DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.107

din 23 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată din oficiu de Judecătoria Oradea - Sectia civilă în dosarele nr. 10.188/271/2009 si nr. 10.388/271/2009.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-sef, referând asupra cauzelor, arată că partea Ministerul Justitiei a depus la Dosarul nr. 20D/2010 concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 19D/2010 si nr. 20D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 20D/2010 la Dosarul nr. 19D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 3 noiembrie 2009, pronuntate în dosarele nr. 10.188/271/2009 si nr. 10.388/271/2009, Judecătoria Oradea - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri

executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Exceptia a fost ridicată, din oficiu, de Judecătoria Oradea - Sectia civilă în cauze civile având ca obiect solutionarea unor contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (2), art. 53 si art. 115 alin. (4).

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere privind exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale Ministerului Justitiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si a celor ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, dispozitii care au următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plăteste 34% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu.

(2) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii legale încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor de lege criticate, raportate la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare similară, s-a pronuntat prin Decizia nr. 206 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 13 mai 2010, respingând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Oradea - Sectia civilă în dosarele nr. 10.188/271/2009 si nr. 10.388/271/2009.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.109

din 23 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie în Dosarul nr. 3.750/109/2008.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.750/109/2008, Curtea de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar.

Exceptia a fost ridicată, din oficiu, de instanta de judecată cu ocazia solutionării recursului civil declarat de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Râmnicu-Vâlcea -Activitatea de trezorerie si contabilitate publică împotriva Deciziei civile nr. 24 din 26 ianuarie 2009, pronuntată de Tribunalul Arges.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (2) si art. 53.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile

procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010.

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii legale încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor de lege criticate, raportate la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare similară, s-a pronuntat prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, si prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, respingând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie în Dosarul nr. 3.750/109/2008.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piată a preparatelor periculoase

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piată a preparatelor periculoase si contine prevederi speciale pentru anumite preparate, care pot prezenta pericol, clasificate sau nu ca periculoase în sensul prezentei hotărâri.

(2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică preparatelor care:

a) contin cel putin o substantă periculoasă, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; si

b) sunt considerate periculoase, potrivit prevederilor art. 5-11.

(3) Prevederile art. 13-22 si 30, precum si cele ale anexelor nr. 1 si 2 se aplică si preparatelor care nu sunt considerate periculoase potrivit prevederilor art. 5-11, dar care pot prezenta un anumit pericol.

(4) Prevederile prezentei hotărâri se aplică produselor de protectie a plantelor, fără a aduce atingere Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor în vederea plasării pe piată si a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică următoarelor preparate finite, destinate utilizatorului final:

a) preparatelor care contin substante radioactive, astfel cum sunt definite în Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică si de Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 944/2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, cu completările ulterioare;

b) dispozitivelor medicale invazive sau utilizate în contact fizic direct cu corpul uman, în măsura în care anumite dispozitii legale stabilesc pentru substantele si preparatele periculoase criterii de clasificare si de etichetare, care asigură acelasi nivel de informare si de protectie ca si prezenta hotărâre;

c) preparatelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(6) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică în cazul:

a) transportului de preparate periculoase pe calea ferată, pe căi rutiere, aeriene, maritime sau pe căi navigabile interioare;

b) preparatelor în tranzit supuse unui control vamal, cu conditia ca acestea să nu fie supuse unei prelucrări sau unei transformări.

(7) Pentru aplicarea prezentei hotărâri se desemnează ca autorităti competente următoarele institutii:

a) Ministerul Mediului si Pădurilor - autoritate de coordonare si de reglementare;

b) Agentia Natională pentru Protectia Mediului - autoritate de implementare;

c) Garda Natională de Mediu si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor - autorităti de control si inspectie.

Art. 2. - Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) polimer-substantă constituită din molecule caracterizate printr-o secventă din unul sau mai multe tipuri de unităti monomere si care contine o majoritate ponderală simplă de molecule cu cel putin 3 unităti monomere legate covalent de cel putin o altă unitate monomeră sau un alt reactant si contine mai putin de o majoritate ponderală simplă de molecule cu aceeasi greutate moleculară. Asemenea molecule trebuie să aibă greutătile moleculare distribuite într-un astfel de domeniu încât diferentele de greutate moleculară să fie atribuite, în primul rând, diferentelor de număr al unitătilor monomere. În întelesul prezentei definitii, prin unitate monomeră se întelege forma reactionată a unei substante monomere într-un polimer;

b) cercetare si dezvoltare stiintifică - experimentarea stiintifică, analiza sau cercetarea chimică desfăsurată în conditii controlate; aceasta include determinarea proprietătilor intrinseci, a performantelor si eficacitătii, precum si cercetările stiintifice legate de dezvoltarea unui produs;

c) cercetare si dezvoltare orientate spre proces - dezvoltarea în continuare a unei substante în preparate, în cursul căreia se utilizează instalatii-pilot sau productie de probă în vederea elaborării procesului de productie si/sau a testării domeniilor de aplicare a substantei;

d) semnificatiile termenilor “preparate”, “substante”, “EINECS” si a expresiei “introducere pe piată” sunt corespunzătoare definitiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

Art. 3. - (1) Clasificarea preparatelor periculoase în functie de gradul si natura specifică ale pericolelor prezentate se bazează pe definitiile categoriilor de pericol prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(2) Principiile generale care guvernează clasificarea si etichetarea preparatelor se aplică potrivit criteriilor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, cu exceptia cazului în care se aplică criteriile alternative prevăzute la art. 5-11 sau la art. 14-22 si în anexele nr. 1-5.

Art. 4. - (1) Evaluarea pericolelor pe care le poate prezenta un preparat se bazează pe determinarea următoarelor proprietăti:

a) fizico-chimice;

b) care afectează sănătatea;

c) care afectează mediul.

(2) Proprietătile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie evaluate în conformitate cu dispozitiile prevăzute la art. 5-11.

(3) în cazurile în care se fac încercări de laborator, acestea trebuie efectuate asupra preparatului, în forma în care acesta este introdus pe piată.

(4) La determinarea proprietătilor periculoase ale preparatelor periculoase, în sensul prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, potrivit prevederilor art. 5-11, trebuie să fie luate în considerare toate substantele periculoase si în special cele care:

a) sunt cuprinse în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificările ulterioare;

b) sunt cuprinse în ELINCS (Lista europeană a substantelor notificate);

c) sunt clasificate si etichetate provizoriu de către persoana care răspunde de introducerea lor pe piată în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(5) Pentru preparatele care fac obiectul prezentei hotărâri, substantele periculoase prevăzute la alin. (4) clasificate ca periculoase pe baza efectelor lor asupra sănătătii si/sau asupra mediului, prezente fie sub formă de impurităti, fie sub formă de aditivi, trebuie să fie luate în considerare atunci când concentratiile lor sunt egale sau superioare celor prevăzute în tabelul nr. 1, cu exceptia cazurilor în care sunt stabilite valori inferioare în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare, în anexa nr. 3 sectiunea B sau în anexa nr. 4 sectiunea B, cu exceptia cazului în care sunt prevăzute dispozitii contrare în anexa nr. 2.

Tabelul nr. 1

Categoria de pericol a substantei	Concentratia luată în considerare pentru
Categoria de pericol a substantei	Preparate gazoase % volum/volum	alte preparate % greutate/ greutate
Foarte toxic	≥ 0,02	≥ 0,1
Toxic	≥ 0,02	≥ 0,1
Cancerigen Categoria 1 sau 2	≥ 0,02	≥ 0,1
Mutagen Categoria 1 sau 2	≥ 0,02	≥ 0,1
Toxic pentru reproducere Categoria 1 sau 2	≥ 0,02	≥ 0,1
Nociv	≥ 0,2	≥ 1
Coroziv	≥ 0,02	≥ 1
Iritant	≥ 0,2	≥ 1
Sensibilizant	≥ 0,2	≥ 1
Cancerigen Categoria 3	≥ 0,2	≥ 1
Mutagen Categoria 3	≥ 0,2	≥ 1
Toxic pentru reproducere Categoria 3	≥ 0,2	≥ 1
Periculos pentru mediu N		≥ 0,1
Periculos pentru stratul de ozon	≥ 0,1	≥ 0,1
Periculos pentru mediu		≥ 1

Art. 5. - (1) Pericolele care decurg din proprietătile fizico-chimice ale unui preparat se evaluează prin determinarea, potrivit metodelor de testare prevăzute în partea A a anexei la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), cu modificările ulterioare, a proprietătilor fizico-chimice ale preparatului, necesare pentru o clasificare si o etichetare corespunzătoare, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu este necesară determinarea proprietătilor explozive, oxidante, extrem de inflamabile, foarte inflamabile sau inflamabile ale unui preparat, cu conditia ca:

a) niciunul dintre componentii săi să nu prezinte astfel de proprietăti si ca, pe baza informatiilor de care dispune producătorul, să fie putin probabil ca preparatul să prezinte pericole de această natură;

b) în caz de modificare a compozitiei unui preparat cu compozitie cunoscută, să existe argumente stiintifice prin care să se arate că o reevaluare a pericolelor nu va conduce la schimbarea clasificării;

c) preparatele introduse pe piată sub formă de aerosoli să îndeplinească cerintele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2009 privind conditiile introducerii pe piată a generatorilor de aerosoli, cu modificările ulterioare.

(3) în cazul în care metodele de testare prevăzute în partea A a anexei la Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu modificările ulterioare, nu sunt adecvate, pot fi folosite metode de calcul alternative, după cum urmează:

a) pentru preparatele negazoase se poate utiliza metoda de determinare a proprietătilor oxidante ale preparatelor care contin peroxizi organici, conform prevederilor pct. 2.2.2.1 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008;

b) pentru determinarea proprietătilor de inflamabilitate ale preparatelor gazoase se poate utiliza metoda de calcul alternativ prevăzută la pct. 9.1.1.1 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008;

c) pentru determinarea proprietătilor oxidante ale preparatelor gazoase se poate utiliza metoda de calcul alternativ prevăzută la pct. 9.1.1.2 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(4) în cazul preparatelor inflamabile, există derogări de la aplicarea metodelor de testare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu modificările ulterioare, conform prevederilor pct. 2.2.5 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(5) Pericolele care decurg din proprietătile fizico-chimice ale unui preparat reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, se evaluează prin determinarea proprietătilor fizico-chimice ale preparatului, necesare pentru o clasificare corespunzătoare, în conformitate cu criteriile din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008. Aceste proprietăti se determină cu ajutorul metodelor de testare prevăzute în partea A a anexei la Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu modificările ulterioare, cu exceptia cazului în care alte metode recunoscute pe plan international sunt acceptabile potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii si al ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 421/809/687/2005 pentru aprobarea cerintelor pe care trebuie să le îndeplinească dosarele substantelor active si ale produselor formulate, necesare evaluării în vederea omologării, frazelor de risc si frazelor-tip pentru măsurile de sigurantă specifice produselor de protectie a plantelor.

Art. 6. - Pericolele pentru sănătate pe care le prezintă un preparat se evaluează după una sau mai multe dintre următoarele proceduri:

a) prin metoda conventională prevăzută în anexa nr. 3;

b) prin determinarea proprietătilor toxicologice ale preparatului, necesare pentru o clasificare corespunzătoare, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, cu ajutorul metodelor de testare specificate în partea B a anexei la Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu modificările ulterioare, cu exceptia cazului în care pentru produsele de protectie a plantelor sunt acceptabile, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii si al ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 421/809/687/2005, alte metode recunoscute pe plan international.

Art. 7. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, numai atunci când poate fi demonstrat stiintific de către persoana responsabilă de introducerea pe piată a preparatului că proprietătile toxicologice ale acestuia nu pot fi corect determinate prin metoda prevăzută în anexa nr. 3 sau pornind de la rezultatele testelor efectuate pe animale, se pot aplica metodele prevăzute la art. 6 lit. b), cu conditia ca acestea să fie justificate sau autorizate în mod specific, potrivit prevederilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2002 pentru protectia animalelor utilizate în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările si completările ulterioare, si cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului nr. 143/400/2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind adăpostirea si îngrijirea animalelor folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale.

(2) în cazul în care o proprietate toxicologică este determinată prin metodele prezentate la art. 6 lit. b), pentru obtinerea de noi date, testul se efectuează în conformitate cu principiile bunei practici de laborator prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum si inspectia si verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substantelor chimice, cu modificările si completările ulterioare, si cu prevederile art. 7 si 12 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului nr. 143/400/2002.

(3) Sub rezerva prevederilor art. 8, în cazul în care s-a stabilit o proprietate toxicologică pe baza celor două metode prevăzute la art. 6, pentru clasificarea preparatului se folosesc rezultatele obtinute prin metodele prevăzute la art. 6 lit. b), cu exceptia cazurilor în care este vorba despre efecte cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, când se aplică numai metoda prevăzută la art. 6 lit. a).

(4) Orice proprietate toxicologică a preparatului care nu a fost evaluată prin metodele prevăzute la art. 6 lit. b) trebuie să fie evaluată în conformitate cu metoda prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 8. - Preparatul periculos trebuie clasificat avându-se în vedere si următoarele elemente:

a) efectele preparatului asupra omului, în cazul în care se poate demonstra prin studii epidemiologice, prin studii de caz validate stiintific, conform prevederilor anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, sau prin experienta practică, fundamentată statistic, cum ar fi evaluarea datelor furnizate de centrele de informare toxicologică sau a celor referitoare la bolile profesionale, că efectele toxicologice asupra omului se deosebesc de cele evidentiate prin aplicarea metodelor prevăzute la art. 6;

b) efecte precum potentarea, în cazul în care se poate demonstra că din cauza acestor efecte o evaluare conventională ar putea subestima pericolul datorat toxicitătii preparatului;

c) efecte precum antagonismul, în cazul în care se poate demonstra că din cauza acestor efecte o evaluare conventională ar putea supraestima pericolul cauzat de toxicitatea preparatului.

Art. 9. - (1) Pentru preparatele cu compozitie cunoscută, cu exceptia celor reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, clasificate în conformitate cu metoda prevăzută la art. 6 lit. b), se va face o nouă evaluare a pericolului pentru sănătate prin metodele prevăzute la art. 6 lit. b) sau în anexa nr. 3, atunci când:

a) producătorul modifică, în conformitate cu tabelul nr. 2, concentratia initială, exprimată în procente greutate/greutate sau în procente volum/volum, a unuia sau mai multor componenti periculosi care intră în compozitia lor;

Tabelul nr. 2

Domeniul de concentratie initială a componentului	Variatia admisă pentru concentratia initială a componentului
≤ 2,5%	± 30%
> 2,5 ≤ 10%	± 20%
> 10 ≤ 25%	± 10%
> 25 ≤ 100%	± 5%

b) producătorul modifică compozitia preparatelor, înlocuind sau adăugând unul ori mai multi componenti, chiar dacă sunt sau nu periculosi în sensul definitiilor cuprinse în art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(2) Această nouă evaluare este aplicabilă cu exceptia cazurilor în care există argumente stiintifice convingătoare care arată că o reevaluare a pericolului nu va conduce la o schimbare a clasificării.

Art. 10. - (1) Evaluarea pericolelor pentru mediu ale unui preparat se realizează după una sau mai multe dintre următoarele proceduri:

a) prin metoda conventională de calcul prevăzută în anexa nr. 4;

b) prin determinarea proprietătilor periculoase pentru mediu ale preparatului, necesare pentru o clasificare corespunzătoare, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, cu ajutorul metodelor de testare prevăzute în partea C a anexei la Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu modificările ulterioare, cu exceptia cazului în care pentru produsele de protectia plantelor sunt acceptabile alte metode recunoscute pe plan international în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii si al ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 421/809/687/2005.

(2) Conditiile de aplicare a metodelor de testare sunt prevăzute în anexa nr. 4 sectiunea C, fără a aduce atingere cerintelor de testare prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(3) în situatia în care se stabileste o proprietate ecotoxicologică pe baza metodelor prevăzute la alin. (1) lit. b), în vederea obtinerii de noi date, testul se realizează în conformitate cu principiile bunei practici de laborator prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 63/2002, cu modificările si completările ulterioare, si în conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 37/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(4) în situatia în care pericolele pentru mediu au fost evaluate după ambele proceduri prevăzute la alin. (1), rezultatele obtinute prin metodele prevăzute la alin. (1) lit. b) se folosesc la clasificarea preparatului.

Art. 11. - (1) Pentru preparatele cu compozitie cunoscută, cu exceptia celor reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, clasificate conform metodelor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), se efectuează o nouă evaluare a pericolului pentru mediu după metoda prevăzută în anexa nr. 4 sau după cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), atunci când:

a) producătorul modifică, în conformitate cu tabelul nr. 3, concentratia initială, exprimată în procente greutate/greutate sau în procente volum/volum, a unuia sau mai multor componenti periculosi care intră în compozitia lor;

Tabelul nr. 3

Limitele de concentratie initială a componentului	Variatia admisă pentru concentratia initială a componentului
≤ 2,5%	± 30%
> 2,5 ≤ 10%	± 20%
> 10 ≤ 25%	± 10%
> 25 ≤ 100%	± 5%

b) producătorul modifică compozitia înlocuind sau adăugând unul ori mai multi componenti, chiar dacă sunt sau nu periculosi în sensul definitiilor cuprinse în art. 2 alin. (2) al Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008.

(2) Această nouă evaluare este aplicabilă cu exceptia cazului în care există argumente stiintifice convingătoare care arată că o reevaluare a pericolului nu va conduce la o schimbare a clasificării.

Art. 12. - (1) Este interzisă introducerea pe piată a preparatelor care fac obiectul prezentei hotărâri dacă acestea nu îndeplinesc criteriile de clasificare, ambalare si etichetare.

(2) Agentia Natională pentru Protectia Mediului solicită persoanei responsabile de introducerea pe piată a preparatului informatii legate de compozitia acestuia si orice alte informatii utile în acest sens, cum sunt:

a) datele utilizate pentru clasificarea si etichetarea preparatului;

b) datele referitoare la cerintele de ambalare, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3), inclusiv certificatul de testare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 partea A la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008;

c) datele utilizate la întocmirea fisei cu date de securitate, în conformitate cu art. 30.

(3) Agentia Natională pentru Protectia Mediului comunică Comisiei Europene informatii si date referitoare la aplicarea prevederilor privind preparatele periculoase, după ce în prealabil a informat Ministerul Mediului si Pădurilor în legătură cu acestea.

Art. 13. - (1) Este interzisă introducerea pe piată a preparatelor prevăzute la art. 1 alin. (2) si a celor prevăzute în anexa nr. 1 potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) dacă ambalajul acestora nu îndeplineste următoarele cerinte:

a) ambalajele trebuie să fie proiectate si realizate astfel încât să împiedice orice pierdere de continut; această cerintă nu se aplică atunci când se prevăd dispozitive de sigurantă speciale;

b) materialele din care sunt realizate ambalajele si sistemele de închidere nu trebuie să fie susceptibile la atacul continutului sau să formeze cu acesta compusi periculosi;

c) ambalajul si sistemele de închidere trebuie să fie rezistente si solide pentru a se evita slăbirea acestora si pentru a îndeplini criteriile de securitate în conditiile unei manipulări normale;

d) recipientele prevăzute cu sisteme de închidere trebuie să fie proiectate astfel încât ambalajul să permită închiderea în mod repetat, fără pierdere de continut.

(2) Recipientele care contin preparate oferite sau vândute publicului larg nu trebuie să aibă:

a) o formă si/sau un design de natură să atragă sau să stimuleze curiozitatea copiilor ori să inducă în eroare consumatorii;

b) o prezentare si/sau o denumire ca cele utilizate pentru produsele alimentare sau hrana pentru animale ori produsele medicinale sau cosmetice.

(3) Recipientele care contin preparate oferite sau vândute publicului larg si care sunt prevăzute în anexa nr. 1 trebuie să îndeplinească cel putin una dintre următoarele conditii:

a) să fie prevăzute cu un sistem de închidere de sigurantă pentru copii;

b) să aibă o indicatie tactilă de pericol.

(4) Sistemele trebuie să fie conforme cu specificatiile tehnice prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(5) Ambalajul pentru preparate este considerat corespunzător cerintelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) atunci când acesta se conformează cerintelor aplicabile la transportul mărfurilor periculoase pe calea ferată, pe căi rutiere, aeriene sau pe căi navigabile interioare si maritime.

Art. 14. - Este interzisă introducerea pe piată:

a) a preparatelor dacă eticheta de pe ambalaj nu îndeplineste toate cerintele prevăzute de art. 15-22 si dacă nu corespunde dispozitiilor specifice prevăzute în anexa nr. 2 sectiunile Asi B;

b) a preparatelor, în sensul art. 1 alin. (3), asa cum sunt ele definite în sectiunile B si C ale anexei nr. 2, dacă eticheta de pe ambalaj nu îndeplineste cerintele prevăzute la art. 15 lit. a) si b) si nu corespunde dispozitiilor speciale cuprinse în sectiunile B si C ale anexei nr. 2.

Art. 15. - Pe orice ambalaj trebuie indicate lizibil, în mod clar si în asa fel încât să nu se poată sterge următoarele informatii:

a) denumirea comercială sau denumirea prin care furnizorul identifică preparatul;

b) numele, adresa completă si numărul de telefon ale persoanei stabilite pe teritoriul Comunitătii care răspunde de introducerea pe piată a preparatului, indiferent că este producător, importator sau distribuitor;

c) denumirea chimică a substantei sau substantelor periculoase prezente în preparat;

d) simbolurile si indicatiile de pericol;

e) natura riscurilor specifice atribuite - fraze R;

f) recomandări de prudentă - fraze S;

g) cantitatea nominală - masa nominală sau volumul nominal al continutului în cazul preparatelor oferite sau vândute publicului larg.

Art. 16. - (1) înscrierea pe eticheta preparatului a denumirii chimice a substantei sau substantelor periculoase prezente în acesta se realizează în conformitate cu următoarele cerinte:

a) pentru preparatele clasificate T⁺, T, Xn, în conformitate cu prevederile art. 6, trebuie luate în considerare numai substantele T⁺, T, Xn prezente în concentratie egală cu sau mai mare decât limita inferioară (limita Xn) prevăzută pentru fiecare dintre ele în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare, sau în anexa nr. 3 sectiunea B;

b) pentru preparatele clasificate C, conform prevederilor art. 6, se iau în considerare numai substantele C prezente în concentratie egală cu sau mai mare decât limita inferioară (limita Xi) stabilită în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare, sau în anexa nr. 3 sectiunea B;

c) denumirile substantelor care au determinat clasificarea preparatului în una sau mai multe dintre următoarele categorii de pericole:

(i) cancerigen categoriile 1, 2 sau 3;

(ii) mutagen categoriile 1, 2 sau 3;

(iii) toxic pentru reproducere categoriile 1, 2 sau 3;

(iv) foarte toxic, toxic sau nociv datorită efectelor neletale

în urma unei singure expuneri;

(v) toxic sau nociv datorită efectelor grave în urma expunerii repetate sau prelungite;

(vi) sensibilizant.

(2) Denumirea chimică trebuie să fie mentionată sub una dintre denumirile prevăzute în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare, sau o denumire chimică recunoscută pe plan international, dacă o asemenea denumire nu este prevăzută încă în această anexă.

(3) Ca urmare a prevederilor alin. (1), nu este necesară mentionarea pe etichetă a denumirii niciuneia dintre substantele care au condus la clasificarea preparatului în una sau mai multe dintre următoarele categorii de pericol:

a) exploziv;

b) oxidant;

c) extrem de inflamabil;

d) foarte inflamabil;

e) inflamabil;

f) iritant;

g) periculos pentru mediu.

(4) Se exceptează de la prevederile alin. (3) cazurile în care substanta trebuie să fie mentionată în temeiul alin. (1).

(5) Este suficient un număr de maximum 4 denumiri chimice ale substantelor din compozitia preparatului pentru identificarea substantelor responsabile în principal de pericolele majore pentru sănătate care au determinat clasificarea si alegerea frazelor de risc adecvate. În anumite cazuri pot fi necesare mai mult de 4 denumiri chimice ale substantelor din componenta preparatului.

Art. 17. - (1) Etichetarea preparatelor cu simbolurile de pericol si indicatiile de pericol prevăzute la art. 15 lit. d) se efectuează potrivit prevederilor anexelor nr. 1 si 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 si este aplicată în functie de rezultatele evaluării pericolelor efectuate potrivit prevederilor anexelor nr. 3-5.

(2) în cazul în care se impune atribuirea a mai mult de un simbol de pericol pentru un preparat, trebuie respectate următoarele:

a) obligatia de a aplica simbolul “T” face optională utilizarea simbolurilor “C” si “X”, dacă nu există prevederi contrare în partea 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare;

b) obligatia de a aplica simbolul “C” face optională utilizarea simbolului “X”;

c) obligatia de a aplica simbolul “E” face optională utilizarea simbolurilor “F” si “O”;

d) obligatia de a aplica simbolul “Xn” face optională utilizarea simbolului “Xi”.

(3) Simbolul sau simbolurile sunt tipărite cu negru, pe fond galben-portocaliu.

Art. 18. - (1) Etichetarea preparatelor cu frazele R prevăzute la art. 15 lit. e) trebuie să fie în conformitate cu prevederile anexelor nr. 1 si 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, iar atribuirea acestora în concordantă cu rezultatele evaluării pericolelor, realizată în conformitate cu anexele nr. 3-5.

(2) Un număr de maxim 6 fraze R este suficient pentru descrierea riscurilor; în acest scop, combinatiile de fraze prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 sunt considerate fraze unice.

(3) În cazul în care preparatul se încadrează concomitent în mai multe categorii de pericol, frazele-tip trebuie să acopere totalitatea principalelor pericole prezentate de preparat. În anumite cazuri, pot fi necesare mai mult de 6 fraze R.

(4) Frazele-tip “extrem de inflamabil” sau “foarte inflamabil” pot să nu fie utilizate în cazul în care descriu o indicatie de pericol utilizată în concordantă cu prevederile art. 17.

Art. 19. - (1) Etichetarea preparatelor cu recomandările de prudentă (fraze S) prevăzute la art. 15 lit. f) trebuie să fie în conformitate cu prevederile anexelor nr. 1 si 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, iar atribuirea acestora în functie de rezultatele evaluării pericolelor, realizată în conformitate cu anexele nr. 3-5.

(2) Este suficient un număr de maxim 6 fraze S pentru formularea celor mai adecvate recomandări de prudentă, în acest scop, combinatiile de fraze prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 sunt considerate fraze unice. Cu toate acestea, în anumite cazuri pot fi necesare mai mult de 6 fraze S.

(3) în cazul în care inscriptionarea pe etichetă sau chiar pe ambalaj este fizic imposibilă, ambalajul va fi însotit de recomandări de prudentă cu privire la utilizarea preparatului.

Art. 20. - Etichetarea ecologică trebuie să respecte dispozitiile speciale prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 21. - în cazul în care continutul ambalajului nu depăseste 125 ml:

a) pentru preparatele clasificate ca foarte inflamabile, oxidante, iritante, cu exceptia celor care au atribuite fraza R41, sau periculoase pentru mediu si cărora li se atribuie simbolul N, inscriptionarea frazelor R sau a frazelor S nu este necesară;

b) pentru preparatele clasificate ca inflamabile sau periculoase pentru mediu si cărora nu li se atribuie simbolul N, este necesară inscriptionarea frazelor R, dar nu si a frazelor S.

Art. 22. - Fără a aduce atingere art. 34 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările si completările ulterioare, indicatiile de tipul “netoxic”, “nenociv”, “nepoluant”, “ecologic” sau orice altă indicatie al cărei scop este de a demonstra caracterul nepericulos al unui preparat sau care poate duce la subestimarea pericolelor prezentate de preparatul respectiv nu trebuie mentionate pe ambalajul sau eticheta niciunuia dintre preparatele reglementate de prezenta hotărâre.

Art. 23. - (1) Atunci când mentiunile prevăzute de art. 14-22 se găsesc pe o etichetă, aceasta trebuie fixată bine pe una sau mai multe fete ale ambalajului, astfel încât aceste mentiuni să poată fi citite orizontal în cazul în care ambalajul este depozitat în conditii normale.

(2) Dimensiunile etichetei sunt stabilite în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, iar eticheta este destinată exclusiv informatiilor prevăzute de prezenta hotărâre si, dacă este necesar, informatii suplimentare referitoare la sănătate sau securitate.

(3) Eticheta nu este obligatorie atunci când mentiunile impuse conform modalitătilor prevăzute la alin. (1) si (2) sunt inscriptionate în mod vizibil chiar pe ambalaj.

(4) Culoarea si forma de prezentare a etichetei sau, în cazul prevăzut de alin. (3), ale ambalajului trebuie să fie astfel realizate încât simbolul de pericol si fondul acestuia să se poată distinge cu claritate.

(5) Informatiile înscrise pe etichetă conform prevederilor art. 14-22 trebuie să se distingă în mod clar pe fondul acestuia si să aibă o dimensiune si o spatiere suficiente pentru a putea fi citite cu usurintă.

(6) Prevederile speciale cu privire la forma de prezentare si formatul acestor informatii sunt stabilite în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

(7) Pentru preparatele introduse pe piata din România eticheta se redactează în limba română.

Art. 24. - Cerintele de etichetare sunt considerate ca fiind îndeplinite:

a) în cazul unui ambalaj exterior care cuprinde unul sau mai multe ambalaje interioare, dacă ambalajul exterior este etichetat în conformitate cu normele internationale privind transportul mărfurilor periculoase si dacă ambalajul sau ambalajele interioare sunt etichetate în conformitate cu prezenta hotărâre;

b) în cazul unui ambalaj unic, dacă acesta este etichetat în conformitate cu normele internationale pentru transportul mărfurilor periculoase, precum si cu prevederile art. 15, 16, 18 si 19 pentru preparatele clasificate în conformitate cu art. 10 si 11 se aplică si dispozitiile art. 17, pentru proprietatea respectivă, atunci când aceasta nu a fost mentionată ca atare pe etichetă sau, dacă este cazul, pentru tipuri speciale de ambalaj, de exemplu buteliile de gaz mobile, cu respectarea dispozitiilor specifice prevăzute de anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008.

Art. 25. - Pentru preparatele periculoase care nu părăsesc teritoriul României se poate admite etichetarea în conformitate cu normele nationale în locul etichetării în conformitate cu normele internationale privind transportul mărfurilor periculoase.

Art. 26. - (1) Prevederile art. 13-25 nu se aplică pentru explozivii introdusi pe piată în vederea producerii unui efect practic prin explozie sau prin efect pirotehnic.

(2) Prevederile art. 13-25 nu se aplică anumitor preparate periculoase în sensul prevederilor art. 5-11, definite conform pct. 9.3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008, dacă, în forma sub care sunt introduse pe piată nu prezintă niciun risc din punct de vedere al proprietătilor fizico-chimice ori risc pentru sănătate sau pentru mediu.

Art. 27. - (1) La introducerea pe piată a preparatelor periculoase sunt permise următoarele exceptii:

a) pe ambalajele care sunt fie prea mici, fie improprii pentru a fi etichetate în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1)-(3), etichetarea prevăzută de art. 14-22 poate să fie efectuată într-un alt mod adecvat;

b) prin exceptie de la prevederile art. 14-25, ambalajele care contin preparate periculoase care sunt clasificate ca nocive, extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, iritante sau oxidante pot să nu fie etichetate sau să fie etichetate într-un alt mod, în cazul în care ambalajele contin cantităti atât de mici încât acestea nu prezintă niciun pericol pentru persoanele care manipulează aceste preparate sau pentru alte persoane;

c) prin exceptie de la prevederile art. 14-25, ambalajele care contin preparate clasificate în conformitate cu prevederile art. 10-11 pot să nu fie etichetate sau să fie etichetate într-un alt mod, în cazul în care cantitătile pe care le contin sunt atât de mici încât nu prezintă niciun pericol pentru mediu;

d) prin exceptie de la prevederile art. 14-25, ambalajele preparatelor periculoase care nu sunt mentionate la lit. b) sau c) pot să fie etichetate într-un alt mod adecvat, în cazul în care ambalajele sunt prea mici pentru a permite etichetarea prevăzută la art. 14-25 si nu prezintă niciun pericol pentru persoanele care manipulează aceste preparate sau pentru alte persoane.

(2) în cazul în care se aplică prevederile alin. (1) nu este permisă utilizarea altor simboluri, indicatii de pericol, fraze Rsau fraze S decât cele prevăzute prin prezenta hotărâre.

Art. 28. - în cazul în care se aplică prevederile art. 27, Agentia Natională pentru Protectia Mediului informează imediat Comisia Europeană si celelalte state membre.

Art. 29. - Orice reclamă pentru un preparat, în sensul prezentei hotărâri, care permite unei persoane din publicul larg să încheie un contract de cumpărare fără a vedea în prealabil eticheta preparatului trebuie să precizeze tipul sau tipurile de pericol indicate pe etichetă, fără a aduce atingere prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 30. - Fisa cu date de securitate si furnizarea ei trebuie să respecte prevederile titlului IV si ale anexei II din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), de înfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1.999/45/CE si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum si a Directivei 76/769/CEE a Consiliului si a directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 31. - (1) în cazul în care persoana care răspunde de introducerea pe piată a preparatului poate demonstra că mentionarea pe etichetă sau în fisa cu date de securitate a identitătii chimice a unei substante care este clasificată exclusiv ca iritantă, cu exceptia celor cărora li se atribuie fraza R41, sau iritantă în combinatie cu una sau mai multe din celelalte proprietăti prevăzute la art. 16 alin. (2)-(4) sau nocivă ori nocivă în combinatie cu una sau mai multe din proprietătile prevăzute la art. 16 alin. (2)-(4), care prezintă numai efecte letale acute, prezintă un risc pentru natura confidentială a proprietătii sale intelectuale, acesteia i se permite, conform prevederilor din anexa nr. 5, să facă trimitere la această substantă fie cu ajutorul unei denumiri care identifică cele mai importante grupe chimice functionale, fie cu ajutorul unei denumiri alternative.

(2) Această procedură nu se aplică în cazul în care pentru substanta respectivă există o limită de expunere în temeiul dispozitiilor comunitare.

Art. 32. - (1) în cazul în care persoana responsabilă de introducerea pe piata din România pentru prima dată a unui preparat doreste să beneficieze de dispozitiile legate de confidentialitate, depune o cerere la Agentia Natională pentru Protectia Mediului.

(2) Cererea de confidentialitate trebuie să fie redactată în conformitate cu prevederile anexei nr. 5 si să furnizeze informatiile incluse în formularul din sectiunea A a acestei anexe.

(3) Agentia Natională pentru Protectia Mediului poate solicita informatii suplimentare persoanei responsabile de introducerea pe piată a preparatului, dacă acestea sunt necesare pentru evaluarea validitătii cererii de confidentialitate.

(4) Agentia Natională pentru Protectia Mediului informează în termen de 30 de zile solicitantul asupra deciziei luate, iar persoana responsabilă de introducerea pe piată a preparatului transmite o copie a acestei decizii autoritătilor competente ale fiecărui stat membru în care doreste să comercializeze produsul.

(5) Informatiile confidentiale puse la dispozitia autoritătilor unui stat membru sau a Comisiei trebuie să fie în conformitate cu prevederile art. 24 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare.

Art. 33. - Fără a aduce atingere prevederilor prezentei hotărâri, autoritătile publice pot asigura, prin reglementări specifice, conform legii, protectia sănătătii si a sigurantei la locul de muncă a persoanelor, în timpul utilizării preparatelor periculoase.

Art. 34. - (1) Agentia Natională pentru Protectia Mediului si Biroul pentru Regulamentul sanitar international si informare toxicologică din structura Institutului National de Sănătate Publică si centrele de expertiză si informare toxicologică prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii publice si al ministrului internelor si reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV “Sistemul national de asistentă medicală

de urgentă si de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii sunt autoritătile competente pentru primirea informatiilor, inclusiv compozitia chimică, referitoare la preparatele introduse pe piată si considerate ca periculoase în baza efectelor lor asupra sănătătii sau în baza efectelor fizico-chimice ale acestora.

(2) Autoritătile competente prevăzute la alin. (1) trebuie să garanteze păstrarea confidentialitătii informatiilor primite, care nu pot fi utilizate decât pentru a răspunde oricărei solicitări de ordin medical prin măsuri atât preventive, cât si curative, în special în caz de urgentă.

(3) Autoritătile competente prevăzute la alin. (1) garantează că informatiile nu sunt utilizate în alte scopuri.

(4) Autoritătile competente prevăzute la alin. (1) trebuie să dispună, din partea producătorilor sau a persoanelor care răspund de comercializare, de toate informatiile prevăzute de cerintele legislatiei nationale în vigoare pentru îndeplinirea obligatiilor ce le revin.

Art. 35. - Fără a aduce atingere altor dispozitii din legislatia natională, nu se poate interzice, restrictiona sau împiedica introducerea pe piată a preparatelor din motive legate de clasificare, ambalare, etichetare sau fise cu date de securitate, dacă acestea respectă dispozitiile prezentei hotărâri.

Art. 36. - (1) în cazul în care constată, pe baza dovezilor detaliate, că un preparat, desi corespunde prevederilor prezentei hotărâri, prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu, Agentia Natională pentru Protectia Mediului poate decide interzicerea temporară sau impunerea unor conditii speciale privind introducerea pe piată a preparatului respectiv, pe teritoriul României.

(2) Agentia Natională pentru Protectia Mediului informează de îndată Comisia Europeană si celelalte state membre cu privire la aceasta, precizând motivele care îi justifică decizia, cu informarea prealabilă a Ministerului Mediului si Pădurilor.

Art. 37. - (1) Următoarele fapte săvârsite de persoanele juridice constituie contraventii si se sanctionează, după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 4, cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 13, cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 14-23, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de personalul împuternicit al Gărzii Nationale de Mediu.

(3) în cazul în care preparatele sunt introduse pe piată cu scopul de a fi oferite sau vândute publicului, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) si c) se realizează de personalul împuternicit al Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(4) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 38. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre si se actualizează prin ordin al ministrului mediului si pădurilor, în functie de adaptările la progresul tehnic în conformitate cu procedura prevăzută de legislatia comunitară în domeniu, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 39. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Prezenta hotărâre este în vigoare până la data de 1 iunie 2015, potrivit prevederilor art. 60 al Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, cu modificările ulterioare.

Art. 40. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

(2) Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la actul normativ abrogat la alin. (1), trimiterea se consideră făcută la dispozitiile corespunzătoare din prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei nr. 1.999/45/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor periculoase, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene nr. L 200 din 30 iulie 1999, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Adriean Videanu

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia

Consumatorilor,

Constantin Cerbulescu

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 1 septembrie 2010.

Nr. 937.

*) Anexele nr. 1-5 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI

Nr. 10 din 23 septembrie 2010

COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 71 din 8 octombrie 2010

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/14/2010 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006

Având în vedere dispozitiile art. 11, 124, 126, 278, ale art. 345 alin. (4) si ale art. 384 si 385 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 420 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (1), (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 11/14/2010 pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 si 1.034 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin si regulamentul mentionat la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006 pentru aprobarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 si 1.034 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezentul ordin, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare

Gabriela Anghelache

ANEXA

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

Nr. 11 din 23 septembrie 2010

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 14 din 8 octombrie 2010

REGULAMENTUL Nr. 11/14/2010

pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006

Articol unic. - Regulamentul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, aprobat prin Ordinul Băncii Nationale a României si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/112/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 si 1.034 bis din 27 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Elementele componente ale fondurilor proprii de nivel 1 trebuie să poată fi utilizate în orice moment si cu prioritate pentru

a absorbi pierderile, să nu implice costuri fixe pentru institutia de credit si să fie efectiv puse la dispozitia acesteia, respectiv să fie integral plătite.”

2. La articolul 5, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) alte elemente deductibile din fondurile proprii de nivel 1 stabilite în conformitate cu prevederile art. 23.”

3. La articolul 11, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Capitalul initial al institutiilor de credit este constituit din suma elementelor mentionate la art. 4, din care se deduc valorile prevăzute la art. 5 lit. a), d) si e).”

4. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1)¹, cu următorul cuprins:

“(1¹) Capitalul initial al unei case centrale este constituit din suma elementelor mentionate la art. 4, din care se deduc valorile prevăzute la art. 5 lit. a)-e).”

5. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Pentru determinarea fondurilor proprii de nivel 2 se vor lua în considerare elementele deductibile din acest nivel al fondurilor proprii, stabilite în conformitate cu prevederile art. 23.”

6. La articolul 13, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) în vederea determinării fondurilor proprii de nivel 2 de bază la nivelul casei centrale si al retelelor cooperatiste, se va lua în considerare, în plus fată de elementele prevăzute la art. 12 alin. (2), rezerva mutuală de garantare, constituită la nivelul casei centrale.”

7. La articolul 21, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - (1) Pentru calculul fondurilor proprii, elementele componente ale fondurilor proprii de nivel 2, prevăzute la art. 12 si 13, sunt supuse următoarelor limite:

a) totalul fondurilor proprii de nivel 2 nu poate depăsi 100% din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 si art. 6 alin. (1);

b) totalul valorii actiunilor preferentiale cumulative pe durată determinată si al capitalului sub formă de împrumut subordonat, prevăzute la art. 12 alin. (3), ce poate fi luat în considerare la calculul fondurilor proprii, nu poate depăsi 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 si art. 6 alin. (1).”

8. La articolul 22, partea introductivă a alineatului (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Pentru determinarea fondurilor proprii, următoarele elemente vor fi deduse, jumătate din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 si 6 alin. (1), si jumătate din fondurile proprii de nivel 2, calculate potrivit art. 12 si 13, după aplicarea limitelor prevăzute la art. 21 alin. (1):”.

9. La articolul 22 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) alte elemente deductibile stabilite în conformitate cu prevederile art. 23 din prezentul regulament a căror deducere se realizează în această modalitate.”

10. La articolul 22, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“(2) în vederea determinării fondurilor proprii totale ale cooperativelor de credit, participatiile acestora la casa centrală se vor deduce jumătate din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 si 6 alin. (1), si jumătate din fondurile proprii de nivel 2, calculate potrivit art. 12 si 13, după aplicarea limitelor prevăzute la art. 21 alin. (1).

(3) în situatia în care jumătate din valoarea elementelor deductibile prevăzute la alin. (1) si, după caz, alin. (2) depăseste nivelul fondurilor proprii de nivel 2, calculat potrivit prevederilor art. 12 si 13, suma aflată în exces se deduce din nivelul fondurilor proprii de nivel 1, calculat potrivit prevederilor art. 4, 5 si art. 6 alin. (1).”

11. La articolul 27, partea introductivă a alineatului (1)se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Valoarea fondurilor proprii determinată potrivit art. 26 alin. (1), (2), (3) si alin. (5) prin aplicarea IFRS este ajustată potrivit următoarelor filtre:”.

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

REGULAMENT

pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitătii institutiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri si conditiile de externalizare a activitătilor acestora

Având în vedere prevederile art. 51 alin. (1) lit. d), art. 77 alin. (1), art. 101, 104, 122, art. 150 alin. (1), art. 289, 320, 382, art. 384 alin. (1) si ale art. 385 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 25 alin. (2) lit. a) si ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si al art. 420 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României emite următorul regulament:

Art. I. - Regulamentul nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activitătii institutiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri si conditiile de externalizare a activitătilor acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 23 septembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Prevederile privind administrarea riscului de lichiditate din cap. III - Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri si din cap. IV - Simulări de criză se aplică în mod corespunzător si sucursalelor institutiilor de credit din state membre.”

2. La articolul 155, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(4) Strategiile, politicile, procesele si sistemele prevăzute la alin. (2) trebuie să corespundă complexitătii, profilului de risc, obiectului de activitate al institutiei de credit si tolerantei la risc stabilite de structura de conducere si trebuie să reflecte importanta institutiei de credit în fiecare stat membru în care desfăsoară activitate. Institutiile de credit trebuie să comunice toleranta la risc tuturor liniilor de activitate relevante.”

3. La articolul 156, alineatele (1), (2) si (6) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 156. - (1) O institutie de credit trebuie să dispună de un proces solid pentru identificarea, măsurarea, administrarea si monitorizarea pozitiilor de lichiditate. Acest proces trebuie să includă un cadru robust pentru proiectarea fluxurilor de numerar provenite din active, datorii si elemente din afara bilantului, inclusiv datorii contingente, precum si a fluxurilor de numerar aferente capacitătii de contrabalansare, pe un set de orizonturi de timp adecvate, atât în conditii normale, cât si în conditii de criză. Proiectarea fluxurilor de numerar trebuie distribuită în functie de principalele linii de activitate, instrumente si benzi de scadentă, cu luarea în considerare a posibilului impact al riscului reputational. Aplicarea scenariilor de criză pentru proiectarea fluxurilor de numerar trebuie să se bazeze pe proiectii realizate în conditii normale, cu revizuirea fluxurilor de numerar pe toate liniile de activitate si benzile de scadentă potrivit ipotezelor aferente scenariilor de criză.

(2) în sensul alin. (1), fluxurile de numerar provenite din active, datorii si elemente din afara bilantului se stabilesc în functie de strategia institutiei de credit si de modelul de activitate al acesteia, iar capacitatea de contrabalansare trebuie considerată ca fiind un plan care să asigure detinerea sau accesarea unui exces de lichiditate pentru a permite continuarea activitătii pe orizonturi de timp scurte, medii si lungi, în conditiile unor scenarii de criză, precum si un plan aferent capacitătii de a genera lichiditate în viitor fie prin accesarea unor surse de finantare aditionale, fie prin ajustarea activitătii ori prin aplicarea unor măsuri mai radicale.

(6) în sensul alin. (4) lit. b), o institutie de credit trebuie să identifice, să măsoare, să monitorizeze si să controleze fluxurile de numerar potentiale legate de angajamentele din afara bilantului si de alte obligatii neprevăzute. O atentie deosebită trebuie acordată administrării riscului de lichiditate legat de relatia cu entităti special create în scopul securitizării, în relatie cu care institutia de credit actionează ca sponsor sau furnizează suport de lichiditate semnificativ, de instrumente financiare derivate si de garantii si angajamente.”

4. La articolul 157, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) în sensul alin. (1), institutia de credit trebuie să monitorizeze si să controleze expunerile la riscul de lichiditate si necesitătile de finantare la nivelul entitătilor grupului din care face parte si la nivelul respectivului grup, pe linii de activitate si pe monede, cu luarea în considerare a limitelor operationale si a celor impuse de cadrul de reglementare în ceea ce priveste transferabilitatea lichiditătilor si a activelor negrevate de sarcini ce pot fi utilizate ca garantii financiare, atât în cadrul Spatiului Economic European, cât si în afara acestuia.”

5. La articolul 159, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

“(2¹) În sensul alin. (2), institutiile de credit trebuie să acopere neconcordantele fluxurilor de numerar - liquidity gap - din diferite surse de finantare care fac parte din capacitatea de contrabalansare sau să le transfere pe benzi de scadentă cu scadente mai îndepărtate.”

6. La articolul 160, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 160. - (1) Institutiile de credit trebuie să utilizeze diferite instrumente de diminuare a riscului de lichiditate, inclusiv un sistem de limite si rezerve de lichiditate pentru a controla expunerea si vulnerabilitătile la riscul de lichiditate si pentru a face fată unor situatii de criză diferite, si să le revizuiască periodic.”

7. La articolul 166, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 166. - (1) O institutie de credit trebuie să îsi administreze în mod activ pozitiile pe active ce pot fi utilizate ca garantii financiare, făcând diferentiere între activele grevate de sarcini si cele negrevate de sarcini, care sunt disponibile în orice moment, în special în situatii de urgentă.

(2) Institutia de credit trebuie să monitorizeze nivelul garantiilor financiare în functie de entitatea si jurisdictia în care respectivele garantii sunt înregistrate, fie într-un registru, fie într-un cont, si în functie de monedă. De asemenea, institutia de credit trebuie să monitorizeze eligibilitatea garantiilor financiare, precum si modalitatea în care aceste garantii pot fi mobilizate în timp util în functie de posibilitatea accesării acestora în locatia fizică de păstrare - institutia de credit custode sau sistemul de decontare a titlurilor în care este detinută garantia financiară.”

8. La articolul 167, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 167. - (1) Institutiile de credit trebuie să ia în considerare în mod explicit măsura în care riscul de lichiditate în situatii neprevăzute trebuie să fie acoperit prin rezerve de lichiditate disponibile imediat în raport cu alte surse ale capacitătii de contrabalansare.”

9. Articolul 168 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 168. - (1) Cadrul de administrare a riscului de lichiditate trebuie să asigure că institutia de credit dispune de lichiditate suficientă, inclusiv de o rezervă de lichiditate.

(2) în sensul alin. (1), rezerva de lichiditate reprezintă lichiditatea disponibilă, care acoperă necesitătile suplimentare de lichiditate ce pot apărea pe un orizont scurt de timp definit, în conditii de criză. Rezerva de lichiditate reprezintă componenta pe termen scurt, în conditii de criză, a capacitătii de contrabalansare.

(3) Dimensiunea rezervei de lichiditate trebuie corelată cu toleranta la risc stabilită de institutia de credit.”

10. După articolul 168 se introduc două noi articole, articolele 168¹ si 168², cu următorul cuprins:

“Art. 168¹. - (1) Rezerva de lichiditate trebuie să fie calibrată în functie de 3 factori:

a) severitatea si caracteristicile scenariilor de criză;

b) orizontul de timp stabilit ca perioadă de mentinere;

c) caracteristicile activelor incluse în rezervă.

(2) în sensul alin. (1) lit. a), institutiile de credit trebuie să ia în considerare 3 tipuri de scenarii de criză: scenarii legate de specificul institutiei de credit (scenarii de tip «idiosyncratic»), scenarii legate de piată în general si o combinare a primelor două tipuri de scenarii de criză. În toate cele 3 tipuri de scenarii, institutiile de credit trebuie să diferentieze finantarea de tip wholesale astfel: societăti financiare, societăti nefinanciare mari si întreprinderi mici si mijlocii.

(3) în sensul alin. (2), scenariul legat de specificul institutiei de credit ar putea presupune o pierdere a încrederii pietei într-o institutie de credit sau în grupul din care aceasta face parte, echivalent cu o înrăutătire a ratingului. În acest tip de scenariu, ipoteza plauzibilă ar fi că finantarea negarantată de tip wholesale nu se reînnoieste si se înregistrează anumite retrageri ale depozitelor de tip retail.

(4) în sensul alin. (2), scenariul legat de piată în general (definită ca o restrângere simultană a finantării disponibile pe mai multe piete, în conditiile în care valoarea activelor financiare devine incertă sau suferă un declin general si există incertitudini privind impactul recesiunii economice) presupune o scădere a valorii lichiditătii anumitor active si o deteriorare a conditiilor pietei pe care institutia de credit poate obtine finantare. În acest tip de scenariu, ipoteza plauzibilă ar fi că finantarea de tip wholesale (atât garantată, cât si negarantată) scade în primul rând si este cel mai mult afectată.

(5) în sensul alin. (1) lit. b), perioada de mentinere este perioada în care institutia de credit poate continua să îsi desfăsoare activitatea fără a avea nevoie de finantare suplimentară si poate să onoreze plătile datorate în scenariile de criză avute în vedere. Institutiile de credit trebuie să aibă în vedere o perioadă de mentinere, care să fie împărtită astfel: un orizont de timp scurt (de până la una sau două săptămâni) caracterizat de conditii de criză foarte severă si un orizont de timp mai lung (de până la una sau două luni) caracterizat de conditii de criză mai putin severă, dar mai persistentă.

(6) în sensul alin. (5), cerintele de rezervă rezultate trebuie să reflecte necesitătile de lichiditate asumate în cele două subperioade în functie de scenariile de criză, iar distributia rezervei, în ceea ce priveste compozitia si dimensiunea relativă pe cele două orizonturi de timp, trebuie să reflecte necesarul de lichiditate proiectat în conditiile ipotezelor formulate. Pe parcursul celor două perioade, institutiile de credit trebuie să ia si alte măsuri (cum ar fi: planuri alternative de finantare, ajustarea activitătii, modificări ale modelului de activitate) pentru a asigura continuarea activitătii pe termen mai lung.

(7) în sensul alin. (1) lit. c), rezerva de lichiditate trebuie să fie compusă, în principal, din numerar si din active cu grad ridicat de lichiditate chiar si în conditii de criză, pe care institutia de credit poate să le vândă sau să le dea în pensiune fără a accepta reduceri mari, care să afecteze încrederea pietei în acestea si să genereze pierderi, evaluate prin metoda marcării la piată, institutiilor de credit care detin instrumente similare.

(8) în sensul alin. (7), numerarul reprezintă activele lichide detinute de institutii de credit care compun baza monetară, în sensul acceptat de banca centrală, si trebuie să excludă numerarul care nu este disponibil din cauza cerintelor activitătii curente (cum ar fi numerarul din ATM-uri). În cazul rezervelor minime obligatorii, institutiile de credit trebuie să aibă în vedere orizontul de timp pentru care acestea sunt disponibile. Astfel, pentru orizontul de timp scurt (de până la una sau două săptămâni) toate depunerile la vedere la bănci centrale, inclusiv rezervele minime obligatorii, pot fi incluse în rezerva de lichiditate. În contextul aplicării mecanismului potrivit căruia există posibilitatea îndeplinirii nivelului prevăzut ca medie la nivelul perioadei de constituire - averaging mechanism -, institutiile de credit trebuie să stabilească planuri de actiune predefinite pentru a regulariza cerintele de rezerve în eventualitatea unei neîncadrări în nivelul minim si să definească puncte de declansare oficiale pentru a implementa aceste planuri. Pentru orizontul de timp mai lung (de până la una sau două luni), numai excesul de active lichide detinute de institutiile de credit care depăseste rezervele minime obligatorii poate fi luat în calculul rezervei de lichiditate.

(9) în sensul alin. (7), institutiile de credit trebuie să detină active care sunt eligibile pentru operatiunile cu băncile centrale si care au un grad ridicat de lichiditate pe piete (cum ar fi obligatiuni guvernamentale negrevate de sarcini, de o calitate ridicată, obligatiuni garantate), pe care să le folosească în conditii de criză severă aferentă orizontului de timp scurt (de până la una sau două săptămâni), în situatia în care lichiditatea pietei este sub presiune si institutiile de credit trebuie să aibă capacitatea de a genera lichiditate imediat si la valori ce pot fi prevăzute fără a adăuga presiune suplimentară pietei.

(10) În sensul alin. (7), în conditii de criză aferente orizontului de timp mai lung (de până la una sau două luni), institutiile de credit pot să detină un set mai larg de active lichide, cu conditia să demonstreze Băncii Nationale a României - Directia supraveghere că au capacitatea de a genera lichiditate din activele respective, în conditii de criză, în perioada de timp specificată. Institutiile de credit trebuie să specifice, în politicile lor interne, criterii relevante pentru a distinge activele care rămân lichide în conditii de criză (cum ar fi caracteristicile emitentului unui titlu, adâncimea pietei relevante pe o perioadă suficient de mare).

(11) Institutiile de credit trebuie să aibă o întelegere clară a termenilor si conditiilor în care banca centrală poate furniza finantare garantată cu activele eligibile ca garantie financiară în conditii de criză. În acest sens, institutiile de credit trebuie să testeze în mod periodic dacă banca centrală va furniza efectiv finantare garantată cu aceste active si trebuie să aplice marje corespunzătoare pentru a reflecta suma pe care aceasta ar putea să o furnizeze în conditii de criză. Institutiile de credit trebuie să demonstreze Băncii Nationale a României - Directia supraveghere existenta unei diversificări adecvate a activelor componente ale rezervei, astfel încât să asigure că nu se bazează aproape în totalitate pe accesul la facilitătile oferite de banca centrală.

Art. 168². - (1) Institutiile de credit trebuie să îsi administreze stocul de active lichide pentru a asigura, într-o măsură cât mai mare posibil, că acesta va fi disponibil în conditii de criză. Institutiile de credit trebuie să evite concentrările în detinerea de active si trebuie să asigure că nu există impedimente de ordin juridic sau operational pentru utilizarea acestor active.

(2) în sensul alin. (1), pentru determinarea lichiditătii activelor si a măsurii în care acestea rămân lichide în conditii de criză, institutiile de credit pot să utilizeze factori cum ar fi: factori specifici emitentului (de exemplu, calitatea creditului aferentă emitentului), factori specifici emisiunii (de exemplu, scadenta si dimensiunea emisiunii) si factori institutionali [de exemplu, dacă activul este tranzactionat pe piete centralizate ori pe piete nereglementate (OTC) sau dacă are o bază de investitori diversificată].

(3) în sensul alin. (1), diversificarea detinerilor de active trebuie să se facă în functie de factori cum ar fi emitentul, scadenta sau moneda.

(4) în sensul alin. (1), institutiile de credit trebuie să depună toate diligentele pentru a fi active în mod regulat pe fiecare piată pe care actionează direct si în care detin active în scopuri de asigurare a lichiditătii.”

11. La articolul 169, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Institutiile de credit trebuie să utilizeze rezultatele simulărilor de criză pentru ajustarea strategiilor, politicilor si limitelor aferente riscului de lichiditate si pentru dezvoltarea unor planuri alternative eficace.”

12. La articolul 202, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 202. - (1) Institutiile de credit trebuie, în mod regulat, să proiecteze fluxuri de numerar în conditiile unor scenarii alternative în care vor avea în vedere orizonturi de timp diferite si grade variate ale conditiilor de criză, luând în considerare dificultăti legate de piată în general - factori externi -, dificultăti legate de specificul institutiei de credit - factori interni - si o combinare a celor două tipuri de dificultăti.”

13. La articolul 202, alineatul (2) se abrogă.

Art. II. - (1) Sucursalele institutiilor de credit din state membre vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile privind administrarea riscului de lichiditate din cap. III - Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, asa cum au fost modificate prin prezentul regulament, si din cap. IV - Simulări de criză până la data de 31 decembrie 2010.

(2) Institutiile de credit persoane juridice române si sucursalele institutiilor de credit din state terte vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile referitoare la administrarea riscului de lichiditate din cap. III - Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, asa cum au fost modificate prin prezentul regulament, până la data de 31 decembrie 2010.

Prezentul regulament transpune prevederile art. 1 pct. 40 lit. b), c) si d) din Directiva 2009/111/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a directivelor 2006/48/CE, 2006/49/CE si 2007/64/CE în ceea ce priveste băncile afiliate institutiilor centrale, anumite elemente ale fondurilor proprii, expunerile mari, reglementările privind supravegherea, precum si gestionarea crizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 302 din 17 noiembrie 2009.

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Bucuresti, 30 septembrie 2010.

Nr. 22.

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2009, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

Partidul National Tărănesc Crestin Democrat

1. Cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 37.575,35 lei

2. Cuantumul total al veniturilor din alte surse: 1.076.887,29 lei


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.