MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul XXII
- Nr. 626 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 6
septembrie 2010
SUMAR
ACTE ALE SENATULUI
2. - Rezolutie privind marcarea a 130 de ani de relatii diplomatice
între România si Statele Unite ale Americii
16. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii
Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea componentei numerice si nominale a
comisiilor permanente ale Senatului
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
846. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.128/1.300/105. - Ordin al ministrului sănătătii, al ministrului mediului si pădurilor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii, al ministrului mediului si gospodăririi apelor si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a regulamentului de organizare si functionare a acesteia
1.172. - Ordin al ministrului sănătătii pentru
modificarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 426/2009 privind
aprobarea Listei si preturilor de decontare ale medicamentelor care se
acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate
nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea
programelor nationale de sănătate în anul 2009
ACTE ALE SENATULUI
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL
privind marcarea a 130 de
ani de relatii diplomatice între România si Statele Unite ale Americii
Împărtăsind
pe deplin valorile fundamentale ale statului de drept, libertătii si
progresului social,
afirmând
rolul deosebit de important al Statelor Unite ale Americii si întregii natiuni
americane pentru sprijinirea consolidării, pe baza principiilor
democratice, a institutiilor statului român si sustinerea societătii
civile din România, ca partener activ al actului de guvernare,
acordând
o înaltă apreciere sprijinului constant al Statelor Unite ale Americii
pentru realizarea obiectivelor strategice de politică externă ale
României, integrarea în spatiul valorilor si structurilor euroatlantice si
europene,
subliniind
interesul national al României pentru sustinerea politicii Statelor Unite ale
Americii de promovare a principiului asigurării securitătii si
stabilitătii, printr-un sistem democratic, dezvoltare socială,
cooperare si pluralitate culturală în Europa de Est, Balcanii de Vest,
zona extinsă a Mării Negre si Orientul Mijlociu,
evidentiind
interesul national al României pentru extinderea cooperării economice
bilaterale si stimularea investitiilor americane în domenii strategice din
cadrul economiei românesti,
Senatul
României:
1.
salută cu căldură aniversarea a 130 de ani de relatii
diplomatice între România si Statele Unite ale Americii;
2.
reafirmă vointa tuturor grupurilor politice parlamentare, în calitate de
reprezentante legitime ale natiunii române, de a sprijini activ implementarea
mecanismului de cooperare fixat prin Parteneriatul strategic România-SUA;
3.
reconfirmă optiunea poporului român de a rămâne un aliat hotărât
al Statelor Unite ale Americii si un sustinător al consolidării
permanente a relatiei strategice transatlantice;
4.
subliniază potentialul deosebit al componentei economice a parteneriatului
strategic bilateral si afirmă, în acest context, importanta
valorificării corespunzătoare a acestuia, prin cooperare si
comunicare intensificată, prin monitorizarea atentă si evaluarea
constantă a nivelului schimburilor economice, prin promovarea si
protejarea reciprocă a investitiilor si extinderea participării
investitorilor americani la proiecte din domeniul energetic si din alte
sectoare ale economiei românesti;
5.
consideră esentială mentinerea sprijinului si implicării
Statelor Unite ale Americii în asigurarea stabilitătii si securitătii
în Balcani si regiunea extinsă a Mării Negre, cu o privire
specială asupra Republicii Moldova;
6.
afirmă îndreptătirea aspiratiilor legitime ale cetătenilor
români de a beneficia de un regim de călătorie în Statele Unite ale
Americii fără vize, prin includerea României în programul Visa
Waiver, fapt care ar conduce totodată la intensificarea contactelor
directe dintre cetătenii celor două tări;
7.
sprijină încheierea unui acord în domeniul securitătii sociale
(„social security agreement") între România si Statele Unite ale Americii,
de care să beneficieze cetătenii celor două tări;
8.
sustine cu fermitate importanta dinamizării palierului parlamentar al
colaborării bilaterale, în contextul complex al Parteneriatului strategic
România-SUA.
Această
rezolutie a fost adoptată de Senat în sedinta din 2 septembrie 2010.
PRESEDINTELE SENATULUI
Bucuresti, 2
septembrie 2010.
Nr. 2.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL
pentru modificarea
Hotărârii Senatului nr. 71/2008
privind aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului
În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) si art. 67 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat
prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare,
Senatul
adoptă prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Hotărârea Senatului nr. 71/2008 privind aprobarea
componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale Senatului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
863 din 20 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1.
La anexa nr. VI
„Componenta Comisiei pentru administratie publică,
organizarea teritoriului si protectia mediului",
domnul senator Frâncu Emilian Valentin - Grupul parlamentar al Partidului
National Liberal - se include în componenta comisiei în locul domnului senator
Cibu Constantin-Sever - senator devenit independent.
2.
La anexa nr. XVI „Componenta Comisiei pentru regulament", domnul senator
Mitrea Miron-Tudor – Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat +
Partidul Conservator - se include în componenta comisiei în locul domnului
senator Tutuianu Adrian - Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat +
Partidul Conservator.
Această
hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 1 septembrie 2010,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucuresti, 1
septembrie 2010.
Nr. 16.
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea Strategiei
nationale de management
al riscului la inundatii pe
termen mediu si lung
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 67 alin.
(4) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările
ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Strategia natională de management al riscului la
inundatii pe termen mediu si lung, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul mediului si pădurilor,
László Borbély
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,
Mihail Dumitru
Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
p. Ministrul economiei, comertului si
mediului de afaceri,
Constantin Claudiu Stafie,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării regionale si
turismului,
Elena Gabriela Udrea
Ministrul sănătătii,
Cseke Attila
si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Ministrul comunicatiilor si societătii
informationale,
Gabriel Sandu
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti, 11
august 2010.
Nr. 846.
de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung
Propunerea
unei noi strategii a apărut ca necesară, deoarece, după
elaborarea în anul 2005 a Strategiei nationale de management al riscului la
inundatii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru
aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
72 din 26 ianuarie 2006, a fost adoptată Directiva 2007/60/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea
si gestionarea riscurilor la inundatii.
Ca
urmare, România ca stat membru al Uniunii Europene are obligativitatea de a
implementa în legislatia sa directiva mentionată mai sus si trebuie
să se conformeze prevederilor acesteia.
1. Necesitatea
strategiei
Luându-se
în considerare evolutia si tendintele în producerea fenomenului de inundatii
si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar că se impun
schimbări în modul de abordare a problemei apărării împotriva
inundatiilor, trecând de la formele defensive de actiune la cele de gestionare,
de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrări cu
rol de apărare, inclusiv a unora executate în România, al căror scop
a fost acela al unei protectii garantate împotriva inundatiilor, arată
că ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din aval, cât si a
celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apă au
fost adesea fragmentate, zonele ripariene, dar si zonele umede au fost
despărtite de cursurile de apă. Efectele nu au întârziat să
apară. Undele de viitură sunt dezatenuate, creste cantitatea de
nutrienti si substante organice în apa râului, creste temperatura apei,
echilibrul cursului de apă este rupt, numărul habitatelor este redus
si, ca urmare, are loc reducerea numărului de specii si a
biodiversitătii.
Astăzi
se cunoaste cu precizie faptul că activitătile umane, cu
interventiile antropice în procesele naturale, au modificat considerabil
situatia în aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un
fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorării
mediului înconjurător, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare
a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este
una dintre cauzele pentru care, în multe situatii, impactul inundatiilor,
exprimat în termeni de viată, si sănătate umană, dar si în
pierderi economice, a crescut. În ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou
mod de abordare a problemei apărării împotriva inundatiilor.
Această
abordare implică nu numai luarea în considerare a întregului bazin
hidrografic al râului, ci si o planificare interdisciplinară
(intersectorială) a întregului bazin hidrografic, cooperarea
interinstitutională, iar în cazul râurilor transfrontieră, cooperarea
internatională. În această abordare, determinarea pericolului
potential la inundatii si prevenirea inundatiilor nu se mai pot limita doar la
acele inundatii cu frecventă mare de aparitie, ci trebuie avute în vedere
în special inundatiile cu frecventă medie de aparitie, având o
probabilitate de depăsire de 1% si evenimentele rare, acestea fiind cele
mai periculoase pentru viata umană.
Această
abordare se impune cu atât mai mult cu cât, în ultimii 30-40 de ani, au avut
loc o serie de schimbări dramatice în mediul înconjurător. Aceste
schimbări nu pot să nu influenteze solutiile ingineresti, care
trebuie să ia în considerare si să înteleagă relatia dintre
procesele fizice si biologice si măsurile care afectează cursurile de
apă. Printre factorii de comandă si presiune majori care au modificat
regimul pluviometric si hidrologic si, respectiv, au determinat cresterea
riscului la inundatii ca urmare a cresterii frecventei si amplitudinii
pulsurilor hidrologice extreme se situează modificarea configuratiei
structurale a sistemelor lotice (cursuri de apă si luncile inundabile) si
a bazinelor hidrogeografice ale acestora si modificările climei.
Oamenii
vor trebui să învete să convietuiască cu râurile, fără
a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viata si proprietatea
de impactul devastator al inundatiilor. Acest deziderat implică realizarea
unui echilibru, astfel încât să se obtină beneficii de mediu, iar
acolo unde nu este posibilă o altă solutie, mediul să fie cât
mai putin afectat.
Aceasta
nu înseamnă a renunta la a construi, nici că zonele urbane sau
terenurile cultivate din văile cursurilor de apă să revină
la statutul de mlastini. Dar trebuie definite corect restrictiile ce se impun
pentru ca obiectivul de restaurare sau reconfigurare structurală a
sistemelor lotice în vederea recuperării integritătii
multifunctionale a acestora să nu fie periclitat. De aceea se impune
realizarea unui echilibru adecvat între dezvoltare si protectia mediului. De
aici nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabilă a
cărei definitie este astăzi foarte cunoscută si, mai departe, la
protectia durabilă împotriva inundatiilor, adică includerea
managementului riscului la inundatii într-un cadru mai larg, arhicunoscut, al
conceptului de gestiune integrată a apelor la nivel de bazin hidrografic.
Un
bun management al riscului la inundatii trebuie să fie rezultatul unor
activităti intersectoriale si interdisciplinare care cuprind managementul
apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbană, protectia naturii,
dezvoltarea agricolă si silvică, protectia infrastructurii de
transport, protectia constructiilor si protectia zonelor turistice, protectia
comunitară si individuală, fiecărui sector revenindu-i atributii
în realizarea unor activităti specifice. În acest context, trebuie
avută în vedere asigurarea unui echilibru între măsurile structurale
si cele de protectie a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii
biofizice a capitalului natural din bazinele hidrografice, în vederea refacerii
capacitătii de control a fluxurilor hidrologice la nivelul acestora.
2. Scopul
strategiei
Având
în vedere consecintele inundatiilor, multitudinea de factori care le
influentează, prezenta strategie are ca scop definirea cadrului pentru orientarea
coordonată, intersectorială a tuturor actiunilor, în vederea
prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitătilor
socioeconomice, a vietii si sănătătii oamenilor si a mediului.
Ea vizează o gestionare integrată a apei si a resurselor adiacente:
amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbană, protectia naturii,
dezvoltarea agricolă si silvică, protectia infrastructurii de
transport, a constructiilor si a zonelor turistice, protectia individuală
etc.
Pentru
gestionarea riscului la inundatii prezenta strategie stabileste aplicarea unor
politici, proceduri si practici având ca obiective identificarea riscurilor,
analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor în
vederea reducerii acestora, astfei încât comunitătile umane si toti
cetătenii să poată trăi, munci si să îsi
satisfacă nevoile si aspiratiile într-un mediu fizic si social durabil.
În
cadrul prezentei strategii, riscul la inundatii este caracterizat prin natura
si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere a receptorilor
(numărul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a
receptorilor si valoarea acestora. Pentru reducerea riscului, prezenta
strategie propune o serie de actiuni care să modifice aceste
caracteristici ale sale, în sensul obtinerii unei reduceri a riscului la
inundatii. Problema esentială la care managementul riscului la inundatii
s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut
fiind că
nu există o protectie totală împotriva
inundatiilor (risc zero), după cum nu există niciun consens asupra
riscului acceptabil. În consecintă, riscul acceptabil adoptat în prezenta
strategie este rezultatul unui echilibru între riscul si beneficiile atribuite
unei activităti ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei
reglementări guvernamentale. Pentru localităti se adoptă
conceptul că, pe termen lung, acestea vor fi apărate la viituri cu o
perioadă medie de revenire de cel putin 1 la 100 de ani, în functie de
rangul localitătilor (definite conform Legii nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a -
Reteaua de localităti, cu modificările si completările
ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabilă.
Diminuarea
pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu
depinde numai de actiunile de răspuns întreprinse în timpul inundatiilor,
actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor
de urgentă. Diminuarea consecintelor inundatiilor propusă prin prezenta
strategie este rezultatul unei combinatii ample dintre măsurile si
actiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din
timpul desfăsurării inundatiilor si cele întreprinse după
inundatii (de reconstructie si învătăminte deprinse ca urmare a
producerii fenomenului).
În
concluzie, prezenta strategie cuprinde un ansamblu de actiuni la nivel national
si bazinal, care include: planificare, programe, politici-cadru, coordonare,
facilitare, sporirea constientizării si consolidarea socială,
rezilienta. Se propun, de asemenea, actiuni locale, cum ar fi: educarea
populatiei din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de
protectie împotriva inundatiilor locale (la nivelul localitătilor si
unitătilor), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea si informarea
populatiei din zonele cu risc la inundatii. Se adaugă la acestea
asigurarea, evaluarea, finantarea si reabilitarea.
Intr-o
abordare comprehensivă, principalele activităti ale gestionării
riscului la inundatii constau din:
a) Activităti
preventive (de prevenire, de protectie si de pregătire)
Aceste
actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale
generate de inundatii la nivelul bazinelor hidrografice în vederea cresterii
rezilientei1 prin măsuri integrate:
1.
evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau
economice în zonele potential inundabile, cu prezentarea în documentatiile de
urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea
dezvoltărilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;
2.
realizarea de măsuri structurale de protectie (baraje, diguri, derivatii
de ape mari, consolidări de maluri, zone umede etc);
3.
realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor
minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a
programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări, sisteme
de avertizare/alarmare, informarea publicului etc);
4.
identificarea de detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc natural
la inundatii de pe teritoriul unitătii administrativ-teritoriale,
înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general si prevederea în
regulamentele locale de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea
si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea
terenurilor;
5.
promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor cu referire la
terenurile agricole si silvice, respectiv prin evitarea dezgolirii solurilor
si, în mod special, a versantilor; cresterea suprafetei de pădure în
bazinele hidrografice torentiale; împădurirea terenurilor degradate;
înfiintarea perdelelor forestiere de protectie, corectarea torentilor, precum
si aplicarea celor mai bune practici agricole;
6.
implementarea sistemelor de prognoză, avertizare si alarmare pentru cazuri
de inundatii;
7.
Întretinerea infrastructurilor existente de protectie împotriva inundatiilor si
a albiilor cursurilor de apă;
8.
executia lucrărilor de protectie împotriva afuirilor albiilor râurilor în
zona podurilor si podetelor existente;
9.
comunicarea cu populatia si educarea ei în privinta riscului la inundatii si a
modului ei de a actiona în situatii de urgentă.
b) Activităti
de management operativ (managementul situatiilor de urgentă) ce se
întreprind în timpul desfăsurării fenomenului de inundatii:
1.
colectarea datelor în timp real, validarea si crearea sistemelor de back-up
pentru informare operativă;
2.
detectarea posibilitătii formării viiturilor si a inundatiilor
probabile;
3.
prognozarea evolutiei si propagării viiturilor în lungul cursurilor de
apă;
4.
avertizarea autoritătilor si a populatiei asupra întinderii,
severitătii si a timpului de aparitie a inundatiilor;
5.
organizarea si actiuni de răspuns ale autoritătilor si ale populatiei
pentru situatii de urgentă;
6. asigurarea
de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia
operativă;
7.
activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc;
8.
adaptarea exploatării coordonate a acumulărilor si a altor
lucrări hidrotehnice, indiferent de detinător, la caracteristicile
estimate ale evenimentelor hidrologice, respectându-se regulamentele de
exploatare.
c) Activităti
ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundatii:
1. ajutorarea pentru
satisfacerea necesitătilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si
revenirea la viata normală;
2.
reconstructia clădirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din
sistemul de protectie împotriva inundatiilor;
3.
revizuirea activitătilor de management al inundatiilor în vederea îmbunătătirii
procesului de planificare a interventiei pentru a face fată unor
evenimente viitoare în zona afectată, precum si în alte zone;
4.
reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc după fiecare
viitură istorică.
Prezenta
strategie defineste, de asemenea, responsabilitătile specifice
autoritătilor administratiei publice centrale si locale, ale populatiei si
modul lor de cooperare, care să permită un acord comun, concentrat
asupra complexelor probleme asociate inundatiilor si o implicare autentică
a tuturor în cadrul responsabilitătilor ce le revin.
Prezenta
strategie este elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60/CE a
Parlamentului European si a Consiliului.
3. Principiile
si conceptele de bază ale strategiei
3.1.
Principiile strategiei
Prezentarea
strategiei are la bază următoarele principii:
A.
principiul dezvoltării durabile, semnificând faptul că trebuie
adoptate astfel de actiuni încât impactul inundatiilor să fie suportabil
din punct de vedere economic, ecologic si social:
1.
acceptabilitatea economică presupune eficienta, respectiv abordarea
costurilor, tinându-se cont de riscul asumat ce trebuie definit de către
Guvern si optimizarea actiunilor;
2.
acceptabilitatea socială presupune realizarea unei protectii
corespunzătoare, respectarea legii, echitate si prosperitate, aspecte ce
asigură echilibrul si coeziunea socială;
3.
acceptabilitatea ecologică este măsurată prin gradul de
autoreglare, dinamică si diversitatea ecosistemelor afectate de inundatii;
1 Rezilienta este definită ca fiind capacitatea de revenire la o stare
de echilibru a unui sistem (grup sau individ) care a fost afectat de un
dezastru (inundatie).
B.
abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să
poată fi luate în considerare eventualele schimbări posibile în
frecventa si vulnerabilitatea la inundatii, precum si alte aspecte posibile;
C.
abordarea bazinală a problemei inundatiilor prin potentarea conceptului de
planuri de gestionare a riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic si
a unor programe de măsuri elaborate în concordantă cu prevederile
Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23
octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în
domeniul apei (Directiva-cadru privind apa) si ale Directivei 2007/60/CE
a Parlamentului European si a Consiliului;
D.
abordarea interdisciplinară a problemei inundatiilor; toate aspectele
relevante ale gestionării apelor, amenajării teritoriului,
utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor si dezvoltării
urbane, conservarea naturii trebuie abordate împreună atât la nivel
national, cât si la cel regional si local;
E.
principiul precautiei, potrivit căruia măsurile de protectie
împotriva inundatiilor adoptate de anumiti riverani nu trebuie să
compromită capacitatea celorlalti, situati în amonte sau în aval, de a-si
adopta propriile măsuri;
F.
principiul solidaritătii, potrivit căruia măsurile din amonte nu
trebuie să crească riscul pentru zona din aval si pentru diminuarea
riscului zonelor din aval; trebuie acceptate unele măsuri ce se impun în
zonele din amonte;
G.
mentinerea unui echilibru între măsurile si actiunile preventive, cele de
răspuns si cele de reconstructie după trecerea fenomenului de
inundatii, prin utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a
măsurilor structurale si nestructurale, a celor de reducere a efectelor
adverse ale inundatiilor asupra ecosistemelor acvatice si terestre,
poluării apelor si solului, precum si a planurilor de interventie pentru
situatii de urgentă;
H.
aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană si de
Comisia Economică a Natiunilor Unite pentru Europa privind măsurile
preventive împotriva inundatiilor, de protectie si diminuare a efectelor lor,
având ca principii:
1.
„apa este parte a unui întreg", sintagmă care exprimă faptul
că ea este parte a ciclului hidrologic natural si că circulatia apei
pe suprafata scoartei terestre este la originea unei mari diversităti a
ecosistemelor si a utilizării terenurilor si, ca urmare, ea trebuie
luată în considerare în toate politicile sectoriale;
2.
„acumulati apa", exprimând faptul că apa trebuie stocată dinamic
cât mai mult posibil în bazinele hidrografice în care se formează si în
lungul cursului de apă din bazin;
3.
„mai mult spatiu pentru râuri" (lăsati râurile să curgă
neîncorsetate), exprimând faptul că râul trebuie lăsat să
curgă astfel încât viiturile să se poată propaga încet spre
aval, fără a prezenta niciun pericol;
4.
„convietuirea cu viiturile": locuirea într-o zonă inundabilă
prezintă anumite riscuri; în pofida oricăror măsuri de protectie
împotriva inundatiilor, un risc remanent se mentine si, ca urmare, acesta
trebuie diminuat prin luarea unor măsuri individuale de protectie,
respectiv trebuie „învătat a trăi cu acest risc" (diminuarea
riscului prin luarea unor măsuri individuale de protectie);
I. actiuni
concertate si integrate care să asigure atingerea unei eficiente economice
si ecologice pe termen lung pe întreaga suprafată a bazinului hidrografic
constituie o conditie prealabilă pentru succesul oricărei strategii
si oricărui plan de reducere a riscului la inundatii;
J.
cooperarea în reducerea riscului la inundatii în conditiile
reglementărilor internationale privind râurile transfrontieră, în
concordantă cu geomorfologia teritoriului României si cu pozitia sa
geografică;
K.
simplitatea si transparenta: strategia de gestionare a riscului la inundatii va
conduce la diminuarea riscului producerii de victime omenesti si a pagubelor
generate de inundatii numai printr-o actiune comună a administratiei
publice centrale si locale, a comunitătilor locale, printr-o mai bună
întelegere a riscului la inundatii, prin implicarea populatiei, a scolii, a
bisericii, precum si a mass-mediei.
3.2.
Conceptele de bază ale strategiei
Strategia
are la bază următoarele concepte de gestionare a riscului la
inundatii, printre care:
I. inundatiile
constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna si vor continua
să existe. Ele sunt consecinta unor fenomene climatologice aflate sub
influenta conditiilor geologice, geomorfologice, de relief, de sol si de
vegetatie; pe cât posibil, interventia omului în procesele naturale trebuie
să fie limitată, compensată, iar în viitor evitată;
II. societatea umană este tot mai vulnerabilă la dezastre naturale,
activitătile antropice si influenta omului asupra proceselor naturale
producând puternice modificări în toate bazinele hidrografice;
III.
convietuirea cu inundatiile tine seama de faptul că prevenirea
inundatiilor nu se poate limita doar la evenimentele cu frecventă medie si
mare de aparitie, că trebuie avute în vedere si evenimentele rare;
IV. este necesară abordarea holistică a fenomenului de inundatii,
luându-se în considerare întregul bazin hidrografic; strategia în domeniul
inundatiilor trebuie să promoveze o dezvoltare coordonată si o
gestionare integrată a activitătilor privind apa, terenurile si
resursele adiacente. Măsurile nestructurale (zonarea teritoriului,
prognoza viiturilor si avertizarea în caz de inundatii, managementul
situatiilor de urgentă si măsurile postinundatie) prin atenuarea
efectului inundatiilor tind a fi potential mai eficiente ca solutii durabile pe
termen lung pentru problemele apei si cele adiacente ei si ele trebuie
intensificate în special în vederea reducerii vulnerabilitătii vietilor umane,
a bunurilor si a proprietătii;
V. măsurile
structurale (lucrări de apărare) rămân elemente importante în
prevenirea si protectia inundatiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor
privind conservarea naturii si amenajarea teritoriului; trebuie să se retină
că aceste măsuri trebuie orientate prioritar spre protectia vietii si
sănătătii umane si a sigurantei, a proprietătii si a
bunurilor;
VI. deoarece „riscul zero costă infinit" nu există protectie
absolută împotriva inundatiilor; ca urmare, se poate asigura doar un
anumit grad de apărare împotriva inundatiilor; problema care se pune este
aceea a gradului de protectie posibil si a costurilor pe care le implică
realizarea acestui grad de protectie, respectiv cât de mare este riscul
acceptat de societate;
VII.
toti cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundatiilor trebuie să
completeze măsurile generale, luându-si propriile precautii;
VIII.
restaurarea zonelor naturale inundabile în scopul reactivării
capacitătii zonelor umede si a luncilor inundabile de a retine apa si de a
diminua impactul inundatiilor, respectiv păstrarea zonelor inundabile
actuale, cu vulnerabilitate scăzută, pentru atenuarea naturală a
undelor de viitură, cu respectarea principiilor prevăzute la lit. D,
E, F si G din sectiunea 3.1 „Principiile strategiei";
IX. adaptarea utilizării luncilor inundabile la riscurile la care sunt
expuse; trebuie să se adopte actiuni si măsuri pentru a reduce riscul
la toate problemele adiacente inundatiilor: ridicarea pânzei freatice,
distrugerea retelelor de canalizare, eroziune, depuneri masive de sedimente,
alunecări de teren, scurgere a gheturilor, poluare etc;
X. În zonele expuse riscului la inundatii trebuie adoptate asemenea măsuri
care să conducă la reducerea posibilelor efecte adverse ale inundatiilor
asupra ecosistemelor terestre si acvatice, precum si la reducerea poluării
apelor si a solului;
XI. cresterea eficacitătii prognozelor si avertizărilor hidrologice
în caz de inundatii constituie una dintre măsurile nestructurale care
asigură diminuarea eficace a pagubelor produse de inundatii prin
îmbunătătirea preciziei si cresterea timpului de anticipare.
Măsurile premergătoare specifice de alarmare, salvare si de
securitate trebuie planificate si implementate la toate nivelurile, inclusiv la
nivelul populatiei, prin realizarea unor actiuni de informare regulată si
actiuni continue de educatie;
XII.
solidaritatea umană si precautia sunt esentiale pentru a nu transfera
problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune în alta. Strategiile corespunzătoare
contin 3 etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie mai întâi
făcut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul în care au
căzut, acumularea locală a apei în exces si numai după aceea apa
să fie evacuată în cursul de apă). Prevenirea efectelor
inundatiilor trebuie să se bazeze pe principiile precautiei;
XIII.
este obligatorie existenta unui sistem de compensare, care să ajute
victimele dezastrelor provocate de inundatii să îsi refacă baza
economică si conditiile de viată într-un timp cât mai scurt; trebuie
implementate sisteme de asigurări la nivel public combinate cu subventii
guvernamentale, care să conducă la consolidarea solidaritătii
populatiei;
XIV.
este necesară diferentierea dintre diferitele tipuri de inundatii si conditiile
de mediu, care conditionează fenomenul. Ca urmare, există diferente
semnificative, pe de o parte între o viitură rapidă produsă în
zona din amonte, pe cursul superior al râului, unde măsurile de reducere a
riscului implică un ansamblu de solutii inovative, dar la scară
mică, si inundatiile de pe cursul inferior, unde timpul de avertizare si
durata fenomenului sunt mai mari si unde măsurile necesare sunt altele si
evident la o altă scară;
XV. vor fi luate în consideratie si fenomenele de inundatii din zonele
antropizate, precum si cele produse în zonele cu drenaj natural redus sau prin
cresterea nivelului apelor subterane.
4. Obiectivele
strategiei
4.1.
Obiectivele generale
Obiectivele
prezentei strategii sunt obiective economice, sociale si de mediu.
Obiectivele
economice urmăresc protectia infrastructurii economice existente împotriva
inundatiilor si garantarea satisfacerii oportunitătilor economice ale
generatiilor viitoare.
Obiectivele
sociale au în vedere protectia populatiei si a comunitătilor umane
împotriva inundatiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protectie a
populatiei si cresterea capacitătii societătii de a se dezvolta în
conditiile riscului asumat de producere a viiturilor (cresterea rezilientei).
Obiectivele
de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se
atingă obiectivele socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între
dezvoltarea economico-socială si obiectivele de mediu.
Sintetic,
obiectivele generale ale prezentei strategii sunt:
1.
cresterea calitătii vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a
inundatiilor, dar fiind pregătiti pentru producerea unor fenomene similare
în viitor;
2.
diminuarea impactului măsurilor de gestionare a riscului (la scară
temporală si spatială) asupra sistemelor ecologice;
3.
restaurarea configuratiei structurale a sistemelor lotice până la
asigurarea integritătii functionale (inclusiv a capacitătii de
atenuare si control a pulsurilor hidrologice) corelat cu reconfigurarea
structurii bazinelor hidrografice si măsurile complementare de protectie;
4.
utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întretinerea si
exploatarea infrastructurilor si a măsurilor de reducere a riscului la
inundatii;
5.
mentinerea unor activităti economice corespunzătoare (agricole,
industriale, comerciale, de locuit si agrement) în zonele inundabile;
6.
reducerea impactului inundatiilor prin reducerea numărului victimelor din
rândul populatiei si colectivitătilor de animale, expuse riscului la
inundatii;
7.
reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundatii:
a)
prin reducerea pagubelor directe provocate clădirilor, infrastructurii si
terenurilor agricole;
b)
prin diminuarea pierderilor economice indirecte, prin reluarea rapidă a
activitătii după inundatii;
8.
un control eficient al utilizărilor terenurilor, prin interzicerea
amplasării de noi constructii si a desfăsurării
activitătilor în
zonele
expuse frecvent la inundatii si identificarea altor activităti
susceptibile să conducă la cresterea riscului la inundatii;
9.
o îmbunătătire a răspunsului colectiv în cazul producerii unei
inundatii si întărirea capacitătii de adaptare si revenire la nivel
functional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului (rezilienta
colectivă la inundatii);
10.
o organizare a actiunilor regionale si locale, în special pentru:
a)
întărirea capacitătii institutionale la nivel regional si local cu
mandate clare suplimentare privind managementul la inundatii;
b)
implicarea părtilor interesate, la nivel regional si local, în procesul
consultativ si decizional si asigurarea medierii în chestiuni regionale privind
gestionarea riscului la inundatii;
c)
consolidarea cadrului existent pentru autoritătile regionale si locale,
dintr-o perspectivă a bazinului hidrografic;
11.
crearea unui cadru stimulativ pentru participarea sectorului privat la
managementul riscului la inundatii, cu includerea de grupuri profesionale si a
populatiei (informare prin sistemul de asigurări împotriva inundatiilor
sau alte facilitati economice identificabile);
12.
o reducere a impactului inundatiilor sau a poluărilor generate de
inundatii asupra ecosistemelor.
4.2.
Obiective specifice
Obiectivele
economice ale strategiei cuprind:
1.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la
inundatii pentru zonele populate, obiectivele economice si bunuri - obiectivul
pe termen lung este asigurarea protectiei localitătilor pentru viituri cu
probabilităti de depăsire cuprinse între 1% si 0,01%, diferentiat în
functie de rangul localitătilor, în conditiile aplicării unor
criterii tehnico-economice, sociale si de mediu;
2.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la
inundatii pentru infrastructurile existente;
3.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la
inundatii pentru terenurile agricole cultivate;
4.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la
inundatii si măsuri de protectie locală în zonele populate;
5.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode
de proiectare si sisteme de protectie adaptate pentru infrastructura
existentă si viitoare;
6.
prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea
utilizării terenurilor, promovarea agriculturii cu vulnerabilitate
scăzută în zonele expuse la inundatii si sisteme de protectie, acolo
unde sunt pe deplin justificate, în zonele agricole.
Obiectivele
sociale ale prezentei strategii sunt:
1.
informarea, consultarea si participarea populatiei expuse cu privire la
strategia si planul de gestionare a riscului la inundatii, precum si la planul
de actiune aferent;
2.
prevenirea si minimizarea riscului la inundatii pentru populatie si comunitătile
umane; asigurarea securitătii populatiei localitătilor aflate în
zonele inundabile/cu risc ridicat la inundatii, la evenimente cu o
perioadă de revenire de cel putin o dată la o sută de ani;
3.
reducerea riscului la inundatii pentru comunitătile umane, prin
intermediul unei mai bune pregătiri, prognozării si avertizării
mai bune a inundatiilor, asistentei în timpul producerii situatiilor de
urgentă si pentru revenirea la conditii sigure si normale,
strămutării, dacă este necesar etc;
4.
prevenirea si diminuarea riscului la inundatii pentru bunurile publice
(spitale, scoli etc), infrastructura vitală (retele de alimentare cu
apă, gaze, energie electrică etc), utilitătile publice,
amenajările publice si zonele de agrement;
5.
prevenirea aparitiei bolilor infectioase (cazuri izolate de epidemii) datorate
ingestiei sau contactului cu apa nepotabilă (boala diareică
acută, dizenteria, febra tifoidă, HAV tip A etc.) sau cu alimente
contaminate, precum si prevenirea îmbolnăvirilor populatiei ca urmare a
expunerii la poluări datorate inundatiilor;
6.
prevenirea epizootiilor la animale;
7.
asigurarea accesului la infrastructura importantă (drumuri, căi
ferate) si către zone sigure în timpul inundatiilor;
8.
asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele si sistemele de
alimentare cu apă, gaze, energie, poduri, podete, punti, aeroporturi,
spitale, scoli, lucrările de protectie a populatiei etc.j în timpul
desfăsurăriifenomenului de inundatii;
9.
evacuarea si asigurarea conditiilor necesare supravietuirii. Obiectivele de
mediu ale prezentei strategii:
1.
reducerea alterării si influentei antropice asupra geomorfologiei
bazinelor hidrografice, înspecial a albiei minore (analiză pentru fiecare
caz în parte a oportunitătii lucrărilor de regularizare) si a luncilor
inundabile;
2.
luarea în considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor, prin
reîncărcarea acviferelor, asigurarea conectivitătii laterale,
necesară pentru reproducerea speciilor acvatice;
3.
crearea si/sau conservarea spatiului pentru râuri, evitându-se lucrările
de apărare si rectificarea cursurilor de apă pe distante mari (local
si cumulat);
4.
aplicarea tehnicilor durabile care asociază eficacitatea sub aspectul de
mediu cu eficienta sub raportul costurilor (aplicarea celor mai bune practici);
5.
satisfacerea cerintelor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si
completările ulterioare, prin care s-a transpus Directiva-cadru privind
apa;
6.
prevenirea poluării cursurilor de apă si a apelor subterane ca urmare
a inundatiilor (prin protectia zonelor urbane si industriale) si a efectelor
asociate lor asupra calitătii ecologice a cursurilor de apă;
7.
protectia si îmbunătătirea calitătii terenurilor, iar acolo unde
este posibil, încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a
preveni sau a minimiza scurgerea si inundatiile asociate ei ca urmare a unor
lucrări agricole intensive;
8.
conservarea si restaurarea zonelor naturale, precum pădurile aluviale,
zonele umede si albiile vechi cu functii ecologice, precum si reducerea
eroziunii solului prin intermediul practicilor agricole corespunzătoare si
al managementului forestier;
9.
protectia si conservarea bunurilor istorice, a monumentelor^ a ariilor
protejate si a ecosistemelor;
10.
protectia si îmbunătătirea specificului mediului înconjurător si
a aspectului său estetic;
11.
minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra
producerii fenomenului de inundatii;
12.
protectia si restaurarea vegetatiei riverane de-a lungul râurilor, pentru
îmbunătătirea calitătii apei si evitarea eroziunii malurilor;
13.
gestionarea durabilă a pădurilor, reconstructia ecologică prin
împădurire a terenurilor care si-au pierdut capacitatea de productie,
fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiintarea perdelelor forestiere
de protectie si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale;
14.
promovarea monitorizării integrate a zonelor amenajate de pe sectoarele de
râuri identificate cu risc ridicat la inundatii, în vederea conservării
regimului natural de curgere si pentru păstrarea biodiversitătii;
15.
aducerea la cunostinta publicului a lucrărilor ameliorative de mediu
rezultate din lucrări de apărare împotriva inundatiilor
(conectivitate laterală, zone umede, poldere etc.) compensatorii
amenajărilor de pe tronsoanele de râu puternic modificate din bazinele
hidrografice.
5. Prevederi
ale strategiei si principalele actiuni pentru implementarea acesteia
5.1.Tinte
cuantificabile ale strategiei
Unele
tinte până în 2035 ale prezentei strategii pot fi cuantificate, altele
însă nu. Ca tinte cuantificabile, strategia îsi propune:
1.
reducerea graduală a suprafetelor potential inundabile la viituri cu
debite având probabilitatea de depăsire de 1% cu 61% fată de 2006,
însotită obligatoriu de măsuri compensatorii pentru retinerea
volumelor corespunzătoare de apă, încurajând:
a) buna întretinere a constructiilor
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, în special a
digurilor;
b)
dezvoltarea de lucrări de protectie locale inelare, în jurul
localitătilor;
c)
identificarea zonelor optime pentru a fi inundate controlat, care să
permită acumularea de volume importante fără producerea de
pagube majore si obtinerea unei atenuări maximum posibile;
d)
refacerea capacitătii naturale de evacuare a albiilor;
e)
reamplasarea lucrărilor de apărare pentru asigurarea unei
capacităti mai mari de transport al viiturii prin albie;
f)
finalizarea lacurilor de acumulare la parametrii de functionare rezultati din
proiectare, pentru asigurarea unei transe optime de atenuare;
g)
finalizarea si reabilitarea polderelor pentru a asigura capacitatea optimă
de functionare;
h)
realizarea lucrărilor de regularizare/recalibrare a albiilor (decolmatarea
lucrărilor si a albiilor) numai în corelare cu lucrările
antierozionale de pe versanti, pentru asigurarea unei capacităti optime de
transport;
i)
protejarea malurilor râurilor împotriva eroziunii prin lucrări ecologice;
j)
amenajarea antierozională a formatiunilor torentiale, cu prioritate a
celor ce afectează localitătile si infrastructura de transport;
k)
încurajarea construirii căilor de comunicatii (drumuri, căi ferate)
cu ramblee consolidate la cote adecvate, care pot constitui linii de localizare
a inundatiilor, dispunând si de poduri corect dimensionate;
2.
reducerea numărului de persoane expuse riscului potential de inundatii la
viituri cu debite având probabilitatea de depăsire de 1% cu circa 62%
fată de 2006;
3.
reducerea vulnerabilitătii sociale a comunitătilor expuse la
inundatii - 50% în termen de 10 ani si până la 75% pe termen lung, în 30
de ani. Pentru această tintă, este necesară revizuirea normelor
de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare implicită a
probabilitătii anuale de depăsire de minimum 0,2% pentru zonele
urbane dezvoltate, în functie de rezultatele analizelor tehnico-economice, 0,5%
pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale si 10% pentru
zonele agricole (fără locuinte sau bunuri sociale si economice
importante). Această tintă va fi atinsă prin amenajarea
integrată a bazinului hidrografic;
4.
reducerea graduală a pagubelor produse de inundatii infrastructurilor de
traversare a cursurilor de apă fată de anul 2006 cu circa 80%
până în anul 2035;
5.
reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anuală a
cel putin 400 km de diguri de protectie împotriva inundatiilor;
6.
cresterea capacitătii de transport a albiilor minore ale principalelor
cursuri de apă cu cel putin 30% până în anul 2035, prin măsuri
de întretinere a zonelor colmatate si readucerea râului la starea
initială;
7.
corelarea lucrărilor de amenajare din albie cu cele de amenajare a
versantilor în toate bazinele si subbazinele hidrografice;
8.
modificarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinte
multiple, stabilindu-se o corelare mai bună între volumele de apă
necesare folosintelor si cele destinate atenuării viiturilor, contribuind
la cresterea capacitătii de atenuare a acestora cu până la 20%;
9.
reabilitarea anuală a cel putin 20 km de derivatii de ape mari;
10.
reabilitarea conform Planului de actiune, până în anul 2035, a cel putin
80% din barajele si lacurile de acumulare cu rol important în atenuarea
viiturilor;
11.
reducerea cu 50% a zonelor cu eroziune foarte puternică si excesivă
până în 2035 - măsurile de reîmpădurire în bazinele hidrografice
vor fi executate atât pentru reducerea scurgerilor, cât si pentru conservarea
solului, până la 50.000 ha împădurite.
Prevenirea,
protectia si diminuarea efectelor inundatiilor reprezintă un concept si un
proces ce se derulează pe termen lung, care începe anterior aparitiei
dezastrului si este directionat spre reducerea pagubelor produse de inundatiile
viitoare. Tehnic vorbind, nu există risc la inundatii care să nu
poată fi diminuat prin măsuri ingineresti (măsuri structurale),
costul fiind însă elementul hotărâtor. Acest proces furnizează
informatii utile si populatiei cum anume să convietuiască rational cu
inundatiile.
Măsurile
de prevenire a efectelor se referă mai ales la măsurile nestructurale
si ele sunt alcătuite din planuri de măsuri pregătitoare
(planuri de apărare), măsuri de răspuns, măsuri
legislative, de finantare, de evaluare a impactului asupra mediului, de
reconstructie si reabilitare si a componentei lor tehnice; aceste măsuri
contribuie direct la reducerea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor.
Ordinea
în care sunt aplicate măsurile de prevenire a efectelor inundatiilor este
de primă importantă. O succesiune ideală începe cu dezvoltarea
constientizării populatiei, care conduce către crearea vointei
politice, urmată de elaborarea si promovarea legilor si reglementărilor,
iar apoi pe locul al doilea ar fi propunerile de măsuri de reducere a
riscului si, în final, educatia si instruirea. Ultima actiune ar fi crearea
sistemului de asigurări în scopul de a împărti costul pagubelor
potentiale ale marilor inundatii pe o perioadă lungă de timp, la un
număr mare de proprietăti si persoane asigurate.
Alte
actiuni de diminuare includ reducerea vulnerabilitătii fizice, reducerea
vulnerabilitătii economiei si consolidarea structurii sociale a
comunitătii. Aceste actiuni pot fi luate la nivel individual, comunitar
sau la nivel de stat. Organizatiile neguvernamentale, voluntarii si
organizatiile socioculturale pot juca, de asemenea, un rol important.
Rolul,
atributiile si responsabilitătile autoritătilor publice centrale,
judetene si locale, precum si ale altor organizatii cu rol determinant în
Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la inundatii sunt prezentate
în anexa nr. 1.
5.2.
Principalele actiuni pentru aplicarea strategiei
Principalele
actiuni care sunt prezentate în Planul de actiune sunt sintetizate în cele ce
urmează.
5.2.1.
Cresterea capacitătii institutionale prin responsabilizarea
factorilor de decizie de la diverse niveluri
1.
Coordonarea si îmbunătătirea comunicării si cooperării
între ministerele vizate în scopul implementării prezentei strategii în
domeniul amenajării pentru protectia împotriva inundatiilor, amenajarea
teritoriului, conservarea naturii si a biodiversitătii, practicile
agricole etc.
2.
Redefinirea atributiilor si responsabilitătilor (la nivel national,
bazinal si regional/local) în ceea ce priveste protectia împotriva
inundatiilor, astfel încât reducerea riscului la inundatii pentru proprietatea
statului să cadă în sarcina Guvernului, apărarea
proprietătii municipiilor, oraselor si comunelor să fie în sarcina
atât a Guvernului, cât si a autoritătilor locale, în functie de importanta
si amploarea lucrărilor de apărare, iar apărarea
proprietătilor izolate ale populatiei si operatorilor economici să
cadă în sarcina acestora, prin intermediul sistemului de asigurare si al
ajutorului financiar al statului, precum si prin crearea unui mecanism de
acordare de credite avantajoase. Optimizarea deciziei în vederea
integrării măsurilor si pentru asigurarea protectiei mediului se va
face prin organisme create la nivel national, bazinal si local:
a)
crearea în cadrul Consiliului interministerial al apelor a functiei de secretar
pentru prevenirea riscului la inundatii si a unui secretariat tehnic
responsabil cu urmărirea integrării investitiilor mari, nationale, la
nivelul bazinelor hidrografice cu strategia si planurile de management al
bazinelor hidrografice, precum si cu schemele directoare pentru amenajarea
bazinelor hidrografice;
b)
întărirea rolului comitetelor de bazin, prin atribuirea de
responsabilităti clare legate de amenajarea bazinului hidrografic
în
contextul adoptării măsurilor preventive pentru asigurarea
restaurării si reconfigurării structurale a sistemelor lotice, precum
si prin numirea de reprezentanti de la nivelul tuturor consiliilor judetene,
pentru a creste capacitatea de coordonare a programelor regionale privind
prevenirea riscului la inundatii si pentru atragerea de fonduri pentru
solutiile prietenoase mediului;
c)
crearea agentului de inundatii. Acest corp profesional va fi format din serviciul
voluntar pentru situatii de urgentă si din agenti hidrotehnici. Pentru
fiecare comunitate locală (U.A.T.) se vor instrui aproximativ 3.000 de
agenti de inundatii, pentru întreaga tară, care vor juca rolul unor
operatori locali pentru pregătirea populatiei, cunoasterea locală a
hazardului si a riscului la inundatii, a planului de apărare si a celui de
evacuare. Acestia vor furniza sprijin pentru inventarierea pagubelor la nivel
de localitate. Agentii hidrotehnici ai Administratiei Nationale „Apele
Române" si ai Administratiei Nationale a îmbunătătirilor
Funciare - R.A. completează corpul agentilor la inundatii, având rolul de
a urmări si de a întretine lucrările din administrarea proprie si de
a asigura atât actiunile de avertizare în cazul deteriorării/afectării
acestora în timpul viiturilor, cât si interventia pentru
consolidarea/supraînăltarea acestora. Agentii hidrotehnici
colaborează la actiunea de reconstituire a inundatiilor, de marcare a
evenimentelor istorice pe clădiri, la poduri si pe mirele de ape mari.
3.
Elaborarea si publicarea de către Ministerul Mediului si Pădurilor a
unui raport national după fiecare inundatie majoră si a unui raport
anual privind inundatiile produse, efectele lor, lectiile deprinse
4.
Elaborarea si publicarea de către Ministerul Mediului si Pădurilor de
rapoarte anuale privind starea tehnică si functională a sistemului
national de protectie împotriva inundatiilor
5.
Elaborarea si publicarea de către Ministerul Administratiei si Internelor,
prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, de rapoarte anuale
privind pagubele rezultate în urma inundatiilor
6.
Implicarea în mai mare măsură a populatiei si a societătii în
reducerea riscului la inundatii, prin intermediul unui plan coordonat la nivel
local între autoritătile publice si private locale, organizatiile
cetătenesti si autoritătile centrale privind atributiile clare ale
acestora, în functie de capacitatea lor de interventie.
5.2.2.
Îmbunătătirea
cadrului legislativ:
a)
modificarea legislatiei românesti si a actelor normative necesare pentru
conformarea cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;
b)
elaborarea si aprobarea actului normativ privind Strategia natională de
management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung;
c)
aprobarea planurilor de management al bazinului hidrografic, în conformitate cu
cerintele Directivei-cadru 2000/60/CE privind apa, si a planurilor de
management al riscului la inundatii, în conformitate cu necesitătile
legate de implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;
corelarea celor două categorii de planuri la nivelul schemelor directoare
de amenajare si management al bazinelor hidrografice;
d)
elaborarea unui standard unitar pentru dimensionarea si verificarea
hidraulică a infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor în
conditiile bazinelor hidrografice amenajate;
e)
elaborarea unui act legislativ si administrativ privind utilizarea albiilor
minore ale râurilor si a terenurilor limitrofe;
f)
elaborarea unui act normativ privind normele si regulile utilizării
terenurilor în zonele inundabile; codificarea constructiilor din aceste zone si
reguli de adaptare a acestora pentru a diminua pagubele produse de inundatii;
g)
elaborarea unui act normativ de reglementare juridică si tehnică a
ocupării terenurilor din zonele-tampon destinate inundării dirijate
si a situatiei lucrărilor de amenajare din bazinele hidrografice
torentiale aflate în patrimoniul forestier si agricol din domeniul privat si
public privat. Reglementările vor viza: terenurile agricole cultivate,
terenurile agricole prevăzute cu amenajări pentru irigatii,
desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, digurile de apărare,
căile de comunicatii terestre, terenurile împădurite, terenurile în
care se află sau se intentionează realizarea de instalatii de
extractie a resurselor de petrol si gaze, terenurile pe care se află sau
se vor realiza fronturi de captare a apei subterane;
h)
adaptarea legislatiei pentru cresterea capacitătii decizionale si de
răspuns legat de măsurile pentru managementul riscului la inundatii;
i)
elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes national
si de interes local si a modului lor de elaborare si de finantare;
j)
elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de
vedere al gradului de protectie la inundatii ce trebuie asigurat sau al
riscului social acceptat;
k)
elaborarea unui act normativ care să cuprindă lista comunelor aflate
în zone vulnerabile la inundatii, eligibile din punct de vedere geografic
pentru sprijin prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR).
5.3.
Activităti-suport pentru implementarea Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung
5.3.1.
Activitatea de planificare
Activitatea
de planificare implică:
1.
elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundatii pentru fiecare
dintre cele 11 bazine hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei
2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului;
2.
elaborarea hărtilor de hazard la inundatii;
3.
elaborarea hărtilor de risc la inundatii;
4.
evaluarea preliminară a riscului la inundatii în bazinele hidrografice;
5.
identificarea în cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscului la
inundatii a zonelor cu potential de retentie partială a viiturilor ce pot
fi supuse unor procese de reconstructie/ reabilitare ecologică;
6.
elaborarea si implementarea de planuri de gestionare a zonelor inundabile prin
luarea în considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor si a
dezvoltării durabile a acestor zone;
7.
evitarea implementării unor măsuri structurale cu impact major asupra
mediului si a biodiversitătii (de tipul barajelor si îndiguirilor) în
interiorul ariilor protejate, fără măsuri compensatorii
adecvate;
8.
elaborarea si implementarea Programului national - Planul pentru prevenirea,
protectia si diminuarea efectelor inundatiilor;
9.
elaborarea pentru fiecare localitate urbană expusă riscului la
inundatii a unui program conceptual unic privind colectarea si evacuarea apelor
provenite din precipitatii, în vederea reducerii viitoare a pagubelor printr-o
reducere anuală sistematică, compensarea cresterii gradului de impermeabilizare
prin măsuri de crestere a infiltratiei (de exemplu: cresterea spatiilor si
a clădirilor verzi) si prin crearea de rezervoare temporare de stocare a
viiturilor;
10.
elaborarea si implementarea unui program national de reabilitare si refacere a
podurilor si podetelor în vederea cresterii capacitătii de debusare la
valoarea din regimul initial, anterior realizării lucrărilor de
traversare, si verificarea capacitătii de evacuare a apelor în noile
conditii de amenajare a bazinului hidrografic (debite asigurate în regimul
actual);
11.
dezvoltarea fondului forestier si extinderea suprafetelor de pădure, în
vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, national si
global, prin realizarea Programul national de împădurire. Realizarea
Programului national de împădurire se va face prin lucrări de
împădurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a
terenurilor cu destinatie agricolă, în vederea îmbunătătirii
conditiilor de mediu si a optimizării peisajului, a asigurării si
cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a
protejării căilor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a
localitătilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice,
urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinatie decât
cea silvică, în suprafată de 2 milioane ha, până în anul 2035;
12.
promovarea celor mai bune practici agricole în zonele expuse riscului la
inundatii;
13.
introducerea zonelor de protectie sanitară în cadrul planurilor bazinale
de gestionare a riscurilor la inundatii (alimentare cu apă, gestionarea
apelor uzate atât pentru obiectivele publice, cât si pentru cele private), asa
cum sunt ele identificate în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
identificarea unor solutii caz cu caz, pentru fiecare dintre obiectivele
plasate în zone cu risc la inundatii;
14.
integrarea aspectelor privind conservarea naturii si a biodiversitătii în
planurile de gestionare a riscurilor la inundatii;
15.
analiza critică a planurilor de apărare împotriva inundatiilor,
completarea si revizuirea lor periodică;
16.
integrarea informatiilor asupra evaluării preliminare a riscului la
inundatii în bazinele râurilor care trec peste frontieră sau constituie
frontieră de stat;
17.
semnarea unui memorandum privind implementarea unui program de prevenire si
combatere a tăierilor ilegale ale pădurilor;
18.
semnarea unui memorandum privind implementarea unui program de combatere a
eroziunii solului prin amenajarea complexă a bazinului hidrografic în
zonele critice cu risc la inundatii;
19.
inventarierea surselor potentiale de poluare în caz de inundatii, cu accent pe
zonele miniere unde există depozite de reziduuri periculoase, realizarea
si implementarea unor planuri prealabile de reducere a riscului de poluare.
5.3.2.
Dezvoltarea de metodologii/studii/rapoarte necesare implementării
Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si
lung:
1.
dezvoltarea, promovarea si întretinerea unei platforme GIS comune dedicate apei
si gestionării riscurilor la inundatii;
2.
elaborarea de studii si metodologii pentru determinarea vulnerabilitătii
la inundatii;
3.
studii pentru evaluarea permanentă a pagubelor produse de inundatii;
4.
elaborarea de studii pentru realizarea hărtilor de hazard si de risc la
inundatii în zonele vulnerabile identificate în analiza preliminară a
riscului la inundatii;
5.
elaborarea de studii si cercetări interdisciplinare în domeniul
gestionării riscului la inundatii pe baza unor termeni de referintă
elaborati de Ministerul Mediului si Pădurilor;
6.
elaborarea de studii si cercetări pentru diminuarea efectelor inundatiilor
în zonele urbane;
7.
studii si cercetări pentru identificarea influentei schimbărilor
climatice asupra producerii inundatiilor si măsuri de diminuare a acestor
efecte;
8.
introducerea ca primă optiune tehnică în studiile de fezabilitate a
solutiei de utilizare a capacitătii naturale de retentie a zonelor
inundabile (reconstructia ecologică a zonelor inundabile), cu respectarea
principiilor prevăzute la lit. D, E, F si G din sectiunea 3.1 „Principiile
strategiei";
9.
realizarea unor studii detaliate privind impactul lucrărilor de
apărare împotriva inundatiilor asupra ariilor protejate, pentru oricare
interventie structurală ce se desfăsoară la o distantă de
20 km în amonte si în aval de limitele ariilor protejate. Aceste studii vor
include modelări hidrologice/hidraulice pentru cel putin două
alternative de realizare si evaluarea impactului la nivelul fiecărei
specii/fiecărui habitat de interes conservativ;
10.
studii si cercetări pentru identificarea bazinelor hidrografice cu
potential de producere a viiturilor rapide; ierarhizarea
acestora; elaborarea unui ghid de comportament al populatiei în caz de aparitie
a viiturilor rapide;
11.
modernizarea sistemului hidrologic de avertizare a viiturilor rapide (Proiect
DESWAT);
12.
urmărirea evolutiei geomorfologice a albiilor si asigurarea protectiei
lor, prin autorizarea exploatării balastierelor doar în zonele cu depuneri
semnificative de aluviuni, în vederea protectiei lucrărilor de artă;
13.
identificarea de solutii pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deseuri
amplasate în zone de risc la inundatii. Solutiile vor trebui să ia în
consideratie impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului si chiar transferul
deseurilor într-un depozit conform;
14.
raportarea asupra evaluării preliminare a riscului la inundatii pe
districtele hidrografice ale bazinului Dunării;
15.
elaborarea si publicarea unui raport national după fiecare inundatie
majoră si a unui raport anual privind inundatiile produse, efectele lor si
lectiile învătate.
5.3.3.
Măsuri privind formarea/pregătirea profesională: 1. introducerea
în curricula universitară a unei discipline privind gestionarea riscului
la inundatii;
2.
proiectarea si implementarea unui sistem unitar de informare si educare a
populatiei referitor la riscul potential la inundatii;
3.
realizarea de programe de pregătire si formare continuă a
specialistilor încadrati în institutiile cu atributii în managementul riscului
la inundatii;
4.
realizarea unei biblioteci sau arhive electronice cu fondul de cărti,
studii si proiecte la nivel national.
Cadrul
legislativ care stă la baza prezentei strategii este prezentat în anexa
nr. 2.
6. Planul
de actiune pentru implementarea strategiei Managementul riscului la
inundatii este o componentă majoră a planurilor de amenajare a
bazinelor hidrografice, implicând numerosi actori la toate nivelurile. În acest
sens, principalele actiuni necesare pentru punerea în aplicare a prezentei
strategii, implicând numeroase părti interesate si privind mai multe
ministere si institutii ori autorităti nationale, regionale, judetene sau
locale, sunt incluse sintetic în tabelul următor, unde se prezintă în
detaliu subactiunile, perioadele de desfăsurare, responsabilii pentru
implementare si sumele detaliate pe perioadele de implementare:
Măsuri
si actiuni, aspecte sau tinte abordate, perioada de desfăsurare, costuri |
|||
Măsuri si actiuni |
Aspecte sau tinte abordate |
Perioada |
Costuri estimative - 106 euro - |
1 |
2 |
3 |
4 |
Măsura
A: Punerea în aplicare a unor politici nationale clare si consecvente pentru
managementul riscului la inundatii |
|||
Actiunea A1:
Punerea în aplicare a strategiei de management al riscului la inundatii la
nivel national |
Un management
comun si cuprinzător al riscului la inundatii pentru toate părtile
interesate din tară |
2010-2035 |
30,00 |
Actiunea A2:
Coordonarea si îmbunătătirea comunicării si cooperării
între ministerele cu atributii în domeniu prin Autoritatea pentru Inundatii
si Managementul Apelor, înfiintată în cadrul Ministerului Mediului si
Pădurilor, si prin atribuirea de responsabilităti în domeniu
Consiliului interministerial al apelor |
Integrarea
aspectelor legate de managementul riscului la inundatii în toate politicile
nationale si implicarea tuturor părtilor interesate |
|
|
Actiunea A3:
Promovarea unei platforme GIS comune dedicate apei si managementului riscului
la inundatii |
Difuzarea si
partajarea informatiilor, câstiguri economice si de timp datorate
partajării |
|
|
Actiunea A4:
Colectarea periodică a necesitătilor si obiectivelor de la
părtile interesate nationale |
Management
integrat al riscului la inundatii la nivel national |
|
|
Actiunea A5:
Coordonarea actiunilor principale în bazinele hidrografice |
Un management
coerent si eficient al riscului la inundatii si al apelor la nivelul
bazinelor hidrografice; implicarea tuturor părtilor interesate |
|
|
Măsura
B: Aranjamente institutionale si legături corespunzătoare |
|||
Actiunea B1:
Crearea functiei de secretar pentru inundatii în Consiliul interministerial
al apelor |
Actiuni operative
si eficiente implicând mai multe ministere si institutii |
2010-2015 |
18,00 |
Actiunea B2:
întărirea comitetelor de bazin (hidrografic) pentru o implicare mai mare
în managementul riscului la inundatii |
Participă la
gestionarea proiectelor, părtilor interesate, bugetelor si programelor
la nivel de bazin hidrografic (pe termen lung). |
|
|
Actiunea B3:
întărirea rolului judetelor în punerea în aplicare a strategiei de
management al riscului la inundatii |
Coerenta si
eficienta managementului riscului la inundatii în bazine si subbazine
hidrografice, precum si la nivel local |
|
|
Actiunea B4:
Organizarea si gestionarea unei retele de agenti locali de inundatii |
Consolidarea
competentelor, sarcinilor si programelor de actiune ale agentilor locali
implicati în situatiile de urgentă |
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
Măsura
C: Dispozitii legale |
|||
Actiunea C1: Nou
corpus legislativ pentru transpunerea Directivei 2007/60/CE si aprobarea
strategiei |
Legalitatea
strategiei nationale de management al riscului la inundatii |
2010-2014 |
0,25 |
Actiunea C2:
Adaptarea legislativă la cerintele institutionale si la unele
metodologii noi |
Cadru legal pentru
punerea în aplicare a strategiei |
||
Actiunea C3:
Omogenizarea legislatiei în domeniul situatiilor de urgentă în vederea
realizării unui cadru legal unic si instructiuni comune pentru toate
institutiile implicate în managementul situatiilor de urgentă |
|||
Măsura
D: Evaluarea preliminară si îmbunătătirea cunoasterii riscului
la inundatii |
|||
Actiunea D1:
Evaluarea primară si îmbunătătirea riscului la inundatii |
|
2010-2011 |
3,00 |
Actiunea D2: Actualizarea
si completarea hărtilor de hazard la inundatii si a bazei de date
cartografice privind obiectivele afectate de inundatii |
Îmbunătătirea
cunoasterii riscului actual la inundatii la nivel national |
||
Actiunea D3:
Inventarierea si analiza vulnerabilitătilor specifice si a bunurilor
expuse riscului la inundatii (mediu, sănătate etc.) |
Îmbunătătirea
cunoasterii situatiei actuale pentru evaluarea riscului la inundatii |
||
Actiunea D4:
Cresterea informării asupra vulnerabilitătii sociale si economice a
bunurilor |
|||
Actiunea D5:
Finalizarea si difuzarea evaluării preliminare a riscului la inundatii
la nivel national |
Conformitatea cu
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23
octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii si
punerea în aplicare a strategiei |
||
Actiunea D6:
Elaborarea listei ierarhice de tronsoane de râu, bazine si subbazine pentru
cartografierea riscului la inundatii si redactarea planurilor de management
al riscului la inundatii |
|||
Măsura
E: Elaborarea si punerea în aplicare a planurilor de management al riscului
la inundatii sau a schemelor directoare |
|||
Actiunea E1:
Studii pentru realizarea hărtilor de hazard si a hărtilor de risc
la inundatii în zonele vulnerabile identificate prin analiza preliminară |
Conformitatea cu
Directiva 2007/60/CE si Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si
completările ulterioare |
2010-2011 2010-2015 |
70,30 |
Actiunea E2:
Elaborarea planurilor de management al riscului la inundatii în bazinele sau
subbazinele cu risc semnificativ la inundatii |
|
|
|
Actiunea E3:
Asigurarea consultării publicului asupra măsurilor propuse prin
planurile de management al riscului la inundatii |
|
|
|
Actiunea E4:
Punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundatii,
inclusiv monitorizare, comunicare si actualizare |
|
|
|
Actiunea E5:
Validarea planurilor de management al riscului la inundatii la nivel national |
Controlul
investitiilor si metodologiilor, asigurând coerenta la nivel national |
|
|
Actiunea E6:
Actualizarea si difuzarea bazei de date nationale privind inundatiile, prin
marcarea zonei inundate si a obiectivelor afectate (după fiecare
inundatie) |
Partajarea si
actualizarea sistemului GIS national dedicat managementului riscului la
inundatii, feedback din studiile de caz |
|
|
Actiunea E7:
Organizarea de exercitii pentru ridicarea viabilitătii planurilor de
management al riscului la inundatii cu detinătorii lucrărilor cu
rol de apărare |
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
|
Măsura
F: Consultarea si pregătirea populatiei, feedback si construirea
rezilientei colective la inundatii |
||||
Actiunea F1:
Definirea cadrului national si a programului pentru pregătirea
publicului |
Stabilirea
actiunilor ce trebuie întreprinse si identificarea tuturor actorilor |
2010-2035 |
15,00 |
|
Actiunea F2:
Organizarea unei campanii nationale de sensibilizare si difuzarea
informatiilor privind riscul la inundatii |
Informarea,
consultarea si educarea populatiei expuse riscului la inundatii pentru a-i
reduce vulnerabilitatea si pentru a construi o rezilientă colectivă
la inundatii |
|
|
|
Actiunea F3:
Organizarea si monitorizarea campaniilor locale de consultare si
sensibilizare |
|
|
|
|
Actiunea F4:
Programe de informare, educare si pregătire |
|
|
|
|
Actiunea F5:
Organizarea exercitiilorde apărare si de evacuare |
Pregătirea
publicului pentru situatii de urgentă, în vederea evitării
victimelor |
|
|
|
Actiunea F6:
Inventarul urmelor viiturilor, marcarea celor istorice si analiza
feedbackului local |
Cunoasterea
globală a riscului la inundatii la toate nivelurile, pregătirea populatiei |
|
|
|
Actiunea F7:
Monitorizarea actiunilor de pregătire a publicului |
Punerea în
aplicare eficientă, actualizarea periodică si ajustarea programelor
si a strategiei |
|
|
|
Măsura
G: îmbunătătirea monitorizării, prognozării si
avertizării-alarmării inundatiilor |
||||
Actiunea G1:
Modernizarea periodică a sistemelor pentru prognoza inundatiilor,
întretinerea sistemului DESWAT si dezvoltarea unui sistem de
monitoring-comandă (SCADĂ) si decizional pentru managementul
râurilor bine echipate cu lucrări hidrotehnice (proiect WATMAN) |
Îmbunătătire
pentru o prognozare fiabilă, cu timp mare de anticipare si la timp,
necesară pentru managementul situatiilor de urgentă si reducerea
vulnerabilitătii sociale |
2010-2015 2010-2035 |
880,00 |
|
Actiunea G2:
Extinderea si automatizarea retelei de statii hidrometrice si pluviometrice
prin adăugarea de platforme nivometrice si evaporimetrice pentru
îmbunătătirea calibrării si fiabilitătii instrumentelor
de prognoză, precum si pentru monitoringul echipamentelor la baraje si
acumulări, derivatii (proiect WATMAN - Faza monitoring lucrări
hidrotehnice si utilizatori majori) |
|
|
|
|
Actiunea G3:
îmbunătătirea monitorizării, prognozării si
avertizării-alarmării inundatiilor |
|
|
|
|
Actiunea G4:
îmbunătătirea sistemului de avertizare si alarmare a
autoritătilor locale si a populatiei (proiect WATMAN, faza studii de
audibilitate si instalarea de sirene electronice cu prioritate în aval de
marile baraje) |
Cresterea
încrederii în autorităti si eficienta planurilor de evacuare |
|
|
|
Măsura
H: Planificarea si managementul situatiilor de urgentă |
||||
Actiunea H1:
Reactualizarea Ordinului ministrului administratiei si internelor si al
ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă
generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
constructii hidrotehnice si poluări accidentale pentru planurile de
apărare bazinale, judetene si locale pentru apărarea în cazul
inundatiilor si pentru managementul situatiilor de urgentă |
Pregătirea
publicului si îmbunătătirea eficientei managementului situatiilor
de urgentă pentru reducerea drastică a numărului de victime, a
vulnerabilitătii sociale si a vulnerabilitătii personale
intangibile a populatiei |
2010-2035 |
60,00 |
|
Actiunea H2:
Elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor, inclusiv
planuri de evacuare si de limitare a pierderilor |
|
|
|
|
Actiunea H3:
Exercitii periodice pentru managementul riscului la inundatii |
|
|
|
|
Actiunea H4:
îmbunătătirea managementului situatiilor de urgentă în caz de
inundatii prin înfiintarea centrelor de interventie (proiect WATMAN, faza
CIR) ale Administratiei Nationale „Apele Române" cu dotările
tehnice si echipamentele necesare interventiei la lucrările hidrotehnice |
|
|
|
|
Actiunea H5:
Coroborarea planurilor judetene si locale pentru managementul situatiilor de
urgentă în caz de inundatii cu planurile elaborate pentru celelalte
tipuri de risc |
|
|
|
|
Măsura
I:
Formare, educare si cercetare |
||||
Actiunea 11:
Formarea formatorilor pentru toti agentii locali de inundatii |
Agentii locali de
inundatii ca actori-cheie pentru diminuarea riscului la inundatii si
avertizarea la nivel local |
2010-2035 |
100,00 |
|
Actiunea 12:
Formarea agentilor locali de inundatii |
|
|
|
|
Actiunea 13:
Programe academice în domeniul managementului riscului la inundatii |
Consolidarea
echipelor existente implicate în managementul resurselor de apă si al
riscului la inundatii |
|
|
|
Actiunea 14:
Cresterea ponderii directiilor si obiectivelor legate de contracararea
riscului la inundatii în cadrul programelor nationale de
cercetare-dezvoltare-inovare |
Îmbunătătirea
instrumentelor si know-how-ului la nivel national cu privire la toate
aspectele managementului riscului la inundatii |
|
|
|
Măsura
J: Autorizatiile de utilizare a terenurilor si de construire, controlul
acestora |
||||
Actiunea J1:
Inspectia si controlul proiectelor privind utilizarea terenurilor, managementul
riscului la inundatii si impactul asupra corpurilor de apă |
Limitarea, iar
apoi reducerea riscului la inundatii, prin controlul vulnerabilitătii
bunurilor pentru constructiile si activitătile viitoare din zonele
expuse la inundatii |
2010-2035 |
82,00 |
|
Actiunea J2:
Definirea normelor si regulilor de constructie în zonele expuse la inundatii,
controlul autorizatiilor |
|
|
|
|
Actiunea J3:
întărirea inspectiei si monitorizării apelor |
Îmbunătătirea
managementului si a calitătii resurselor de apă |
|
|
|
Măsura
K: Strămutare, achizitie de terenuri si schimbări culturale |
||||
Actiunea K1:
Achizitii de terenuri, pentru a preveni activitătile vulnerabile în
zonele de inundatii si pentru a conserva mediul (inclusiv pentru
reconstituirea fondului forestier) |
Limitarea, iar
apoi reducerea riscului la inundatii, prin controlul vulnerabilitătii
bunurilor pentru constructiile si activitătile viitoare din zonele
expuse la inundatii |
2010-2029 |
150,00 |
|
Actiunea K2:
Strămutarea caselor expuse din zonele cu risc crescut la inundatii,
atunci când acest fapt se justifică |
Reducerea riscului
la inundatii pe termen lung, în special atunci când sunt în joc vietile
oamenilor |
|
|
|
Actiunea K3:
Promovarea unei atitudini de respect fată de râuri, în directia
schimbărilor culturale („râul nu este pentru gunoaie") |
Îmbunătătirea
calitătii apei si reducerea riscurilor la adresa
sănătătii în caz de inundatii |
|
|
|
Măsura
L: îmbunătătirea instrumentelor, metodelor si standardelor
corespunzătoare de evaluare |
||||
Actiunea L1:
Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si know-how în evaluarea
hazardului de inundatii |
Îmbunătătirea
cunostintelor privind riscul la inundatii si difuzarea informatiilor, precum
si reducerea costurilor studiilor viitoare la minimul necesar |
2010-2013 |
2,10 |
|
Actiunea L2: Dezvoltarea
si punerea în aplicare de instrumente si know-how pentru evaluarea pagubelor
si evaluarea riscului la inundatii |
|
|
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
Actiunea L3:
Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si know-how pentru
prelucrarea datelor în GIS si pentru difuzare, în special în ceea ce priveste
topografia |
|
|
|
Actiunea L4:
Dezvoltarea si punerea în aplicare de metode si standarde pentru structurile
de apărare împotriva inundatiilor, măsurile nestructurale si
managementul si întretinerea corpurilor de apă |
Reducerea riscului
la inundatii prin norme de proiectare îmbunătătite pentru
structurile de apărare, tinându-se cont de vulnerabilitatea reală a
bunurilor |
|
|
Actiunea L5:
Dezvoltarea si punerea în aplicare de instrumente si metode pentru controlul
utilizării terenurilor/prin imaginile satelitare si GIS |
Reducerea riscului
la inundatii pe termen mediu, prin limitarea numărului de bunuri
vulnerabile în zonele expuse la inundatii |
|
|
Măsura
M: îmbunătătirea controlului viiturilor torentiale |
|||
Actiunea M1:
Promovarea programelor de reîmpădurire si controlul despăduririlor |
Reducerea riscului
la inundatii prin reducerea debitelor de vârf, a transportului solid, a
eroziunii solului si a alunecărilor de teren |
2010-2035 |
3.300,00 |
Actiunea M2:
Promovarea măsurilor vizând controlul scurgerilor pe versanti si al
eroziunii solului, prin programe de combatere a eroziunii solului, corectare
a torentilor, reconstructie ecologică si înfiintarea de perdele
forestiere de protectie în zone agricole, forestiere si zone naturale |
|
|
|
Actiunea M3:
Promovarea programelor privind controlul scurgerilor în zonele urbane, prin
intermediul acumulărilor nepermanente si al retelelor de canalizare |
Reducerea riscului
la inundatii în zonele urbane |
|
|
Măsura
N: îmbunătătirea managementului debitelor si cursurilor de apă |
|||
Actiunea N1:
Promovarea unei întretineri mai bune a albiilor si a gestionării
acestora, precum si a malurilor |
Reducerea eroziunii
malurilor si a riscului la inundatii, îmbunătătirea managementului
resurselor de apă |
2010 2035 |
3.000,00 |
Actiunea N2:
Promovarea unei mai bune utilizări a capacitătii naturale de
stocare a albiilor majore si a luncilor râurilor |
Reducerea riscului
la inundatii si îmbunătătirea managementului resurselor de apă
(reîncărcarea apelor subterane) |
|
|
Actiunea N3:
Promovarea unei mai bune gestionări a debitului solid natural din râuri |
Reducerea riscului
la inundatii si îmbunătătirea functiilor naturale si ecologice ale
râurilor |
|
|
Actiunea N4:
Solutii pentru realizarea conectivitătii laterale a cursurilor de
apă, crearea unor zone umede, atenuarea undelor de viitură prin
poldere |
|
|
|
Măsura
0: întărirea capacitătii de apărare împotriva inundatiilor |
|||
Actiunea 01:
Refacerea si întretinerea lucrărilor de apărare în zonele
vulnerabile afectate în urma viiturilor. Abandonarea lucrărilor afectate
în zonele cu vulnerabilitate redusă sau reamplasarea lor |
Reducerea riscului
la inundatii |
2010-2035 |
7.110,00 |
Actiunea 02:
Continuarea si finalizarea activitătii dedelimitare a albiilor minore
ale cursurilor de apă |
Reducerea riscului
la inundatii |
|
|
Actiunea 03:
Dezvoltarea infrastructurii de apărare a localitătilor în zonele
vulnerabile |
|
|
|
Actiunea 04:
Crearea de zone umede |
Reducerea riscului
la inundatii si îmbunătătirea functiilor naturale si ecologice ale
râurilor |
|
|
Actiunea 05:
Realizarea de noi lucrări hidrotehnice pentru protectia împotriva
inundatiilor în zonele localitătilor cu risc ridicat la inundatii |
Reducerea riscului
la inundatii |
2010-2035 |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
Măsura
P: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a infrastructurii de
transport si a celei tehnico-edilitare |
|||
Actiunea P1:
Program national de reabilitare a podurilor rutiere si feroviare |
Reducerea pagubelor
asupra infrastructurilor si podurilor, provocate de inundatii |
2010-2014 |
663,40 |
Actiunea P2:
Program de modernizare a retelei nationale rutiere si feroviare supuse
riscului la inundatii |
|
|
|
Actiunea P3:
Realizarea de studii si proiecte privind proiectarea podurilor, în functie de
mediul aflat în continuă schimbare |
|
|
|
Măsura
Q: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a terenurilor agricole |
|||
Actiunea Q1:
Promovarea si planificarea practicilor agricole cu vulnerabilitate
redusă la inundatii |
Reducerea
pagubelor provocate agriculturii prin inundatii |
2010-2035 |
30,00 |
Actiunea Q2:
Promovarea practicilor agricole care reduc scurgerile în bazinele
hidrografice |
Reducerea
debitelor de vârf de-a lungul râurilor |
|
|
Actiunea Q3:
Punerea în aplicare a unor metode de proiectare revizuite pentru sistemele de
apărare împotriva inundatiilor în zonele rurale |
|
|
|
Actiunea Q4:
Finantarea lucrărilor de refacere si conservare a infrastructurii de
prevenire si de protectie împotriva inundatiilor (actiune pe termen mediu
PNDR) |
|
|
|
Măsura
R: Reducerea vulnerabilitătii la inundatii a infrastructurii de mediu |
|||
Actiunea R1:
Inventarul surselor de poluanti si al zonelor naturale vulnerabile de-a
lungul râurilor |
Îmbunătătirea
cunostintelor privind zonele naturale remarcabile si functiile ecologice ale
acestora |
2010-2015 |
3,50 |
Actiunea R2:
Promovarea controlului poluării prin intermediul unor planuri specifice
de management al riscului la inundatii în zonele urbane si industriale si al
riscului la poluările accidentale |
Reducerea riscului
la inundatii al mediului |
|
|
Actiunea R3: Integrarea
aspectelor privind conservarea naturii si a biodiversitătii în planurile
de management al riscului la inundatii, în special la proiectarea
structurilor de apărare |
Protectia mediului
si a biodiversitătii |
|
|
Măsura
S: Reducerea vulnerabilitătii sociale la inundatii |
|||
Actiunea S1:
Identificarea vulnerabilitătii sociale a tuturor comunitătilor
expuse riscului la inundatii prin realizarea hărtilor de risc, a
planurilor bazinale pentru managementul riscului la inundatii si consultarea
publicului asupra măsurilor ce vor fi adoptate prin acestea |
Reducerea riscului
la inundatii, în ceea ce priveste pagubele potentiale intangibile, si a
vulnerabilitătii sociale la inundatii, construirea unei reziliente
colective la inundatii |
2010-2015 |
7,00 |
Actiunea S2: Identificarea
si caracterizarea obiectivelor sociale expuse riscului la inundatii |
|
|
|
Actiunea S3:
Integrarea atenuării vulnerabilitătii sociale ca obiectiv în
planurile de management al riscului la inundatii |
|
|
|
Actiunea S4:
Promovarea atenuării riscului la inundatii sau a tehnicilor de protectie
locală la inundatii pentru retelele de apă, canalizare si
electricitate, pentru o redresare rapidă după inundatii si pentru a
evita poluarea apelor si a zonelor umede |
Revenire mai
usoară si mai rapidă la conditii de sigurantă, reducerea
poluării pentru a proteja sănătatea umană si mediul |
|
|
1 |
2 |
3 |
4 |
Măsura T: Îmbunătătirea si întretinerea structurilor de apărare |
|||
Actiunea T1:
Îmbunătătirea cunostintelor cu privire la starea actuală a
structurilor de apărare împotriva inundatiilor si eficienta acestora |
Reducerea riscului
rezidual si a riscului tehnologic care afectează zonele vulnerabile în
caz de inundatii |
2010-2035 |
900,00 |
Actiunea T2: O mai
bună întretinere a digurilor, în functie de priorităti |
|
|
|
Actiunea T3:
Revizuirea normelor si metodelor de proiectare pentru structurile de
apărare împotriva inundatiilor si adaptarea celor existente |
|
|
|
Măsura
U: Reducerea vulnerabilitătii individuale |
|||
Actiunea U1:
Atenuarea vulnerabilitătii personale a populatiei |
Atenuarea riscului
la inundatii prin actiuni individuale |
2010-2035 |
24,00 |
Actiunea U2:
Atenuarea vulnerabilitătii pentru fermieri, în ceea ce priveste
echipamentele, recoltele si animalele acestora |
|
|
|
Actiunea U3:
Atenuarea vulnerabilitătii pentru grupurile profesionale si pentru
industrie |
|
|
|
Măsura
V: Finantare si despăgubiri |
|||
Actiunea V1:
Finantarea punerii în aplicare a strategiei nationale de management al
riscului la inundatii |
Punerea în
aplicare a strategiei de atenuare si management al riscului la inundatii la
toate nivelurile |
2010-2035 |
1.000,00 |
Actiunea V2:
Finantarea elaborării si punerii în aplicare a planurilor de management
al riscului la inundatii în bazine sau subbazine hidrografice |
|
|
|
Actiunea V3:
Asigurări împotriva inundatiilor si sisteme de despăgubire |
Reducerea riscului
la inundatii pentru persoanele expuse si stimularea reducerii
vulnerabilitătii acestora |
|
|
Măsura
W: Cooperare internatională |
|||
Actiunea W1:
Definirea unei abordări comune pentru managementul riscului la inundatii
în bazinul râurilor transfrontaliere |
Conformitatea cu
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si punerea în
aplicare a strategiei; instrumente pentru elaborarea schemelor directoare |
2010-2035 |
15,00 |
Actiunea W2:
Partajarea datelor în sisteme de unităti si proiectii internationale,
precum si a informatiilor privind hidrologia si programele de cercetare |
|
|
|
Total
costuri de implementare (2010-2035): 17.463,55 milioane euro
Principalii
actori finantatori ai actiunilor pentru managementul riscului ia inundatii sunt
Ministerul Mediului si Pădurilor, Ministerul Agriculturii si
Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii,
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, prin unitătile
aflate sub autoritate (Hidroelectrica - S.A.), aducând o contributie de la
bugetul de stat si una de la fondurile de dezvoltare regională - POR, al
Programului operational sectorial pentru actiunile de protectia mediului - POS
si al Programului National de Dezvoltare Rurală - PNDR. Un rol important
îl au si administratia regională/judeteană si locală care poate
contribui cu fonduri proprii, precum si unii actori, cum ar fi Hidroelectrica -
S.A. sau administratii ca: Administratia Natională „Apele Române",
Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare,
Regia
Natională a Pădurilor - Romsilva, Administratia Natională a
Drumurilor, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din
România - S.A., Compania Natională de Căi Ferate - „C.F.R." -
S.A. etc. (anexa nr. 1).
Cadrul
legislativ care stă la baza Strategiei nationale de management al riscului
la inundatii pe termen mediu si lung este prezentat în anexa nr. 2.
Anexele la strategie si planul de actiune detaliat pentru punerea în aplicare a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung se adoptă prin ordin comun al ministrilor responsabili pentru aplicare, la propunerea Comitetului interministerial al apelor si a secretarului de stat pentru apă si inundatii.
6.1.
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta strategie.
ANEXA
Nr. 1
la strategie
ROLUL, ATRIBUTIILE SI RESPONSABILITĂTILE
autoritătilor publice centrale, judetene si locale, precum si ale
altor organizatii
cu rol determinant în Planul de măsuri pentru diminuarea riscului la
inundatii
I. AUTORITĂTI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR (MMP)
Măsurile
si activitătile ce trebuie adoptate în sectorul de activitate al MMP sunt
de cea mai mare importantă în reducerea riscului si a pagubelor produse de
inundatii. Ele se diferentiază în functie de etapa în care se
realizează: înainte, în timpul sau după producerea fenomenului de
inundatii.
Adaptarea
actiunilor, măsurilor si solutiilor de prevenire, de protectie si de
pregătire preconizate trebuie să fie adecvate conditiilor climatice
actuale si viitoare, precum si altor schimbări ce s-ar produce.
Conform
organizării si cadrului juridic actual, MMP are următoarele
responsabilităti specifice în domeniul managementului riscului la
inundatii:
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
elaborarea Strategiei nationale de gestionare a riscului la inundatii;
2.
coordonarea elaborării schemelor directoare de amenajare si management al
bazinului hidrografic si urmărirea respectării acestora de către
toate structurile implicate în managementul riscului la inundatii;
3.
coordonarea elaborării planurilor bazinale de prevenire, protectie si
diminuare a efectelor inundatiilor, incluzând si actiunile si măsurile
pentru înlăturarea efectelor distructive apărute în albiile
cursurilor de apă în zonele critice (poduri, podete, îngustări de
albii);
4.
participarea la implementarea de noi sisteme informationale de colectare a
datelor si de avertizare-alarmare pentru cazuri de inundatii;
5.
participarea la introducerea unor sisteme de alarmare-avertizare a
autoritătilor si populatiei pentru cazuri de incidente si accidente la
baraje aflate în administrarea Administratiei Nationale „Apele Române";
6.
controlul si reglementarea utilizării albiilor si a malurilor cursurilor
de apă;
7.
coordonarea elaborării hărtilor de hazard si a hărtilor de risc
la inundatii la nivelul bazinelor sau grupurilor de bazine hidrografice;
8.
participarea la analiza si evaluarea permanentă a pagubelor potentiale pe
care le-ar putea produce inundatiile infrastructurilor ingineresti de
protectie, infrastructurilor de transport, constructii, turistice;
9.
participarea la elaborarea unui sistem de comunicare si educare a populatiei în
vederea cunoasterii riscului la inundatii, a consecintelor acestuia si a
modului de comportare înainte, în timpul si după trecerea fenomenului de
inundatii;
10.
sprijinirea introducerii unui sistem de asigurări de bunuri si persoane
pentru cazuri de inundatii, care poate contribui activ la reducerea pagubelor
potentiale prin excluderea sau limitarea expunerii la riscuri excesive,
constituind totodată un mijloc de a face suportabilă convietuirea cu
inundatiile;
11.
elaborarea/reactualizarea regulamentului privind gestionarea situatiilor de
urgentă în caz de inundatii, fenomene meteo periculoase, poluări
accidentale si accidente la constructii hidrotehnice;
12.
coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundatiilor
la nivel national;
13.
elaborarea periodică de analize privind gradul de protectie asigurat de
sistemele de protectie existente si sporirea acestuia;
14.
elaborarea de propuneri de acte normative privind gradul de risc acceptabil la
inundatii, pentru populatie, obiective social-economice si de mediu;
15.
responsabilitatea realizării si implementării în conformitate cu
legislatia în vigoare a studiilor de fezabilitate si a proiectelor de interes
national pentru infrastructura hidrotehnică, din administrarea
Administratiei Nationale „Apele Române", destinate reducerii vârfurilor
hidrografelor undelor de viitură, si a celorlalte proiecte de protectie a
populatiei si a bunurilor împotriva inundatiilor si de amenajare a cursurilor
de apă;
16.
avizarea regulamentelor de exploatare în perioada de ape mari de către
alti detinători de mari lacuri de acumulare, precum si verificarea aplicării
acestora în caz de viituri;
17.
asigurarea finantării lucrărilor de apărare împotriva
inundatiilor de interes national din administrarea Administratiei Nationale
„Apele Române";
18.
responsabilitatea elaborării unor metodologii si a continutului-cadru al
unor proiecte directive privind amenajarea cursurilor de apă pe care se
produc viituri rapide;
19.
reglementarea extragerii materialelor de constructii din albiile cursurilor de
apă prin mentinerea unui echilibru dinamic în timp si spatiu al hidrosistemului
cursului de apă si prin delimitarea unor spatii de mobilitate ale albiilor
cursurilor de apă;
20.
introducerea de noi concepte de amenajare a cursurilor de apă, de
renaturare a râurilor si reconstruire a unor zone inundabile;
21.
elaborarea actelor normative si asigurarea fondurilor pentru împădurirea
terenurilor degradate, înfiintarea perdelelor forestiere de protectie,
amenajarea bazinelor hidrografice torentiale/gestionarea despăduririlor;
22.
analiza stării actuale si functionalitatea lucrărilor de amenajare a
torentilor în sectoarele silvice si stabilirea necesarului de lucrări
pentru amenajarea torentilor;
23.
amenajarea bazinelor hidrografice torentiale si reducerea eroziunii solului din
patrimoniul silvic pe baza unui plan de amenajare concordat cu planurile
bazinale de gestionare a riscului la inundatii;
24.
Înfiintarea perdelelor forestiere de protectie a digurilor si lacurilor de
acumulare;
25.
actiuni de împădurire a zonelor de formare a viiturilor;
26.
asigurarea exploatării judicioase a pădurilor existente si realizarea
de noi suprafete împădurite pentru reducerea debitelor maxime;
27.
elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele
silvice pentru prevenirea producerii unor viituri rapide.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
asigurarea conditiilor de functionare a Comitetului Ministerial pentru Situatii
de Urgentă si a Centrului Operativ pentru Situatii de Urgentă cu
activitate permanentă;
2.
asigurarea coordonării tehnice de specialitate a actiunilor operative de
interventie la nivel national;
3.
avertizarea autoritătilor competente si a populatiei asupra întinderii,
severitătii si duratei inundatiilor;
4.
alarmarea în cazul poluărilor accidentale produse pe cursurile de
apă, prin intermediul Sistemului de alarmare în caz de poluări
accidentale ale apelor din România (SAPA-ROM);
5.
activarea structurilor proprii implicate în gestionarea situatiilor de
urgentă specifice.
c)
Măsuri si actiuni după inundatii:
1.
participarea la analiza stării fizice si functionale a infrastructurilor
hidrotehnice de protectie împotriva inundatiilor si adoptarea de măsuri
pentru refacerea celor distruse sau avariate;
2.
responsabilitatea elaborării de tehnici, metode si metodologii pentru
evaluarea impactului economic, social si de mediu produs de inundatii;
3.
revizuirea periodică a planurilor bazinale si judetene de gestionare a
riscului la inundatii;
4.
participarea cu expertiză calificată la activitătile de
reconstructie si de înlăturare a efectelor dăunătoare mediului,
produse de inundatii.
MINISTERUL
AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE (MADR)
MADR
are următoarele responsabilităti specifice în domeniul managementului
riscului la inundatii: elaborarea actelor normative si asigurarea fondurilor
pentru zonarea terenurilor agricole, introducerea practicilor agricole
durabile, identificarea zonelor afectate de eroziunea solului si actiuni de
combatere a acesteia, mentinerea în bună stare de functionare a
amenajărilor de desecare si pentru protectia împotriva inundatiilor.
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
zonarea teritoriului agricol si introducerea practicilor unei agriculturi
durabile;
2.
analiza stării actuale si a functionalitătii infrastructurii din
amenajările antierozionale si de amenajare a torentilorîn terenul agricol,
tinându-se cont de influenta tuturor factorilor existenti în bazinul
hidrografic; stabilirea necesarului de resurse financiare în conformitate cu
fisele tehnice;
3.
asigurarea fondurilor pentru mentinerea în stare de functionare a
infrastructurilor de protectie împotriva inundatiilor din administrare;
4.
identificarea zonelor de risc la eroziune si degradare a solului si
ierarhizarea lor în vederea promovării de noi lucrări antierozionale
si de combatere a degradării terenurilor;
5.
realizarea de lucrări de ameliorare a terenurilor degradate în bazinele
hidrografice torentiale;
6.
elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele
agricole pentru prevenirea producerii unor viituri rapide;
7.
elaborarea unui ghid de utilizare si management al terenurilor din zonele
inundabile;
8. participarea
la implementarea unui sistem de asigurări de bunuri si persoane pentru
cazuri de inundatii;
9.
stimularea detinătorilor de terenuri agricole pentru a practica o
agricultură durabilă;
10.
asigurarea fondurilor pentru realizarea unor lucrări noi cu rol de
prevenire si de apărare împotriva inundatiilor.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
supravegherea si asigurarea functionării infrastructurilor de protectie
împotriva inundatiilor din administrare;
2.
coordonarea actiunilor operative de interventie în zonele amenajate cu
lucrări din administrare.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
asigurarea fondurilor necesare pentru refacerea amenajărilor cu rol de
apărare împotriva inundatiilor si a celorlalte obiective din administrare,
afectate de viituri;
2.
analiza stării tehnice si functionale a lucrărilor de amenajare a
torentilor si de combatere a eroziunii solului si adoptarea măsurilor de
reabilitare, refacere sau reconstructie;
3.
reanalizarea si amendarea planurilor de amenajare a terenurilor agricole din
bazinele hidrografice cu potential erozional ridicat si înaintarea de propuneri
autoritătii de gospodărire a apelor cu privire la amendarea
planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice cu componenta combaterii
eroziunii solului, în vederea prevenirii, diminuării si combaterii
efectelor inundatiilor.
MINISTERUL
ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (MAI)
MAI
are următoarele responsabilităti:
1.
asigură conducerea Comitetului National pentru Situatii de Urgentă;
2.
coordonează activitatea institutiilor prefectului care asigură
managementul riscului la inundatii la nivel de judet;
3.
promovarea actelor normative pentru finantarea în regim de urgentă a
lucrărilor de refacere a obiectivelor socioeconomice aflate în
administrarea unitătilor administrativ-teritoriale afectate de inundatii;
4.
comunicarea către populatie a pagubelor produse de inundatii si a
măsurilor necesare pentru diminuarea acestora.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII (MTI)
MTI
elaborează si supune spre aprobare cadrul legislativ din domeniul
transporturilor, administrează si utilizează infrastructura de
transport si pune această infrastructură la dispozitia
utilizatorilor.
MTI
se implică în managementul riscului la inundatii prin:
1.
furnizarea de informatii privind infrastructura necesară pentru realizarea
Masterplanului bazinului hidrografic si/sau a Planului pentru managementul
riscului la inundatii;
2.
avizarea Masterplanului bazinului hidrografic si a Planului pentru managementul
riscului la inundatii în cadrul Comitetului interministerial al apelor;
3.
realizarea demersurilor în vederea asigurării fondurilor necesare pentru
executia lucrărilor cu rol de apărare a infrastructurii de transport
împotriva inundatiilor si pentru refacerea celei afectate de viituri, în
conditiile prevăzute de Masterplanul bazinului hidrografic si, ulterior,
de Planul pentru managementul riscului la inundatii.
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
reanalizarea stării podurilor si podetelor aflate în administrarea proprie
si măsuri de reparare a infrastructurilor si suprastructurilor acestora,
în conformitate cu bugetele aprobate, potrivit legii;
2.
realizarea de studii si proiecte privind inundabilitatea drumurilor nationale,
a căilor ferate prin intermediul companiilor din subordinea sau sub
autoritatea MTI si care au în administrare tipurile de infrastructuri de
transport nominalizate, în vederea adoptării de actiuni si măsuri de
reducere a riscului la inundatii si ierarhizarea acestora în functie de
gravitatea situatiei;
3.
realizarea demersurilor necesare în vederea alocării de fonduri pentru
elaborarea de studii si proiecte privind inundabilitatea infrastructurii de
transport sau pentru reconstructia acestora;
4.
asigurarea executiei terasamentelor drumurilor nationale si a căilor
ferate astfel încât acestea să se poată constitui în linii de
apărare împotriva inundatiilor, în cazurile identificate cu risc mare la
inundatii si când conditiile geografice o impun ca singura solutie locală
de amenajare pentru apărarea localitătilor împotriva inundatiilor;
aceste cazuri specifice vor fi cuprinse în Masterplanul bazinului hidrografic
si, ulterior, în Planul pentru managementul riscului la inundatii si vor fi
executate în conformitate cu bugetele aprobate în conditiile legii.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
adoptarea de actiuni si măsuri si mobilizarea resurselor pentru protectia
infrastructurii de transport critice;
2.
adoptarea de actiuni si măsuri si mobilizarea resurselor pentru asigurarea
circulatiei pe drumurile nationale si pe calea ferată;
3.
alte actiuni si măsuri din sectorul său de activitate ce îi revin din
planurile operative de interventie, conform legislatiei existente privind
managementul situatiilor de urgentă generate de inundatii.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
-
analiza stării fizice si functionale a infrastructurii de transport aflate
în administrarea MTI si adoptarea de măsuri pentru repararea, reabilitarea
si reconstructia acestora.
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI (MDRT)
Principala
responsabilitate a MDRT în privinta managementului riscului la inundatii este
elaborarea si omogenizarea normelor privind asezările umane, incluzând
zonele expuse la inundatii.
1.
MDRT elaborează si supune spre aprobare împreună cu MMP cadrul
legislativ privind amenajarea teritoriului, urbanismul si controlul
calitătii în domeniul sigurantei constructiilor.
2.
MDRT organizează elaborarea, avizarea si aprobarea reglementărilor
tehnice, împreună cu MMP, privind utilizarea terenurilor, amplasarea si
realizarea constructiilor în zonele inundabile în vederea stabilirii prin
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism a modalitătilor
de reducere a vulnerabilitătii acestor zone.
MINISTERUL SĂNĂTĂTII (MS)
MS
este implicat în managementul riscului la inundatii prin directiile din minister,
Centrul Operativ pentru Situatii de Urgentă al MS, unitătile sanitare
din subordine, după cum urmează:
1.
educarea populatiei prin compartimentele de promovare a
sănătătii referitor la pericolele de îmbolnăvire în timpul
inundatiilor si măsuri de prevenire;
2.
formarea profesională specifică pentru personalul sanitar implicat în
managementul riscului;
3.
pregătirea rezervei antiepidemice a MS si a unitătilor
descentralizate din teritoriu cu vaccinări, medicamente si materiale
sanitare necesare în zonele inundate;
4.
monitorizarea zilnică, 24 de ore din 24, timp de 7 zile, a situatiei din
zonele inundate;
5.
acordarea de asistentă tehnică de specialitate pentru amplasarea si
dotarea adăposturilor temporare (amplasarea magaziei de alimente, a
bucătăriei, a toaletei etc), pentru asanarea si dezinfectia
fântânilor si closetelor inundate, pentru actiuni DDDÎn gospodăriile
inundate, rezolvarea cu operativitate a diverselor probleme de
sănătate publică care pot apărea în zonele inundate;
6.
verificarea prin laboratoarele proprii a potabilitătii surselor de
apă potabilă după retragerea apelor de inundatie;
7.
asigurarea asistentei medicale si a transportului sanitar pentru populatia din
zonele afectate de inundatii.
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
transmiterea către populatie, de către autoritătile locale de
sănătate publică, prin mass-media la dispozitie, a informatiilor
legate de bolile care pot apărea în zonele inundate si a modului în care
acestea pot fi prevenite;
2.
identificarea grupelor populationale la risc si comunicarea măsurilor
speciale care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirii acestora;
3.
constituirea punctelor de prim ajutor, unde persoanele sinistrate se pot adresa
pentru asistentă medicală calificată preventivă si
curativă.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
Îndeplinirea atributiilor ce decurg din legislatie si care revin MS privind
managementul situatiilor de urgentă generate de inundatii;
2.
adoptarea de măsuri antiepidemice;
3.
controlul calitătii apei potabile.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
monitorizarea calitătii apei, cu efectuarea de analize si consultatii de
specialitate privind dezinfectia fântânilor si altor surse de apă;
2.
acordarea de asistentă medicală persoanelor afectate de inundatii;
3.
evaluarea stării de sănătate a colectivitătilor afectate si
adoptarea de măsuri de reabilitare si refacere.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI (MECTS)
În
aplicarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen
mediu si lung, MECTS are următoarele atributii:
1.
realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare care urmăresc directii si
obiective legate de combaterea riscului la inundatii;
2.
promovarea si sustinerea implementării de proiecte si programe care
urmăresc formarea si dezvoltarea, la copii si tineri, a unei atitudini
responsabile privind riscul la inundatii.
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
lansarea de programe de cercetare-dezvoltare destinate managementului riscului
la inundatii, solutionării unor aspecte privind influenta
schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic si a măsurilor
adecvate de adaptare la aceste schimbări;
2.
monitorizarea calitătii activitătilor educative care urmăresc
formarea si dezvoltarea de atitudini si comportamente responsabile în situatii
de inundatii;
3.
elaborarea unor cărti si jocuri pentru copii si tineret, destinate
întelegerii fenomenului de inundatii, a riscului asociat acestora si a modului
de comportare înainte, în timpul si după producerea fenomenului;
4.
lansarea unor proiecte scolare cu premii, cu tema destinată perceperii
corecte a cursului de apă ca pe un eco-hidro-sistem complex de mare
importantă pentru viata si sănătatea omului.
MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI (MECMA)
MECMA
urmăreste asigurarea finantării programelor de investitii pentru
realizarea amenajărilor hidroenergetice care au si rol de atenuare a
undelor de viitură.
MINISTERUL COMUNICATIILOR SI SOCIETĂTII INFORMATIONALE (MCSI)
MCSI
asigură functionarea legăturilor de comunicatii necesare în situatii
de urgentă generate de inundatii.
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE (MFP)
MFP
are următoarele responsabilităti:
1.
avizarea indicatorilor tehnico-economici ai studiilor de fezabilitate pentru
investitiile care se supun aprobării Guvernului, având ca obiect
managementul riscului la inundatii si care se realizează din fonduri
publice, potrivit competentei stabilite prin lege sau din creditele externe
contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora;
2.
elaborarea de mecanisme economice având ca obiectiv asigurarea fondurilor
necesare pentru cresterea gradului de sigurantă a lucrărilor de
management al riscului la inundatii, precum si pentru dezvoltarea de noi
lucrări.
II. ALTE INSTITUTII, AUTORITĂTI SI SOCIETĂTI COMERCIALE
ADMINISTRATIA
NATIONALĂ „APELE ROMÂNE" (ANAR)
a) Măsuri
si actiuni preventive:
în
principal prin directiile de bazin hidrografic, ANAR are următoarele
atributii principale în privinta pregătirii pentru inundatii:
1.
crearea de sisteme informationale pentru avertizarea si prognozarea
inundatiilor;
2.
elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor pe bazine
hidrografice, care includ regulamentele de exploatare coordonată la ape
mari a tuturor amenajărilor existente în bazin, indiferent de
detinător;
3.
asistenta tehnică pentru elaborarea planurilor locale de apărare
împotriva inundatiilor;
4.
asigurarea conducerii grupului de suport tehnic al comitetului judetean pentru
situatii de urgentă;
5.
Întretinerea corespunzătoare a cursurilor de apă, potrivit
prevederilor legale;
6.
mentinerea integritătii si functionalitătii infrastructurilor de
protectie împotriva inundatiilor din administrare;
7.
constituirea stocurilor de materiale si mijloace de apărare împotriva
inundatiilor pentru constructiile hidrotehnice din administrare.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
supravegherea permanentă a cursurilor de apă pe timpul inundatiilor;
2.
asigurarea unei exploatări corelate a tuturor amenajărilor din
bazinul hidrografic, indiferent de detinător, pentru diminuarea efectelor
inundatiilor;
3.
participarea la avertizarea populatiei;
4.
concentrarea mijloacelor de interventie în zonele critice ale constructiilor
hidrotehnice din administrare;
5.
coordonarea tehnică de specialitate a actiunilor de interventie
operativă la nivel bazinal;
6.
asigurarea transmiterii informatiilor necesare către Comitetul Ministerial
pentru Situatii de Urgentă.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
pregătirea rapoartelor de sinteză privind efectele inundatiilor,
bazate pe informatiile transmise de către comitetele locale pentru
situatii de urgentă si de ceilalti detinători de lucrări;
2.
analiza critică a modulului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice
(lectii învătate);
3.
identificarea sectiunilor critice (poduri, podete, coturi etc.) si propuneri de
măsuri pentru îmbunătătirea curgerii în perioadele de
viitură;
4.
refacerea lucrărilor din administrare afectate de inundatii;
5.
propuneri de noi lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor si
optimizarea celor existente;
6.
organizarea verificării periodice a evolutiei albiei râului, a
lucrărilor hidrotehnice si a podurilor;
7.
Îmbunătătiri ale prognozei, avertizării si informării
privind inundatiile din bazinul hidrografic.
INSTITUTUL
NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODĂRIRE A APELOR (INHGA)
INHGA
are următoarele responsabilităti în domeniul gestionării
riscului la inundatii:
1.
elaborarea de prognoze hidrologice si emiterea de avertizări hidrologice;
2.
participarea la elaborarea hărtilor de hazard si a hărtilor de risc
la inundatii;
3.
elaborarea schemelor directoare de amenajare si management al bazinelor
hidrografice.
ADMINISTRATIA
NATIONALĂ DE METEOROLOGIE (ANM)
În
ceea ce priveste gestionarea riscului la inundatii, ANM are următoarele
responsabilităti:
1.
asigurarea veghii meteorologice;
2.
elaborarea de prognoze si emiterea de avertizări meteorologice pe diverse
intervale de timp;
3.
Întretinerea unor aplicatii web pentru diseminarea datelor meteorologice si a
avertizărilor, care să cuprindă produsele cartografice privind
temperaturile si precipitatiile, imagini radar pentru zonele afectate de
fenomene periculoase, date din modele etc.
ADMINISTRATIA
NATIONALĂ AÎMBUNĂTĂTIRILOR FUNCIARE (ANIF)
ANIF,
ca principal detinător al lucrărilor cu rol de apărare împotriva
inundatiilor de la Dunăre si al amenajărilor de desecare, întreprinde
următoarele:
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
mentinerea în stare de functionare a amenajărilor pentru evacuarea apelor
interne, a celor pentru apărare împotriva inundatiilor, precum si a celor
de combatere a eroziunii solului din administrare;
2.
dotarea cu motopompe de mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în
incintele agricole inundate;
3.
elaborarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor a sistemelor
hidroameliorative de la Dunăre si a lucrărilor de apărare din
administrare de pe râurile interioare, ca sectiune distinctă a planurilor
judetene de apărare;
4.
elaborarea regulamentelor de exploatare la ape mari pentru amenajările din
administrare cu rol de apărare împotriva inundatiilor;
5.
constituirea stocurilor de materiale si mijloace de apărare împotriva
inundatiilor pentru constructiile hidrotehnice din administrare;
6.
participarea în grupul de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de
urgentă generate de inundatii al comitetului judetean pentru situatii de
urgentă;
7.
asigurarea functionării sistemului informational hidrometeorologic propriu
amenajărilor de îmbunătătiri funciare.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
asigurarea interventiei operative la constructiile hidrotehnice cu rol de
apărare din administrare;
2.
asigurarea evacuării apelor interne din incintele îndiguite prin
amenajările de desecare sau prin surse suplimentare.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
inventarierea lucrărilor afectate de viituri si refacerea acestora;
2.
propuneri de realizare a unor noi lucrări cu rol de apărare împotriva
inundatiilor si optimizarea celor existente.
SOCIETATEA
COMERCIALĂ HIDROELECTRICA - S.A. (HIDROELECTRICA - S.A.)
Ca
detinător al amenajărilor hidroenergetice care au si rol de atenuarea
viiturilor, HIDROELECTRICA- S.A. întreprinde următoarele actiuni:
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
asigurarea functionării în sigurantă a infrastructurii
hidroenergetice care are si rol de atenuare a undelor de viitură;
2.
implementarea sistemelor de avertizare-alarmare din aval de barajele din
administrare pentru cazuri de accidente sau incidente la acestea;
3.
elaborarea de studii privind capacitatea de transport a albiilor cursurilor de
apă din aval de barajele din administrare si adoptarea de actiuni si măsuri
pentru corelarea acestor capacităti cu debitele evacuate din lacurile de
acumulare;
4.
elaborarea regulamentelor de exploatare la ape mari si a planurilor de
apărare împotriva inundatiilor, pentru fiecare amenajare
hidroenergetică din administrare.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
aplicarea prevederilor regulamentelor de exploatare a barajelor si lacurilor de
acumulare în conditii de viitură, în conformitate cu regulamentele
bazinale de exploatare corelată a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic
în diverse scenarii de formare si aparitie a viiturilor;
2.
supravegherea functionării în sigurantă a barajelor si lacurilor de
acumulare din administrare si controlul respectării regulamentelor privind
evacuarea debitelor maxime.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
-
analiza modului de comportare si a stării fizice si functionale a
infrastructurilor hidrotehnice din administrare si adoptarea de măsuri de
reparatii, reabilitare sau reconstructie.
COMPANIA
NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA - S.A. (C.N.A.D.N.R.)
În
domeniul gestionării riscului la inundatii, C.N.A.D.N.R. are
următoarele responsabilităti:
1.
asigură organizarea interventiilor necesare în scopul eliminării
operative a avariilor, restrictiilor sau a altor situatii provocate de
inundatii pe drumurile nationale si autostrăzi si pe podurile aferente
acestora;
2.
proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întretinerea
si exploatarea drumurilor de interes national, în scopul
desfăsurării traficului rutier în conditii de sigurantă a
circulatiei în situatii de urgentă generate de inundatii; 3. În cazul unor
situatii de urgentă generate de inundatii, C.N.A.D.N.R. va actiona în cel
mai scurt timp pentru repunerea în functiune a infrastructurii rutiere de drumuri
nationale afectate.
INSPECTORATUL
GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (IGSU)
IGSU
în cadrul căruia functionează Centrul Operational National pentru
Situatii de Urgentă si care asigură Secretariatul tehnic permanent al
Comitetului National pentru Situatii de Urgentă întreprinde
următoarele actiuni:
a) Măsuri
si actiuni preventive:
1.
monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor
negative ale acestora;
2.
primirea si diseminarea avertizărilor privind posibilitatea producerii inundatiilor
către autoritătile administratiei publice locale si populatia posibil
afectată;
3.
planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor pentru interventia
operativă;
4.
participarea la elaborarea unorghiduri/manuale continând activitătile, responsabilitătile
autoritătilor locale în domeniul gestionării inundatiilor si a
modului de actionare înainte, în timpul si după producerea inundatiilor;
5.
participarea la elaborarea unui sistem de comunicare si de educare a populatiei
asupra riscului la inundatii, a modului de actionare înainte, în timpul si
după trecerea fenomenului de inundatii si asupra rolului protectiei
individuale în caz de inundatii;
6.
sprijinirea autoritătilor locale în vederea elaborării propriilor
strategii de protectie împotriva inundatiilor;
7.
editarea unor pliante personalizate pentru zonele inundabile, continând un
minim de informatii privind riscul la inundatii care să fie difuzate
locuitorilor din aceste zone, inclusiv cu ocazia serviciilor curente asigurate
de autoritătile locale si de politie;
8.
elaborarea planurilor de evacuare a populatiei, animalelor si bunurilor în
timpul inundatiilor.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
diseminarea către autoritătile publice locale a mesajelor de
avertizare în caz de inundatii si avertizarea populatiei prin sisteme si
mijloace tehnice de avertizare si alarmare publică;
2.
căutarea, descarcerarea si salvarea persoanelor;
3.
asigurarea împreună cu autoritătile administratiei publice locale a
măsurilor pentru evacuarea persoanelor si animalelor sau bunurilor
periclitate, potrivit planurilor întocmite, si instalarea taberelor de
sinistrati;
4.
participarea, conform legislatiei, la asigurarea transportului fortelor si
mijloacelor de interventie si al persoanelor evacuate;
5.
centralizarea pagubelor produse de inundatii si transmiterea situatiei acestora
în vederea adoptării măsurilor de reconstructie necesare după
inundatii, precum si pentru realizarea/verificarea hărtilor de risc (ca o
măsură posteveniment).
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
-
participarea alături de autoritătile publice centrale la:
1.
transportul si furnizarea ajutoarelor umanitare de primă necesitate pentru
populatia afectată;
2.
evaluarea pagubelor produse de inundatii în zonele calamitate;
3.
elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social si de mediu ca
urmare a inundatiilor.
INSPECTORATUL
DE STAT ÎN CONSTRUCTII (ISC)
În
ceea ce priveste gestionarea riscului la inundatii, ISC are următoarele
responsabilităti:
1.
exercită controlul statului privind realizarea cerintelor esentiale ale
constructiilor care se execută în zonele inundabile, respectiv rezistenta
mecanică si stabilitatea, securitatea în exploatare, sănătatea
oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolatia, hidrofuga, în toate
etapele de conceptie, proiectare, executie, exploatare si postutilizare, în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;
2.
exercită controlul statului privind respectarea prevederilor actelor
normative în vigoare în domeniul disciplinei în urbanism si al amenajării
teritoriului;
3.
avizează din punct de vedere tehnic documentatiile tehnico-economice
aferente obiectivelor de investitii noi pentru protectia împotriva
inundatiilor, care se finantează, potrivit legii, din fonduri publice sau
din credite externe, contractate ori garantate de stat, ai căror
indicatori tehnico-economici se aprobă de Guvern în conditiile
prevăzute la art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu
modificările si completările ulterioare, precum si documentatiile
tehnico-economice aferente lucrărilor de interventii la constructii
existente - reparatii, modificări, reabilitări, consolidări,
restaurări, finantate din fonduri publice sau din credite externe,
contractate ori garantate de stat, pentru care, potrivit valorii determinate
conform devizului general, exclusiv TVA, legislatia în vigoare prevede
organizarea de licitatii deschise;
4.
participă în comisiile mixte numite de prefecti, pentru evaluarea
pagubelor produse la constructiile afectate de inundatii;
5.
pentru punerea în sigurantă a vietii oamenilor, dispune proprietarilor,
administratorilor sau utilizatorilor, după caz:
(i)
efectuarea de expertize tehnice la constructii situate în zone inundabile,
indiferent de forma de proprietate si de destinatia acestora, atunci când, în
urma inspectiei, se concluzionează astfel;
(ii)
încetarea utilizării constructiilor situate în zone inundabile după
producerea unor accidente tehnice sau dezastre, când în urma unei expertize se
concluzionează că este pusă în pericol viata cetătenilor.
III.
ALTI FACTORI DIN SISTEMUL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ
Cadrul
general
în
conformitate cu art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004
privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005, a
fost înfiintat Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă.
Componentele sale sunt:
A.
comitetele pentru situatii de urgentă;
B.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă;
C.
serviciile publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgentă;
D.
centrele operative pentru situatii de urgentă;
E.
comandantul actiunii.
Acest
sistem are rolul de prevenire si management al situatiilor de urgentă,
asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alt tip
necesare pentru restabilirea stării de normalitate.
COMITETUL
NATIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CNSU)
CNSU
functionează sub conducerea ministrului administratiei si internelor si
sub coordonarea primului-ministru.
CNSU
are competente legate de managementul situatiilor de urgentă create de
calamitătile naturale, inclusiv de viituri si de cele ale accidentelor la
infrastructura critică natională, precum si în cazul unor dezastre
regionale produse ca urmare a inundării unor localităti sau obiective
economice.
CNSU
are responsabilitatea elaborării Strategiei de management al riscurilor
integrate si creării unei platforme nationale de management al riscurilor
naturale si antropice. De asemenea, CNSU participă la actiuni
internationale în domeniul riscurilor.
COMITETUL
MINISTERIAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CMSU) DIN MINISTERUL
MEDIULUI SI PĂDURILOR
CMSU
a fost înfiintat în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 15/2005, si functionează în cadrul Ministerului Mediului si
Pădurilor.
CMSU
are următoarele competente principale:
(i)
elaborarea Strategiei nationale de gestionare a riscului la inundatii; (ii)
coordonarea elaborării planurilor de apărare împotriva inundatiilor;
(iii) actiuni la nivel international în domeniul riscului la inundatii.
IV. FACTORI LA NIVEL REGIONAL
A. La
nivel judetean
COMITETUL
JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CJSU)
CJSU
are următoarele atributii:
a)
declară, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de
alertă la nivelul judetului sau în mai multe localităti din judet, în
zonele periclitate, si verifică asigurarea permanentei la comitetele
locale (CLSU);
b)
asigură, prin centrul operational al inspectoratului judetean pentru
situatii de urgentă, transmiterea avertizărilor si prognozelor la
toate localitătile si obiectivele din zonele susceptibile de a fi afectate
si urmăreste măsurile luate de comitetele locale, detinătorii de
lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor, operatorii
economici specializati, unitătile poluatoare etc;
c)
dispune urmărirea permanentă a evolutiei factorilor de risc specifici
si informează prin rapoarte operative CMSU prin grupul de suport tehnic si
CNSU asupra situatiei concrete din teren;
d)
concentrează, la recomandarea CMSU si/sau la solicitarea ANAR, mijloacele
si fortele de interventie în zonele critice pentru consolidarea sau
supraînăltarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor
de gheturi de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale,
pentru ajutorarea CLSU în actiunile de limitare a efectelor inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice
si poluărilor accidentale;
e)
asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport
tehnic, a actiunilor de interventie operativă;
f)
asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă si asistentă
medicală pentru populatia sinistrată;
g)
asigură adăpostirea, hrănirea si asistenta veterinară a
animalelor evacuate, în cazul depăsirii capacitătii de interventie a
CLSU;
h)
elaborează planurile judetene operative de apărare împotriva
inundatiilor în conformitate cu legislatia specifică existentă
privind managementul situatiilor de urgentă;
i)
organizează evacuarea persoanelor din zona inundabilă si asigurarea
necesitătilor de hrană, medicamente si asistentă sanitară;
j)
coordonează asigurarea ordinii publice, protectia vietii si a
proprietătii;
k)
asigură coordonarea actiunilor de ajutorare a populatiei din zonele
afectate.
CONSILIILE
JUDETENE
a)
Măsuri si actiuni preventive:
1. elaborarea si implementarea planurilor de amenajare a teritoriului în
corelare cu prevederile prezentei strategii;
2.
conducerea si deciderea procedurilor de reglementare a utilizării
terenurilor din zonele inundabile si aplicarea legislatiei nationale în
domeniul utilizării terenurilor din zonele inundabile;
3.
elaborarea strategică de protectie împotriva inundatiilor la nivel
judetean pe baza cunoasterii vulnerabilitătii fizice, economice, culturale
si a sistemului de valori;
4.
coordonarea activitătilor de elaborare a hărtilor de vulnerabilitate
la inundatii (vulnerabilitate fizică, economică, culturală si a
sistemului de valori) la nivel de judet, precum si coordonarea elaborării
acestor documentatii la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale
componente;
5.
Înfiintarea, în conditiile legii si cu avizul IGSU, de centre de formare si
evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgentă;
6.
organizarea consultării populatiei în ceea ce priveste strategia de
dezvoltare regională, tinându-se seama de strategia natională de
gestionare a inundatiilor si a anchetelor corespunzătoare;
7.
organizarea consultării, înainte de adoptarea oricărei decizii a
structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale
prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct,
potrivit legii, si preluarea punctelor de vedere oportune în continutul
proiectelor actelor normative;
8.
aprobarea planurilor anuale si de perspectivă pentru asigurarea resurselor
umane, materiale si financiare destinate prevenirii si gestionării
situatiilor de urgentă;
9.
Întreprinderea de actiuni pentru informarea, educarea si pregătirea
populatiei privind modul de comportare înainte, în timpul si după producerea
fenomenului si rolul protectiei individuale;
10.
asigurarea fondurilor necesare pentru executia constructiilor hidrotehnice cu
rol de apărare împotriva inundatiilor de interes local, pentru
constituirea si completarea stocurilor de materiale si mijloace de apărare
la nivelul primăriilor, pentru actiuni operative de apărare împotriva
inundatiilor, precum si pentru întretinerea si repararea podurilor si podetelor
aferente drumurilor judetene si comunale, a constructiilor hidrotehnice de interes
local, precum si întretinerea albiilor cursurilor de apă în zona
localitătilor;
11.
urmărirea elaborării hărtilor de risc la inundatii pentru
localităti atât din revărsări de cursuri de apă, cât si din
scurgeri de pe versanti si introducerea lor în planurile de urbanism general si
respectarea regimului de constructii în zonele inundabile, conform prevederilor
Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural.
b) Măsuri
si actiuni operative:
-
asigurarea fondurilor necesare pentru actiuni operative de interventie la nivel
judetean si local.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
coordonarea actiunilor pentru asigurarea hranei, îmbrăcămintei si a
locuirii temporare pentru persoanele afectate de inundatii;
2.
restabilirea serviciilor esentiale de utilitate publică;
3.
implementarea sistemului de acordare a ajutoarelor financiare;
4.
revizuirea si actualizarea planului de amenajare a teritoriului;
5.
coordonarea activitătii de reconstructie si revenirea la viata
normală;
6.
elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale si de mediu
produse de inundatii.
B. La
nivel local
COMITETUL
LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ (CLSU)
Comitetele
locale pentru situatii de urgentă au următoarele atributii generale
principale:
a)
evaluează situatiile de urgentă apărute pe teritoriul
administrativ al acestora, stabilesc măsurile si actiunile specifice care
trebuie luate si urmăresc punerea în aplicare a acestor măsuri;
b)
analizează si aprobă planul local pentru asigurarea resurselor umane,
materiale si financiare necesare pentru managementul situatiilor de
urgentă;
c)
informează comitetul judetean si consiliul local cu privire la
activitătile desfăsurate;
d)
îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite prin lege sau de
organisme ori alte institutii superioare;
e)
organizează permanenta la sediul primăriei în vederea primirii
prognozelor si avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor comitetului
judetean si pentru transmiterea informatiilor privind evolutia fenomenelor
periculoase, efectelor lor, măsurilor luate si măsurilor suplimentare
necesare;
f)
folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a
populatiei si obiectivelor aflate în zonele de risc la inundatii din
revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanti si
accidente la constructii hidrotehnice, asa cum sunt ele delimitate în planurile
locale de apărare, precum si a populatiei aflate în zonele de risc pentru
producerea fenomenelor meteorologice periculoase si a poluărilor
accidentale;
g)
declansează actiunile operative de apărare în zonele periclitate, în
conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în
principal din:
(i)
supravegherea permanentă a zonelor de risc;
(ii)
dirijarea fortelor si mijloacelor de interventie;
(iii)
supraînăltarea si consolidarea digurilor si a malurilor, în functie de
cotele maxime prognozate; (iv) evacuarea preventivă a oamenilor si
animalelor si punerea în sigurantă a bunurilor importante, în special a
celor care nu pot fi ridicate la cote superioare sau ancorate; h) iau
măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori si gheturi,
în special în zonele podurilor rutiere si de cale ferată, prizelor de
apă, de evacuare a apei din incinte;
i)
asigură participarea fortelor de interventie alcătuite din localnici
la actiunile operative desfăsurate de specialistii unitătilor
detinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor;
j)
localizează apele revărsate, precum si pe cele provenite din infiltratii
si scurgeri de pe versanti si le dirijează în albiile cursurilor de
apă, gravitational sau prin pompare;
k)
asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populatiei în
cursul unor asemenea evenimente etc;
l) creează/asigură
stocuri suficiente de materiale la nivelul autoritătilor administratiei
publice locale.
CONSILIILE
LOCALE (MUNICIPALE, ORĂSENESTI SI COMUNALE)
a) Măsuri
si actiuni preventive
Protectia
împotriva inundatiilor constituie o responsabilitate comună a
autoritătilor centrale si locale, a populatiei si a operatorilor
economici.
Autoritătile
locale si populatia oricărei comunităti umane expusă riscului la
inundatii trebuie să fie pregătite să facă fată
fenomenului de inundatii, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul, si să
adopte propriile măsuri până la interventia autoritătilor
centrale.
Autoritătile
locale:
1.
organizează consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii a
structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale
prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct
potrivit legii, si preluarea punctelor de vedere oportune în continutul
proiectelor actelor normative;
2.
aprobă planurile anuale si de perspectivă pentru asigurarea
resurselor umane, materiale si financiare destinate prevenirii si
gestionării situatiilor de urgentă;
3.
se îngrijesc de elaborarea planurilor urbanistice generale ale
localitătii, corelate cu prevederile hărtilor de hazard si de risc
natural, si asigură respectarea prevederilor acestor documentatii;
4.
se îngrijesc de elaborarea hărtilor de vulnerabilitate la nivelul
unitătii administrativ-teritoriale;
5.
stabilesc propriile obiective de protectie a populatiei împotriva inundatiilor
si măsurile de prevenire si interventie în cazul producerii acestora;
6.
asigură controlul utilizării albiilor si malurilor cursurilor de
apă necadastrate;
7.
asigură întretinerea corespunzătoare a infrastructurilor hidrotehnice
aflate în administratia autoritătilor locale si functionarea lor în
sigurantă;
8.
au responsabilităti în ceea ce priveste informarea si educarea populatiei
pentru situatii de inundatii, precum si în implicarea acesteia în realizarea de
proiecte de protectie împotriva inundatiilor, protectia naturii, gestionarea
resurselor de apă etc;
9.
sunt responsabile pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitatii
de pe micile cursuri de apă sau canale, santuri, de pe raza lor de actiune
administrative si întretinerea si îmbunătătirea capacitătilor de
transport ale albiilor micilor cursuri de apă ce traversează
localitătile din jurisdictia lor;
10.
sunt responsabile pentru respectarea legislatiei în ceea ce priveste utilizarea
terenurilor în zonele inundabile;
11.
asigură implementarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului
si iau decizii privind utilizarea terenurilor din zonele inundabile;
12.
asigură reabilitarea capacitătii de evacuare a podurilor si podetelor
de pe căile de comunicatii aflate în jurisdictia lor;
13.
asigură încheierea de conventii de întrajutorare în caz de inundatii cu
operatorii economici de pe raza localitătii.
b) Măsuri
si actiuni operative:
1.
activitătile cuprinse în legislatia în vigoare privind managementul
situatiilor de urgentă;
2.
mentinerea în stare de functionare a drumurilor judetene si a drumurilor de
acces în zonele inundate;
3.
asigurarea ordinii publice si a protectiei vietii si a bunurilor;
4.
coordonarea actiunilor de ajutor;
5.
asigurarea conditiilor necesare acordării asistentei medicale;
6.
coordonarea actiunilor pentru asigurarea necesitătilor esentiale ale
persoanelor sau comunitătilor izolate;
7.
asigurarea conditiilor necesare pentru mentinerea stării de
sănătate a animalelor afectate de inundatii;
8.
organizarea si instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării
la actiunile de salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii.
c) Măsuri
si actiuni după inundatii:
1.
mobilizarea comunitătii la actiunile privind activitătile de
înlăturare a efectelor inundatiilor, de refacere a locuintelor si
gospodăriilor afectate de inundatii;
2.
mobilizarea comunitătii la actiunile de aprovizionare cu hrană,
îmbrăcăminte si distribuirea acestora, precum si pentru cazarea în
locuinte temporare;
3.
actiuni pentru restabilirea serviciilor de bază si aprovizionarea cu
hrană, îmbrăcăminte, asigurarea de locuinte temporare si a
igienei;
4.
asigurarea conditiilor pentru asistentă sanitară;
5.
coordonarea activitătilor de reconstructie si restaurare a
activitătii normale;
6.
organizarea activitătii de ajutor financiar;
7.
gestionarea răspunsurilor la apelurile populatiei;
8.
revizuirea planurilor operative de apărare pentru situatii de
urgentă;
9.
elaborarea unor studii privind pagubele economice, sociale si de mediu
provocate de inundatii.
CETĂTENII
Cetătenii
trebuie:
a)
să cunoască si să accepte faptul că locuirea într-o
zonă inundabilă comportă riscuri;
b)
să adopte măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundatii la
locuinte si anexe gospodăresti, cu respectarea cadrului legal privind
construirea si locuirea;
c)
să participe la actiuni pentru mentinerea capacitătii de transport a
albiei în localităti;
d)
să cunoască, să respecte si să aplice deciziile organelor
cu atributii si responsabilităti în gestionarea situatiilor de
urgentă
privind
protectia, interventia, evacuarea si refacerea în cazul producerii
inundatiilor;
e)
să participe ca voluntari la actiunile de salvare-evacuare a populatiei
afectate de inundatii, precum si la actiunile de refacere;
f)
să încheie asigurări pentru cazuri de inundatii;
g)
să cunoască modul de comportare înainte, în timpul si după
trecerea inundatiilor.
V. INFORMAREA SI EDUCAREA POPULATIEI
În această actiune trebuie să se implice toate autoritătile, societatea civilă si cetătenii.
a)
în vederea informării si educării populatiei în problemele
inundatiilor, autoritătile cu atributii si responsabilităti în
gestionarea situatiilor de urgentă provocate de inundatii vor elabora
ghiduri, îndrumare, pliante, afise ce vor cuprinde informatii asupra cauzelor
producerii inundatiilor, a modalitătilor de prevenire a acestora, precum
si a actiunilor de protectie si interventie individuală si de grup.
b)
Distributia materialelor informative referitoare la prevenirea si protectia
populatiei în caz de inundatii se face prin grija autoritătilor
administratiei publice locale, cu participarea activă a institutiilor de
cult si de învătământ.
c)
în zonele expuse riscului la inundatii trebuie utilizate forme speciale de
comunicare cu populatia, de educare a acesteia, în care trebuie să se
implice toate institutiile statului si ale comunitătii.
d)
Populatia trebuie învătată cum să se comporte înainte de
inundatii, în timpul acestora, în timpul evacuării si după trecerea
fenomenului.
e)
Ideea de bază trebuie să fie aceea că fiecare comunitate
situată într-o zonă inundabilă trebuie să fie adaptată
inundatiilor, pornind de la ideea că vietuirea într-o zonă
inundabilă atrage în mod inevitabil consecinte.
f)
în vederea adaptării la inundatii a comunitătii trebuie realizate
campanii de informare adaptate la nevoile comunitătii.
CADRUL LEGISLATIV
care stă la baza Strategiei nationale de management al riscului la
inundatii pe termen mediu si lung
1.
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie
2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii
2.
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare
3.
Hotărârea Guvernului nr. 1.212/2000 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a comitetelor de bazin
4.
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural
5.
Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, republicată, cu
modificările ulterioare
6.
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de
Management al Situatiilor de Urgentă, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 15/2005
7.
Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgentă,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 363/2002, cu
modificările si completările ulterioare
8.
Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare,
functionarea si atributiile serviciilor de urgentă profesioniste
9.
Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind structura organizatorică, atributiile, functionarea si dotarea
comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgentă
10.
Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgentă, cu modificările ulterioare
11.
Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2004 privind organizarea si functionarea
Comitetului National pentru Situatii de Urgentă, cu modificările si
completările ulterioare
12.
Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării
principalelor functii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte
organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si
gestionarea situatiilor de urgentă
13.
Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si
gospodăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea situatiilor de urgentă generate de inundatii, fenomene
meteorologice
periculoase,
accidente la constructii hidrotehnice si poluări accidentale
14.
Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului
administratiei si internelornr. 1.240/2005/1.178/2006 privind aprobarea
Manualului prefectului pentru managementul situatiilor de urgentă în caz
de inundatii si a Manualului primarului pentru managementul situatiilor de
urgentă în caz de inundatii
15.
Hotărârea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale
de management al riscului la inundatii
16.
Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2005 privind aprobarea Programului de
realizare a Planului national pentru prevenirea, protectia si diminuarea
efectelor inundatiilor si finantării acestuia, cu modificările
ulterioare
17.
Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a ll-a -Apa
18.
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările si completările
ulterioare
19.
Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu
completările ulterioare
20.
Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată
21.
Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale
22.
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea
Criteriilor de performantă privind structura organizatorică si
dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă, cu
modificările si completările ulterioare
23.
Ordonanta Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localitătilor
urbane si rurale, cu modificările si completările ulterioare
24.
Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului,
republicată, cu modificările si completările ulterioare
25.
Hotărârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice
privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la
alunecări de teren si inundatii
26.
Hotărârea Guvernului nr. 1.286/2004 privind aprobarea Planului general de
măsuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor
27.
Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea
Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si
completările ulterioare
28.
Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale „Apele Române"
29.
Hotărârea Guvernului nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare al Consiliului interministerial al apelor
30.
Hotărârea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea si functionarea
Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare
31.
Ordinul ministrului mediului si pădurilor privind aprobarea Regulamentului
de organizare si functionare a Comitetului ministerial pentru situatii de
urgentă si a Centrului operativ pentru situatii de urgentă
32.
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu
modificările si completările ulterioare
33.
Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe
34.
Legea nr. 216/2004 privind înfiintarea Administratiei Nationale de Meteorologie,
cu modificările ulterioare
35.
Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 privind
aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor
directoare
36.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările
ulterioare
37.
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
constructii, republicată, cu modificările si completările
ulterioare
38.
Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind înfiintarea Inspectoratului de Stat în
Constructii - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001,
cu modificările ulterioare
39.
Hotărârea Guvernului nr. 1.378/2009 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a Inspectoratului de Stat în Constructii - I.S.C., cu
modificările si completările ulterioare
40.
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
sălbatice, cu modificările si completările ulterioare
41.
Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor
de importantă comunitară, ca parte integrantă a retelei
ecologice europene NATURA 2000 în România
42.
Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de
protectie specială avifaunistică ca parte integrantă a retelei
ecologice europene NATURA 2000 în România
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII Nr. 1.128 din 19 august 2010 |
MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR Nr. 1.300 din 23 august 2010 |
AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU
SIGURANTA ALIMENTELOR Nr. 105 din 5 august 2010 |
privind modificarea anexei
nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii, al ministrului mediului
si gospodăririi apelor
si al presedintelui
Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
nr. 1.182/1.277/114/2005
pentru aprobarea
componentei Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a
regulamentului de
organizare si functionare a acesteia
Având
în vedere prevederile art. 4 si 5 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005
privind plasarea pe piată a produselor biocide, cu modificările si
completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si
completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.635/2009
privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu
modificările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.415/2009
privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea
acesteia, cu modificările ulterioare,
ministrul
sănătătii, ministrul mediului si pădurilor si presedintele
Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emit următorul ordin:
Art.
I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului
sănătătii, al ministrului mediului si gospodăririi apelor
si al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componentei
Comisiei Nationale pentru Produse Biocide si a regulamentului de organizare si
functionare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.178 din 27 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică
si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul sănătătii, Cseke Attila |
Ministrul mediului si pădurilor, László Borbély |
p. Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Csutak-Nagy Lászlo |
(Anexa
nr. 1 la Ordinul nr. 1.182/1.277/114/2005)
COMPONENTA NOMINALA
a Comisiei Nationale pentru Produse Biocide
1.
Presedinte: Cilinca Gabriela, dr. chimist, Institutul National de
Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii
2.
Vicepresedinte: Ionut Georgescu, director al Directiei gestiune deseuri si
substante periculoase - Ministerul Mediului si Pădurilor
3. Vicepresedinte: dr. Rusu Liviu, director general al Directiei generale siguranta alimentelor - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor
4.
Secretar: Drăgusanu Mihaela, chimist principal, Institutul National de
Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii
5.
Membru: Drăgoiu Mihaela Simona, dr. chimist, Institutul National de
Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii
6. Membru: Tănase Irina, biochimist principal, Institutul National de Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii
7.
Membru: dr. Odette Nicolae, medic primar epidemiolog, Institutul National de
Sănătate Publică - Ministerul Sănătătii
8.
Membru: Cîrlan Cristiana, consilier în cadrul Directiei sănătate
publică si control în sănătate publică - Ministerul
Sănătătii
9.
Membru: Dănilă Florentina, consilier în cadrul Directiei gestiune
deseuri si substante periculoase - Ministerul Mediului si Pădurilor
10.
Membru: Mihalcea Udrea Mariana, sef Serviciu substante chimice periculoase din
cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului - Ministerul Mediului si
Pădurilor
11. Membru: Ionescu Cristina Teodora - consilier în cadrul Directiei de coordonare tehnică a institutelor de referintă, LSVSA, farmacovigilentă si nutritie animală - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
pentru modificarea
Ordinului ministrului sănătătii nr. 426/2009 privind aprobarea
Listei si preturilor de
decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor
în cadrul programelor
nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr.
367/2009
pentru aprobarea
programelor nationale de sănătate în anul 2009
Văzând
Referatul de aprobare al Directiei strategii si politica medicamentului nr.
Cs.A. 9.393 din 3 septembrie 2010, având în vedere:
-
prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;
-
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei
cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor
de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie
personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, cu modificările si
completările ulterioare;
-
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261/2010 privind aprobarea
programelor nationale de sănătate pentru anul 2010, în temeiul art. 7
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite următorul ordin:
Art.
I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului
sănătătii nr. 426/2009 privind aprobarea Listei si preturilor de
decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul
programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea
Guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor nationale de
sănătate în anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 8 aprilie 2009, cu modificările si completările
ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art.
II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul sănătătii,
Cseke Attila
Bucuresti, 3
septembrie 2010.
Nr. 1.172.
*) Anexa este reprodusă
în facsimil.
ANEXA
(Anexa
nr. 2 la Ordinul nr. 426/2009)
LISTA
si preturile de decontare
ale medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă umană care se
acordă bolnavilor inclusi în programele nationale
de sănătate nominalizate prin Hotărârea
Guvernului nr. 367/2009, cu modificările si completările ulterioare,
care nu fac parte din categoria medicamentelor ale căror preturi sunt
prevăzute în Catalogul national al preturilor medicamentelor de uz uman
autorizate de punere pe piată în România
Nr. Crt. |
Cod ATC |
DCI |
Denumire comerciala |
Forma farmaceutică |
Concentratie; UT |
Detinător APP |
Tara |
Ambalaj
|
Cod CIM |
Pret cu ridicata fara TVA |
Pret decontare pe UT |
1 |
B02BD02 |
M0R0CT0COG ALFA |
REFACTO AF 1000UI |
PULB. + SOL. PT. SOL INJ |
1000 UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2
tamp.eu alcool + i set steril de perf. + 1 plasture + 1 tifon |
W51713001 |
2464.60 |
2724,56 |
2 |
B02BD02 |
MOROCTOCOG ALFA |
REFACTO AF 2000UI |
PULB. + SOL. PT. SOL. INJ. |
2000 UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa
preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf. +
1 plasture + 1 tifon |
W52041001 |
4899,20 |
5378,28 |
3 |
B02BD02 |
MOROCTOCOG ALFA |
REFACTO AF 250UI |
PULB + SOL. PT. SOL INJ |
250 UI |
VWETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac.cu pulb. + 1 seringa
preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf. +
1 plasture + 1 tifon |
W51711001 |
638 64 |
734,27 |
4 |
B02BD02 |
MOROCTOCOG ALFA |
REFACTO AF 500UI |
PULB. + SOL. PT SOL. INJ. |
500 UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac.cu pulb, + 1 seringa
preumpl. x 4 ml solv + 1 adaptor + 2 tamp.eu alcool + 1 set steril de perf, +
1 plasture + 1 tifon |
W51712001 |
1247,32 |
1397,73 |
5 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 1000UI |
PULB+SOLVPT. SOLINJ |
1000UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x
5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II |
W51449001 |
3063.60 |
3377,47 |
6 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 1500UI |
PULB+SOLVPT. SOLINJ |
1500UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x
5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II |
W51450001 |
4811,25 |
5282,41 |
7 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 2000UI |
PULB+SOLVPT. SOLINJ |
2000 UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac cu pulb. + 1 flac. x 5
ml solvent + 1 dispozitiv Baxject II |
W53183001 |
6405,00 |
7019,60 |
a |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 25QUI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
250 UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac cu pulb, + 1 flac. x 5
ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II |
W51447001 |
788.40 |
897,51 |
9 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 30QOUI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
3000 UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac cu pulb. + 1 flac. x 5
ml solvent + 1 dispozitiv Baxject II |
W53185001 |
9592.50 |
10493,98 |
10 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
ADVATE 50QUI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
500 UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. + 1 flac. x
5 ml apa pt. sol. inj. + 1 dispozitiv Baxject II |
W51443001 |
1623.75 |
1808,04 |
11 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
KOGENATE BAYER 1000UI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
1000UI |
BAYER HEALTHCARE AG |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa
de adm. |
W52S24001 |
2654.95 |
2932,05 |
12 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
KOGENATE BAYER 2000UI |
PULB+SOLVPT. SOLINJ |
2000UI |
BAYER HEALTHCARE AG |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. SOI.
inj. + 1 seringa preumpluta x 5,0ml sol, + ambalaj supl. ce contine o trusa
de adm. |
W52627001 |
5593.51 |
6135,08 |
13 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
KOGENATE BAYER 250UI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
250UI |
BAYER HEALTHCARE AG |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol,
inj. + 1 seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa
de adm |
W52620Q01 |
725,39 |
828,83 |
14 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
KOGENATE BAYER 500UI |
PULB+SOLVPT. SOLINJ |
500UI |
BAYER HEALTHCARE AG |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac, cu pulb. pt. sol.
inj, + i seringa preumpluta x 2,5ml sol. + ambalaj supl. ce contine o trusa
de adm. |
W52S22001 |
1409.34 |
1574,33 |
15 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
RECOMBINATE 1000 UI/10 m |
PULB+SOLV PT. SOL INJ |
1000UL10m |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie cu 1 flac. pulb.+1 flac.
solv.+dispozitiv pt. reconst. cu ac steril dublu si 1 ac filtru steril |
W4 38 760 01 |
2322,73 |
2569,93 |
Nr. Crt. |
Cod ATC |
DCI |
Denumire comercială |
Forma farmaceutică |
Concentratie/ UT |
Detinător APP |
Tara |
Ambalaj |
Cod CIM |
Pret cu ridicata faraTVA |
Pret decontare pe UT |
16 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
RECOMBINATE 250 UI/10 ml |
PULB+SOLV. PT SOL INJ |
250UI/10ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie cu 1 flac pulb.+1 flac.
solv+dispozitiv pt. reconst. cu ac steril dublu si 1 ac filtru steril |
W4 3874001 |
602,85 |
695,26 |
17 |
B02BD02 |
OCTOCOG ALFA |
RECOMBINATE 500 UI/10 ml |
PULB+SOLV PT SOL INJ |
500 UI/1 Om |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie cu 1 flac. pulb.+1 flac. solv+dispozitiv pt. reconst. cu ac
steril dublu si 1 ac filtru steril |
W4 3875001 |
1176,38 |
1320,40 |
18 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
FANHDI 100ui/ml |
PULB+SOLV.PT SOLINJ |
1000ui |
INSTITUTO GRIFOLS SA |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. x 1 seringa
preumpluta x 10 ml solv + 1 canula + 2 tampoane cu alcool |
W4 3393001 |
1782,27 |
1980,82 |
1S |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
FANHDI 25 ui/ml |
PULB+SOLV.PT SOLINJ |
250ui |
INSTITUTO GRIFOLS SA. |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb. x 1 seringa
preumpluta x 10 ml solvent + 1 canula + 2 tampoane alcool |
W43391001 |
468,00 |
548,27 |
20 |
B028D02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
FANHDI 50 ui/ml |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
500 ui |
INSTITUTO GRIFOLS SA |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. cu pulb, x 1 seringa
preumpluta x 10 ml solv. + 1 canula + 2 tampoane cu alcool |
W4 3392001 |
906,09 |
1025,79 |
21 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
HAEMOCTIN(R) SDH 1000 |
LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ. |
1000UI |
BIOTEST PHARMAGMBH |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 Pac. x 10
ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt
adm |
W42211001 |
2055,80 |
2278,97 |
22 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
HAEMOCTIN(R) SDH 250 |
LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ. |
250 UI |
BIOTEST PHARMA GMBH |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5
ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt.
adm. |
W4 2203001 |
536,45 |
622,88 |
23 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
HAEMOCTIN(R) SDH 500 |
LIOF. + SOLV, PT. SOL. INJ. |
500UI |
BIOTEST PHARMAGMBH |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. liof, + 1 flac, x 10
ml solv. + 1 seringa + 1 canula de transfer + 1 ac cu filtru + 1 canula pt,
adm. |
W4 2210001 |
1042,90 |
1174,91 |
24 |
BQ2BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
OCTANATE 1000 |
PULB + SOLV PT SOL. INJ. |
1000 UI |
OCTA PHARMA (IP) LIMITED |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. x 1000 Ui pulb
pt.sol. inj. + 1 set de reconstituire si adm |
W51624001 |
1432,50 |
1599,58 |
25 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
OCTANATE 250 |
PULB + SOLV PT SOL. INJ. |
250 U.l |
OCTAPHARMA (IP) LIMITED |
MAREA BRITANIE |
Cute x 1 flac. cu 250 u.l. pulb. +
cutie x 1 set de reconstituire si adm. |
W51626001 |
3SC 52 |
453,03 |
26 |
B02BD02 |
FACTOR VIII DE COAGULARE |
OCTANATE 500 |
PULB + SOLV PT. SOL INJ |
500 UI |
OCTAPHARMA (IP) LIMITED |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. x 500 UI pulb. + 1
set de reconstituire si adm. |
W51625001 |
731 25 |
335,21 |
27 |
B02BD03 |
COMPLEX DE ANTIINHIBITORI Al
COAGULĂRII |
FEIBANF1000U FEIBA |
LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ./PERF. |
1000 U/20 ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. solv.
+ 1 trusa de reconstituire si adm. |
W52173002 |
2792,50 |
3081,98 |
28 |
B02BD03 |
COMPLEX DE ANTIINHIBITORI Al
COAGULĂRII |
FEIBA NF 500 U FEIBA |
LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ./PERF. |
500 U/20 ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. solv.
+ 1 trusa medicala pt. reconstituire si adm. |
W52172001 |
1420,53 |
1586,53 |
29 |
B02BD04 |
FACTOR IX DE COAGULARE |
IMMUMNE1200UI |
PULB.+SOLV. PT. SOL. INJ./PE |
1200UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj./
perf. + 1 flac. x 10 ml solv. + 1 set de reconstituire si administrare |
W4 3969001 |
1601.62 |
1783,92 |
30 |
B02BD04 |
FACTOR IX DE COAGULARE |
IMMUNINE600UI |
PULB.+SOLV PT. SOL. INJ./PERF. |
600 UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj./
perf. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 set de reconstituire si administrare |
W4 3969001 |
900,09 |
1019,25 |
31 |
B02BD04 |
FACTOR IX DE COAGULARE |
OCTANINEF1000 |
PULB LIOF + SOLV. |
1000 UI |
OCTAPHARMA (IP) LIMITE |
MAREA BRITANIE |
Cutie cu 1 flac. pulb. sol. inj. 1000
UI + 1 kit pt. reconstituire Si de administrare |
W51617001 |
1645,00 |
1831,20 |
32 |
B02BD04 |
FACTOR IX DE COAGULARE |
OCTANINEF25D |
LIOF + SOLV PT. SOL. PERF |
250 UI |
OCTAPHARMA (IP) LIMITE |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora
cu capacitatea a 30 ml cu liof. + 1
flac. x 5 ml solv. + 1 seringa + 1 set de transfer + 1 ac fluture si 2
tampoane cu alcool |
W51619001 |
496,73 |
579,59 |
33 |
B02BD04 |
FACTOR IX DE COAGULARE |
OCTANINE F 500 |
LIOF. + SOLV PT. SOL. PERF |
500 UI |
OCTAPHARMA (IP) LIMITE |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora
cu capacitatea a 30 ml cu liof. + 1 flac. x 5 ml solv. + 1 seringa + 1 set de
transfer + 1 ac fluture si 2 tampoane cu alcool |
W51615001 |
837,50 |
951,03 |
34 |
B02BDQ4 |
NONACOG ALPHA {FACTOR IX DE COAGULARE) |
BENEFIX 1000UI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
1000UI |
WYETK EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp.
alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon |
W51453002 |
2542,88 |
2809,89 |
35 |
B02BD04 |
NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE) |
BENEFIX 2000UI |
PULB+SOLV.PT. SOL.INJ |
2000UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp. alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon |
W52572002 |
5055.76 |
5548,93 |
3G |
B02BDCK |
NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE) |
BENEFIX 2000UI |
PULB+SOLV.PT SOL.INJ |
2000UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp,
alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon |
W5 257 200 2 |
7230 00 |
7918,85 |
37 |
B02BD04 |
NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE) |
BENEFIX 25QUI |
PULB+SOLV.PT. SOLINJ |
250UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol. inj.
+ 1 set steril de perf. + 2 tâmp. alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon |
W51451002 |
719.48 |
822,38 |
38 |
B02BD04 |
NONACOG ALPHA (FACTOR IX DE COAGULARE) |
BENEFIX 500UI |
PULB+SOLV.PT SOLINJ |
500UI |
WYETH EUROPA LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flac. cu pulb. pt. sol.
inj. + 1 seringa umpluta, x 5ml sol, inj. + 1 set steril de perf. + 2 tâmp.
alcool + 1 plasture + 1 tâmp. tifon |
W51452001 |
1286,44 |
1440,37 |
39 |
B02BDQ6 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR
VON WILLEBRAND |
HAEMATEP500UI |
LIOF. SI SOLV PT. SOL. INJ. |
|
CSL BEHRING GMBH |
GERMANIA |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora a
30 ml cu liof. + 1 flac. x 10 ml solv. + 1 set de neconstit. si adm. |
W5 238 9001 |
1680,00 |
1869,35 |
40 |
B02BDQ6 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR VON
WILLEBRAND |
IMMUNATE 1000 UI |
LIOF. + SOLV. PT. SOL. INJ./PERF. |
1000UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 10
ml solv. + 1 trusa medicala pt.
reconstituire si administrare |
W42961003 |
1117,82 |
1256,57 |
41 |
B02BO06 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR
VON WILLEBRAND |
IMMUNATE 250 UI |
LIOF. + SOLV. PI SOL INJ./PERF. |
250UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5
ml solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si administrare |
W13317001 |
299 17 |
365,22 |
42 |
B02BD06 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR
VON WILLEBRAND |
IMMUNATE 500 UI |
LIOF. + SOLV PT. SOL. INJ./PERF |
500UI |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac. liof. + 1 flac. x 5
ml solv. + 1 trusa medicala pt. reconstituire si administrare |
W42960002 |
573.93 |
663,73 |
43 |
B02BO06 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR
VON WILLEBRAND |
WILATE 450 U.I./400U.I. |
PULB+SOLV. PT. SOL. INJ. |
450UI/400UI |
OCTAPHARMA (IP) LTD. |
MAREA BRITANIE |
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora
cu pulb. pt. sol. inj. + solv. + dispozitiv pt, reconstituire si injectare |
W55011001 |
1005,38 |
1134,01 |
44 |
B02BD06 |
FACTOR VIII DE COAGULARE SI FACTOR
VON WLLEBRAND |
WILATE 900 U.I./800UI. |
PULB+SOLV. PT. SOL. INJ. |
900U.I./300U.I. |
OCTAPHARMA (IP) LTD. |
MAREA BRITANIE |
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora
cu pulb. pt, sol. inj. + solv. + dispozitiv pt. reconstituire si injectare |
W55010001 |
1930,00 |
2196,35 |
45 |
BQ2BD08 |
EPTACOG ALFA ACTIVATUM |
NOVOSEVEN1mg (50 KUI) |
PULS + SOLV PT SOL. INJ |
50KIU |
NOVO NORDISK
A/S |
DANEMARCA |
Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj, +
1 flac solv pt reconstituire |
W53034001 |
2756,38 |
3C42.60 |
46 |
B02BO08 |
EPTACOG ALFA ACTIVATUM |
NOVOSEVEN 2mg (100 KUI) |
PULB. + SOLV. PT. SOL. INJ. |
100 KIU |
NOVO NORDISK A/S |
DANEMARCA |
Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj. +
1 flac, solv pt reconstituire |
W5 3036001 |
5432,75 |
6014,35 |
47 |
BQ2BD08 |
EPTACOG ALFA ACTIVATUM |
NOVOSEVEN 5mg (250 KUI) |
PULB. + SOLV. PT SOL. INJ |
250 KIU |
NOVO NORDISK AS |
DANEMARCA |
Cutie x 1 flac. pulb. pt. sol. inj. + 1 flac. solv. pt.
reconstituire |
W5 3037001 |
13924,31 |
15215,65 |
48 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM,
INTRAVASCULARA |
FLEBOGAMMA 5% |
SOL PERF |
5% |
INSTITUTO GRIFOLSSA. |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora x
10 ml sol.perf. |
W43357001 |
99.96 |
126,39 |
Nr. Crt. |
Cod ATC |
DCI |
Denumire comercială |
Forma farmaceutică |
Concentratie/ UT |
Detinător APP |
Tara |
Ambalaj |
Cod cir.i |
Pret cu ridicata fara TVA |
Pret decontare pe UT |
49 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM
INTRAVASCULARA |
FLEBOGAMMA 5% |
SOL. PERF. |
5% |
INSTITUTO GRIFOLS S.A. |
SPANIA |
Cutie x 1 (lac. din sticla incolora x
50 ml sol.perf. |
W43357002 |
476,25 |
557.26 |
50 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM INTRAVASCULARA |
FLEBOGAMMA 5% |
SOL. PERF. |
5% |
INSTITUTO GRIFOLS S.A. |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora x
100 ml sol.perf. |
W43357003 |
922.50 |
1043,68 |
51 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
FLEBOGAMMA 5% |
SOL PERF |
5% |
INSTITUTO GRIFOLS S.A. |
SPANIA |
Cutie x 1 flac. din sticla incolora x
200 ml sol.perf. |
W43357004 |
1905.00 |
2114.60 |
52 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
HUMAGLOBIN |
PULB+SOLV PT. SOL PERF |
5% |
HUMAN BIOPLAZMA MANUFACTURIN GANDTRADING LTD. |
UNGARIA |
Cutie x 1 cutie x 1 flac. cu pulb. +
1 cutie x 1 (lac. solv.xSO ml. |
W5311S003 |
397,50 |
471,43 |
53 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
HUMAGLOBIN |
PULB.+SOLV. PT. SOL PERF |
5% |
HUMAN BIOPLAZMA MANUFACTURIN GANDTRADING LTD. |
UNGARIA |
Cutie x 1 cutie x 1 flac. cu pulb. + 1
cutie x 1 flac. solv.xIOOml. |
W53119004 |
765,00 |
872,00 |
54 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM.
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 100mg/ml |
SOL PERF |
10Omg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x25ml sol.
perf.(2,5g/25ml) |
W51530002 |
463,96 |
543.37 |
bb |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT. ADM.
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 100mg/ml |
SOL PERF |
10Omg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x 50ml sol.
perf.(5g/50ml) |
W51530003 |
897,93 |
1016.39 |
56 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT, ADM.
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 100mg/ml |
SOL. PERF |
10Omg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x 100ml sol.
perf.(10g/100ml) |
W51530004 |
1765,85 |
1962.93 |
57 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 100mg/ml |
SOL PERF |
10Omg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x 300ml sol.
perf.(30g/30Qml) |
W51530006 |
7530,00 |
8245.35 |
58 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 1QQmg/ml |
SOL. PERF. |
100mg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x 200ml sol.
perf.(20g/200ml) |
W51530005 |
3501,72 |
3855.02 |
59 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
KIOVIG 100mg/ml |
SOL. PERF. |
100mg/ml |
BAXTER AG |
AUSTRIA |
Cutie x 1 flac x 10ml sol
perf.(1g/10ml) |
W51530001 |
190,36 |
232.39 |
60 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
OCTAGAM |
SOL. PERF. |
50mg/ml |
OCTAPHARMA (IP) LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flacon x 50 ml |
W13462001 |
646.25 |
742.56 |
61 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
OCTAGAM |
SOL PERF. |
50mg/ml |
OCTAPHARMA (IP) LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flacon x 100 ml |
W13462002 |
1177.50 |
1321.63 |
62 |
J06BA02 |
IMUNOGLOBULINA NORMALA PT ADM
INTRAVASCULARA |
OCTAGAM |
SOL PERF. |
50mg/ml |
OCTAPHARMA (IP) LTD |
MAREA BRITANIE |
Cutie x 1 flacon x 200 ml |
W13462003 |
2282.50 |
2526.08 |
63 |
J06BA02 |