum si pentru monitoringul echipamentelor la baraje si acumulări, derivatii (proiect WATMAN - Faza monitoring lucrări hidrotehnice si utilizatori majori)

 

 

 

 

 

 

Actiunea G3: îmbunătătirea monitorizării, prognozării si avertizării-alarmării inundatiilor

 

 

 

 

 

 

Actiunea G4: îmbunătătirea sistemului de avertizare si alarmare a autoritătilor locale si a populatiei (proiect WATMAN, faza studii de audibilitate si instalarea de sirene electronice cu prioritate în aval de marile baraje)

Cresterea încrederii în autorităti si eficienta planurilor de evacuare

 

 

 

 

Măsura H: Planificarea si managementul situatiilor de urgentă

Actiunea H1: Reactualizarea Ordinului ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluări accidentale pentru planurile de apărare bazinale, judetene si locale pentru apărarea în cazul inundatiilor si pentru managementul situatiilor de urgentă

Pregătirea publicului si îmbunătătirea eficientei managementului situatiilor de urgentă pentru reducerea drastică a numărului de victime, a vulnerabilitătii sociale si a vulnerabilitătii personale intangibile a populatiei

2010-2035

60,00

Actiunea H2: Elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor, inclusiv planuri de evacuare si de limitare a pierderilor

 

 

 

 

 

 

Actiunea H3: Exercitii periodice pentru managementul riscului la inundatii

 

 

 

Actiunea H4: îmbunătătirea managementului situatiilor de urgentă în caz de inundatii prin înfiintarea centrelor de interventie (proiect WATMAN, faza CIR) ale Administratiei Nationale „Apele Române" cu dotările tehnice si echipamentele necesare interventiei la lucrările hidrotehnice

 

 

 

 

 

 

Actiunea H5: Coroborarea planurilor judetene si locale pentru managementul situatiilor de urgentă în caz de inundatii cu planurile elaborate pentru celelalte tipuri de risc

 

 

 

 

 

 

Măsura I: Formare, educare si cercetare

Actiunea 11: Formarea formatorilor pentru toti agentii locali de inundatii

Agentii locali de inundatii ca actori-cheie pentru diminuarea riscului la inundatii si avertizarea la nivel local

2010-2035

100,00

Actiunea 12: Formarea agentilor locali de inundatii

 

 

 

 

 

 

Actiunea 13: Programe academice în domeniul managementului riscului la inundatii

Consolidarea echipelor existente implicate în managementul resurselor de apă si al riscului la inundatii

 

 

 

 

Actiunea 14: Cresterea ponderii directiilor si obiectivelor legate de contracararea riscului la inundatii în cadrul programelor nationale de cercetare-dezvoltare-inovare

Îmbunătătirea instrumentelor si know-how-ului la nivel national cu privire la toate aspectele managementului riscului la inundatii

 

 

 

 

Măsura J: Autorizatiile de utilizare a terenurilor si de construire, controlul acestora

Actiunea J1: Inspectia si controlul proiectelor privind utilizarea terenurilor, managementul riscului la inundatii si impactul asupra corpurilor de apă

Limitarea, iar apoi reducerea riscului la inundatii, prin controlul vulnerabilitătii bunurilor pentru constructiile si activitătile viitoare din zonele expuse la inundatii

2010-2035

82,00

Actiunea J2: Definirea normelor si regulilor de constructie în zonele expuse la inundatii, controlul autorizatiilor

 

 

 

 

 

 

Actiunea J3: întărirea inspectiei si monitorizării apelor

Îmbunătătirea managementului si a calitătii resurselor de apă

 

 

 

 

Măsura K: Strămutare, achizitie de terenuri si schimbări culturale

Actiunea K1: Achizitii de terenuri, pentru a preveni activitătile vulnerabile în zonele de inundatii si pentru a conserva mediul (inclusiv pentru reconstituirea fondului forestier)

Limitarea, iar apoi reducerea riscului la inundatii, prin controlul vulnerabilitătii bunurilor pentru constructiile si activitătile viitoare din zonele expuse la inundatii

2010-2029

150,00

Actiunea K2: Strămutarea caselor expuse din zonele cu risc crescut la inundatii, atunci când acest fapt se justifică

Reducerea riscului la inundatii pe termen lung, în special atunci când sunt în joc vietile oamenilor

 

 

 

 

Actiunea K3: Promovarea unei atitudini de respect fată de râuri, în directia schimbărilor culturale („râul nu este pentru gunoaie")

Îmbunătătirea calitătii apei si reducerea riscurilor la adresa sănătătii în caz de inundatii

 

 

 

 

Măsura L: îmbunătătirea instrumentelor, metodelor si standardelor corespunzătoare de evaluare

Actiunea L1: Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si know-how în evaluarea hazardului de inundatii

Îmbunătătirea cunostintelor privind riscul la inundatii si difuzarea informatiilor, precum si reducerea costurilor studiilor viitoare la minimul necesar

2010-2013

2,10

Actiunea L2: Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si know-how pentru evaluarea pagubelor si evaluarea riscului la inundatii

 

 

 

 

 

 


1

2

3

4

Actiunea L3: Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si know-how pentru prelucrarea datelor în GIS si pentru difuzare, în special în ceea ce priveste topografia

 

 

 

Actiunea L4: Dezvoltarea si punerea în aplicare de metode si standarde pentru structurile de apărare împotriva inundatiilor, măsurile nestructurale si managementul si întretinerea corpurilor de apă

Reducerea riscului la inundatii prin norme de proiectare îmbunătătite pentru structurile de apărare, tinându-se cont de vulnerabilitatea reală a bunurilor

 

 

 

 

Actiunea L5: Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si metode pentru controlul utilizării terenurilor/prin imaginile satelitare si GIS

Reducerea riscului la inundatii pe termen mediu, prin limitarea numărului de bunuri vulnerabile în zonele expuse la inundatii

 

 

 

 

Măsura M: îmbunătătirea controlului viiturilor torentiale

Actiunea M1: Promovarea programelor de reîmpădurire si controlul despăduririlor

Reducerea riscului la inundatii prin reducerea debitelor de vârf, a transportului solid, a eroziunii solului si a alunecărilor de teren

2010-2035

3.300,00

Actiunea M2: Promovarea măsurilor vizând controlul scurgerilor pe versanti si al eroziunii solului, prin programe de combatere a eroziunii solului, corectare a torentilor, reconstructie ecologică si înfiintarea de perdele forestiere de protectie în zone agricole, forestiere si zone naturale

 

 

 

 

 

 

Actiunea M3: Promovarea programelor privind controlul scurgerilor în zonele urbane, prin intermediul acumulărilor nepermanente si al retelelor de canalizare

Reducerea riscului la inundatii în zonele urbane

 

 

 

 

Măsura N: îmbunătătirea managementului debitelor si cursurilor de apă

Actiunea N1: Promovarea unei întretineri mai bune a albiilor si a gestionării acestora, precum si a malurilor

Reducerea eroziunii malurilor si a riscului la inundatii, îmbunătătirea managementului resurselor de apă

2010 2035

3.000,00

Actiunea N2: Promovarea unei mai bune utilizări a capacitătii naturale de stocare a albiilor majore si a luncilor râurilor

Reducerea riscului la inundatii si îmbunătătirea managementului resurselor de apă (reîncărcarea apelor subterane)

 

 

 

 

Actiunea N3: Promovarea unei mai bune gestionări a debitului solid natural din râuri

Reducerea riscului la inundatii si îmbunătătirea functiilor naturale si ecologice ale râurilor

 

 

 

 

Actiunea N4: Solutii pentru realizarea conectivitătii laterale a cursurilor de apă, crearea unor zone umede, atenuarea undelor de viitură prin poldere

 

 

 

 

 

 

Măsura 0: întărirea capacitătii de apărare împotriva inundatiilor

Actiunea 01: Refacerea si întretinerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile afectate în urma viiturilor. Abandonarea lucrărilor afectate în zonele cu vulnerabilitate redusă sau reamplasarea lor

Reducerea riscului la inundatii

2010-2035

7.110,00

Actiunea 02: Continuarea si finalizarea activitătii dedelimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă

Reducerea riscului la inundatii

 

 

 

 

Actiunea 03: Dezvoltarea infrastructurii de apărare a localitătilor în zonele vulnerabile

 

 

 

Actiunea 04: Crearea de zone umede

Reducerea riscului la inundatii si îmbunătătirea functiilor naturale si ecologice ale râurilor

 

 

 

 

Actiunea 05: Realizarea de noi lucrări hidrotehnice pentru protectia împotriva inundatiilor în zonele localitătilor cu risc ridicat la inundatii

Reducerea riscului la inundatii

2010-2035

 


1

2

3

4

Măsura P: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a infrastructurii de transport si a celei tehnico-edilitare

Actiunea P1: Program national de reabilitare a podurilor rutiere si feroviare

Reducerea pagubelor asupra infrastructurilor si podurilor, provocate de inundatii

2010-2014

663,40

Actiunea P2: Program de modernizare a retelei nationale rutiere si feroviare supuse riscului la inundatii

 

 

 

Actiunea P3: Realizarea de studii si proiecte privind proiectarea podurilor, în functie de mediul aflat în continuă schimbare

 

 

 

Măsura Q: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a terenurilor agricole

Actiunea Q1: Promovarea si planificarea practicilor agricole cu vulnerabilitate redusă la inundatii

Reducerea pagubelor provocate agriculturii prin inundatii

2010-2035

30,00

Actiunea Q2: Promovarea practicilor agricole care reduc scurgerile în bazinele hidrografice

Reducerea debitelor de vârf de-a lungul râurilor

 

 

 

 

Actiunea Q3: Punerea în aplicare a unor metode de proiectare revizuite pentru sistemele de apărare împotriva inundatiilor în zonele rurale

 

 

 

 

 

 

Actiunea Q4: Finantarea lucrărilor de refacere si conservare a infrastructurii de prevenire si de protectie împotriva inundatiilor (actiune pe termen mediu PNDR)

 

 

 

 

 

 

Măsura R: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a infrastructurii de mediu

Actiunea R1: Inventarul surselor de poluanti si al zonelor naturale vulnerabile de-a lungul râurilor

Îmbunătătirea cunostintelor privind zonele naturale remarcabile si functiile ecologice ale acestora

2010-2015

3,50

Actiunea R2: Promovarea controlului poluării prin intermediul unor planuri specifice de management al riscului la inundatii în zonele urbane si industriale si al riscului la poluările accidentale

Reducerea riscului la inundatii al mediului

 

 

 

 

Actiunea R3: Integrarea aspectelor privind conservarea naturii si a biodiversitătii în planurile de management al riscului la inundatii, în special la proiectarea structurilor de apărare

Protectia mediului si a biodiversitătii

 

 

 

 

Măsura S: Reducerea vulnerabilitătii sociale la inundatii

Actiunea S1: Identificarea vulnerabilitătii sociale a tuturor comunitătilor expuse riscului la inundatii prin realizarea hărtilor de risc, a planurilor bazinale pentru managementul riscului la inundatii si consultarea publicului asupra măsurilor ce vor fi adoptate prin acestea

Reducerea riscului la inundatii, în ceea ce priveste pagubele potentiale intangibile, si a vulnerabilitătii sociale la inundatii, construirea unei reziliente colective la inundatii

2010-2015

7,00

Actiunea S2: Identificarea si caracterizarea obiectivelor sociale expuse riscului la inundatii

 

 

 

 

 

 

Actiunea S3: Integrarea atenuării vulnerabilitătii sociale ca obiectiv în planurile de management al riscului la inundatii

 

 

 

 

 

 

Actiunea S4: Promovarea atenuării riscului la inundatii sau a tehnicilor de protectie locală la inundatii pentru retelele de apă, canalizare si electricitate, pentru o redresare rapidă după inundatii si pentru a evita poluarea apelor si a zonelor umede

Revenire mai usoară si mai rapidă la conditii de sigurantă, reducerea poluării pentru a proteja sănătatea umană si mediul

 

 

 

 


1

2

3

4

Măsura T: Îmbunătătirea si întretinerea structurilor de apărare

Actiunea T1: Îmbunătătirea cunostintelor cu privire la starea actuală a structurilor de apărare împotriva inundatiilor si eficienta acestora

Reducerea riscului rezidual si a riscului tehnologic care afectează zonele vulnerabile în caz de inundatii

2010-2035

900,00

Actiunea T2: O mai bună întretinere a digurilor, în functie de priorităti

 

 

 

 

 

 

Actiunea T3: Revizuirea normelor si metodelor de proiectare pentru structurile de apărare împotriva inundatiilor si adaptarea celor existente

 

 

 

 

 

 

Măsura U: Reducerea vulnerabilitătii individuale

Actiunea U1: Atenuarea vulnerabilitătii personale a populatiei

Atenuarea riscului la inundatii prin actiuni individuale

2010-2035

24,00

Actiunea U2: Atenuarea vulnerabilitătii pentru fermieri, în ceea ce priveste echipamentele, recoltele si animalele acestora

 

 

 

 

 

 

Actiunea U3: Atenuarea vulnerabilitătii pentru grupurile profesionale si pentru industrie

 

 

 

 

 

 

Măsura V: Finantare si despăgubiri

Actiunea V1: Finantarea punerii în aplicare a strategiei nationale de management al riscului la inundatii

Punerea în aplicare a strategiei de atenuare si management al riscului la inundatii la toate nivelurile

2010-2035

1.000,00

Actiunea V2: Finantarea elaborării si punerii în aplicare a planurilor de management al riscului la inundatii în bazine sau subbazine hidrografice

 

 

 

 

 

 

Actiunea V3: Asigurări împotriva inundatiilor si sisteme de despăgubire

Reducerea riscului la inundatii pentru persoanele expuse si stimularea reducerii vulnerabilitătii acestora

 

 

 

 

Măsura W: Cooperare internatională

Actiunea W1: Definirea unei abordări comune pentru managementul riscului la inundatii în bazinul râurilor transfrontaliere

Conformitatea cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si punerea în aplicare a strategiei; instrumente pentru elaborarea schemelor directoare

2010-2035

15,00

Actiunea W2: Partajarea datelor în sisteme de unităti si proiectii internationale, precum si a informatiilor privind hidrologia si programele de cercetare

 

 

 

 

 

 

 

Total costuri de implementare (2010-2035): 17.463,55 milioane euro

Principalii actori finantatori ai actiunilor pentru managementul riscului ia inundatii sunt Ministerul Mediului si Pădurilor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin unitătile aflate sub autoritate (Hidroelectrica - S.A.), aducând o contributie de la bugetul de stat si una de la fondurile de dezvoltare regională - POR, al Programului operational sectorial pentru actiunile de protectia mediului - POS si al Programului National de Dezvoltare Rurală - PNDR. Un rol important îl au si administratia regională/judeteană si locală care poate contribui cu fonduri proprii, precum si unii actori, cum ar fi Hidroelectrica - S.A. sau administratii ca: Administratia Natională „Apele Române", Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare,

Regia Natională a Pădurilor - Romsilva, Administratia Natională a Drumurilor, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., Compania Natională de Căi Ferate - „C.F.R." - S.A. etc. (anexa nr. 1).

Cadrul legislativ care stă la baza Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung este prezentat în anexa nr. 2.

Anexele la strategie si planul de actiune detaliat pentru punerea în aplicare a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung se adoptă prin ordin comun al ministrilor responsabili pentru aplicare, la propunerea Comitetului interministerial al apelor si a secretarului de stat pentru apă si inundatii.

6.1. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta strategie.

 


ANEXA Nr. 1

 la strategie

 

ROLUL, ATRIBUTIILE SI RESPONSABILITĂTILE

autoritătilor publice centrale, judetene si locale, precum si ale altor organizatii

cu rol determinant în Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la inundatii

 

I. AUTORITĂTI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR (MMP)

Măsurile si activitătile ce trebuie adoptate în sectorul de activitate al MMP sunt de cea mai mare importantă în reducerea riscului si a pagubelor produse de inundatii. Ele se diferentiază în functie de etapa în care se realizează: înainte, în timpul sau după producerea fenomenului de inundatii.

Adaptarea actiunilor, măsurilor si solutiilor de prevenire, de protectie si de pregătire preconizate trebuie să fie adecvate conditiilor climatice actuale si viitoare, precum si altor schimbări ce s-ar produce.

Conform organizării si cadrului juridic actual, MMP are următoarele responsabilităti specifice în domeniul managementului riscului la inundatii:

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. elaborarea Strategiei nationale de gestionare a riscului la inundatii;

2. coordonarea elaborării schemelor directoare de amenajare si management al bazinului hidrografic si urmărirea respectării acestora de către toate structurile implicate în managementul riscului la inundatii;

3. coordonarea elaborării planurilor bazinale de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor, incluzând si actiunile si măsurile pentru înlăturarea efectelor distructive apărute în albiile cursurilor de apă în zonele critice (poduri, podete, îngustări de albii);

4. participarea la implementarea de noi sisteme informationale de colectare a datelor si de avertizare-alarmare pentru cazuri de inundatii;

5. participarea la introducerea unor sisteme de alarmare-avertizare a autoritătilor si populatiei pentru cazuri de incidente si accidente la baraje aflate în administrarea Administratiei Nationale „Apele Române";

6. controlul si reglementarea utilizării albiilor si a malurilor cursurilor de apă;

7. coordonarea elaborării hărtilor de hazard si a hărtilor de risc la inundatii la nivelul bazinelor sau grupurilor de bazine hidrografice;

8. participarea la analiza si evaluarea permanentă a pagubelor potentiale pe care le-ar putea produce inundatiile infrastructurilor ingineresti de protectie, infrastructurilor de transport, constructii, turistice;

9. participarea la elaborarea unui sistem de comunicare si educare a populatiei în vederea cunoasterii riscului la inundatii, a consecintelor acestuia si a modului de comportare înainte, în timpul si după trecerea fenomenului de inundatii;

10. sprijinirea introducerii unui sistem de asigurări de bunuri si persoane pentru cazuri de inundatii, care poate contribui activ la reducerea pagubelor potentiale prin excluderea sau limitarea expunerii la riscuri excesive, constituind totodată un mijloc de a face suportabilă convietuirea cu inundatiile;

11. elaborarea/reactualizarea regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă în caz de inundatii, fenomene meteo periculoase, poluări accidentale si accidente la constructii hidrotehnice;

12. coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundatiilor la nivel national;

13. elaborarea periodică de analize privind gradul de protectie asigurat de sistemele de protectie existente si sporirea acestuia;

14. elaborarea de propuneri de acte normative privind gradul de risc acceptabil la inundatii, pentru populatie, obiective social-economice si de mediu;

15. responsabilitatea realizării si implementării în conformitate cu legislatia în vigoare a studiilor de fezabilitate si a proiectelor de interes national pentru infrastructura hidrotehnică, din administrarea Administratiei Nationale „Apele Române", destinate reducerii vârfurilor hidrografelor undelor de viitură, si a celorlalte proiecte de protectie a populatiei si a bunurilor împotriva inundatiilor si de amenajare a cursurilor de apă;

16. avizarea regulamentelor de exploatare în perioada de ape mari de către alti detinători de mari lacuri de acumulare, precum si verificarea aplicării acestora în caz de viituri;

17. asigurarea finantării lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor de interes national din administrarea Administratiei Nationale „Apele Române";

18. responsabilitatea elaborării unor metodologii si a continutului-cadru al unor proiecte directive privind amenajarea cursurilor de apă pe care se produc viituri rapide;

19. reglementarea extragerii materialelor de constructii din albiile cursurilor de apă prin mentinerea unui echilibru dinamic în timp si spatiu al hidrosistemului cursului de apă si prin delimitarea unor spatii de mobilitate ale albiilor cursurilor de apă;

20. introducerea de noi concepte de amenajare a cursurilor de apă, de renaturare a râurilor si reconstruire a unor zone inundabile;

21. elaborarea actelor normative si asigurarea fondurilor pentru împădurirea terenurilor degradate, înfiintarea perdelelor forestiere de protectie, amenajarea bazinelor hidrografice torentiale/gestionarea despăduririlor;

22. analiza stării actuale si functionalitatea lucrărilor de amenajare a torentilor în sectoarele silvice si stabilirea necesarului de lucrări pentru amenajarea torentilor;

23. amenajarea bazinelor hidrografice torentiale si reducerea eroziunii solului din patrimoniul silvic pe baza unui plan de amenajare concordat cu planurile bazinale de gestionare a riscului la inundatii;

24. Înfiintarea perdelelor forestiere de protectie a digurilor si lacurilor de acumulare;

25. actiuni de împădurire a zonelor de formare a viiturilor;

26. asigurarea exploatării judicioase a pădurilor existente si realizarea de noi suprafete împădurite pentru reducerea debitelor maxime;

27. elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele silvice pentru prevenirea producerii unor viituri rapide.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. asigurarea conditiilor de functionare a Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgentă si a Centrului Operativ pentru Situatii de Urgentă cu activitate permanentă;

2. asigurarea coordonării tehnice de specialitate a actiunilor operative de interventie la nivel national;

3. avertizarea autoritătilor competente si a populatiei asupra întinderii, severitătii si duratei inundatiilor;

4. alarmarea în cazul poluărilor accidentale produse pe cursurile de apă, prin intermediul Sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România (SAPA-ROM);

5. activarea structurilor proprii implicate în gestionarea situatiilor de urgentă specifice.


c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. participarea la analiza stării fizice si functionale a infrastructurilor hidrotehnice de protectie împotriva inundatiilor si adoptarea de măsuri pentru refacerea celor distruse sau avariate;

2. responsabilitatea elaborării de tehnici, metode si metodologii pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu produs de inundatii;

3. revizuirea periodică a planurilor bazinale si judetene de gestionare a riscului la inundatii;

4. participarea cu expertiză calificată la activitătile de reconstructie si de înlăturare a efectelor dăunătoare mediului, produse de inundatii.

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE (MADR)

MADR are următoarele responsabilităti specifice în domeniul managementului riscului la inundatii: elaborarea actelor normative si asigurarea fondurilor pentru zonarea terenurilor agricole, introducerea practicilor agricole durabile, identificarea zonelor afectate de eroziunea solului si actiuni de combatere a acesteia, mentinerea în bună stare de functionare a amenajărilor de desecare si pentru protectia împotriva inundatiilor.

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. zonarea teritoriului agricol si introducerea practicilor unei agriculturi durabile;

2. analiza stării actuale si a functionalitătii infrastructurii din amenajările antierozionale si de amenajare a torentilorîn terenul agricol, tinându-se cont de influenta tuturor factorilor existenti în bazinul hidrografic; stabilirea necesarului de resurse financiare în conformitate cu fisele tehnice;

3. asigurarea fondurilor pentru mentinerea în stare de functionare a infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor din administrare;

4. identificarea zonelor de risc la eroziune si degradare a solului si ierarhizarea lor în vederea promovării de noi lucrări antierozionale si de combatere a degradării terenurilor;

5. realizarea de lucrări de ameliorare a terenurilor degradate în bazinele hidrografice torentiale;

6. elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele agricole pentru prevenirea producerii unor viituri rapide;

7. elaborarea unui ghid de utilizare si management al terenurilor din zonele inundabile;

8. participarea la implementarea unui sistem de asigurări de bunuri si persoane pentru cazuri de inundatii;

9. stimularea detinătorilor de terenuri agricole pentru a practica o agricultură durabilă;

10. asigurarea fondurilor pentru realizarea unor lucrări noi cu rol de prevenire si de apărare împotriva inundatiilor.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. supravegherea si asigurarea functionării infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor din administrare;

2. coordonarea actiunilor operative de interventie în zonele amenajate cu lucrări din administrare.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. asigurarea fondurilor necesare pentru refacerea amenajărilor cu rol de apărare împotriva inundatiilor si a celorlalte obiective din administrare, afectate de viituri;

2. analiza stării tehnice si functionale a lucrărilor de amenajare a torentilor si de combatere a eroziunii solului si adoptarea măsurilor de reabilitare, refacere sau reconstructie;

3. reanalizarea si amendarea planurilor de amenajare a terenurilor agricole din bazinele hidrografice cu potential erozional ridicat si înaintarea de propuneri autoritătii de gospodărire a apelor cu privire la amendarea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice cu componenta combaterii eroziunii solului, în vederea prevenirii, diminuării si combaterii efectelor inundatiilor.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (MAI)

MAI are următoarele responsabilităti:

1. asigură conducerea Comitetului National pentru Situatii de Urgentă;

2. coordonează activitatea institutiilor prefectului care asigură managementul riscului la inundatii la nivel de judet;

3. promovarea actelor normative pentru finantarea în regim de urgentă a lucrărilor de refacere a obiectivelor socioeconomice aflate în administrarea unitătilor administrativ-teritoriale afectate de inundatii;

4. comunicarea către populatie a pagubelor produse de inundatii si a măsurilor necesare pentru diminuarea acestora.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII (MTI)

MTI elaborează si supune spre aprobare cadrul legislativ din domeniul transporturilor, administrează si utilizează infrastructura de transport si pune această infrastructură la dispozitia utilizatorilor.

MTI se implică în managementul riscului la inundatii prin:

1. furnizarea de informatii privind infrastructura necesară pentru realizarea Masterplanului bazinului hidrografic si/sau a Planului pentru managementul riscului la inundatii;

2. avizarea Masterplanului bazinului hidrografic si a Planului pentru managementul riscului la inundatii în cadrul Comitetului interministerial al apelor;

3. realizarea demersurilor în vederea asigurării fondurilor necesare pentru executia lucrărilor cu rol de apărare a infrastructurii de transport împotriva inundatiilor si pentru refacerea celei afectate de viituri, în conditiile prevăzute de Masterplanul bazinului hidrografic si, ulterior, de Planul pentru managementul riscului la inundatii.

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. reanalizarea stării podurilor si podetelor aflate în administrarea proprie si măsuri de reparare a infrastructurilor si suprastructurilor acestora, în conformitate cu bugetele aprobate, potrivit legii;

2. realizarea de studii si proiecte privind inundabilitatea drumurilor nationale, a căilor ferate prin intermediul companiilor din subordinea sau sub autoritatea MTI si care au în administrare tipurile de infrastructuri de transport nominalizate, în vederea adoptării de actiuni si măsuri de reducere a riscului la inundatii si ierarhizarea acestora în functie de gravitatea situatiei;

3. realizarea demersurilor necesare în vederea alocării de fonduri pentru elaborarea de studii si proiecte privind inundabilitatea infrastructurii de transport sau pentru reconstructia acestora;

4. asigurarea executiei terasamentelor drumurilor nationale si a căilor ferate astfel încât acestea să se poată constitui în linii de apărare împotriva inundatiilor, în cazurile identificate cu risc mare la inundatii si când conditiile geografice o impun ca singura solutie locală de amenajare pentru apărarea localitătilor împotriva inundatiilor; aceste cazuri specifice vor fi cuprinse în Masterplanul bazinului hidrografic si, ulterior, în Planul pentru managementul riscului la inundatii si vor fi executate în conformitate cu bugetele aprobate în conditiile legii.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. adoptarea de actiuni si măsuri si mobilizarea resurselor pentru protectia infrastructurii de transport critice;

2. adoptarea de actiuni si măsuri si mobilizarea resurselor pentru asigurarea circulatiei pe drumurile nationale si pe calea ferată;

3. alte actiuni si măsuri din sectorul său de activitate ce îi revin din planurile operative de interventie, conform legislatiei existente privind managementul situatiilor de urgentă generate de inundatii.


c) Măsuri si actiuni după inundatii:

- analiza stării fizice si functionale a infrastructurii de transport aflate în administrarea MTI si adoptarea de măsuri pentru repararea, reabilitarea si reconstructia acestora.

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI (MDRT)

Principala responsabilitate a MDRT în privinta managementului riscului la inundatii este elaborarea si omogenizarea normelor privind asezările umane, incluzând zonele expuse la inundatii.

1. MDRT elaborează si supune spre aprobare împreună cu MMP cadrul legislativ privind amenajarea teritoriului, urbanismul si controlul calitătii în domeniul sigurantei constructiilor.

2. MDRT organizează elaborarea, avizarea si aprobarea reglementărilor tehnice, împreună cu MMP, privind utilizarea terenurilor, amplasarea si realizarea constructiilor în zonele inundabile în vederea stabilirii prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism a modalitătilor de reducere a vulnerabilitătii acestor zone.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII (MS)

MS este implicat în managementul riscului la inundatii prin directiile din minister, Centrul Operativ pentru Situatii de Urgentă al MS, unitătile sanitare din subordine, după cum urmează:

1. educarea populatiei prin compartimentele de promovare a sănătătii referitor la pericolele de îmbolnăvire în timpul inundatiilor si măsuri de prevenire;

2. formarea profesională specifică pentru personalul sanitar implicat în managementul riscului;

3. pregătirea rezervei antiepidemice a MS si a unitătilor descentralizate din teritoriu cu vaccinări, medicamente si materiale sanitare necesare în zonele inundate;

4. monitorizarea zilnică, 24 de ore din 24, timp de 7 zile, a situatiei din zonele inundate;

5. acordarea de asistentă tehnică de specialitate pentru amplasarea si dotarea adăposturilor temporare (amplasarea magaziei de alimente, a bucătăriei, a toaletei etc), pentru asanarea si dezinfectia fântânilor si closetelor inundate, pentru actiuni DDDÎn gospodăriile inundate, rezolvarea cu operativitate a diverselor probleme de sănătate publică care pot apărea în zonele inundate;

6. verificarea prin laboratoarele proprii a potabilitătii surselor de apă potabilă după retragerea apelor de inundatie;

7. asigurarea asistentei medicale si a transportului sanitar pentru populatia din zonele afectate de inundatii.

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. transmiterea către populatie, de către autoritătile locale de sănătate publică, prin mass-media la dispozitie, a informatiilor legate de bolile care pot apărea în zonele inundate si a modului în care acestea pot fi prevenite;

2. identificarea grupelor populationale la risc si comunicarea măsurilor speciale care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirii acestora;

3. constituirea punctelor de prim ajutor, unde persoanele sinistrate se pot adresa pentru asistentă medicală calificată preventivă si curativă.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. Îndeplinirea atributiilor ce decurg din legislatie si care revin MS privind managementul situatiilor de urgentă generate de inundatii;

2. adoptarea de măsuri antiepidemice;

3. controlul calitătii apei potabile.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. monitorizarea calitătii apei, cu efectuarea de analize si consultatii de specialitate privind dezinfectia fântânilor si altor surse de apă;

2. acordarea de asistentă medicală persoanelor afectate de inundatii;

3. evaluarea stării de sănătate a colectivitătilor afectate si adoptarea de măsuri de reabilitare si refacere.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI (MECTS)

În aplicarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung, MECTS are următoarele atributii:

1. realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare care urmăresc directii si obiective legate de combaterea riscului la inundatii;

2. promovarea si sustinerea implementării de proiecte si programe care urmăresc formarea si dezvoltarea, la copii si tineri, a unei atitudini responsabile privind riscul la inundatii.

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. lansarea de programe de cercetare-dezvoltare destinate managementului riscului la inundatii, solutionării unor aspecte privind influenta schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic si a măsurilor adecvate de adaptare la aceste schimbări;

2. monitorizarea calitătii activitătilor educative care urmăresc formarea si dezvoltarea de atitudini si comportamente responsabile în situatii de inundatii;

3. elaborarea unor cărti si jocuri pentru copii si tineret, destinate întelegerii fenomenului de inundatii, a riscului asociat acestora si a modului de comportare înainte, în timpul si după producerea fenomenului;

4. lansarea unor proiecte scolare cu premii, cu tema destinată perceperii corecte a cursului de apă ca pe un eco-hidro-sistem complex de mare importantă pentru viata si sănătatea omului.

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI (MECMA)

MECMA urmăreste asigurarea finantării programelor de investitii pentru realizarea amenajărilor hidroenergetice care au si rol de atenuare a undelor de viitură.

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI SOCIETĂTII INFORMATIONALE (MCSI)

MCSI asigură functionarea legăturilor de comunicatii necesare în situatii de urgentă generate de inundatii.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE (MFP)

MFP are următoarele responsabilităti:

1. avizarea indicatorilor tehnico-economici ai studiilor de fezabilitate pentru investitiile care se supun aprobării Guvernului, având ca obiect managementul riscului la inundatii si care se realizează din fonduri publice, potrivit competentei stabilite prin lege sau din creditele externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora;

2. elaborarea de mecanisme economice având ca obiectiv asigurarea fondurilor necesare pentru cresterea gradului de sigurantă a lucrărilor de management al riscului la inundatii, precum si pentru dezvoltarea de noi lucrări.

II. ALTE INSTITUTII, AUTORITĂTI SI SOCIETĂTI COMERCIALE

ADMINISTRATIA NATIONALĂ „APELE ROMÂNE" (ANAR)

a) Măsuri si actiuni preventive:

în principal prin directiile de bazin hidrografic, ANAR are următoarele atributii principale în privinta pregătirii pentru inundatii:

1. crearea de sisteme informationale pentru avertizarea si prognozarea inundatiilor;

2. elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor pe bazine hidrografice, care includ regulamentele de exploatare coordonată la ape mari a tuturor amenajărilor existente în bazin, indiferent de detinător;

3. asistenta tehnică pentru elaborarea planurilor locale de apărare împotriva inundatiilor;

4. asigurarea conducerii grupului de suport tehnic al comitetului judetean pentru situatii de urgentă;

5. Întretinerea corespunzătoare a cursurilor de apă, potrivit prevederilor legale;


6. mentinerea integritătii si functionalitătii infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor din administrare;

7. constituirea stocurilor de materiale si mijloace de apărare împotriva inundatiilor pentru constructiile hidrotehnice din administrare.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. supravegherea permanentă a cursurilor de apă pe timpul inundatiilor;

2. asigurarea unei exploatări corelate a tuturor amenajărilor din bazinul hidrografic, indiferent de detinător, pentru diminuarea efectelor inundatiilor;

3. participarea la avertizarea populatiei;

4. concentrarea mijloacelor de interventie în zonele critice ale constructiilor hidrotehnice din administrare;

5. coordonarea tehnică de specialitate a actiunilor de interventie operativă la nivel bazinal;

6. asigurarea transmiterii informatiilor necesare către Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgentă.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. pregătirea rapoartelor de sinteză privind efectele inundatiilor, bazate pe informatiile transmise de către comitetele locale pentru situatii de urgentă si de ceilalti detinători de lucrări;

2. analiza critică a modulului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice (lectii învătate);

3. identificarea sectiunilor critice (poduri, podete, coturi etc.) si propuneri de măsuri pentru îmbunătătirea curgerii în perioadele de viitură;

4. refacerea lucrărilor din administrare afectate de inundatii;

5. propuneri de noi lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor si optimizarea celor existente;

6. organizarea verificării periodice a evolutiei albiei râului, a lucrărilor hidrotehnice si a podurilor;

7. Îmbunătătiri ale prognozei, avertizării si informării privind inundatiile din bazinul hidrografic.

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODĂRIRE A APELOR (INHGA)

INHGA are următoarele responsabilităti în domeniul gestionării riscului la inundatii:

1. elaborarea de prognoze hidrologice si emiterea de avertizări hidrologice;

2. participarea la elaborarea hărtilor de hazard si a hărtilor de risc la inundatii;

3. elaborarea schemelor directoare de amenajare si management al bazinelor hidrografice.

ADMINISTRATIA NATIONALĂ DE METEOROLOGIE (ANM)

În ceea ce priveste gestionarea riscului la inundatii, ANM are următoarele responsabilităti:

1. asigurarea veghii meteorologice;

2. elaborarea de prognoze si emiterea de avertizări meteorologice pe diverse intervale de timp;

3. Întretinerea unor aplicatii web pentru diseminarea datelor meteorologice si a avertizărilor, care să cuprindă produsele cartografice privind temperaturile si precipitatiile, imagini radar pentru zonele afectate de fenomene periculoase, date din modele etc.

ADMINISTRATIA NATIONALĂ AÎMBUNĂTĂTIRILOR FUNCIARE (ANIF)

ANIF, ca principal detinător al lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundatiilor de la Dunăre si al amenajărilor de desecare, întreprinde următoarele:

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. mentinerea în stare de functionare a amenajărilor pentru evacuarea apelor interne, a celor pentru apărare împotriva inundatiilor, precum si a celor de combatere a eroziunii solului din administrare;

2. dotarea cu motopompe de mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în incintele agricole inundate;

3. elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre si a lucrărilor de apărare din administrare de pe râurile interioare, ca sectiune distinctă a planurilor judetene de apărare;

4. elaborarea regulamentelor de exploatare la ape mari pentru amenajările din administrare cu rol de apărare împotriva inundatiilor;

5. constituirea stocurilor de materiale si mijloace de apărare împotriva inundatiilor pentru constructiile hidrotehnice din administrare;

6. participarea în grupul de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgentă generate de inundatii al comitetului judetean pentru situatii de urgentă;

7. asigurarea functionării sistemului informational hidrometeorologic propriu amenajărilor de îmbunătătiri funciare.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. asigurarea interventiei operative la constructiile hidrotehnice cu rol de apărare din administrare;

2. asigurarea evacuării apelor interne din incintele îndiguite prin amenajările de desecare sau prin surse suplimentare.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. inventarierea lucrărilor afectate de viituri si refacerea acestora;

2. propuneri de realizare a unor noi lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor si optimizarea celor existente.

SOCIETATEA COMERCIALĂ HIDROELECTRICA - S.A. (HIDROELECTRICA - S.A.)

Ca detinător al amenajărilor hidroenergetice care au si rol de atenuarea viiturilor, HIDROELECTRICA- S.A. întreprinde următoarele actiuni:

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. asigurarea functionării în sigurantă a infrastructurii hidroenergetice care are si rol de atenuare a undelor de viitură;

2. implementarea sistemelor de avertizare-alarmare din aval de barajele din administrare pentru cazuri de accidente sau incidente la acestea;

3. elaborarea de studii privind capacitatea de transport a albiilor cursurilor de apă din aval de barajele din administrare si adoptarea de actiuni si măsuri pentru corelarea acestor capacităti cu debitele evacuate din lacurile de acumulare;

4. elaborarea regulamentelor de exploatare la ape mari si a planurilor de apărare împotriva inundatiilor, pentru fiecare amenajare hidroenergetică din administrare.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. aplicarea prevederilor regulamentelor de exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare în conditii de viitură, în conformitate cu regulamentele bazinale de exploatare corelată a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic în diverse scenarii de formare si aparitie a viiturilor;

2. supravegherea functionării în sigurantă a barajelor si lacurilor de acumulare din administrare si controlul respectării regulamentelor privind evacuarea debitelor maxime.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

- analiza modului de comportare si a stării fizice si functionale a infrastructurilor hidrotehnice din administrare si adoptarea de măsuri de reparatii, reabilitare sau reconstructie.

COMPANIA NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA - S.A. (C.N.A.D.N.R.)

În domeniul gestionării riscului la inundatii, C.N.A.D.N.R. are următoarele responsabilităti:

1. asigură organizarea interventiilor necesare în scopul eliminării operative a avariilor, restrictiilor sau a altor situatii provocate de inundatii pe drumurile nationale si autostrăzi si pe podurile aferente acestora;

2. proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întretinerea si exploatarea drumurilor de interes national, în scopul desfăsurării traficului rutier în conditii de sigurantă a circulatiei în situatii de urgentă generate de inundatii; 3. În cazul unor situatii de urgentă generate de inundatii, C.N.A.D.N.R. va actiona în cel mai scurt timp pentru repunerea în functiune a infrastructurii rutiere de drumuri nationale afectate.

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (IGSU)

IGSU în cadrul căruia functionează Centrul Operational National pentru Situatii de Urgentă si care asigură Secretariatul tehnic permanent al Comitetului National pentru Situatii de Urgentă întreprinde următoarele actiuni:

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora;

2. primirea si diseminarea avertizărilor privind posibilitatea producerii inundatiilor către autoritătile administratiei publice locale si populatia posibil afectată;

3. planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor pentru interventia operativă;

4. participarea la elaborarea unorghiduri/manuale continând activitătile, responsabilitătile autoritătilor locale în domeniul gestionării inundatiilor si a modului de actionare înainte, în timpul si după producerea inundatiilor;

5. participarea la elaborarea unui sistem de comunicare si de educare a populatiei asupra riscului la inundatii, a modului de actionare înainte, în timpul si după trecerea fenomenului de inundatii si asupra rolului protectiei individuale în caz de inundatii;

6. sprijinirea autoritătilor locale în vederea elaborării propriilor strategii de protectie împotriva inundatiilor;

7. editarea unor pliante personalizate pentru zonele inundabile, continând un minim de informatii privind riscul la inundatii care să fie difuzate locuitorilor din aceste zone, inclusiv cu ocazia serviciilor curente asigurate de autoritătile locale si de politie;

8. elaborarea planurilor de evacuare a populatiei, animalelor si bunurilor în timpul inundatiilor.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. diseminarea către autoritătile publice locale a mesajelor de avertizare în caz de inundatii si avertizarea populatiei prin sisteme si mijloace tehnice de avertizare si alarmare publică;

2. căutarea, descarcerarea si salvarea persoanelor;

3. asigurarea împreună cu autoritătile administratiei publice locale a măsurilor pentru evacuarea persoanelor si animalelor sau bunurilor periclitate, potrivit planurilor întocmite, si instalarea taberelor de sinistrati;

4. participarea, conform legislatiei, la asigurarea transportului fortelor si mijloacelor de interventie si al persoanelor evacuate;

5. centralizarea pagubelor produse de inundatii si transmiterea situatiei acestora în vederea adoptării măsurilor de reconstructie necesare după inundatii, precum si pentru realizarea/verificarea hărtilor de risc (ca o măsură posteveniment).

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

- participarea alături de autoritătile publice centrale la:

1. transportul si furnizarea ajutoarelor umanitare de primă necesitate pentru populatia afectată;

2. evaluarea pagubelor produse de inundatii în zonele calamitate;

3. elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social si de mediu ca urmare a inundatiilor.

INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCTII (ISC)

În ceea ce priveste gestionarea riscului la inundatii, ISC are următoarele responsabilităti:

1. exercită controlul statului privind realizarea cerintelor esentiale ale constructiilor care se execută în zonele inundabile, respectiv rezistenta mecanică si stabilitatea, securitatea în exploatare, sănătatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolatia, hidrofuga, în toate etapele de conceptie, proiectare, executie, exploatare si postutilizare, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

2. exercită controlul statului privind respectarea prevederilor actelor normative în vigoare în domeniul disciplinei în urbanism si al amenajării teritoriului;

3. avizează din punct de vedere tehnic documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii noi pentru protectia împotriva inundatiilor, care se finantează, potrivit legii, din fonduri publice sau din credite externe, contractate ori garantate de stat, ai căror indicatori tehnico-economici se aprobă de Guvern în conditiile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, precum si documentatiile tehnico-economice aferente lucrărilor de interventii la constructii existente - reparatii, modificări, reabilitări, consolidări, restaurări, finantate din fonduri publice sau din credite externe, contractate ori garantate de stat, pentru care, potrivit valorii determinate conform devizului general, exclusiv TVA, legislatia în vigoare prevede organizarea de licitatii deschise;

4. participă în comisiile mixte numite de prefecti, pentru evaluarea pagubelor produse la constructiile afectate de inundatii;

5. pentru punerea în sigurantă a vietii oamenilor, dispune proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, după caz:

(i) efectuarea de expertize tehnice la constructii situate în zone inundabile, indiferent de forma de proprietate si de destinatia acestora, atunci când, în urma inspectiei, se concluzionează astfel;

(ii) încetarea utilizării constructiilor situate în zone inundabile după producerea unor accidente tehnice sau dezastre, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viata cetătenilor.

III. ALTI FACTORI DIN SISTEMUL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ

Cadrul general

în conformitate cu art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005, a fost înfiintat Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă. Componentele sale sunt:

A. comitetele pentru situatii de urgentă;

B. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă;

C. serviciile publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgentă;

D. centrele operative pentru situatii de urgentă;

E. comandantul actiunii.

Acest sistem are rolul de prevenire si management al situatiilor de urgentă, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alt tip necesare pentru restabilirea stării de normalitate.

COMITETUL NATIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CNSU)

CNSU functionează sub conducerea ministrului administratiei si internelor si sub coordonarea primului-ministru.

CNSU are competente legate de managementul situatiilor de urgentă create de calamitătile naturale, inclusiv de viituri si de cele ale accidentelor la infrastructura critică natională, precum si în cazul unor dezastre regionale produse ca urmare a inundării unor localităti sau obiective economice.

CNSU are responsabilitatea elaborării Strategiei de management al riscurilor integrate si creării unei platforme nationale de management al riscurilor naturale si antropice. De asemenea, CNSU participă la actiuni internationale în domeniul riscurilor.


COMITETUL MINISTERIAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CMSU) DIN MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

CMSU a fost înfiintat în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005, si functionează în cadrul Ministerului Mediului si Pădurilor.

CMSU are următoarele competente principale:

(i) elaborarea Strategiei nationale de gestionare a riscului la inundatii; (ii) coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundatiilor; (iii) actiuni la nivel international în domeniul riscului la inundatii.

IV. FACTORI LA NIVEL REGIONAL

A. La nivel judetean

COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CJSU)

CJSU are următoarele atributii:

a) declară, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alertă la nivelul judetului sau în mai multe localităti din judet, în zonele periclitate, si verifică asigurarea permanentei la comitetele locale (CLSU);

b) asigură, prin centrul operational al inspectoratului judetean pentru situatii de urgentă, transmiterea avertizărilor si prognozelor la toate localitătile si obiectivele din zonele susceptibile de a fi afectate si urmăreste măsurile luate de comitetele locale, detinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor, operatorii economici specializati, unitătile poluatoare etc;

c) dispune urmărirea permanentă a evolutiei factorilor de risc specifici si informează prin rapoarte operative CMSU prin grupul de suport tehnic si CNSU asupra situatiei concrete din teren;

d) concentrează, la recomandarea CMSU si/sau la solicitarea ANAR, mijloacele si fortele de interventie în zonele critice pentru consolidarea sau supraînăltarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheturi de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea CLSU în actiunile de limitare a efectelor inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluărilor accidentale;

e) asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a actiunilor de interventie operativă;

f) asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă si asistentă medicală pentru populatia sinistrată;

g) asigură adăpostirea, hrănirea si asistenta veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăsirii capacitătii de interventie a CLSU;

h) elaborează planurile judetene operative de apărare împotriva inundatiilor în conformitate cu legislatia specifică existentă privind managementul situatiilor de urgentă;

i) organizează evacuarea persoanelor din zona inundabilă si asigurarea necesitătilor de hrană, medicamente si asistentă sanitară;

j) coordonează asigurarea ordinii publice, protectia vietii si a proprietătii;

k) asigură coordonarea actiunilor de ajutorare a populatiei din zonele afectate.

CONSILIILE JUDETENE

a) Măsuri si actiuni preventive:

1. elaborarea si implementarea planurilor de amenajare a teritoriului în corelare cu prevederile prezentei strategii;

2. conducerea si deciderea procedurilor de reglementare a utilizării terenurilor din zonele inundabile si aplicarea legislatiei nationale în domeniul utilizării terenurilor din zonele inundabile;

3. elaborarea strategică de protectie împotriva inundatiilor la nivel judetean pe baza cunoasterii vulnerabilitătii fizice, economice, culturale si a sistemului de valori;

4. coordonarea activitătilor de elaborare a hărtilor de vulnerabilitate la inundatii (vulnerabilitate fizică, economică, culturală si a sistemului de valori) la nivel de judet, precum si coordonarea elaborării acestor documentatii la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale componente;

5. Înfiintarea, în conditiile legii si cu avizul IGSU, de centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgentă;

6. organizarea consultării populatiei în ceea ce priveste strategia de dezvoltare regională, tinându-se seama de strategia natională de gestionare a inundatiilor si a anchetelor corespunzătoare;

7. organizarea consultării, înainte de adoptarea oricărei decizii a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii, si preluarea punctelor de vedere oportune în continutul proiectelor actelor normative;

8. aprobarea planurilor anuale si de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate prevenirii si gestionării situatiilor de urgentă;

9. Întreprinderea de actiuni pentru informarea, educarea si pregătirea populatiei privind modul de comportare înainte, în timpul si după producerea fenomenului si rolul protectiei individuale;

10. asigurarea fondurilor necesare pentru executia constructiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor de interes local, pentru constituirea si completarea stocurilor de materiale si mijloace de apărare la nivelul primăriilor, pentru actiuni operative de apărare împotriva inundatiilor, precum si pentru întretinerea si repararea podurilor si podetelor aferente drumurilor judetene si comunale, a constructiilor hidrotehnice de interes local, precum si întretinerea albiilor cursurilor de apă în zona localitătilor;

11. urmărirea elaborării hărtilor de risc la inundatii pentru localităti atât din revărsări de cursuri de apă, cât si din scurgeri de pe versanti si introducerea lor în planurile de urbanism general si respectarea regimului de constructii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural.

b) Măsuri si actiuni operative:

- asigurarea fondurilor necesare pentru actiuni operative de interventie la nivel judetean si local.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. coordonarea actiunilor pentru asigurarea hranei, îmbrăcămintei si a locuirii temporare pentru persoanele afectate de inundatii;

2. restabilirea serviciilor esentiale de utilitate publică;

3. implementarea sistemului de acordare a ajutoarelor financiare;

4. revizuirea si actualizarea planului de amenajare a teritoriului;

5. coordonarea activitătii de reconstructie si revenirea la viata normală;

6. elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale si de mediu produse de inundatii.

B. La nivel local

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CLSU)

Comitetele locale pentru situatii de urgentă au următoarele atributii generale principale:

a) evaluează situatiile de urgentă apărute pe teritoriul administrativ al acestora, stabilesc măsurile si actiunile specifice care trebuie luate si urmăresc punerea în aplicare a acestor măsuri;

b) analizează si aprobă planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare pentru managementul situatiilor de urgentă;

c) informează comitetul judetean si consiliul local cu privire la activitătile desfăsurate;


d) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite prin lege sau de organisme ori alte institutii superioare;

e) organizează permanenta la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor si avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor comitetului judetean si pentru transmiterea informatiilor privind evolutia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate si măsurilor suplimentare necesare;

f) folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populatiei si obiectivelor aflate în zonele de risc la inundatii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanti si accidente la constructii hidrotehnice, asa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum si a populatiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase si a poluărilor accidentale;

g) declansează actiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:

(i) supravegherea permanentă a zonelor de risc;

(ii) dirijarea fortelor si mijloacelor de interventie;

(iii) supraînăltarea si consolidarea digurilor si a malurilor, în functie de cotele maxime prognozate; (iv) evacuarea preventivă a oamenilor si animalelor si punerea în sigurantă a bunurilor importante, în special a celor care nu pot fi ridicate la cote superioare sau ancorate; h) iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori si gheturi, în special în zonele podurilor rutiere si de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;

i) asigură participarea fortelor de interventie alcătuite din localnici la actiunile operative desfăsurate de specialistii unitătilor detinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor;

j) localizează apele revărsate, precum si pe cele provenite din infiltratii si scurgeri de pe versanti si le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitational sau prin pompare;

k) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populatiei în cursul unor asemenea evenimente etc;

l) creează/asigură stocuri suficiente de materiale la nivelul autoritătilor administratiei publice locale.

CONSILIILE LOCALE (MUNICIPALE, ORĂSENESTI SI COMUNALE)

a) Măsuri si actiuni preventive

Protectia împotriva inundatiilor constituie o responsabilitate comună a autoritătilor centrale si locale, a populatiei si a operatorilor economici.

Autoritătile locale si populatia oricărei comunităti umane expusă riscului la inundatii trebuie să fie pregătite să facă fată fenomenului de inundatii, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul, si să adopte propriile măsuri până la interventia autoritătilor centrale.

Autoritătile locale:

1. organizează consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii, si preluarea punctelor de vedere oportune în continutul proiectelor actelor normative;

2. aprobă planurile anuale si de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate prevenirii si gestionării situatiilor de urgentă;

3. se îngrijesc de elaborarea planurilor urbanistice generale ale localitătii, corelate cu prevederile hărtilor de hazard si de risc natural, si asigură respectarea prevederilor acestor documentatii;

4. se îngrijesc de elaborarea hărtilor de vulnerabilitate la nivelul unitătii administrativ-teritoriale;

5. stabilesc propriile obiective de protectie a populatiei împotriva inundatiilor si măsurile de prevenire si interventie în cazul producerii acestora;

6. asigură controlul utilizării albiilor si malurilor cursurilor de apă necadastrate;

7. asigură întretinerea corespunzătoare a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administratia autoritătilor locale si functionarea lor în sigurantă;

8. au responsabilităti în ceea ce priveste informarea si educarea populatiei pentru situatii de inundatii, precum si în implicarea acesteia în realizarea de proiecte de protectie împotriva inundatiilor, protectia naturii, gestionarea resurselor de apă etc;

9. sunt responsabile pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitatii de pe micile cursuri de apă sau canale, santuri, de pe raza lor de actiune administrative si întretinerea si îmbunătătirea capacitătilor de transport ale albiilor micilor cursuri de apă ce traversează localitătile din jurisdictia lor;

10. sunt responsabile pentru respectarea legislatiei în ceea ce priveste utilizarea terenurilor în zonele inundabile;

11. asigură implementarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului si iau decizii privind utilizarea terenurilor din zonele inundabile;

12. asigură reabilitarea capacitătii de evacuare a podurilor si podetelor de pe căile de comunicatii aflate în jurisdictia lor;

13. asigură încheierea de conventii de întrajutorare în caz de inundatii cu operatorii economici de pe raza localitătii.

b) Măsuri si actiuni operative:

1. activitătile cuprinse în legislatia în vigoare privind managementul situatiilor de urgentă;

2. mentinerea în stare de functionare a drumurilor judetene si a drumurilor de acces în zonele inundate;

3. asigurarea ordinii publice si a protectiei vietii si a bunurilor;

4. coordonarea actiunilor de ajutor;

5. asigurarea conditiilor necesare acordării asistentei medicale;

6. coordonarea actiunilor pentru asigurarea necesitătilor esentiale ale persoanelor sau comunitătilor izolate;

7. asigurarea conditiilor necesare pentru mentinerea stării de sănătate a animalelor afectate de inundatii;

8. organizarea si instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la actiunile de salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii.

c) Măsuri si actiuni după inundatii:

1. mobilizarea comunitătii la actiunile privind activitătile de înlăturare a efectelor inundatiilor, de refacere a locuintelor si gospodăriilor afectate de inundatii;

2. mobilizarea comunitătii la actiunile de aprovizionare cu hrană, îmbrăcăminte si distribuirea acestora, precum si pentru cazarea în locuinte temporare;

3. actiuni pentru restabilirea serviciilor de bază si aprovizionarea cu hrană, îmbrăcăminte, asigurarea de locuinte temporare si a igienei;

4. asigurarea conditiilor pentru asistentă sanitară;

5. coordonarea activitătilor de reconstructie si restaurare a activitătii normale;

6. organizarea activitătii de ajutor financiar;

7. gestionarea răspunsurilor la apelurile populatiei;

8. revizuirea planurilor operative de apărare pentru situatii de urgentă;

9. elaborarea unor studii privind pagubele economice, sociale si de mediu provocate de inundatii.

CETĂTENII

Cetătenii trebuie:

a) să cunoască si să accepte faptul că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri;

b) să adopte măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundatii la locuinte si anexe gospodăresti, cu respectarea cadrului legal privind construirea si locuirea;

c) să participe la actiuni pentru mentinerea capacitătii de transport a albiei în localităti;

d) să cunoască, să respecte si să aplice deciziile organelor cu atributii si responsabilităti în gestionarea situatiilor de urgentă


privind protectia, interventia, evacuarea si refacerea în cazul producerii inundatiilor;

e) să participe ca voluntari la actiunile de salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii, precum si la actiunile de refacere;

f) să încheie asigurări pentru cazuri de inundatii;

g) să cunoască modul de comportare înainte, în timpul si după trecerea inundatiilor.

V. INFORMAREA SI EDUCAREA POPULATIEI

În această actiune trebuie să se implice toate autoritătile, societatea civilă si cetătenii.

a) în vederea informării si educării populatiei în problemele inundatiilor, autoritătile cu atributii si responsabilităti în gestionarea situatiilor de urgentă provocate de inundatii vor elabora ghiduri, îndrumare, pliante, afise ce vor cuprinde informatii asupra cauzelor producerii inundatiilor, a modalitătilor de prevenire a acestora, precum si a actiunilor de protectie si interventie individuală si de grup.

b) Distributia materialelor informative referitoare la prevenirea si protectia populatiei în caz de inundatii se face prin grija autoritătilor administratiei publice locale, cu participarea activă a institutiilor de cult si de învătământ.

c) în zonele expuse riscului la inundatii trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu populatia, de educare a acesteia, în care trebuie să se implice toate institutiile statului si ale comunitătii.

d) Populatia trebuie învătată cum să se comporte înainte de inundatii, în timpul acestora, în timpul evacuării si după trecerea fenomenului.

e) Ideea de bază trebuie să fie aceea că fiecare comunitate situată într-o zonă inundabilă trebuie să fie adaptată inundatiilor, pornind de la ideea că vietuirea într-o zonă inundabilă atrage în mod inevitabil consecinte.

f) în vederea adaptării la inundatii a comunitătii trebuie realizate campanii de informare adaptate la nevoile comunitătii.

 

ANEXA Nr. 2
la strategie

 

CADRUL LEGISLATIV

care stă la baza Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung

 

1. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii

2. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare

3. Hotărârea Guvernului nr. 1.212/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin

4. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural

5. Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, republicată, cu modificările ulterioare

6. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005

7. Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgentă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările si completările ulterioare

8. Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgentă profesioniste

9. Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgentă

10. Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, cu modificările ulterioare

11. Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2004 privind organizarea si functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgentă, cu modificările si completările ulterioare

12. Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor functii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă

13. Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă generate de inundatii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluări accidentale

14. Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului administratiei si internelornr. 1.240/2005/1.178/2006 privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situatiilor de urgentă în caz de inundatii si a Manualului primarului pentru managementul situatiilor de urgentă în caz de inundatii

15. Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii

16. Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului national pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor si finantării acestuia, cu modificările ulterioare

17. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a ll-a -Apa

18. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările si completările ulterioare

19. Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu completările ulterioare

20. Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată

21. Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

22. Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performantă privind structura organizatorică si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă, cu modificările si completările ulterioare

23. Ordonanta Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localitătilor urbane si rurale, cu modificările si completările ulterioare

24. Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicată, cu modificările si completările ulterioare

25. Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren si inundatii

26. Hotărârea Guvernului nr. 1.286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor

27. Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare


28. Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale „Apele Române"

29. Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului interministerial al apelor

30. Hotărârea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare

31. Ordinul ministrului mediului si pădurilor privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului ministerial pentru situatii de urgentă si a Centrului operativ pentru situatii de urgentă

32. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare

33. Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe

34. Legea nr. 216/2004 privind înfiintarea Administratiei Nationale de Meteorologie, cu modificările ulterioare

35. Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare

36. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare

37. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare

38. Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare

39. Hotărârea Guvernului nr. 1.378/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., cu modificările si completările ulterioare

40. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare

41. Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a retelei ecologice europene NATURA 2000 în România

42. Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte integrantă a retelei ecologice europene NATURA 2000 în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.128 din 19 august 2010

MINISTERUL MEDIULUI SI

PĂDURILOR

Nr. 1.300 din 23 august 2010

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA

ALIMENTELOR

Nr. 105 din 5 august 2010

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii, al ministrului mediului si gospodăririi apelor

si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005

pentru aprobarea componentei Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a

regulamentului de organizare si functionare a acesteia

 

Având în vedere prevederile art. 4 si 5 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii, ministrul mediului si pădurilor si presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii, al ministrului mediului si gospodăririi apelor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a regulamentului de organizare si functionare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.178 din 27 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

p. Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare

si pentru Siguranta Alimentelor,

Csutak-Nagy Lászlo


ANEXA

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.182/1.277/114/2005)

 

COMPONENTA NOMINALA

a Comisiei Nationale pentru Produse Biocide

 

1. Presedinte: Cilinca Gabriela, dr. chimist, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii

2. Vicepresedinte: Ionut Georgescu, director al Directiei gestiune deseuri si substante periculoase - Ministerul Mediului si Pădurilor

3. Vicepresedinte: dr. Rusu Liviu, director general al Directiei generale siguranta alimentelor - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor

4. Secretar: Drăgusanu Mihaela, chimist principal, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii

5. Membru: Drăgoiu Mihaela Simona, dr. chimist, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii

6. Membru: Tănase Irina, biochimist principal, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii

7. Membru: dr. Odette Nicolae, medic primar epidemiolog, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii

8. Membru: Cîrlan Cristiana, consilier în cadrul Directiei sănătate publică si control în sănătate publică - Ministerul Sănătătii

9. Membru: Dănilă Florentina, consilier în cadrul Directiei gestiune deseuri si substante periculoase - Ministerul Mediului si Pădurilor

10. Membru: Mihalcea Udrea Mariana, sef Serviciu substante chimice periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului - Ministerul Mediului si Pădurilor

11. Membru: Ionescu Cristina Teodora - consilier în cadrul Directiei de coordonare tehnică a institutelor de referintă, LSVSA, farmacovigilentă si nutritie animală - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 426/2009 privind aprobarea

Listei si preturilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor

în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 367/2009

pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2009

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei strategii si politica medicamentului nr. Cs.A. 9.393 din 3 septembrie 2010, având în vedere:

- prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261/2010 privind aprobarea programelor nationale de sănătate pentru anul 2010, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii nr. 426/2009 privind aprobarea Listei si preturilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 8 aprilie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 3 septembrie 2010.

Nr. 1.172.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


ANEXA

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 426/2009)

 

LISTA

si preturile de decontare ale medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană care se acordă bolnavilor inclusi în programele nationale

de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 367/2009, cu modificările si completările ulterioare, care nu fac parte din categoria medicamentelor ale căror preturi sunt prevăzute în Catalogul national al preturilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piată în România

 

Nr. Crt.

Cod ATC

DCI

Denumire comerciala

Forma farmaceutică

Concentratie; UT

Detinător APP

Tara

Ambalaj

Cod CIM

Pret cu ridicata fara TVA

Pret decontare pe UT

1

B02BD02

M0R0CT0COG ALFA

REFACTO AF 1000UI

PULB. + SOL. PT. SOL INJ

1000 UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa

preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + i set steril de perf. + 1 plasture + 1 tifon

W51713001

2464.60

2724,56

2

B02BD02

MOROCTOCOG ALFA

REFACTO AF 2000UI

PULB. + SOL. PT. SOL. INJ.

2000 UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf. + 1 plasture + 1 tifon

W52041001

4899,20

5378,28

3

B02BD02

MOROCTOCOG ALFA

REFACTO AF 250UI

PULB + SOL. PT. SOL INJ

250 UI

VWETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf. + 1 plasture + 1 tifon

W51711001

638 64

734,27

4

B02BD02

MOROCTOCOG ALFA

REFACTO AF 500UI

PULB. + SOL. PT SOL. INJ.

500 UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac.cu pulb, + 1 seringa preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf, + 1 plasture + 1 tifon

W51712001

1247,32

1397,73

5

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 1000UI

PULB+SOLVPT. SOLINJ

1000UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x 5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II

W51449001

3063.60

3377,47

6

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 1500UI

PULB+SOLVPT. SOLINJ

1500UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x 5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II

W51450001

4811,25

5282,41

7

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 2000UI

PULB+SOLVPT. SOLINJ

2000 UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac cu pulb. + 1 flac. x 5 ml solvent + 1 dispozitiv Baxject II

W53183001

6405,00

7019,60

a

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 25QUI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

250 UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac cu pulb, + 1 flac. x 5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II

W51447001

788.40

897,51

9

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 30QOUI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

3000 UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac cu pulb. + 1 flac. x 5 ml solvent + 1 dispozitiv Baxject II

W53185001

9592.50

10493,98

10

B02BD02

OCTOCOG ALFA

ADVATE 50QUI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

500 UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x 5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II

W51443001

1623.75

1808,04

11

B02BD02

OCTOCOG ALFA

KOGENATE BAYER 1000UI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

1000UI

BAYER

HEALTHCARE

AG

GERMANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa de adm.

W52S24001

2654.95

2932,05

12

B02BD02

OCTOCOG ALFA

KOGENATE BAYER 2000UI

PULB+SOLVPT. SOLINJ

2000UI

BAYER HEALTHCARE

AG

GERMANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. SOI. inj. + 1 seringa preumpluta x 5,0ml sol, + ambalaj supl. ce contine o trusa de adm.

W52627001

5593.51

6135,08

13

B02BD02

OCTOCOG ALFA

KOGENATE BAYER 250UI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

250UI

BAYER

HEALTHCARE AG

GERMANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol, inj. + 1 seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa de adm

W52620Q01

725,39

828,83

14

B02BD02

OCTOCOG ALFA

KOGENATE BAYER 500UI

PULB+SOLVPT. SOLINJ

500UI

BAYER

HEALTHCARE

AG

GERMANIA

Cutie x 1 flac, cu pulb. pt. sol. inj, + i seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa de adm.

W52S22001

1409.34

1574,33

15

B02BD02

OCTOCOG ALFA

RECOMBINATE 1000 UI/10 m

PULB+SOLV PT. SOL INJ

1000UL10m

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie cu 1 flac. pulb.+1 flac. solv.+dispozitiv pt. reconst. cu ac steril dublu si 1 ac filtru steril

W4 38 760 01

2322,73

2569,93


Nr. Crt.

Cod ATC

DCI

Denumire comercială

Forma farmaceutică

Concentratie/ UT

Detinător APP

Tara

Ambalaj

Cod CIM

Pret cu ridicata faraTVA

Pret decontare pe UT

16

B02BD02

OCTOCOG ALFA

RECOMBINATE 250 UI/10 ml

PULB+SOLV. PT SOL INJ

250UI/10ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie cu 1 flac pulb.+1 flac. solv+dispozitiv pt. reconst. cu ac steril dublu si 1 ac filtru steril

W4 3874001

602,85

695,26

17

B02BD02

OCTOCOG ALFA

RECOMBINATE 500 UI/10 ml

PULB+SOLV PT SOL INJ

500 UI/1 Om

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie cu 1 flac. pulb.+1 flac.

solv+dispozitiv pt. reconst. cu ac steril dublu si 1 ac filtru steril

W4 3875001

1176,38

1320,40

18

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

FANHDI 100ui/ml

PULB+SOLV.PT SOLINJ

1000ui

INSTITUTO GRIFOLS SA

SPANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. x 1 seringa preumpluta x 10 ml solv + 1 canula + 2 tampoane cu alcool

W4 3393001

1782,27

1980,82

1S

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

FANHDI 25 ui/ml

PULB+SOLV.PT SOLINJ

250ui

INSTITUTO GRIFOLS SA.

SPANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb. x 1 seringa preumpluta x 10 ml solvent + 1 canula + 2 tampoane alcool

W43391001

468,00

548,27

20

B028D02

FACTOR VIII DE COAGULARE

FANHDI 50 ui/ml

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

500 ui

INSTITUTO GRIFOLS SA

SPANIA

Cutie x 1 flac. cu pulb, x 1 seringa preumpluta x 10 ml solv. + 1 canula + 2 tampoane cu alcool

W4 3392001

906,09

1025,79

21

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

HAEMOCTIN(R) SDH 1000

LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ.

1000UI

BIOTEST PHARMAGMBH

GERMANIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 Pac. x 10 ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt adm

W42211001

2055,80

2278,97

22

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

HAEMOCTIN(R) SDH 250

LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ.

250 UI

BIOTEST PHARMA GMBH

GERMANIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt. adm.

W4 2203001

536,45

622,88

23

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

HAEMOCTIN(R) SDH 500

LIOF. + SOLV, PT. SOL. INJ.

500UI

BIOTEST PHARMAGMBH

GERMANIA

Cutie x 1 flac. liof, + 1 flac, x 10 ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt, adm.

W4 2210001

1042,90

1174,91

24

BQ2BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

OCTANATE 1000

PULB + SOLV PT SOL. INJ.

1000 UI

OCTA PHARMA

(IP) LIMITED

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. x 1000 Ui pulb pt.sol. inj. + 1 set de reconstituire si adm

W51624001

1432,50

1599,58

25

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

OCTANATE 250

PULB + SOLV PT SOL. INJ.

250 U.l

OCTAPHARMA (IP) LIMITED

MAREA BRITANIE

Cute x 1 flac. cu 250 u.l. pulb. + cutie x 1 set de reconstituire si adm.

W51626001

3SC 52

453,03

26

B02BD02

FACTOR VIII DE COAGULARE

OCTANATE 500

PULB + SOLV PT. SOL INJ

500 UI

OCTAPHARMA (IP) LIMITED

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. x 500 UI pulb. + 1 set de reconstituire si adm.

W51625001

731 25

335,21

27

B02BD03

COMPLEX DE ANTIINHIBITORI Al COAGULĂRII

FEIBANF1000U FEIBA

LIOF. + SOLV. PT. SOL.

INJ./PERF.

1000 U/20 ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. solv. + 1 trusa de reconstituire si adm.

W52173002

2792,50

3081,98

28

B02BD03

COMPLEX DE ANTIINHIBITORI Al COAGULĂRII

FEIBA NF 500 U FEIBA

LIOF. + SOLV. PT. SOL.

INJ./PERF.

500 U/20 ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si adm.

W52172001

1420,53

1586,53

29

B02BD04

FACTOR IX DE COAGULARE

IMMUMNE1200UI

PULB.+SOLV. PT. SOL. INJ./PE

1200UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj./ perf. + 1 flac. x 10 ml solv. + 1 set de reconstituire si administrare

W4 3969001

1601.62

1783,92

30

B02BD04

FACTOR IX DE COAGULARE

IMMUNINE600UI

PULB.+SOLV PT. SOL.

INJ./PERF.

600 UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj./ perf. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 set de reconstituire si administrare

W4 3969001

900,09

1019,25

31

B02BD04

FACTOR IX DE COAGULARE

OCTANINEF1000

PULB LIOF + SOLV.

1000 UI

OCTAPHARMA (IP) LIMITE

MAREA BRITANIE

Cutie cu 1 flac. pulb. sol. inj. 1000 UI + 1 kit pt. reconstituire Si de

administrare

W51617001

1645,00

1831,20

32

B02BD04

FACTOR IX DE COAGULARE

OCTANINEF25D

LIOF + SOLV PT. SOL. PERF

250 UI

OCTAPHARMA (IP) LIMITE

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. din sticla incolora cu

capacitatea a 30 ml cu liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 seringa + 1 set de transfer + 1 ac fluture si 2 tampoane cu alcool

W51619001

496,73

579,59


33

B02BD04

FACTOR IX DE COAGULARE

OCTANINE F 500

LIOF. + SOLV PT. SOL. PERF

500 UI

OCTAPHARMA (IP) LIMITE

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. din sticla incolora cu capacitatea a 30 ml cu liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 seringa + 1 set de transfer + 1 ac fluture si 2 tampoane cu alcool

W51615001

837,50

951,03

34

B02BDQ4

NONACOG ALPHA {FACTOR IX DE COAGULARE)

BENEFIX 1000UI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

1000UI

WYETK EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp. alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon

W51453002

2542,88

2809,89

35

B02BD04

NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE)

BENEFIX 2000UI

PULB+SOLV.PT. SOL.INJ

2000UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp.

alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon

W52572002

5055.76

5548,93

3G

B02BDCK

NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE)

BENEFIX 2000UI

PULB+SOLV.PT SOL.INJ

2000UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp, alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon

W5 257 200 2

7230 00

7918,85

37

B02BD04

NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE)

BENEFIX 25QUI

PULB+SOLV.PT. SOLINJ

250UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp. alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon

W51451002

719.48

822,38

38

B02BD04

NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE)

BENEFIX 500UI

PULB+SOLV.PT SOLINJ

500UI

WYETH EUROPA LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol. inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol, inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp. alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon

W51452001

1286,44

1440,37

39

B02BDQ6

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WILLEBRAND

HAEMATEP500UI

LIOF. SI SOLV PT. SOL. INJ.

 

CSL BEHRING GMBH

GERMANIA

Cutie x 1 flac. din sticla incolora a 30 ml cu liof. + 1 flac. x 10 ml solv. + 1 set de neconstit. si adm.

W5 238 9001

1680,00

1869,35

40

B02BDQ6

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WILLEBRAND

IMMUNATE 1000 UI

LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ./PERF.

1000UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 10 ml

solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si administrare

W42961003

1117,82

1256,57

41

B02BO06

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WILLEBRAND

IMMUNATE 250 UI

LIOF. + SOLV. PI SOL INJ./PERF.

250UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si administrare

W13317001

299 17

365,22

42

B02BD06

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WILLEBRAND

IMMUNATE 500 UI

LIOF. + SOLV PT. SOL. INJ./PERF

500UI

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si administrare

W42960002

573.93

663,73

43

B02BO06

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WILLEBRAND

WILATE 450

U.I./400U.I.

PULB+SOLV. PT. SOL. INJ.

450UI/400UI

OCTAPHARMA (IP) LTD.

MAREA BRITANIE

Cutie cu 1 flac. din sticla incolora cu pulb. pt. sol. inj. + solv. + dispozitiv pt, reconstituire si injectare

W55011001

1005,38

1134,01

44

B02BD06

FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON WLLEBRAND

WILATE 900

U.I./800UI.

PULB+SOLV. PT. SOL. INJ.

900U.I./300U.I.

OCTAPHARMA (IP) LTD.

MAREA BRITANIE

Cutie cu 1 flac. din sticla incolora cu pulb. pt, sol. inj. + solv. + dispozitiv pt. reconstituire si injectare

W55010001

1930,00

2196,35

45

BQ2BD08

EPTACOG ALFA ACTIVATUM

NOVOSEVEN1mg (50 KUI)

PULS + SOLV PT SOL. INJ

50KIU

NOVO NORDISK A/S

DANEMARCA

Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj, + 1 flac solv pt reconstituire

W53034001

2756,38

3C42.60

46

B02BO08

EPTACOG ALFA ACTIVATUM

NOVOSEVEN 2mg (100 KUI)

PULB. + SOLV. PT. SOL. INJ.

100 KIU

NOVO NORDISK

A/S

DANEMARCA

Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj. + 1 flac, solv pt reconstituire

W5 3036001

5432,75

6014,35

47

BQ2BD08

EPTACOG ALFA

ACTIVATUM

NOVOSEVEN 5mg

(250 KUI)

PULB. + SOLV. PT SOL. INJ

250 KIU

NOVO NORDISK AS

DANEMARCA

Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj. + 1 flac. solv. pt. reconstituire

W5 3037001

13924,31

15215,65

48

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM, INTRAVASCULARA

FLEBOGAMMA 5%

SOL PERF

5%

INSTITUTO GRIFOLSSA.

SPANIA

Cutie x 1 flac. din sticla incolora x 10 ml sol.perf.

W43357001

99.96

126,39


Nr. Crt.

Cod ATC

DCI

Denumire comercială

Forma farmaceutică

Concentratie/ UT

Detinător APP

Tara

Ambalaj

Cod cir.i

Pret cu ridicata fara TVA

Pret decontare pe UT

49

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM INTRAVASCULARA

FLEBOGAMMA 5%

SOL. PERF.

5%

INSTITUTO GRIFOLS S.A.

SPANIA

Cutie x 1 (lac. din sticla incolora x 50 ml sol.perf.

W43357002

476,25

557.26

50

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

FLEBOGAMMA 5%

SOL. PERF.

5%

INSTITUTO GRIFOLS S.A.

SPANIA

Cutie x 1 flac. din sticla incolora x 100 ml sol.perf.

W43357003

922.50

1043,68

51

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

FLEBOGAMMA 5%

SOL PERF

5%

INSTITUTO GRIFOLS S.A.

SPANIA

Cutie x 1 flac. din sticla incolora x 200 ml sol.perf.

W43357004

1905.00

2114.60

52

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

HUMAGLOBIN

PULB+SOLV PT. SOL PERF

5%

HUMAN

BIOPLAZMA MANUFACTURIN

GANDTRADING LTD.

UNGARIA

Cutie x 1 cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 cutie x 1 (lac. solv.xSO ml.

W5311S003

397,50

471,43

53

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

HUMAGLOBIN

PULB.+SOLV. PT. SOL PERF

5%

HUMAN

BIOPLAZMA

MANUFACTURIN

GANDTRADING LTD.

UNGARIA

Cutie x 1 cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 cutie x 1 flac. solv.xIOOml.

W53119004

765,00

872,00

54

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM. INTRAVASCULARA

KIOVIG 100mg/ml

SOL PERF

10Omg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x25ml sol. perf.(2,5g/25ml)

W51530002

463,96

543.37

bb

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM. INTRAVASCULARA

KIOVIG 100mg/ml

SOL PERF

10Omg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x 50ml sol. perf.(5g/50ml)

W51530003

897,93

1016.39

56

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT, ADM. INTRAVASCULARA

KIOVIG 100mg/ml

SOL. PERF

10Omg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x 100ml sol. perf.(10g/100ml)

W51530004

1765,85

1962.93

57

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

KIOVIG 100mg/ml

SOL PERF

10Omg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x 300ml sol. perf.(30g/30Qml)

W51530006

7530,00

8245.35

58

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

KIOVIG 1QQmg/ml

SOL. PERF.

100mg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x 200ml sol. perf.(20g/200ml)

W51530005

3501,72

3855.02

59

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

KIOVIG 100mg/ml

SOL. PERF.

100mg/ml

BAXTER AG

AUSTRIA

Cutie x 1 flac x 10ml sol perf.(1g/10ml)

W51530001

190,36

232.39

60

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

OCTAGAM

SOL. PERF.

50mg/ml

OCTAPHARMA (IP) LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flacon x 50 ml

W13462001

646.25

742.56

61

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

OCTAGAM

SOL PERF.

50mg/ml

OCTAPHARMA (IP) LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flacon x 100 ml

W13462002

1177.50

1321.63

62

J06BA02

IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA

OCTAGAM

SOL PERF.

50mg/ml

OCTAPHARMA (IP) LTD

MAREA BRITANIE

Cutie x 1 flacon x 200 ml

W13462003

2282.50

2526.08

63

J06BA02