|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
XXII - Nr. 721 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 28
octombrie 2010
SUMAR
1.040. - Hotărâre pentru
aprobarea Strategiei nationale de ordine publică 2010-2013
1.053. - Hotărâre pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie
“Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
5.471. - Ordin al ministrului
educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea
acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar
particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani
5.497. - Ordin al ministrului
educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea
acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar
particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj
5.498. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării,
tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita “Sfintii
Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti
5.499. - Ordin al ministrului
educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea
acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar
particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine publică 2010-2013
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art.
1. - Se aprobă
Strategia natională de ordine publică 2010-2013, prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.
2. - Planul strategic pe
sectorul de activitate “Ordine publică si siguranta cetăteanului”
2010-2013 se aprobă, potrivit normelor legale în vigoare, prin dispozitia
secretarului de stat, sef al Departamentului ordine si sigurantă
publică din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Art.
3. - Finantarea actiunilor
din cadrul Planului strategic prevăzut la art. 2 se face în limita
fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, precum si din alte
fonduri legal constituite.
PRIM-MINISTRU
EMIL
BOC
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Constantin-Traian Igas
Bucuresti, 13 octombrie 2010.
Nr. 1.040.
ANEXĂ
STRATEGIA NATIONALĂ DE ORDINE PUBLICĂ
2010-2013
I.
Introducere
România, ca parte a spatiului de securitate oferit de
apartenenta sa la NATO si UE, îsi exercită rolul activ în promovarea
politicilor si mecanismelor de edificare a noii arhitecturi de securitate,
implicând atât vointă si consens politic, resurse economice si
tehnologice, idei si solutii privind predictibilitatea evolutiilor în domeniile
securitătii internationale si nationale si ordinii de drept, cât si
modalităti concrete de realizare a obiectivelor.
Sistemul de ordine publică românesc a cunoscut, în
ultimii 20 de ani, importante transformări, circumscrise procesului de
tranzitie către o societate democratică, în care statul de drept,
drepturile si libertătile cetăteanului sunt garantate. Mai mult,
procesele internationale, precum institutionalizarea politică si
financiară a Uniunii Europene si globalizarea, au favorizat miscarea,
fără precedent, a oamenilor, a fluxurilor financiare, a comertului si
a informatiei, determinând, pe lângă imensele beneficii, si aparitia si
dezvoltarea a numeroase amenintări clasice sau asimetrice la adresa
ordinii de drept internationale si nationale si la adresa păcii,
stabilitătii si drepturilor universale ale omului.
Între cele mai recente evolutii cu impact în sistemul de
ordine publică pot fi mentionate:
1. Începând cu anul 1993, îsi fac aparitia primele forme
de criminalitate organizată (traficul de droguri si traficul de fiinte
umane), iar România intră în circuitul international, initial ca tară
de tranzit, apoi ca piată si tară de destinatie pentru diferite forme
de criminalitate, inclusiv problematica imigratiei. Astăzi, grupările
de crimă organizată au acces la resurse ce pot afecta stabilitatea
statelor în curs de dezvoltare si accesează resurse specializate
distribuite la nivel global.
2. Sistemul legislativ este în permanentă
transformare, pentru a transpune instrumentele legale internationale (tratate
si protocoale internationale, acquis-ul european) si pentru a se integra
într-un sistem legislativ international.
3. Creste rolul procurorului în actul de justitie,
ajungându-se ca după 2003 procurorul să controleze si să
supravegheze activitatea de urmărire penală.
4. Politia, principala institutie ce actionează
pentru mentinerea ordinii publice, este transformată dintr-o fortă
politienească, militară, într-un serviciu politienesc, în slujba
cetăteanului, începând cu anul 2002.
5. Jandarmeria Română si Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgentă au demarat procese de modernizare si profesionalizare,
fapt ce determină ca, în prezent, cele două institutii să
îndeplinească o gamă variată de misiuni, inclusiv
internationale.
6. Politia de Frontieră si Oficiul Român pentru
Imigrări au cunoscut evolutii organizatorice si functionale profunde,
fiind compatibile cu cele mai moderne sisteme europene în domeniu, cu
capabilităti operative eficiente în domeniul controlului, supravegherii si
securizării frontierei, al politicilor de azil si al controlului
migratiei.
7. După anul 2000, societatea românească
cunoaste o dezvoltare a serviciilor destinate protectiei bunurilor si
persoanelor, prin aparitia societătilor specializate de pază si de
detectivi particulari, precum si a politiei comunitare (serviciu public
comunitar în subordinea nemijlocită a primarului).
8. Politicile de probatiune completează astăzi
sistemul judiciar, prin reinsertia persoanelor care au executat diferite
pedepse privative de libertate.
9. Politicile antivictimale si asistenta victimei devin
coordonate importante ale interventiei institutiilor statului în protejarea
ordinii publice.
Toate acestea determină necesitatea definirii unei
noi perspective strategice, care să ofere o imagine de integrare si
focalizare a actiunilor pentru toti actorii ce furnizează servicii de
securitate pentru ordinea publică. Dezideratul unei perspective strategice
este cu atât mai mare cu cât tot mai mult suntem martori ai unor procese
socio-ecomomice si culturale care modifică permanent societatea si cresc
inopinat presiunea asupra sistemului de ordine publică, prin dezvoltarea
unor noi nevoi de securitate sau prin reconfigurarea institutiilor sociale. La
acestea se adaugă amploarea si gravitatea efectelor fenomenelor naturale -
fapt ce reclamă identificarea si valorificarea de solutii, prin reciprocitate
si colaborare internatională.
Strategia natională de ordine publică,
denumită în continuare Strategia, oferă ansamblul obiectivelor
majore pe termen mediu, în domeniul ordinii publice, coroborate cu principalele
modalităti de realizare si resurse necesare pentru mentinerea, asigurarea
si restabilirea ordinii publice si contribuie la stabilirea unei directii
unitare, la nivelul tuturor institutiilor de ordine publică.
Este unul dintre pilonii de bază pentru realizarea
obiectivelor strategice ale Strategiei Nationale de Apărare si
urmăreste îmbunătătirea serviciilor de sigurantă
publică.
Strategia se corelează cu Strategia pentru
dezvoltarea justitiei (în prezent în formă de proiect), ce urmăreste
modernizarea si eficientizarea sistemului judiciar, si cu Strategia privind
securitatea internă a Uniunii Europene, Programul Stockholm si Tratatul de
la Lisabona.
II.
Viziune si valori
Într-un spatiu european, pentru fiecare cetătean
trebuie să existe un mediu de securitate, în care libertatea, securitatea
si justitia sunt garantate. Astăzi, este necesar să se
construiască un sistem integrat de ordine publică orientat proactiv
către nevoile de securitate si în serviciul cetătenilor.
Mai mult ca oricând, este necesar ca la nivelul
sistemului de ordine publică să se cristalizeze o cultură
strategică bazată pe cunoasterea în profunzime a realitătii
României si a tendintelor majore desprinse din evolutia globală a
amenintărilor criminalitătii. Astfel, să se proiecteze o nouă
arhitectură, care să permită valorificarea integrată a
capabilitătilor institutionale, promovarea de standarde operationale,
ocupationale si profesionale si prioritizarea eforturilor în aplicarea legii.
Libertatea de miscare, protectia, inclusiv juridică,
a persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor si copiilor victime ale
violentei, a persoanelor dependente, protectia datelor cu caracter personal si
a vietii private, participarea la viata democratică a Uniunii Europene,
beneficierea de protectie în tările terte trebuie să fie consolidate.
Dezvoltarea protectiei civile în fata dezastrelor naturale sau a situatiilor de
urgentă trebuie asigurată.
Valorile comune în domeniul ordinii publice sustin
întreaga activitate de zi cu zi si oferă coordonatele în care aceasta se
dezvoltă, precum si mijloacele prin care se realizează, astfel:
- legalitate - politicile în domeniul ordinii
publice se constituie strict cu respectarea drepturilor si libertătilor
fundamentale si a suprematiei legii;
profesionalism - presupune specializarea si diversificarea metodelor si mijloacelor de
actiune, o politie stiintifică, flexibilitate institutională,
implementarea unui management proactiv si, în special, prin fundamentarea
deciziilor pe bază de analiză;
- dialog - construirea unei relatii de încredere
cu cetăteanul, prin transparentă si comunicare, în conformitate cu
principiile tolerantei, respectului si libertătii de exprimare;
- integritate profesională - responsabilitate
în cheltuirea banului public si desfăsurarea întregii activităti în
domeniul ordinii publice, după normele statuate în Codul de etică si
deontologie profesională;
- parteneriat - cooperarea împotriva
criminalitătii, atât cu cetătenii, cât si cu institutiile de aplicare
a legii, la nivel national si international, precum si cu alte organizatii
publice sau private, pentru consolidarea interoperabilitătii si
focalizarea resurselor către securitatea publică si individuală;
- operativitate si solidaritate -
receptarea mesajelor cetătenilor si identificarea modalitătilor
optime de răspuns la acestea si actionarea cu promptitudine si eficacitate
în desfăsurarea prestatiilor efectuate în folosul membrilor
comunitătii, precum si participarea la actiuni concrete în beneficiul
tărilor din Uniunea Europeană.
Întreg demersul de construire al strategiei este în
spiritul principiilor europene enuntate în Strategia de securitate internă
a Uniunii Europene:
- o abordare vastă si globală a
securitătii;
- asigurarea supravegherii democratice si judiciare
efective a activitătilor de securitate interne;
- prevenire si anticipare: o abordare proactivă si
fondată pe informatii;
- elaborarea unui model global pentru schimbul de
informatii;
- cooperarea operatională;
- cooperarea judiciară în materie penală;
- gestionarea integrată a frontierelor;
- un angajament în favoarea inovării si a
formării;
- dimensiunea externă a securitătii
interne/cooperarea cu tările terte;
- flexibilitatea în vederea adaptării la
dificultătile viitoare.
În procesul de selectare a prioritătilor, prezenta
strategie subliniază necesitatea evaluării amenintărilor
criminalitătii si a vulnerabilitătilor sistemului de ordine
publică. Întelegerea corectă a acestora oferă premisele
identificării riscurilor de ordine publică si, în special, a
evaluării impactului riscurilor în societate. Desi nu există un
sistem integrat de evaluare cetătean - politie - parchet - justitie -
societate civilă, pe date consolidate la nivel national, o evaluare
sintetică a provocărilor din domeniul de ordine publică, raliate
amenintărilor, vulnerabilitătilor, riscurilor si punctelor de impact
aferente, evidentiază următoarele:
Situatia mediului social din punctul de vedere al ordinii
publice:
- Criza economică si financiară mondială
din anul 2009 continuă să exercite o influentă de ordin economic,
social si politic, cu incidentă inevitabilă si greu de anticipat
asupra societătii românesti si internationale si, implicit, asupra
activitătilor institutiilor statului român. Efectele crizei pot conduce la
situatii de o gravitate exceptională în plan economic, social si politic,
prin cresterea numărului de disponibilizări, atât în sectorul public,
cât si în cel privat, cu impact asupra cresterii infractionalitătii,
sentimentului de neîncredere a populatiei în institutiile statului, numărului
de proteste si de manifestări violente în rândul populatiei.
Perceptia populatiei asupra provocărilor la adresa
ordinii publice si asupra încrederii în autoritătile din sistemul de
ordine si sigurantă publică:
- Conform Eurobarometrului din toamna anului 2009, în perceptia
cetătenilor, problema criminalitătii este plasată pe locul 4
între problemele pe care trebuie să le rezolve institutiile statului. În
schimb, în viata personală, problema criminalitătii se situează
pe locul 7, desi aceasta se află pe un trend crescător (+2% fată
de Eurobarometrul de primăvară al anului 2009).
Comparativ cu indicatorii înregistrati la nivelul celor
27 de state europene, în anul 2009 românii acordă criminalitătii o
mai mare importantă decât media înregistrată în Uniunea
Europeană, îndeosebi pe agenda natională, în plan personal acesta
situându-se aproximativ la nivelul înregistrat în statele membre.
- În ultimii 4 ani, imaginea Ministerului Administratiei
si Internelor a înregistrat o evolutie defavorabilă, la nivel calitativ,
prin scăderea până la jumătate a capitalului de imagine
pozitivă a institutiei.
- În sondajele de opinie, având ca temă relatiile
dintre cetăteni si politie, proportia celor care consideră că
politia ar trebui să îsi îmbunătătească relatiile cu
cetătenii este de peste 93% - nivel înregistrat încă din anul 2003,
iar procentul celor care consideră că cetătenii ar trebui
să se implice mai activ în a ajuta politia să îsi îndeplinească
atributiile este de 86%.
- Cetăteanul îsi doreste un grad mai înalt de
sigurantă, ca atare el va trebui să participe, în calitate de
coautor, la realizarea acestui obiectiv. Standardele de moralitate pe care, în
mod traditional, populatia le aplică politistilor, sunt cu mult mai înalte
decât cele aplicate altor categorii socioprofesionale. Mai mult, se
consideră absolut firesc ca un politist să îsi riste zilnic viata
pentru apărarea drepturilor si libertătilor constitutionale ale
cetăteanului, pentru apărarea avutului public si privat, motiv pentru
care acestui functionar public trebuie să i se asigure un statut social în
concordantă cu riscurile inerente si cu importanta socială a
activitătii pe care o desfăsoară.
- Pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii
si sigurantei publice, potrivit obligatiilor si responsabilitătilor stabilite
prin lege, Ministerul Administratiei si Internelor - prin intermediul
principalelor structuri: Politia Română, Politia de Frontieră
Română si Jandarmeria Română - are prevăzute posturi ce
asigură o medie de 500 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. La
începutul anului 2010, deficitul de personal era de 13%, ceea ce conduce la o
medie reală de 434 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. Deficitul
este în special în dispozitivele de ordine si sigurantă publică.
Situatia fenomenului infractional:
Generalităti:
- În ultimii ani, în România, criminalitatea a cunoscut
un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al
cetătenilor s-a amplificat. Indicatorii stării infractionale
demonstrează că, pentru a stăvili valul de amenintări la
adresa ordinii publice - infractiunile de mare violentă, crima
organizată, marea criminalitate economico-financiară si
criminalitatea transfrontalieră, este necesară o abordare mult mai
complexă, în sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.
- Evolutia numărului de lucrări penale si
dosare cu urmărire penală începută este în crestere
permanentă, ajungându-se ca ia sfârsitul anului 2009, în Politia
Română, numărul de lucrări penale să fie de aproximativ
700.000 (dublu fată de luna ianuarie 2005), iar al dosarelor penale cu
urmărirea penală începută de aproximativ 425.000 (cu 60% mai
mult decât în luna ianuarie 2005). În anul 2009, Ministerul Public a
înregistrat aproximativ 1,4 milioane de dosare penale, de peste 8 ori mai mult
decât în 1989 si de 3 ori mai mult fată de 2000, în conditiile în care
numărul de procurori este aproape acelasi. Cel mai important risc este
reprezentat de cresterea permanentă a volumului de activitate al celor
două institutii.
- Desi caracteristica generală a evolutiei
infractiunilor grave o constituie mentinerea unui trend descendent, în ultimii
doi ani, conflictele dintre grupările criminale devin din ce în ce mai
violente, iar folosirea armelor este tot mai prezentă în situatiile
acestea. Totodată, numărul furturilor din bănci si din case de
schimb valutar creste si apar moduri de operare deosebite (cu mână
armată, persoane mascate).
- Mica criminalitate, criminalitatea “de vitrină”
(furturi din magazine, din buzunare, din masini, prostitutie etc.) constituie
domeniul cel mai sensibil si cu impact direct asupra cetătenilor, ce sunt
afectati de frecventa cu care sunt săvârsite astfel de fapte. La nivelul
Politiei Române, precum si la parchete, anual, volumul de dosare penale este în
crestere, capacitătile personalului fiind depăsite. Caracterul
preponderent reactiv la criminalitate si concentrarea în special pe activitatea
de tragere la răspundere penală nu mai sunt strategii de succes. Este
necesară concentrarea fortelor din sistemul de ordine publică pe
componenta de proactivitate a activitătii politienesti, revigorarea
politicilor de prevenire a criminalitătii si concentrarea eforturilor, în
stradă, ale politiei si jandarmeriei, în functie de intervalele si zonele
critice pentru criminalitate.
- Cu toate măsurile adoptate - legislative,
organizatorice, educative -, fenomenul violentei pe stadioane a proliferat, iar
sentimentul de insecuritate al spectatorului simplu s-a amplificat. Lipsa de
eficientă si de finalitate a măsurilor legale dispuse a determinat
escaladarea manifestărilor de huliganism, uneori chiar confruntări de
stradă între grupurile rivale de suporteri, cu grave consecinte asupra
climatului de normalitate, care ar trebui să caracterizeze orice
competitie sportivă.
Criminalitatea economico-financiară:
- Amploarea, complexitatea si înalta specializare a
infractorilor au definit caracteristicile criminalitătii
economico-financiare în perioada ultimilor ani. Amplificarea fenomenului a fost
determinată de trendul ascendent al criminalitătii economico-financiare,
în anul 2009, fiind constatat un număr de aproximativ 80.000 de fraude de
această natură, cu un prejudiciu de peste 19.000.000 mii lei, de 3
ori mai mare decât în 2008.
- Criminalitatea economico-financiară
distorsionează mediul de afaceri, prin atingerea gravă adusă
concurentei loiale, si este strâns asociată cu coruptia. Conform datelor
statistice existente la nivelul Politiei Române, rezultă că, începând
cu anul 2006 si până la sfârsitul anului 2009, s-a mentinut un trend
ascendent al cresterii infractionalitătii specifice evaziunii fiscale.
Astfel, dacă în 2006 s-au constatat peste 3.900 infractiuni, în anul 2009
numărul acestora a crescut la aproximativ 9.300. Pe fondul unor proceduri
de lucru greoaie si a unei legislatii neadaptate situatiei reale - sistem de
aplicare a legii fragmentat si fără instrumente legislative puternice
de luptă antifraudă - coroborat cu deschiderea frontierelor, în
vederea realizării unui comert liber între statele Uniunii Europene,
nivelul economiei subterane este unul în crestere. Este imperios necesar
să se creeze conditii de întărire a capacitătii de investigare
si urmărire a acestor infractiuni, de atragere de fonduri si dezvoltare a
resurselor umane, să se îmbunătătească procedurile de
confiscare a fondurilor rezultate din aceste infractiuni, să se creeze
conditii pentru refolosirea acestor fonduri, să se pună accent pe
întărirea capacitătii de identificare a tranzactiilor suspecte si
să se faciliteze schimbul de bune practici dintre autoritătile
competente din alte state membre.
Criminalitatea organizată:
- Nu de multe ori, activitătile infractionale
derulate de grupările de criminalitate organizată sunt favorizate de
coruperea unor oficiali din cadrul institutiilor administrative si de aplicare
a legii, în special functionari cu atributii de executie, fapt ce impune
intensificarea si diversificarea măsurilor pentru prevenirea producerii
unor acte si fapte de coruptie, în care să fie angrenati reprezentanti ai
institutiilor statului.
- Trebuie remarcată, în ultima perioadă,
periculozitatea deosebită a tipologiei grupărilor infractionale
actuale, fapt care determină, în plan intern si international,
amenintări reale, prin:
- cresterea interesului pentru România a grupurilor
criminale străine, cauza reprezentând-o pozitia geostrategică;
- interferentele între criminalitatea organizată si
finantarea terorismului, elemente ce se sustin reciproc în realizarea actului
infractional;
- continua specializare a grupărilor criminale,
accesul la ultimele tehnologii si angajarea de persoane cu diverse
specializări necesare îndeplinirii scopurilor infractionale;
- evolutia tot mai puternică, din punct de vedere
financiar, a grupurilor infractionale, prin racordarea acestora la retele
internationale, transfrontaliere de crimă organizată si prin plasarea
câstigurilor ilicite în diferite zone economice, respectiv geografice.
- Au fost semnalate, în ultimii ani, actiuni si fapte
circumscrise terorismului, inclusiv preocupări de proliferare a traficului
ilegal cu arme si chiar cresterea agresivitătii unor medii sau persoane
interesate de a intra, în mod ilegal, în posesia unor produse, tehnologii
strategice, cu dublă utilizare sau materiale din categoria CBRN (Chemical
- Biological - Radiological -Nuclear).
- În contextul relevat de multiplicarea si diversificarea
amenintărilor la adresa ordinii publice, prin analiza permanentă a
evolutiilor mediului intern de securitate se identifică o crestere a
agresivitătii organizatiilor anarhiste, grupărilor antiglobalizare
sau a sectelor pseudoreligioase, atragerea unui număr mai mare de adepti,
precum si cresterea frecventei actiunilor acestor organizatii.
- Din ce în ce mai prezent în România, fenomenul
criminalitătii informatice se manifestă sub mai multe aspecte:
cresterea numărului de cazuri înregistrate si organizarea celor ce comit
astfel de fapte în adevărate grupuri infractionale, precum si reorientarea
grupărilor criminale care, în trecut, comiteau infractiuni din sfera
traficului de persoane, traficului international de autoturisme si traficului
de droguri către infractiuni de natură informatică. Principalii
factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către
infractiuni informatice sunt legati de obtinerea de câstiguri materiale mari
într-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici. Acest fenomen
afectează în primul rând imaginea României, întrucât activitătile
infractionale au ca tintă institutii financiare sau cetăteni
străini, slăbind încrederea în sistemele financiare si retelele de
comunicatii din România, încrederea cetătenilor români în folosirea
instrumentelor de plată electronică si a celor disponibile prin
internet, existând riscul ca fortei de muncă din domeniul IT&C din
România să i se confere o proastă reputatie, având ca finalitate
imediată lipsa de investitii sau retragerea celor existente în acest
sector economic.
- Un alt domeniu, în care eforturile mai multor
institutii s-au conjugat, la nivel national si international, îl
reprezintă cel al luptei împotriva traficului si consumului de droguri.
Desi România nu este o tară-sursă de droguri, teritoriul tării
este tranzitat de grupările infractionale specializate. Dacă, în mod
traditional, este cunoscută plasarea pe ruta balcanică si pe cea
nordică de tranzit a drogurilor ce provin din zona Afganistanului (opium,
heroină, morfină), capturile din Aeroportul International “Henri
Coandă” (2007) si Portul Constanta (2009) plasează România si în
circuitul de tranzit al cocainei, ce are ca sursă principală de
producere, la nivel mondial, în special zona de centru si nord a Americii de
Sud. Datorită pozitionării geografice, contributia României în lupta
contra traficului international de droguri este monitorizată de forurile
internationale si europene. De mentionat că în România s-a dezvoltat o
piată de desfacere a drogurilor, fiind prezente toate tipurile de droguri,
inclusiv cele sintetice. Odată cu dezvoltarea pietii s-au dezvoltat si
serviciile de asistentă medicală pentru victimele traficului de
droguri.
- În prezent, România este o tară-sursă si de
tranzit, dar poate deveni si o tară de destinatie pentru victimele
traficului de persoane, motiv pentru care prevenirea si combaterea acestui tip
de infractionalitate trebuie să rămână o prioritate a
structurilor de aplicare a legii. Desi în anul 2009 au fost desfăsurate
activităti specifice de investigare într-un număr de peste 900 de
cazuri si au fost identificate aproximativ 800 de victime, traficul de fiinte
umane reprezintă o prioritate si pentru tara noastră, la acelasi
nivel de importantă pe care îl înregistrează această
problemă în toate statele Uniunii Europene.
Migratia:
- A doua frontieră externă a Uniunii Europene,
cu segmente atât pe uscat, cât si maritim, România are un rol important în
asigurarea echilibrelor demografice, economice si sociale în întreaga
Europă. Eforturile trebuie coroborate pentru întărirea
securitătii regionale, în eventualitatea unor amenintări grave
transfrontaliere, ce pot deveni oricând realitate, în lipsa unui control atent
si flexibil, exercitat pe limitele estice ale Spatiului Uniunii Europene.
Fenomenul migratiei este considerat un proces multinational, care nu mai poate
fi gestionat doar unilateral sau bilateral. Implementarea politicii comune în
domeniul migratiei si azilului, prin asigurarea protectiei internationale,
gestionarea eficientă a fluxurilor de migratie (admisie, sedere,
îndepărtare, azil si integrare), prevenirea si aplicarea legii în domeniul
migratiei ilegale - deziderate ale identitătii europene a României, ca
stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 - sunt realizate de
Politia de Frontieră Română si Oficiul Român pentru Imigrări,
rolul important al acestor institutii fiind unul recunoscut inclusiv în plan
european.
Infractiuni comise de cetătenii români în
străinătate:
- Imaginea României continuă să fie afectată
de criminalitatea comisă de români pe teritoriul altor state. În ultimii 3
ani, numărul cetătenilor români semnalati cu activitate
infractională în străinătate a crescut continuu, ajungându-se
ca, în anul 2009, numărul acestora să fie de peste 9000. 90% din
criminalitatea comisă de cetătenii români în străinătate se
înregistrează pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franta, Spania,
Irlanda, Belgia, Germania si Marea Britanie). Desi majoritatea faptelor ilicite
se înscrie în sfera micii criminalităti, se constată si aparitia
cazurilor în care cetăteni români fac parte din filiere transnationale de
crimă organizată.
Siguranta rutieră:
- Este necesară îmbunătătirea climatului
de sigurantă în traficul rutier si reconstruirea strategiei de actiune la
nivel guvernamental pentru convergenta actiunilor institutiilor, în vederea
cresterii sigurantei participantilor la trafic si îmbunătătirea
conditiilor de trafic. Desi în anul 2009, datele statistice înregistrate
relevă o usoară scădere a riscului rutier, evolutiile ultimilor
5 ani îl plasează pe un trend ascendent. Conform rezultatelor
premergătoare întocmirii Programului european de actiune pentru siguranta
rutieră 2011-2020, la nivelul Uniunii Europene vor fi stabilite obiective
clare si măsurabile, urmărindu-se o serie de priorităti, precum
accidentele pe drumurile rurale (60% din numărul total de decese) si
participantii la trafic vulnerabili, precum pietonii, biciclistii,
motociclistii si bătrânii.
Dezastre si calamităti:
- Alături de problemele legate de criminalitate,
securitatea indivizilor este afectată de dezastrele naturale sau de cele
produse de om. România se află în zona europeană cu risc ridicat de
producere a cutremurelor devastatoare, iar această realitate trebuie avută
în vedere de autoritătile publice centrale si locale, ale căror
priorităti trebuie să includă informarea permanentă a
populatiei, pentru ca aceasta să îsi dezvolte un comportament adecvat -
înainte, în timpul si după producerea situatiilor de urgentă. În
ultima perioadă, ne-am confruntat cu efecte ale fenomenelor meteorologice
deosebite - revărsări de ape, inundatii, alunecări de teren -
necesitând eforturi conjugate din partea structurilor de ordine si
sigurantă publică si a structurilor pentru situatii de urgentă,
pentru limitarea si înlăturarea efectelor produse de acestea, precum si
participarea la interventii în sprijinul populatiei, prin asigurarea cu
apă potabilă si alimente.
În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care
majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar
starea generală de securitate a cetăteanului si a mediului de afaceri
are de suferit pe fondul unei insuficiente articulări si al unei anumite
rigidităti a institutiilor din sistemul de ordine si sigurantă
publică, în fata noilor provocări. Desi numărul persoanelor care
prestează servicii de securitate a crescut în ultimii ani (sistemul privat
de pază si protectie, politia comunitară), insuficienta coordonare a
acestora creează vulnerabilităti care sunt exploatate tot mai mult de
grupările infractionale. La această imagine se adaugă
dezideratul aderării la Spatiul Schengen si garantiile pe care trebuie
să le asigurăm pentru toti cetătenii Uniunii Europene, respectiv
că frontiera maritimă, aeriană si terestră, aflată în
responsabilitatea noastră, asigură un spatiu unic de libertate,
securitate si justitie.
IV.
Priorităti în domeniul
ordinii publice pentru 2010- 2013:
- cresterea gradului de sigurantă pentru
cetăteni, prin:
- cunoasterea, prevenirea si aplicarea legii împotriva
infractionalitătii, în special împotriva criminalitătii organizate si
transfrontaliere, terorismului, precum si în ceea ce priveste sederea
ilegală a străinilor pe teritoriul României;
- reducerea impactului la nivelul comunitătilor si
persoanelor a efectelor criminalitătii;
- restabilirea autoritătii structurilor de aplicare
a legii, descentralizarea si reforma institutională, necesară
consolidării serviciilor comunitare si a celor de ordine publică din
România, realizării interoperabilitătii acestora, precum si
asigurării unui grad ridicat de încredere a cetătenilor fată de
structurile de ordine publică;
- aderarea la Spatiul Schengen si armonizarea, pe
segmentul ordinii publice, cu Strategia UE de securitate internă, prin
abordări conceptuale unitare, continuarea progresului în spatiul de
libertate, securitate si justitie, adoptarea modelului european de securitate,
ca recunoastere a interdependentei dintre securitatea internă si cea
externă în construirea “centrului de securitate globală”.
V.
Cadrul juridic existent:
1. Constitutia României, republicată;
2. Strategia de Securitate Natională;
3. Codul penal, republicat, cu modificările si
completările ulterioare;
4. Codul de procedură penală, republicat, cu
modificările si completările ulterioare;
5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu
modificările si completările ulterioare;
6. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,
cu modificările si completările ulterioare;
7. Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea
politiei judiciare, cu modificările ulterioare;
8. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările si completările ulterioare;
9. Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională a
României;
10. Ordonanta de urgentă Guvernului nr. 105/2001 privind
frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr.
243/2002, cu modificările si completările ulterioare;
11. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificările si
completările ulterioare;
12. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al
munitiilor, cu modificările si completările ulterioare;
13. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar,
republicată, cu completările ulterioare;
14. Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu
modificările ulterioare;
15. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificările si
completările ulterioare;
16. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea
criminalitătii organizate, cu modificările ulterioare;
17. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului;
18. Legea nr. 60/1991 privind organizarea si
desfăsurarea adunărilor publice, republicată;
19. Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de
încălcare a unor norme de convietuire socială, a ordinii si linistii
publice, republicată, cu modificările si completările
ulterioare;
20. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu
modificările si completările ulterioare;
21. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei
nationale si a teritoriului pentru apărare, cu modificările
ulterioare;
22. Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si
prestările de servicii în interes public, cu modificările si
completările ulterioare;
23. Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de
mobilizare partială sau totală a fortelor armate si al stării de
război;
24. Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu
modificările si completările ulterioare;
25. Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă,
republicată, cu modificările ulterioare;
26. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea
violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive;
27. Legea nr. 35/2007 privind cresterea sigurantei în
unitătile de învătământ, cu modificările si
completările ulterioare;
28. legi si hotărâri ale Guvernului privind
organizarea si functionarea structurilor cu atributii în domeniul ordinii
publice;
29. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările
si completările ulterioare;
30. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005
privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor
membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 260/2005, cu
modificările si completările ulterioare;
31. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, republicată, cu
completările ulterioare;
32. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2007
privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul
României, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
134/2008;
33. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004
privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005;
34. Ordonanta Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea
socială a străinilor care au dobândit o formă de protectie sau
un drept de sedere în România, precum si a cetătenilor statelor membre ale
Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările si completările
ulterioare;
35. Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului
European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod
comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane
(Codul Frontierelor Schengen);
36. Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind
structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si
Internelor, cu modificările si completările ulterioare;
37. Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru
aprobarea Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2007- 2010;
38. Hotărârea Guvernului nr. 373/2008 privind
organizarea, functionarea si compunerea Centrului National de Conducere a
Actiunilor de Ordine Publică;
39. Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru
aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgentă;
40. Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind
aprobarea Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru
situatii de urgentă;
41. Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru
aprobarea Strategiei nationale de protectie civilă;
42. Hotărârea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru
aprobarea categoriilor de constructii si amenajări care se supun
avizării si/sau autorizării privind securitatea la incendiu;
43. Hotărârea Guvernului nr. 609/2008 pentru
aprobarea Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si
administratia publică locală pe perioada 2008-2010;
44. Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind
înfiintarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în
domeniul reformei sistemului judiciar si luptei împotriva coruptiei.
VI.
Obiective strategice
Cele 3 priorităti de actiune stabilite de Strategie
sunt coordonatele principale spre care se focalizează eforturile
structurilor cu atributii si competente în domeniul ordinii publice si se
fundamentează pe următoarele obiective strategice:
1. îmbunătătirea sigurantei cetăteanului;
2. asigurarea unui climat de legalitate mediului de
afaceri;
3. reducerea impactului criminalitătii organizate,
transfrontaliere si terorismului;
4. consolidarea managementului integrat al crizelor de
ordine publică si situatiilor de urgentă;
5. Îmbunătătirea calitătii serviciilor
publice în domeniu;
6. securizarea frontierei, în special a celei externe a
Uniunii Europene de pe teritoriul României.
Obiectiv strategic nr. 1. Îmbunătătirea
sigurantei cetăteanului
Măsurile de sigurantă publică sau a
cetăteanului se constituie din ansamblul actiunilor legale
preventiv-reactive pe care institutiile publice sau private sau indivizii le
iau pentru a spori nivelul de sigurantă al persoanelor,
colectivitătilor si bunurilor.
Principalele domenii de interventie subsumate
acestui obiectiv strategic sunt:
1.1. siguranta stradală si în mijloacele de
transport în comun;
1.2. siguranta traficului rutier;
1.3. siguranta în mediul rural.
Principalele directii de actiune sunt:
1. îmbunătătirea cadrului legislativ, în
special în domeniul aplicării si executării măsurilor
contraventionale, pazei bunurilor si persoanelor si adoptarea legii politiei
locale;
2. cresterea capacitătii institutionale prin:
- dezvoltarea mobilitătii aeriene si terestre a
structurilor Ministerului Administratiei si Internelor;
- dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si
suport informatic ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor,
în special în mediul rural;
- modernizarea clădirilor destinate
desfăsurării activitătilor specifice din mediul rural;
3. redistribuirea resurselor în sistemul de ordine si
sigurantă publică, pentru acoperirea străzii si întărirea
structurilor de politie din proximitatea frontierelor prin:
- reorganizarea misiunilor de pază ale Jandarmeriei
Române, pentru reducerea personalului destinat acestei misiuni
si implementarea unor instrumente tactice mai eficiente
(supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive integrate de pază
si patrulare eto);
- relocarea personalului politiei de frontieră de pe
granita internă a Uniunii Europene, conform conceptiei elaborate în acest
sens si aprobate de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor;
4. consolidarea managementului integrat al situatiei
operative, prin:
- derularea activitătilor de mentinere a ordinii
publice în sistem integrat, pentru reducerea infractionalitătii stradale
si din mijloacele de transport în comun, prin angrenarea, într-un mediu comun
de operare (COE), a structurilor Ministerului Administratiei si Internelor si a
altor autorităti de securitate si ordine publică si societăti
private de securitate;
- regândirea modului de organizare a fortelor de ordine
publică în mediul rural, pentru asigurarea patrulării si interventiei
la evenimente;
- colectarea structurată, în sisteme informatice, a
datelor si informatiilor privind incidentele, evenimentele si misiunile la care
sunt alocate resursele de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii
publice;
- extinderea sistemului de analiză tactică
pentru monitorizarea si evaluarea situatiei operative, precum si pentru
planificarea activitătilor de mentinere a ordinii publice;
- modernizarea si eficientizarea serviciilor politienesti
specializate (structuri de interventie, politia fluvială etc);
- regândirea activitătii informative în Ministerul
Administratiei si Internelor;
- asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia
desfăsurării unor activităti cu public numeros;
5. cresterea capabilitătilor din teren, de
verificare si de aplicare a măsurilor specifice, în cazul situatiilor
prevăzute de Conventia Schengen si de celelalte acte comunitare relevante
Schengen, inclusiv schimbarea comportamentului politistului/jandarmului în
situatiile de legitimare;
6. participarea reprezentantilor Politiei Rutiere în
grupurile de lucru pentru elaborarea unei strategii guvernamentale în domeniul
riscului rutier, în vederea cresterii gradului de sigurantă rutieră;
7. promovarea unei culturi de sigurantă publică
în comunitate, prin intermediul politistilor de proximitate, pentru cresterea
gradului de constientizare si identificare a amenintărilor
comunitătii locale;
8. elaborarea unor proceduri unice de actiune aplicabile
tuturor structurilor participante la realizarea sistemului integrat de ordine
publică;
9. asigurarea unui climat de ordine si sigurantă
publică în zona institutiilor de învătământ preuniversitar, prin
angrenarea structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, a politiei
comunitare si a unitătilor scolare.
Rezultate asteptate:
- reducerea deficitului de personal din dispozitivele de
ordine publică;
- cresterea performantei dispozitivelor de ordine si
sigurantă publică în sistem integrat;
- reducerea numărului de persoane decedate, ca
urmare a accidentelor de circulatie;
- reducerea numărului de infractiuni stradale;
- mentinerea unui procent de peste 90% a interventiilor
sub 10 minute la apelurile de urgentă ale cetătenilor;
- cresterea fermitătii în aplicarea legii;
- cresterea nivelului de încredere a populatiei în
institutiile Ministerului Administratiei si Internelor.
Obiectiv strategic nr. 2. Asigurarea unui climat de
legalitate mediului de afaceri
Securitatea economică constituie unul dintre
elementele structurale ale securitătii nationale.
Principalele domenii de interventie subsumate
acestui obiectiv strategic sunt:
2.1. protejarea bugetului consolidat al statului.
Combaterea evaziunii fiscale si a fraudelor vamale;
2.2. combaterea infractionalitătii în domeniul achizitiilor
publice;
2.3. protectia drepturilor de proprietate
intelectuală si industrială.
Principalele directii de actiune sunt:
1. implementarea unui sistem de management al cazurilor,
care să permită identificarea de conexiuni între infractori si bunuri,
îmbunătătirea administrării probatoriului si reducerea timpilor
de solutionare a dosarelor si lucrărilor penale din domeniul economic în
Politia Română;
2. îmbunătătirea schimbului de informatii si
coroborarea actiunilor între structurile de aplicare a legii, în special dintre
parchete, Politia Română, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea
Spălării Banilor si Agentia Natională de Administrare
Fiscală, precum si sprijinirea activitătilor desfăsurate la nivelul
Europol în dosarele analitice deschise pentru combaterea fraudelor
intracomunitare si cu produse accizabile;
3. consolidarea capabilitătilor de actiune prin
institutionalizarea echipelor de tip task-force în nodurile strategice din
fluxurile de persoane, bunuri si bani;
4. cresterea nivelului de recuperare a prejudiciilor
cauzate, prin perfectionarea cadrului legislativ în domeniul măsurilor
asigurătorii si armonizarea legislatiei românesti cu cea comunitară
în ceea ce priveste oficiile de recuperare a creantelor;
5. întărirea capacitătii politiei judiciare de
a interveni si a actiona în cazul grupărilor criminale, sub aspectul
economic al activitătii infractionale, prin modificarea
corespunzătoare a legislatiei privind descoperirea si combaterea evaziunii
fiscale;
6. clarificarea competentelor structurilor care
actionează pentru combaterea criminalitătii financiare.
Rezultate asteptate:
- reducerea activitătilor care contribuie la
dezvoltarea economiei subterane si transferul acestora în economia reală,
în scopul aplicării legislatiei în domeniul taxelor si impozitelor;
- cresterea cuantumului de recuperare a prejudiciilor
cauzate în domeniul criminalitătii economico-financiare;
- cresterea numărului de cazuri rezolvate si
finalizate cu condamnări în domeniul criminalitătii economico-financiare.
Obiectiv strategic nr. 3. Reducerea impactului
criminalitătii organizate, transfrontaliere si terorismului
Obiectivul strategic se află pe agenda publică,
fiind în lista de priorităti din procesul de integrare în Uniunea
Europeană. În acest context, domeniul a beneficiat de numeroase
dezvoltări institutionale si activitatea este coordonată, secvential,
de strategii sectoriale, ce intră în cicluri permanente de monitorizare si
îmbunătătire: Strategia natională antidrog 2008-2012, Strategia
natională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010,
Strategia natională privind imigratia pentru perioada 2007-2010,
Principalele domenii de interventie subsumate
acestui obiectiv strategic sunt:
3.1. cunoasterea, prevenirea si combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri si îmbunătătirea serviciilor de
asistentă a victimelor;
3.2. asigurarea unei politici coerente si eficiente în
domeniul imigratiei;
3.3. reducerea dimensiunii traficului de persoane si
înlăturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra
cetătenilor si asupra societătii;
3.4. cunoasterea, prevenirea si combaterea
criminalitătii informatice;
3.5. lupta împotriva spălării banilor, a
finantării activitătilor criminale si valorificarea cadrului de
cooperare pe linie de terorism, asigurat conform strategiei în domeniu, prin
Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului.
Principalele directii de actiune sunt:
1. elaborarea unor noi standarde de evaluare a
activitătilor specifice recuperării prejudiciilor cauzate de
grupările criminale;
2. îmbunătătirea mecanismelor de control si
reducerea vulnerabilitătilor din legislatie;
3. dezvoltarea capacitătii institutionale si
operationale de luptă împotriva criminalitătii informatice;
4. intensificarea cooperării politienesti;
5. continuarea eforturilor de sprijin al statelor
europene care înregistrează o criminalitate comisă de români
ridicată, inclusiv specializarea politistilor la nivel teritorial, pe baza
principiului judete sursă-tări de destinatie;
6. sustinerea programelor nationale de prevenire si
cresterea capacitătii de constientizare a societătii privind efectele
traficului si consumului de droguri, traficului de fiinte umane,
criminalitătii informatice, exploatării sexuale a copiilor si pornografiei
infantile pe internet;
7. întărirea capacitătii institutionale a
Agentiei Nationale Antidrog si a Agentiei Nationale împotriva Traficului de
Persoane;
8. consolidarea institutională si operatională
a Oficiului Român pentru Imigrări;
9. valorificarea expertizei atasatilor de afaceri interne
din cadrul misiunilor permanente si al ambasadelor României.
Rezultate asteptate:
- cresterea numărului de cazuri rezolvate cu
finalitate judiciară - condamnări si confiscări, în domeniul
crimei organizate;
- cresterea cuantumului sumelor obtinute prin
valorificarea bunurilor identificate si indisponibilizate în vederea
confiscării, rezultate din activităti ilicite;
- capacitate crescută de cunoastere si control al
criminalitătii organizate si transfrontaliere, în special a
imigrării.
Obiectiv strategic nr. 4. Consolidarea managementului
integrat al crizelor de ordine publică si situatiilor de urgentă
La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor
functionează Centrul National de Conducere a Actiunilor de Ordine
Publică, structură interinstitutională de suport decizional
pentru managementul actiunilor în situatii de criză în domeniul ordinii
publice. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale si asigurarea functiilor de
sprijin pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Centrul National
cooperează cu Centrul Operational National din cadrul Inspectoratului
General pentru Situatii de Urgentă, cu Centrul de Situatii al Guvernului,
cu Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, cu Componenta
pentru situatii din cadrul Centrului de Conducere Operatională a Statului
Major General, precum si cu celelalte centre operative constituite la nivelul
institutiilor publice reprezentate.
Activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de
urgentă a constituit a preocupare prioritară pentru Guvernul
României, în sensul identificării unor linii directoare si pentru
materializarea acestora în documente programatice strategice.
În perspectivă se are în vedere constituirea
Platformei nationale de reducere a riscului de dezastre, în acord cu obiectivele
stabilite de Strategia internatională de reducere a dezastrelor
(Planul-cadru de actiune Hyogo 2005-2015).
Principalele domenii de interventie, subsumate
acestui obiectiv strategic, sunt:
4.1. perfectionarea sistemului integrat de gestionare a
crizelor din domeniul ordinii publice;
4.2. Îmbunătătirea mecanismelor de răspuns
si gestionare a situatiilor de urgentă si asigurarea functiilor de sprijin
de către structurile cu atributii în domeniul ordinii publice;
4.3. politici în domeniul managementului stărilor
exceptionale.
Principalele directii de actiune sunt:
1. îmbunătătirea si eficientizarea proceselor
de conducere a operatiunilor, monitorizare si analiză a riscurilor în
domeniul ordinii publice si de planificare si folosire a resurselor
participante la interventii;
2. cresterea calitătii actiunilor si măsurilor
de prevenire a riscurilor majore de producere a unor dezastre si
îmbunătătirea capacitătii de actiune în astfel de situatii,
potrivit legii;
3. cresterea capacitătii de rezistentă si de
apărare a populatiei, prin cultivarea capacitătilor de prevenire si
autoapărare/autosustinere ale populatiei;
4. integrarea si compatibilizarea cu sisteme similare din
alte tări si de la nivel international;
5. profesionalizarea personalului din comandamentele si
centrele operationale, conform standardelor si bunelor practici europene;
6. îmbunătătirea dotării si
înzestrării cu tehnică, echipamente, aparatură si materiale de
interventie a structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât si prin
atragerea fondurilor europene;
7. cresterea calitătii asistentei medicale de
urgentă si descarcerare, prin îmbunătătirea pregătirii
personalului si investitii în dotare;
8. efectuarea anuală a unei simulări pentru
gestionarea natională a situatiilor de criză;
9. promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor
voluntare si private pentru situatii de urgentă;
10. rolul activ în elaborarea planurilor nationale în
domeniul stărilor exceptionale, pentru a asigura pregătirea fortelor
proprii, a economiei, a teritoriului si a populatiei, în cazul aparitiei unor
situatii care pot genera mobilizarea sau starea de război;
11. dezvoltarea programelor strategice în domeniu, de
realizare a exercitiilor nationale si sub egidă internatională,
pentru implementarea standardelor NATO si UE în materie;
12. alocarea resurselor pentru rezervele de stat si de
mobilizare, planificarea rechizitiilor de bunuri si prestări de servicii
în interes public, ca functie de sprijin complementară, mentinerea în
stare de functionare a infrastructurii necesare bunei functionări a
statului de drept, a institutiilor democratice si asigurarea continuitătii
activitătilor economico-sociale, în conditiile declansării
stărilor exceptionale.
Rezultate asteptate:
1. operationalizarea celor 42 de centre de comandă
si coordonare, respectiv 42 de centre de coordonare si conducere a interventiei
în situatii de urgentă - centre judetene si al municipiului Bucuresti;
2. reducerea timpului mediu de răspuns în situatii
de criză de ordine publică si/sau în situatii de urgentă.
Obiectiv strategic nr. 5. Îmbunătătirea
calitătii serviciilor publice
Unul dintre cele mai importante obiective, datorită
impactului direct asupra cetăteanului, îmbunătătirea
calitătii serviciilor publice, induce actiuni conjugate pe două
domenii principale de interventie:
5.1. cresterea transparentei si a celeritătii în
prestarea serviciilor publice politienesti;
5.2. optimizarea resurselor institutionale, în vederea
debirocratizării, descentralizării, reducerii riscului de coruptie si
îmbunătătirii conditiilor socio-profesionale ale angajatilor.
Prevenirea si combaterea coruptiei în sectoarele
vulnerabile si administratia publică locală constituie unul dintre
obiectivele majore nationale, strategie gestionată la nivelul Guvernului
si monitorizată în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al
Uniunii Europene.
Principalele directii de actiune sunt:
1. informarea corectă si oportună a mass-mediei
cu evolutia situatiei operative;
2. îmbunătătirea serviciului de solutionare a
cererilor si petitiilor, primirea în audientă si consiliere a
cetătenilor;
3. integrarea datelor biometrice în documentele de
călătorie si de identitate ale cetătenilor români si
străinilor, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora;
4. organizarea unui observator national în domeniul
ordinii si sigurantei publice, care să consolideze statistici nationale
din sistemul national judiciar si de ordine publică, sondaje de opinie,
anchete sociale si evaluări ale riscurilor criminalitătii;
5. asigurarea unei politici coerente în domeniul
managementului datelor si informatiilor, care să respecte drepturile si
libertătile cetătenesti, în special protectia datelor cu caracter
personal;
6. îmbunătătirea conditiilor de lucru cu
publicul, prin punerea în sigurantă si modernizarea imobilelor cu risc
maxim seismic aflate în patrimoniul Ministerului Administratiei si Internelor;
7. Îmbunătătirea sistemului de evaluare a
performantei serviciilor publice din domeniul sigurantei si ordinii publice,
prin construirea unui mecanism eficient de cooperare si implementarea unor
indicatori calitativi si cantitativi concentrati pe eficienta si eficacitatea
activitătilor, precum si pe satisfactia cetăteanului;
8. implementarea managementului calitătii în
institutiile din domeniul sigurantei si ordinii publice;
9. îmbunătătirea pachetului salarial, prin
oferirea de facilităti complementare;
10. simplificarea procedurilor de lucru, prin
informatizarea activitătilor, în special în domeniile logistic, financiar,
resurse umane si secretariat;
11. reevaluarea sistemului de formare si pregătire
profesională a personalului si reasezarea acestuia pe principiul
asimilării de competente profesionale (aptitudini, cunostinte si
atitudini), ce alcătuiesc standardele ocupationale. Evaluarea personalului
se va realiza prin raportarea la standardele ocupationale, iar pentru
asigurarea accesului la dezvoltarea carierei se vor respecta principiile
transparentei si nediscriminării si se va oferi un ghid al carierei;
12. reabilitarea si modernizarea retelei sanitare a
Ministerului Administratiei si Internelor;
13. implementarea Conceptiei privind activitatea de
prevenire a faptelor de coruptie în cadrul structurilor Ministerului
Administratiei si Internelor;
14. identificarea si monitorizarea riscurilor de coruptie
în structurile Ministerului Administratiei si Internelor.
Rezultate asteptate:
1. îmbunătătirea imaginii si prestigiului
Ministerului Administratiei si Internelor si a personalului său;
2. îmbunătătirea relatiei Ministerului
Administratiei si Internelor cu societatea civilă, prin cresterea
încrederii în institutiile politienesti;
3. cresterea încrederii în institutiile cu atributii în
domeniul ordinii publice.
Obiectiv strategic nr. 6. Securizarea frontierei, în
special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României
Domeniu considerat prioritar pentru viitorul apropiat al
României, din perspectiva aderării la Spatiul Schengen, securizarea
frontierei vizează în principal protejarea cetătenilor în Europa, în cadrul unei “societăti globale”. În
considerarea rolului important pe care managementul integrat al frontierelor îl
joacă în domeniul securitătii la nivel european, România trebuie
să îsi aducă aportul la consolidarea mecanismului de gestionare
integrată a frontierelor, pornind chiar de la conceptul european de
securizare a frontierei.
Astfel, conform prevederilor Catalogului Schengen
actualizat al UE privind controlul la frontierele externe, returnarea si
readmisia, asigurarea unui înalt nivel de supraveghere si control al
frontierei, la nivelul standardelor comunitare, incumbă implementarea unui
management integrat la frontieră, cu participarea tuturor institutiilor
statului cu atributii în domeniu si aplicarea unui set de măsuri
complementare, respectiv:
- controlul la frontiere (verificări si
supraveghere), astfel cum este definit în Codul Frontierelor Schengen,
incluzând analize de risc pertinente si informatii privind criminalitatea;
- depistarea si investigarea criminalitătii
transfrontaliere, în coordonare cu toate autoritătile competente de
aplicare a legii;
- aplicarea modelului celor 4 filtre, stabilit la nivel
european;
- cooperarea dintre agentii pentru managementul
frontierelor (politia de frontieră, vamă, politie, imigrări,
securitatea natională si alte autorităti competente) si cooperarea
internatională;
- coordonarea si coerenta activitătilor statelor
membre, ale institutiilor si ale altor organisme ale Comunitătii si ale
Uniunii.
Securizarea frontierei este dezvoltată si
monitorizată la nivel national prin Strategia natională privind
aderarea la Spatiul Schengen si Strategia natională de management integrat
al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 (aflată, în
prezent, în curs de revizuire).
Principalele domenii de interventie subsumate
acestui obiectiv strategic sunt:
6.1. crearea unui sistem integrat de securitate a
frontierei. Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;
6.2. cooperarea si colaborarea cu structuri similare din
Uniunea Europeană în cadrul sistemului de ordine publică si
sigurantă natională.
Principalele directii de actiune sunt:
1. aderarea la Spatiul Schengen în luna martie 2011, prin
implementarea Sistemului informatic Schengen si prin finalizarea Sistemului
integrat de securizare a frontierei, ce asigură implementarea modelului
celor 4 filtre (măsuri în tări terte, cooperarea cu statele vecine,
controlul frontierelor si măsuri de control în interiorul spatiului comun,
inclusiv returnarea);
2. implementarea de măsuri compensatorii pentru
monitorizarea internă a amenintărilor criminalitătii asociate
miscării de bunuri si persoane pe teritoriul României;
3. valorificarea “analizei de risc si amenintărilor
criminalitătii transfrontaliere si terorismului” la frontiera Schengen,
precum si asigurarea asistentei tehnice si operative europene, prin echipele de
interventie rapidă si sprijin aerian la frontiera externă;
4. dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:
- extinderea si dezvoltarea relatiilor de cooperare în
domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană, cu NATO si cu alte
organizatiile internationale specializate;
- cresterea cooperării bilaterale, în special cu
statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative, inclusiv cu statele
terte, în conformitate cu dezvoltarea dimensiunii externe a programului
Stockholm, aprobat de Consiliul European în decembrie 2009;
- cooperarea interinstitutii de aplicare a legii;
- utilizarea parteneriatului public-privat ca instrument
în dezvoltarea politicii de prevenire si pentru transferul de cunostinte de
specialitate în domenii foarte specializate (sisteme informationale geografice,
tehnologia informatiei etc);
5. dezvoltarea componentei de cooperare la Marea
Neagră, în special în ceea ce priveste combaterea criminalitătii
organizate;
6. sustinerea activă a unei politici strategice a
Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu
principiul solidaritătii;
7. continuarea participării la misiuni
internationale organizate sub egida ONU, UE sau a altor organisme
internationale.
Rezultate asteptate:
1. monitorizarea frontierei în standardele europene;
2. reabilitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei
internationale, conform cerintelor Catalogului Schengen - Controlul
frontierelor externe, returnare si readmisie;
3. directionarea a 85% din totalul personalului Politiei
de Frontieră si din totalul echipamentelor si mijloacelor detinute de
institutie către activitătile din domeniul operativ;
4. armonizarea conditiilor de intrare a cetătenilor
străini pe teritoriul tării, cu acquis-ul Schengen.
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative
incidente domeniului ordinii publice, demersurile legislative urmărind cu
precădere clarificarea competentelor si responsabilitătilor
structurilor cu atributii în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum
si euroconformizarea cu actele comunitare aferente.
Initiativele legislative vor avea în vedere implementarea
actelor normative adoptate la nivelul UE, potrivit algoritmului stabilit prin
Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2010 si prin Agenda
europeană si de cooperare internatională în domeniul afaceri interne.
Initiativele legislative de modificare a unor acte
normative de nivel superior (legi, ordonante ale Guvernului, hotărâri ale
Guvernului) si a celor de nivel intern (ordine, instructiuni ale ministrului
administratiei si internelor) se vor realiza conform planurilor legislative anuale,
fundamentate pe baza noilor oportunităti reiesite din Strategie.
IX.
Implicatii bugetare
Strategia natională de ordine publică
implică, în general, activităti care vor fi realizate în limitele
cheltuielilor adoptate anual, prin legea bugetului de stat, precum si prin
realizarea absorbtiei fondurilor europene si asigurarea resurselor financiare
necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu acestea.
În vederea finantării actiunilor la noile frontiere
externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen
si controlul frontierelor, România beneficiază de fondurile puse la
dispozitie de Uniunea Europeană, prin intermediul Facilitătii
Schengen si al Programului PHARE.
Indicatiile referitoare la implicatiile bugetare vor fi
prevăzute si detaliate în Planul strategic pe sectorul de activitate
“Ordine publică si siguranta cetăteanului” 2010-2013.
X.
Proceduri de implementare,
monitorizare si evaluare
Cadrul organizatoric necesar implementării,
monitorizării si evaluării strategiei presupune colaborarea tuturor
institutiilor implicate si interesate pentru a pune în aplicare, într-un mod
eficient, directiile de actiune si activitătile prevăzute în cadrul
obiectivelor si se va realiza prin Planul strategic pe sectorul de activitate
“Ordine publică si siguranta cetăteanului” 2010-2013, precum si prin
programe si planuri distincte ale structurilor componente ale Ministerului
Administratiei si Internelor.
Acolo unde există strategii sectoriale,
instrumentele de implementare si monitorizare sunt cele stabilite la nivelul
respectivei strategii.
Anual sau de câte ori se impune se va elabora si se va
face public un raport prin care se va urmări stadiul de atingere a
obiectivelor, iar la sfârsitul perioadei de implementare se va realiza un
studiu de post-implementare si impact.
Rolul de integrator al monitorizării, de prezentare
anuală sau ori de câte ori este necesar a unor rapoarte de stadiu, revine
Directiei generale management operational din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor.
Index de termeni
1. Ordinea publică este componenta
securitătii nationale reprezentată de starea de legalitate, de
echilibru si de pace socială, corespunzătoare unui nivel socialmente
acceptabil de respectare a normelor de drept si de conduită civică,
care permite exercitarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale
omului, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept si se
caracterizează prin credibilitatea institutiilor, sănătatea si
morala publică, starea de normalitate în organizarea si desfăsurarea
vietii politice, sociale si economice, în concordantă cu normele juridice,
etice, morale, religioase si de altă natură, general acceptate de
societate.
2. Siguranta publică drept concept doctrinar
reprezintă sentimentul de liniste si încredere pe care îl conferă
serviciul politienesc (institutiile statului) pentru aplicarea măsurilor
de mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de sigurantă al
persoanelor, colectivitătilor si bunurilor, precum si pentru realizarea
parteneriatului societate civilă - politie, în scopul solutionării
problemelor comunitătii, al apărării drepturilor,
libertătilor si intereselor legale ale cetătenilor.
3. Mentinerea ordinii publice reprezintă
ansamblul măsurilor si activitătilor desfăsurate cotidian de
către politie pentru protejarea si respectarea drepturilor fundamentale
ale cetătenilor, functionarea normală a institutiilor statului, a
normelor de conduită civică, a regulilor de convietuire socială,
a celorlalte valori supreme, precum si a avutului public si privat.
4. Asigurarea ordinii publice cuprinde
măsurile ce se întreprind pentru respectarea legalitătii, prevenirea
si descurajarea unor actiuni care vizează tulburări sociale sau
manifestări de violentă pe timpul adunărilor si manifestatiilor
publice, activitătilor culturale si sportive, precum si al altor
manifestări similare, cu participare numeroasă.
5. Restabilirea ordinii publice reprezintă
ansamblul măsurilor legale întreprinse pentru repunerea acesteia în
situatia initială, atunci când a fost tulburată grav, prin mijloace
pasnice ori prin folosirea exclusivă a fortei.
6. Sistem de ordine si sigurantă publică reprezintă
totalitatea fortelor învestite cu atributii si competente directe sau indirecte
în vederea mentinerii, asigurării si restabilirii ordinii si linistii
publice.
7. Impact, pagubă, pericol reprezintă un
efect negativ (nedorit) rezultat din influenta unei stări, unui fenomen
sau eveniment.
8. Amenintare în domeniul ordinii si sigurantei
publice reprezintă existenta potentialitătii de a crea un pericol
la adresa ordinii publice.
9. Vulnerabilitate în domeniul ordinii si sigurantei
publice reprezintă existenta unei slăbiciuni care permite unei
amenintări existente ori potentiale să producă o pagubă.
10. Risc în domeniul ordinii si sigurantei publice reprezintă
existenta unei probabilităti ca o existentă amenintare să fie
capabilă să exploateze o existentă vulnerabilitate ce poate
cauza pagubă.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie
“Varianta ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art.
1. - Se aprobă
indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitie “Varianta
ocolitoare Săcueni km 0+000 - km 7+623”, prevăzuti în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.
2. - Finantarea obiectivului
de investitie mentionat la art. 1 se face din fonduri nerambursabile alocate de
Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională în
proportie de 69,25% si 30,75% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Transporturilor si Infrastructurii, si din alte surse legal constituite, în
limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, conform programului
de investitii publice aprobat potrivit legii.
Art.
3. - Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei
prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
PRIM-MINISTRU
EMIL
BOC
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul dezvoltării regionale si turismului,
Elena Gabriela Udrea
Ministrul finantelor publice,
Bucuresti, 20 octombrie 2010.
Nr. 1.053.
ANEXĂ
CARACTERISTICILE SI INDICATORII TEHNICO – ECONOMICI
ai obiectivului de investitie “Varianta ocolitoare
Săcueni km 0+000 -
km 7+623”
Titular: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Beneficiar: Compania Natională de Autostrăzi si
Drumuri Nationale
Amplasament: Săcueni, judetul Bihor
Indicatorii tehnico-economici:
|
Valoarea totală a investitiei (inclusiv TVA) |
|
|
63.847 |
mii lei * |
|
(în preturile lunii februarie 2010) |
1 euro = 4,1073 lei |
|
|
|
|
(coeficient de actualizare februarie 2010) |
1,0288 |
|
|
|
|
din care constructii-montaj (inclusiv TVA) |
|
|
48.690 |
mii lei |
|
(C+M) |
|
|
|
|
|
- Esalonarea investitiei |
|
|
INV C+M |
|
|
Anul I mii lei * |
|
|
8.581 0 |
mii lei |
|
Anul II |
|
|
22.106 16.875 |
mii lei |
|
Anul III |
|
|
32.524 31.465 |
mii lei |
|
Anul IV |
|
|
636 350 |
mii lei |
|
Durata realizării investitiei: |
|
|
48 de luni |
|
|
Durata lucrărilor de constructie: |
|
|
24 de luni |
|
|
Capacităti: |
|
UM |
|
|
|
Lungime |
|
km |
7,62 |
|
|
Profil transversal |
|
|
|
|
|
Lătimea platformei |
|
m |
12,00 |
|
|
Partea carosabilă |
|
m |
2x3,50 |
|
|
Poduri, pasaje noi |
|
buc/m |
1/71,40 |
|
|
Intersectii tip giratii |
|
buc. |
4 |
|
Factori de risc
La proiectarea si dimensionarea constructiilor se va avea
în vedere încărcarea seismică corespunzătoare zonei seismice de
calcul “C” cu un coeficient seismic Ks = 0,20 si perioadei de colt Te = 0,7
sec, conform prevederilor Normativului P-100/2006, cu modificările si
completările ulterioare.
Finantarea investitiei
Finantarea obiectivului de investitii se va face din
fonduri nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European
de Dezvoltare Regională în proportie de 69,25% si 30,75% de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, si din alte
surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această
destinatie, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.
*) Valoarea se va actualiza potrivit evolutiei ulterioare a preturilor.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI
privind
acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ
preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu
Longinus” din Botosani
Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Legii
învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si
completările ulterioare,
tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr.
1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei
Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar
(ARACIP), cu modificările ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Hotărârii
Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
institutională în vederea autorizării, acreditării si
evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,
având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare
provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si
a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de
învătământ preuniversitar,
luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP
nr. 7 din 10 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării
pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular
evaluate în perioada iulie 2009 - septembrie 2010,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării,
Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educatiei, cercetării, tineretului si
sportului emite prezentul
ordin.
Art.
1. - Se acordă
acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular
Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus”, cu sediul în
municipiul Botosani, str. Nicolae lorga nr. 19, judetul Botosani, pentru
nivelul de învătământ “postliceal”, domeniul “sănătate si
asistentă pedagogică”, calificările profesionale “asistent
medical generalist” si “asistent medical de farmacie”, limba de predare
“română”.
Art.
2. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof.
Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani, acreditată potrivit dispozitiilor
art. 1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si
de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si
beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege,
începând cu anul scolar 2010-2011.
Art.
3. - (1) Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof.
Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani dispune de patrimoniu propriu, care nu
poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul
învătământului.
(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau
lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ
preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu
Longinus” din Botosani revine fondatorilor.
Art.
4. - Personalul didactic,
didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ
autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de
învătământ preuniversitar particular acreditată Grup Scolar
Postliceal “Prof. Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani.
Art.
5. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grup Scolar Postliceal “Prof.
Dr. Doc. Enescu Longinus” din Botosani este monitorizată si
controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului
si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în
învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al
Judetului Botosani, în vederea verificării respectării standardelor
care au stat la baza acreditării.
Art.
6. - Fundatia Academică
“Vasile Alecsandri” lasi - Filiala Botosani, unitatea de învătământ
preuniversitar particular acreditată Grup Scolar Postliceal “Prof. Dr.
Doc. Enescu Longinus” din Botosani, Ministerul Educatiei, Cercetării,
Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în
învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al
Judetului Botosani vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
7. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
educatiei, cercetării,
tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucuresti, 18 octombrie 2010.
Nr. 5.471.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI
privind acordarea acreditării pentru
unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita
Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj
Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei,
aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Legii
învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, tinând cont de dispozitiile Hotărârii
Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Agentiei Române de Asigurare a
Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu
modificările ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Hotărârii
Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
institutională în vederea autorizării, acreditării si
evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,
având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare
provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si
a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de
învătământ preuniversitar,
luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIPnr.
6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării
pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular
evaluate în perioada iulie 2009-septembrie 2010,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării,
Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educatiei, cercetării, tineretului si
sportului emite prezentul
ordin.
Art.
1. - Se acordă
acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular
Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida”, cu sediul în municipiul
Lugoj, str. Episcop Dr. loan Bălan nr. 6, judetul Timis, pentru nivelul de
învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program
“normal”.
Art.
2. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană
“Sfânta Ioana Antida” din Lugoj, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1
din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de
interes public, parte a sistemului national de învătământ, si
beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege,
începând cu anul scolar 2010-2011.
Art.
3. - (1) Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană
“Sfânta Ioana Antida” din Lugoj dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi
înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul
învătământului.
(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau
lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ
preuniversitar particular Grădinita Italiană “Sfânta Ioana Antida”
din Lugoj revine fondatorilor.
Art.
4. - Personalul didactic,
didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ
autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de
învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita
Italiană “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj.
Art.
5. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita Italiană
“Sfânta Ioana Antida” din Lugoj este monitorizată si controlată
periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,
Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul
Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Timis, în
vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza
acreditării.
Art.
6. - Fundatia Surorile de
Caritate “Sfânta Ioana Antida” din Lugoj, unitatea de învătământ
preuniversitar particular acreditată Grădinita Italiană “Sfânta
Ioana Antida” din Lugoj, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si
Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în
învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al
Judetului Timis vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
7. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
educatiei, cercetării,
tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucuresti 18 octombrie 2010.
Nr. 5.497.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ
preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si
Elena” din Bucuresti
Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Legii
învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si
completările ulterioare,
tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr.
1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a
Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul
Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Hotărârii
Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
institutională în vederea autorizării, acreditării si
evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,
având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare
provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si
a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de
învătământ preuniversitar,
luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIPnr.
6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării
pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular
evaluate în perioada iulie 2009-septembrie 2010,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010
privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării,
Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educatiei, cercetării, tineretului si
sportului emite prezentul
ordin.
Art. 1.
- Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ
preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si
Elena”, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Labirint nr. 137B, sectorul 3,
pentru nivelul de învătământ “prescolar”, limba de predare “română”,
program “normal si prelungit”.
Art. 2.
- Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita
“Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti, acreditată
potrivit dispozitiilor art. 1 din prezentul ordin, este persoană
juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national
de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile
prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2010-2011.
Art. 3.
- (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita
“Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti dispune de patrimoniu
propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat
numai în interesul învătământului.
(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau
lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ
preuniversitar particular Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si
Elena” din Bucuresti revine fondatorilor.
Art. 4.
- Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea
de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se
preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular
acreditată Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din
Bucuresti.
Art. 5.
- Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita
“Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti este
monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei,
Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a
Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu
Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, în vederea verificării
respectării standardelor care au stat la baza acreditării.
Art. 6.
- Societatea Comercială “Unisson Impex” - S.R.L. din Bucuresti, unitatea
de învătământ preuniversitar particular acreditată
Grădinita “Sfintii Împărati Constantin si Elena” din Bucuresti,
Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia
Română de Asigurare a Calitătii în învătământul
Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti vor
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7.
- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
educatiei, cercetării,
tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucuresti, 18 octombrie 2010.
Nr. 5.498.
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ
preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din
Botosani
Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Legii
învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si
completările ulterioare,
tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr.
1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a
Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul
Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,
luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului
nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în
vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a
organizatiilor furnizoare de educatie,
având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare
provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si
a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de
învătământ preuniversitar,
luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr.
6 din 6 septembrie 2010 privind propunerea de acordare a acreditării
pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular
evaluate în perioada iulie 2009 - septembrie 2010,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării,
Tineretului si Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educatiei, cercetării, tineretului si
sportului emite prezentul
ordin.
Art.
1. - Se acordă
acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular
Grădinita cu program prelungit “Girotondo”, cu sediul în municipiul
Botosani, Str. Săvenilor nr. 184, judetul Botosani, pentru nivelul de
învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program
“prelungit”.
Art.
2. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program
prelungit “Girotondo” din Botosani, acreditată potrivit dispozitiilor art.
1 din prezentul ordin, este persoană juridică de drept privat si de
interes public, parte a sistemului national de învătământ, si
beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege,
începând cu anul scolar 2010-2011.
Art.
3. - (1) Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program
prelungit “Girotondo” din Botosani dispune de patrimoniu propriu, care nu poate
fi înstrăinat sau diminuat si care va fi utilizat numai în interesul
învătământului.
(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau
lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ
preuniversitar particular Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din
Botosani revine fondatorilor.
Art.
4. - Personalul didactic,
didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ
autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de
învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita
cu program prelungit “Girotondo” din Botosani.
Art.
5. - Unitatea de
învătământ preuniversitar particular Grădinita cu program
prelungit “Girotondo” din Botosani este monitorizată si controlată
periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,
Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul
Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani, în
vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza
acreditării.
Art.
6. - Asociatia pentru copii “II
Girotondo” din Botosani,
unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată
Grădinita cu program prelungit “Girotondo” din Botosani, Ministerul
Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de
Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv
Inspectoratul Scolar al Judetului Botosani vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art.
7. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
educatiei, cercetării,
tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Bucuresti, 18 octombrie 2010.
Nr. 5.499.
|
|
|
| Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |