MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 764/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 764         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 16 noiembrie 2010

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.151 din 28 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

Decizia nr. 1.156 din 28 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice

 

Decizia nr. 1.236 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (11), precum si art. 20 alin. (1) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

 

Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru hr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 1.459 din 9 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

894. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea tarifului pentru supravegherea obiectivelor necesare sigurantei pasagerilor

 

1.384. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management si a listei indicatorilor de performantă a activitătii managerului spitalului public

 

1.725. - Ordin al ministrului mediului si pădurilor pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1-5 la abonamentul-cadru de utilizare/exploatare, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 798/2005


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.151

din 28 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1-3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată de Mioara Violeta Filip în Dosarul nr. 16.420/325/2009 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 475D/2010, nr. 930D/2010, nr. 1.023D/2010, nr. 1.029D/2010 si nr. 1.224D/2010, având ca obiect o exceptie de neconstitutionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 359D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 475D/2010, nr. 930D/2010, nr. 1.023D/2010, nr. 1.029D/2010si nr. 1.224D/2010 la Dosarul nr. 359D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 475D/2010, nr. 930D/2010, nr. 1.023D/2010, nr. 1.029D/2010 si nr. 1.224D/2010 la Dosarul nr. 359D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 6, 12, 15 ianuarie 2010 si 15, 24, 3 martie 2010, pronuntate în dosarele nr. 16.420/325/2009,

nr. 12.626/197/2009, nr. 5.658/337/2009, nr. 23.022/300/2009, nr. 6.156/325/2008 si nr. 6.548/271/2009, Judecătoria Timisoara, Judecătoria Brasov, Judecătoria Zalău, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă, Curtea de Apel Timisoara - Sectia de litigii de muncă si asigurări sociale si Judecătoria Oradea - Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1-3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, ale art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, ale art. 1 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 si, respectiv, ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, exceptie ridicată de Mioara Violeta Filip, Serban Traian si altii, Aurelia Gui, din oficiu de Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă si Curtea de Apel Timisoara - Sectia de litigii de muncă si asigurări sociale, precum si de Sindicatul “Pro A.S.” din Timisoara în cauze având ca obiect solutionarea unor contestatii la executare, a plângerii formulate împotriva refuzului executorului judecătoresc de a proceda la efectuarea executării silite a unui titlu executoriu, respectiv a validării unei popriri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că suspendarea executării hotărârilor judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar si esalonarea plătii acestora încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21, 44, 47, 53 si art. 115 alin. (1)-(4) si (6). Se arată că la momentul emiterii ordonantei de urgentă nu exista situatie extraordinară si că ordonanta de urgentă criticată consacră o discriminare vădită între creditorii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar si ceilalti creditori.

În fine, se apreciază că perioada pe care se întinde executarea hotărârilor judecătoresti în cauză încalcă cerinta termenului rezonabil în care trebuie solutionate cauzele aflate în fata instantelor judecătoresti.

Judecătoria Zalău apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

Judecătoria Timisoara, Judecătoria Brasov si Judecătoria Oradea - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în dosarele nr. 359D/2010 si nr. 475D/2010, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În celelalte dosare Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare aflată la Dosarul Curtii Constitutionale nr. 359D/2010, îl constituie dispozitiile art. 1-3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin aceste încheieri, a fost adoptată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alin. (11), si modifică alin. (2) si (3) ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009.

În fine, prin dispozitiile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 si a fost abrogat alin. (11) al art. 1, alineat ce reglementa plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2010. Totodată, prin art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, s-a reglementat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii după 1 ianuarie 2010 si până la data intrării în vigoare a acestei ordonante, si anume 20 mai 2010.

Prin urmare, tinând cont si de faptul că întreaga ordonantă de urgentă cuprinde 3 articole, Curtea urmează să se pronunte asupra dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, în ansamblul său, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010 si prin art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2010, având, în prezent, următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plăteste 34% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteste 33% din valoarea titlului executoriu.

(2) în cursul termenelor prevăzute la alin. (1) si (11) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) si (11), plătite în temeiul prezentei ordonante de urgentă, se actualizează cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistică.

(4) în întelesul prezentei ordonante de urgentă, prin sectorul bugetar se întelege autoritătile si institutiile publice a căror finantare se asigură astfel:

a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

c) integral din venituri proprii.

Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plătii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Plătile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2009, si a prevederilor Ordinului ministrului justitiei, al ministrului economiei si finantelor, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui înaltei Curti de Casatie si Justitie si al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de esalonare a plătii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru solutionarea unor aspecte financiare în sistemul justitiei se execută cu respectarea prevederilor art. 1 si 2.”

Ca urmare a abrogării alin. (11) al art. 1 prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 18/2010, referirile alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol la acest alineat au rămas fără obiect.

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si ale art. 115 alin. (1)-(4) si (6) privind delegarea legislativă. Totodată, în sustinerea exceptiei sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul aditional la Conventie privind protectia proprietătii, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie privind interzicerea generală a discriminării.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că, prin mai multe decizii, respectiv Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 714 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 422 din 24 iunie 2010, Decizia nr. 823 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 30 august 2010, a constatat constitutionalitatea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 în raport cu critici identice de neconstitutionalitate, pentru motivele acolo arătate.

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicată de Mioara Violeta Filip în Dosarul nr. 16.420/325/2009 al Judecătoriei Timisoara, a celor ale art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, exceptie ridicată de Serban Traian si altii, respectiv de Aurelia Gui în dosarele nr. 12.626/197/2009 si nr. 5.658/337/2009 ale Judecătoriei Brasov, respectiv Judecătoriei Zalău, a celor ale art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, exceptie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 23.022/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă, a celor ale art. 1 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, exceptie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 6.156/325/2008 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia de litigii de muncă si asigurări sociale, precum si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2009, exceptie ridicată de Sindicatul “Pro A.S.” din Timisoara în Dosarul nr. 6.548/271/2009 al judecătoriei Oradea - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.156

din 28 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Otilia Popa în Dosarul nr. 6.510/121/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.


La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 6.510/121/2008, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Otilia Popa într-o cauză având ca obiect acordarea unor despăgubiri în temeiul Legii nr. 22/1969.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că dispozitiile legale criticate încalcă prezumtia de nevinovătie, întrucât instituie o prezumtie relativă de culpă în sarcina gestionarului, ceea ce este inadmisibil.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 18 noiembrie 1969, modificată si completată prin Legea nr. 54 din 8 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 15 iulie 1994, care au următorul cuprins:

- Art. 24: “Angajatii răspund material, potrivit Codului muncii si prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni.”;

- Art. 25: “Gestionarul răspunde integral fată de agentii economici, autoritătile sau institutiile publice pentru pagubele pe care Ie-a cauzat în gestiunea sa.

Primirea bunurilor în cantităti inferioare celor înscrise în actele însotitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum si nesolicitarea asistentei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, desi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în conditiile alineatului 1.”;

- Art. 26: “Gestionarul răspunde integral si în cazul în care atributiile sale fiind exercitate, potrivit dispozitiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pagubă fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în absenta gestionarului.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovătie, ale art. 44 alin. (8) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justitiei. Totodată, în sustinerea exceptiei sunt invocate si prevederile art. 270 si 271 din Codul muncii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu critici identice. Curtea, prin Decizia nr. 548 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.061 din 28 noiembrie 2005, a statuat că art. 23 alin. (11) din Constitutie consacră într-adevăr prezumtia de nevinovătie, dar exclusiv pentru ipoteza răspunderii penale. Această concluzie rezultă nu numai din termenii reglementării constitutionale, făcându-se referire explicită la “hotărârea judecătorească de condamnare”, dar si din economia reglementărilor, prevederile art. 23 alin. (11) fiind înscrise în cuprinsul dispozitiilor cu privire la “libertatea individuală”. Asa fiind, prevederile art. 23 alin. (11) din Constitutie nu pot fi considerate un obstacol pentru instituirea prin lege a unei prezumtii de vinovătie în alte ipoteze de răspundere juridică decât cea penală.

De asemenea, Curtea a stabilit că “drepturile si îndatoririle, ca si sarcinile de serviciu, sunt concretizate pentru toate categoriile de salariati, inclusiv pentru gestionari, în contractele individuale de muncă. În cazul producerii unor prejudicii materiale, faptul dacă acestea s-au produs în legătură cu munca anumitor salariati si din vina acestora se examinează în raport cu sarcinile concrete, prevăzute în contractul individual de muncă, si cu modul de îndeplinire a acestora”.

Prin aceeasi decizie Curtea a retinut că, “în situatia reglementată de dispozitiile criticate, gestionarul răspunde patrimonial pentru o pagubă cauzată în gestiune prin fapte ce nu constituie infractiune, nefiind vorba, în acest caz, despre o răspundere penală, ci despre o răspundere patrimonială”.

De asemenea, în ceea ce priveste invocarea de către autorul exceptiei a principiului referitor la prezumtia de nevinovătie, Curtea a constatat că acesta nu poate fi desprins din contextul său constitutional. Prezumtia de nevinovătie este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei, privind retinerea, arestarea si solutionarea procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În ceea ce priveste invocarea în sustinerea exceptiei a încălcării prevederilor art. 44 alin. (8) din Constitutie, Curtea a retinut că textele de lege criticate nu cuprind dispozitii prin care se prezumă caracterul ilicit al dobândirii averii, nu răstoarnă sarcina probei în această privintă si nici nu dispun confiscarea averii. În baza acestor texte legale, care stabilesc răspunderea patrimonială a gestionarului în anumite cazuri, se poate recupera prejudiciul cauzat de către acesta ca urmare a faptei sale culpabile si nicidecum nu se poate sustine că în acest mod averea dobândită în mod licit ar fi confiscată.

În fine, Curtea a arătat că prevederile art. 53 si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie, invocate în sustinerea exceptiei, nu au incidentă în cauză, tinând seama de continutul dispozitiilor respective.

Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii în această materie, solutia pronuntată prin această decizie, precum si considerentele care au stat la baza acesteia îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a art. 270 si 271 din Codul muncii, potrivit cărora “salariatii răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legătură cu munca lor”, se observă că aceasta nu este o problemă de constitutionalitate, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, revenind instantei de judecată să se pronunte asupra interpretării si aplicării legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24-26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Otilia Popa în Dosarul nr. 6.510/121/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.236

din 5 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (11), precum si art. 20 alin. (1) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Neculai Mihalcea, Ioana Mihalcea si Broadhurst Investments Ltd din Nicosia, Republica Cipru, în dosarele nr. 644/231/2010 si nr. 36276/3/2008 ale

Judecătoriei Focsani si Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 30 septembrie 2010, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate în încheierea din aceeasi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispozitiile art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amânat pronuntarea pentru data de 5 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 26 ianuarie 2010 si 7 decembrie 2009, pronuntate în dosarele nr. 644/231/2010 si nr. 36.276/3/2008, Judecătoria Focsani si Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, respectiv art. 2 si art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Neculai Mihalcea, Ioana Mihalcea si Broadhurst Investments Ltd din Nicosia, Republica Cipru, în cauze având ca obiect pretentii, respectiv anularea unui act juridic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciază, în esentă, că dispozitiile legale criticate impun plata unor taxe judiciare de timbru exorbitante, îngrădind, astfel, accesul liber la justitie. Se consideră că prevederile criticate contravin si dreptului la apărare, parte componentă a dreptului la un proces echitabil, deoarece persoana în cauză nu are posibilitatea de a-si valorifica pretentiile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor adversarului. Totodată, pe aceeasi linie de gândire, se apreciază că sunt înfrânte si prevederile constitutionale care garantează dreptul de proprietate privată. Se mai sustine că este încălcat textul art. 53 din Constitutie, întrucât limitarea accesului la justitie, prin stabilirea unor taxe judiciare de timbru foarte mari, nu este proportională cu scopul urmărit, si anume acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie.

Judecătoria Focsani si Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 2 si 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia contestă doar constitutionalitatea art. 2 alin. (1) si (11), precum si a art. 20 alin. (1) si (3) din Legea nr. 146/1997, dispozitii asupra cărora Curtea urmează a se pronunta prin prezenta decizie. Aceste texte legale au următorul cuprins:

- Art. 2: “(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel: [...]

(11) Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si cererilor privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părtilor în situatia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulitătii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.”;

- Art. 20: “(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(3) Neîndeplinirea obligatiei de plată până la termenul stabilit se sanctionează cu anularea actiunii sau a cererii.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 56 alin. (2) privind asezarea justă a sarcinilor fiscale si art. 124 privind înfăptuirea justitiei. Totodată, sunt considerate a fi încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor cetătenesti, precum si art. 1 paragraful 1 privind ocrotirea proprietătii din Protocolul aditional la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constată că, prin numeroase decizii, s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii art. 2 si 20 din Legea nr. 146/1997 în raport cu critici identice de neconstitutionalitate. În acest sens, cu titlu exemplificativ, se retin Decizia nr. 393 din 13 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 27 februarie 2009, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, Decizia nr. 372 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2004, Decizia nr. 473 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 10 ianuarie 2005, Decizia nr. 499 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 31 ianuarie 2005, Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, Decizia nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, si Decizia nr. 245 din 23 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 29 martie 2001.

În aceste decizii Curtea a retinut că accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispozitie constitutională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetătenii sunt obligati să contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii.

Atât obligatia de plată a taxelor judiciare, cât si exceptiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetătenilor aflati în situatii identice, precum si tuturor litigiilor de aceeasi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o conditie legală pentru începerea proceselor civile, obligatia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanta judecătorească) este justificată, ca si sanctiunea anulării actiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

De asemenea, la finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretentii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestatiile efectuate, în conditiile legii, de organele de justitie.

Din cele de mai sus, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constitutie.

De asemenea, Curtea, în jurisprudenta sa, a retinut că, în cazul drepturilor patrimoniale si al actelor juridice patrimoniale, actiunile în constatare sau cererile în anulare, rezolutiune sau reziliere au caracterul unei actiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată solutia adoptată de legiuitor în cuprinsul dispozitiilor art. 2 alin. (11) din lege în materia timbrării unor astfel de actiuni cu o taxă calculată în functie de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil actiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1).

Asa fiind, pentru actiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părtilor în situatia anterioară, taxarea actiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul actiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (11) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Neculai Mihalcea si Ioana Mihalcea în Dosarul nr. 644/231/2010 al Judecătoriei Focsani, respectiv a celor ale art. 2 alin. (1) si (11), precum si art. 20 alin. (1) si (3) din Legea nr. 146/1997, exceptie ridicată de Broadhurst Investments Ltd din Nicosia, Republica Cipru, în Dosarul nr. 36.276/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.249

din 7 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, exceptie ridicată de Radu Nicolae în Dosarul nr. 4.453/30/2009 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.


La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.031D-1.035D/2010, nr. 1.057D/2010, nr. 1.375D/2010 si nr. 1.530D/2010, având ca obiect o exceptie de neconstitu-tionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 863D/2010, exceptie ridicată de Antonie Circu, Balint Albert, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, din oficiu, Societatea Comercială “Costi Flavius Automobile” - S.R.L. din Resita si Marin Udrea în dosarele nr. 384/115/2009, nr. 739/115/2009, nr. 710/108/2009, nr. 601/115/2009, nr. 857/108/2009, nr. 3.433/108/2009, nr. 687/30/2009 si nr. 284/104/2010 ale Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal si Tribunalului Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 1.031D- 1.035D/2010, nr. 1.057D/2010, nr. 1.375D/2010si nr. 1.530D/2010 la Dosarul nr. 863D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.031D-1.035D/2010, nr. 1.057D/2010, nr. 1.375D/2010 si nr. 1.530D/2010 la Dosarul nr. 863D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 13 ianuarie 2010, 27 ianuarie 2010, 2 februarie 2010, 2 martie 2010, 23 februarie 2010, 23 martie 2010, pronuntate în dosarele nr. 4.453/30/2009, nr. 384/115/2009, nr. 739/115/2009, nr. 710/108/2009, nr. 601/115/2009, nr. 857/108/2009, nr. 3.433/108/2009, nr. 687/30/2009 si nr. 284/104/2010, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal si Tribunalul Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, respectiv cu cea a prevederilor art. 4 lit. a) din aceeasi ordonantă de urgentă, exceptie ridicată de Radu Nicolae, Antonie Circu, Balint Albert, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, din oficiu, Societatea Comercială “Costi Flavius Automobile” - S.R.L. din Resita si Marin Udrea în cauze având ca obiect anularea actelor administrativ-fiscale în baza cărora a fost percepută taxa pe poluare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că textul legal criticat încalcă art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitătilor Europene, întrucât taxa pe poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană si reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare, taxa nu mai este percepută. Astfel, această taxă pe poluare este, în realitate, o taxă vamală si, prin aplicarea art. 90 din Tratat, “instanta este datoare să constate că prevederile Ordonantei de urgentă nr. 50/2008 sunt reglementări contrare legislatiei europene si că nu pot fi mentinute în continuare ca aplicabile”.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, în Dosarul nr. 1.032D/2010, consideră că exceptia de neconstitutionalitate formulată este întemeiată, apreciind că există o încălcare a principiului egalitătii de tratament între produsele interne si cele provenite din celelalte state ale Uniunii Europene.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, în dosarele nr. 863D/2010, respectiv nr. 1.031D/2010 si nr. 1.034D/2010, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate formulată este neîntemeiată, neexistând nicio încălcare a prevederilor Tratatului de instituire a Comunitătilor Europene.

Tribunalul Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ, în Dosarul nr. 1.530D/2010, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate formulată este inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările si completările ulterioare, si nu art. 4 în întregime, astfel cum se mentionează în încheierile de sesizare din dosarele nr. 863D/2010, nr. 1.031D-1.035D/2010, nr. 1.057D/2010 si nr. 1.375D/2010. Textul art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 are următorul cuprins:

“Obligatia de plată a taxei intervine:

a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; [...]”.

Autorii exceptiei sustin, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 148 alin. (2) si (4) în coroborare cu art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitătilor Europene [devenit art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona] privind interzicerea impunerii asupra produselor din alte state membre ale Uniunii Europene a unor taxe superioare celor ce se aplică produselor nationale. De asemenea, sunt invocate cauzele Weigel (2004), precum si Nâdasdi si Nemeth (2005) solutionate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Totodată, în Dosarul nr. 1.530D/2010, autorul exceptiei invocă, pe lângă prevederile mentionate mai sus, mai multe texte constitutionale, precum: art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si (2), art. 2o, 44, 47, 52, 53, 57, art. 135 alin. (2) lit. f), art. 139, 154, precum si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile constitutionale invocate, Curtea constată că, în jurisprudenta sa, a retinut că o pretinsă încălcare a dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci tine de aplicarea legii de către instanta de judecată, neintrând în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale. În acest sens Curtea s-a pronuntat expressis verbis prin Decizia nr. 413 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 21 mai 2008.

Curtea, prin Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, a stabilit că nu este de competenta sa să analizeze conformitatea unei dispozitii de drept national cu textul Tratatului privind functionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constitutie. O atare competentă, si anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea natională si Tratat, apartine instantei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă si legală, din oficiu sau la cererea părtii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene. În situatia în care Curtea Constitutională s-ar considera competentă să se pronunte asupra conformitătii legislatiei nationale cu cea europeană s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdictii între cele două instante, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil (a se vedea si Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).

De asemenea, Curtea a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislatiei nationale revine instantei de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, si nu de constitutionalitate. Curtea a constatat că, în raporturile dintre legislatia comunitară si cea natională (cu exceptia Constitutiei), se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi fată de cealaltă, chestiune ale cărei constatare si aplicare intră în competenta instantelor judecătoresti.

Mai mult, Curtea a retinut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanta constitutională se poate pronunta asupra constitutionalitătii unui text de lege prin raportare la prevederile unui act comunitar, s-ar încălca, în mod evident, competentele Curtii de Justitie a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de bază este de competenta acesteia din urmă (art. 267 din Tratat). În consecintă, Curtea a stabilit că o atare exceptie de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

În fine, raportat la Dosarul Curtii Constitutionale nr. 1.530D/2010, Curtea observă că, pe lângă critica punctuală pe care autorul exceptiei a ales să o facă în raport cu Tratatul de functionare a Uniunii Europene, a invocat în sustinerea exceptiei si o serie de texte constitutionale, fără însă a motiva pretinsa neconstitutionalitate a textului criticat. În aceste conditii, nu au fost îndeplinite exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, astfel încât exceptia ridicată apare ca fiind, de asemenea, inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, exceptie ridicată de Radu Nicolae, Antonie Circu, Balint Albert, Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal, din oficiu, Societatea Comercială “Costi Flavius Automobile” - S.R.L. din Resita si Marin Udrea în dosarele nr. 4.453/30/2009, nr. 384/115/2009, nr. 739/115/2009, nr. 710/108/2009, nr. 601/115/2009, nr. 857/108/2009, nr. 3.433/108/2009, nr. 687/30/2009 si nr. 284/104/2010 ale Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ, ale Curtii de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal si ale Tribunalului Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Károly


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.250

din 7 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, exceptie ridicată de Costică Otelită în Dosarul nr. 8.482/121/2009 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.482/121/2009, Tribunalul Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, exceptie ridicată de Costică Otelită într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva unei decizii de modificare unilaterală a contractului de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciază, în esentă, că dispozitiile legale anulează sporul de mobilitate din contractele colective si individuale de muncă, ceea ce încalcă art. 41 alin. (5) din Constitutie, care garantează caracterul obligatoriu al conventiilor în materia dreptului muncii. O asemenea interventie a legiuitorului în actele juridice ce nu îi sunt opozabile creează nesigurantă si pune în pericol stabilitatea relatiilor de muncă.

În fine, se consideră a fi încălcate si prevederile art. 16 din Constitutie, întrucât textul legal criticat nu se aplică si salariatilor care si-au dobândit sporul de mobilitate prin acte normative secundare sau hotărâri judecătoresti.

Tribunalul Galati - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate formulată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, care au următorul cuprins:

“La 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează următoarele drepturi salariate suplimentare stabilite prin acte juridice în favoarea personalului autoritătilor si institutiilor publice: [...]

b) sporul de mobilitate.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si art. 41 alin. (5) privind caracterul obligatoriu al conventiilor colective.

Examinând dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile constitutionale pretins încălcate, Curtea constată următoarele:

Critica ce vizează încălcarea art. 16 din Constitutie este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat face referire la “actele juridice” care cuprind sporul de mobilitate. În sens larg, atât actele normative de reglementare primară si secundară, cât si contractul colectiv si individual de muncă sunt acte juridice. Prin urmare, textul criticat se aplică tuturor cetătenilor, mai precis angajatilor, care beneficiază de acest spor, indiferent de izvorul de drept în temeiul căruia li s-a acordat acest drept salarial.

În legătură cu persoanele care beneficiază de acest drept ca urmare a pronuntării unor hotărâri judecătoresti, Curtea retine că acordarea sporului în temeiul hotărârii judecătoresti se va face numai pentru perioadele cât temeiul legal/contractual care a stat la baza pronuntării acesteia produce efecte juridice. Altfel, ar însemna ca hotărârea judecătorească să fie un act de legiferare, ceea ce este inadmisibil.

În consecintă, de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, sporul de mobilitate nu se mai acordă niciunei categorii de personal plătit din fonduri publice, indiferent de izvorul juridic în temeiul căruia acest spor era acordat.

În raport cu critica de neconstitutionalitate ce vizează încălcarea art. 41 alin. (5) din Constitutie, Curtea retine următoarele aspecte:

În primul rând, constată că statul are deplina legitimitate constitutională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în functie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, “ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de bază, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia în functie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006).

În al doilea rând, instanta constitutională, prin Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, a statuat că “încheierea conventiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste conventii sunt izvor de drept, darforta lor juridică nu poate fi superioară legii. În consecintă, conventiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie”; în caz contrar “s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, si anume primordialitatea legii în reglementarea relatiilor sociale. [...] în consecintă, negocierea conventiilor colective nu se poate face decât cu respectarea dispozitiilor legale existente (...)” (Ase vedea, în acest sens, si Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995).

Curtea, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a mai statuat că dispozitiile art. 41 alin. (5) din Constitutie, privind caracterul obligatoriu al conventiilor colective, nu exclud “posibilitatea legiuitorului de a interveni, din ratiuni de interes general, pentru modificarea unor dispozitii din contractele colective de muncă, reglementând solutii care să răspundă nevoilor sociale existente la un moment dat”.

În al treilea rând, Curtea observă că, potrivit art. 25 din Codul muncii, “Prin clauza de mobilitate părtile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestatii suplimentare în bani sau în natură”. Acest lucru nu înseamnă că angajatul este îndreptătit la un spor, ci faptul că salariul/indemnizatia aflat/aflată în plată trebuie să reflecte conditiile în care acesta lucrează.

În fine, Curtea constată că ordonatorii principali de credite trebuie să respecte legea si să o aplice ca atare, chiar dacă aceasta are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele de muncă, individuale sau colective, ale personalului plătit din fonduri publice. Ratiunea acestei concluzii constă în faptul că temeiul încheierii, modificării si încetării contractului este legea, iar dacă, pentru viitor, legea prevede o redimensionare a politicii salariale bugetare, toate contractele pendinte sau care vor fi încheiate trebuie să reflecte si să fie în acord cu legea. În caz contrar, s-ar ajunge la discriminări salariale chiar în interiorul aceleiasi categorii de personal, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, exceptie ridicată de Costică Otelită în Dosarul nr. 8.482/121/2009 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Károly


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.459

din 9 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gabriela Blanche Tasip în Dosarul nr. 8.920/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde pentru autorul exceptiei domnul avocat Pinkerton Dorel Băicoană, cu împuternicire depusă la dosar, iar pentru partea Stefan Octavian Petroff răspunde domnul avocat Aurel ian Dorel, cu împuternicire depusă la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate, considerând că dispozitiile de lege criticate afectează liberul acces la justitie în substanta lui. De asemenea, reprezentantul autorului exceptiei solicită acordarea de cheltuieli de judecată în fata Curtii Constitutionale.

Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, arătând că acestea pot fi solicitate numai în fata instantei de judecată.

Reprezentantul părtii Stefan Octavian Petroff solicită respingerea exceptiei si depune la dosar note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 aprilie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.920/4/2009, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gabriela Blanche Tasip într-o cauză civilă având ca obiect partaj judiciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale întrucât constituie dorinta evidentă a statului de a obtine sume de bani cât mai mari pentru sustinerea bugetului. Apreciază că instituirea procentului fixat de norma de lege în discutie determină, în multe situatii, împiedicarea accesului la justitie, constituind o inechitate privind tratamentul legal aplicat reconvenientului, prin raport de cel aplicat reclamantului, cu atât mai mult cu cât, în spetă, autorul nu detine suma de bani solicitată de instantă. Arată că, pentru majoritatea cetătenilor ce sunt nevoiti să iasă din indiviziune prin intermediul justitiei, este împiedicată judecarea în mod echitabil a cauzei.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că dispozitiile de lege criticate ar “putea pune problema unei îngreunări a accesului la instantă în situatia în care coindivizarii nu se înteleg pentru a putea realiza un partaj voluntar”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 276/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, dispozitii care au următorul cuprins:

“Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxează astfel:

[...]

c) cereri pentru:

- stabilirea calitătii de mostenitor - 50 lei/mostenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cereri de reductiune a liberalitătilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reductiunea liberalitătilor;

- cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părtile contestă bunurile de

împărtit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în conditiile art. 2 alin. (1).”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii de lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie. De asemenea, autorul consideră că dispozitiile de lege criticate contravin si prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, în raport cu critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Curtea a statuat că “accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. În virtutea dispozitiilor constitutionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora «Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice», plata taxelor si a impozitelor reprezintă o obligatie constitutională a cetătenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii. În acelasi sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justitie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăsi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăsi substanta sa.

De asemenea, Curtea a mai retinut că, pentru aceleasi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justitia este unică, impartială si egală pentru toti, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei în materie a Curtii, considerentele retinute în decizia mentionată sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gabriela Blanche Tasip în Dosarul nr. 8.920/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea tarifului pentru supravegherea obiectivelor necesare sigurantei pasagerilor

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor si Infrastructurii ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul art. 4 lit. y) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 6 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2009 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Centrului de Investigatii si Analiză pentru Siguranta Aviatiei Civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tariful pentru supravegherea obiectivelor necesare sigurantei pasagerilor, în valoare de:

- 0,325 euro/pasager îmbarcat, pentru primii 500.000 de pasageri îmbarcati;

- 0,6 euro/pasager îmbarcat, pentru pasagerii 500.001 - 750.000;

- 0,9 euro/pasager îmbarcat, pentru fiecare pasager începând cu 750.001.

Art. 2. - Tariful prevăzut la art. 1 se aplică tuturor aeroporturilor civile din România deschise utilizării publice si certificate în conformitate cu prevederile Reglementării aeronautice civile române privind autorizarea aerodromurilor civile - RACR- AD- AADC, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 479/2010 pentru clasificarea aerodromurilor civile certificate din România si pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind autorizarea aerodromurilor civile RACR- AD- AADC, editia 1/2010, si a Reglementării aeronautice civile române privind amenajarea, utilizarea si înregistrarea aerodromurilor civile RACR- AD-IADC, editia 1/2010, si se achită de către administratia fiecărui aeroport până la data de 20 a fiecărei luni pentru pasagerii îmbarcati în luna precedentă, după cum urmează:

- 0,275 euro/pasager îmbarcat, către Centrul de Investigatii si Analiză pentru Siguranta Aviatiei Civile;

- diferenta, către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Art. 3. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 846/2007 privind aprobarea tarifelor percepute de Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română” pentru prestarea activitătilor pentru care i-au fost delegate competente de către Ministerul Transporturilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 septembrie 2007, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul 9, punctul A.9.8 se modifică si va avea următorul cuprins:

 

“98

Supravegherea mentinerii obiectivelor necesare sigurantei pasagerilor

euro/ pasager

îmbarcat

 

lunar, până la data de 20 a fiecărei luni pentru pasagerii îmbarcati în luna precedentă”

pentru primii 500.000 de pasageri îmbarcati

0,05

pentru pasagerii îmbarcati 500.001-750.000

0,325

pentru fiecare pasager îmbarcat începând cu 750.001

0,625

 

2. La capitolul 9 litera B, punctul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

“6. Tariful prevăzut la pct. A.9.8 reprezintă diferenta din valoarea tarifului pentru supravegherea mentinerii obiectivelor necesare sigurantei pasagerilor, aplicat fiecărui aeroport civil certificat din România deschis utilizării publice, care revine A.A.C.R. Restul tarifului, în valoare de 0,275 euro/pasager îmbarcat, indiferent de numărul de pasageri înregistrati pe un aeroport, se achită de către administratia fiecărui aeroport civil direct Centrului de Investigatii si Analiză pentru Siguranta Aviatiei Civile, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2009 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Centrului de Investigatii si Analiză pentru Siguranta Aviatiei Civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010.”

Art. 4. - Centrul de Investigatii si Analiză pentru Siguranta Aviatiei Civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română si administratiile aeroporturilor civile din România vor lua măsurile necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2010.

Nr. 894.


 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management si a listei indicatorilor de performantă a activitătii managerului spitalului public

 

Văzând Referatul de aprobare nr. Cs.A. 11.659/2010 al Directiei asistentă medicală,

având în vedere prevederile art. 178 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă modelul-cadru al contractului de management încheiat între managerul spitalului public si Ministerul Sănătătii, ministerele sau institutiile cu retea sanitară proprie, după caz, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Utilizarea acestui model de contract este obligatorie. În cuprinsul contractelor încheiate pot fi prevăzute clauze suplimentare, negociate între părtile contractante, conform si în limita prevederilor legale în vigoare.

Art. 2. - Se aprobă lista indicatorilor de performantă a activitătii managerului spitalului public, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a dispozitiilor prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 922/2006 privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 10 august 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie, spitalele publice, precum si persoanele care ocupă functia de manager în cadrul spitalelor publice vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 6. - (1) Prezentul ordin se aplică si contractelor de management aflate în derulare la data intrării în vigoare a dispozitiilor acestuia, prin completarea si/sau modificarea corespunzătoare a acestora, după caz.

(2) în aplicarea prevederilor alin. (1), părtile vor încheia, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a dispozitiilor prezentului ordin, un act aditional la contractele de management.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2010.

Nr. 1.384.

 

ANEXA Nr. 1

 

CONTRACT DE MANAGEMENT

Nr.........data.............

 

I. Părtile contractului

1. Ministerul Sănătătii sau ministerul/institutia cu retea sanitară proprie, după caz, reprezentat prin ministru, conducătorul institutiei cu retea sanitară proprie, primarul unitătii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucuresti ori presedintele Consiliului Judetean ..........................................., pe de o parte,

si

2. Managerul sau, după caz, comandantul/directorul general al Spitalului....................................., cu sediul în localitatea........................................., judetul .........................................../municipiul Bucuresti, str......................................................nr.........., telefon: fix/mobil .........................../................................., e-mail............................................................................................................,

a) persoană fizică, domnul/doamna............................., domiciliat/domiciliată în ..........................., str..........................nr.....Judetul/sectorul............., posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria.......nr..............., codul numeric personal ................................, în calitate de manager al Spitalului ...................................., cu sediul în localitatea............................., judetul............................../municipiul Bucuresti,

sau

b) persoana juridică..........................................., având sediul în localitatea.................................., sectorul/judetul..............................., înmatriculată la Oficiul Registrului Comertului .........................sub nr.........................., reprezentată prin  domnul/doamna ......................... ......................., domiciliat/domiciliată în.................................., str.........................nr........, judetul/sectorul................., posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria............nr..............., codul numeric personal........................................,

pe de altă parte,

am convenit încheierea prezentului contract de management.

II. Obiectul contractului

Art. 1. - Obiectul prezentului contract de management îl constituie organizarea, conducerea si administrarea Spitalului ......................................................., precum si gestionarea patrimoniului si a mijloacelor materiale si bănesti ale acestuia, pe baza obiectivelor si a indicatorilor de performantă a activitătii, prevăzuti în anexa la prezentul contract de management, în scopul asigurării serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare si/sau paleative, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

III. Durata contractului

Art. 2. - (1) Prezentul contract de management este valabil până la data de........................... (maximum 3 ani de la data încheierii acestuia).

(2) La încetarea mandatului, prezentul contract de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, prin act aditional încheiat cu acordul părtilor, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, respectiv licitatie publică, după caz.

IV. Durata muncii

Art. 3. - (1) Durata timpului de lucru este de 8 ore/zi, 40 de ore/săptămână, în conformitate cu legislatia muncii în vigoare.

(2) Programul de lucru este următorul (se mentionează explicit repartizarea timpului de lucru prevăzut la alin. (1) pe zile, precum si intervalul orar corespunzător acestora):.............................................

(3) Respectarea duratei timpului de lucru si a programului de lucru prevăzute la alin. (1) si alin. (2) este obligatorie.

V. Drepturile si obligatiile părtilor

Art. 4. - Drepturile managerului sunt următoarele:

1. primirea unei sume lunare brute de..................lei, stabilită potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând:

a) salariul de bază lunar brut:.......................................lei;

b) alte drepturi salariale, după caz............................lei;

2. dreptul la concediu de odihnă anual, de..................zile lucrătoare, conform prevederilor legale;

3. dreptul de a beneficia de asigurări sociale de sănătate, pensii si alte drepturi de asigurări sociale de stat, în conditiile plătii contributiilor prevăzute de lege;

4. dreptul la securitate si sănătate în muncă;

5. dreptul la formare profesională, în conditiile legii;

6. dreptul la informare nelimitată asupra activitătii spitalului si acces la toate documentele privind activitatea medicală si economico-financiară a acestuia;

7. dreptul de a fi sprijinit de către consiliul de administratie în rezolvarea problemelor de strategie, organizare si functionare a spitalului, precum si în activitatea de identificare de resurse financiare pentru cresterea veniturilor spitalului, în conditiile legii;

8. dreptul de a fi sprijinit de consiliul medical în implementarea activitătilor pentru îmbunătătirea standardelor clinice si a modelelor de practică, în monitorizarea si evaluarea activitătii medicale, precum si întărirea disciplinei economico-financiare;

9. dreptul de a fi sustinut în realizarea activitătilor specifice de consiliul medical, consiliul etic, precum si de alte comisii pe care le înfiintează, ale căror atributii si responsabilităti sunt aprobate de comitetul director si sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a spitalului;

10. dreptul de a revoca membrii comitetului director în cazul neîndeplinirii atributiilor ce le revin;

11. dreptul de a revoca sefii de sectii în cazul nerealizării indicatorilor specifici timp de cel putin un an;

12. dreptul la suspendarea de drept, pe perioada exercitării mandatului, a contractul individual de muncă si de reluare a raporturilor de muncă pe postul detinut anterior încheierii prezentului contract de management;

13. decontarea cheltuielilor de cazare, diurnă, transport si a altor cheltuieli, cu documente justificative, pentru deplasările în interes de serviciu în tară si în străinătate, potrivit legii;

14. dreptul la repaus zilnic si săptămânal;

15. dreptul la egalitate de sanse si de tratament;

16. dreptul de a desfăsura activitate medicală în spital, în conditiile legii;

17. dreptul de a angaja resursele umane si financiare, în conditiile legii;

18. dreptul de a renegocia indicatorii de performantă a activitătii asumati prin prezentul contract de management;

19. dreptul de a participa la sedintele consiliului de administratie fără drept de vot.

Art. 5. - (1) Obligatiile managerului în domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice sunt următoarele:

1. stabileste si aprobă numărul de personal, pe categorii si locuri de muncă, în functie de normativul de personal în vigoare si pe baza propunerilor sefilor de sectii si de servicii;


2. aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si eliberează din functie personalul spitalului;

3. repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă;

4. aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă si categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine;

5. organizează concurs pentru ocuparea functiilor specifice comitetului director;

6. numeste si revocă, în conditiile legii, membrii comitetului director;

7. Încheie contractele de administrare cu membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs organizat în conditiile legii, pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuti indicatorii de performantă asumati;

8. prelungeste, la încetarea mandatului, contractele de administrare încheiate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

9. Încetează contractele de administrare încheiate, înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligatiilor prevăzute în acestea;

10. stabileste, de comun acord cu personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă functii de conducere specifice comitetului director si are contractul individual de muncă suspendat, programul de lucru al acestuia în situatia în care desfăsoară activitate medicală în unitatea sanitară respectivă, în conditiile legii;

11. numeste în functie sefii de sectie, de laborator si de serviciu medical care au promovat concursul sau examenul organizat în conditiile legii si încheie cu acestia, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii în functie, contract de administrare cu o durata de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuti indicatorii de performantă asumati;

12. solicită consiliului de administratie constituirea comisiei de mediere, în conditiile legii, în cazul în care contractul de administrare prevăzut la pct. 11 nu se încheie în termen de 7 zile de la data stabilită în conditiile mentionate;

13. deleagă unei alte persoane functia de sef de sectie, de laborator si de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care la concursul organizat, în conditiile legii, pentru ocuparea acestor functii nu se prezintă niciun candidat în termenul legal;

14. repetă procedurile legale de organizare a concursului sau examenului pentru ocuparea functiilor de sefi de sectie, de laborator si de serviciu medical ocupate în conditiile prevăzute la pct. 13;

15. aprobă regulamentul intern al spitalului, precum si fisa postului pentru personalul angajat;

16. Înfiintează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul spitalului, necesare pentru realizarea unor activităti specifice, cum ar fi: comisia medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului etc, al căror mod de organizare si functionare este prevăzut în regulamentul de organizare si functionare a spitalului;

17. realizează evaluarea performantelor profesionale ale personalului aflat în directă subordonare, potrivit structurii organizatorice, si, după caz, solutionează contestatiile formulate cu privire la rezultatele evaluării performantelor profesionale efectuate de alte persoane, în conformitate cu prevederile legale;

18. aprobă planul de formare si perfectionare a personalului, în conformitate cu legislatia în vigoare;

19. negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital, cu exceptia spitalelor din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie, cărora li se aplică reglementările specifice în domeniu;

20. răspunde de încheierea asigurării de răspundere civilă în domeniul medical atât pentru spital, în calitate de furnizor, cât si pentru personalul medico-sanitar angajat, precum si de reînnoirea acesteia ori de câte ori situatia o impune;

21. răspunde de respectarea prevederilor legale privind incompatibilitătile si conflictul de interese de către personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

22. propune, ca urmare a analizei în cadrul comitetului director, structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitătii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătătii, ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie sau, după caz, de către autoritătile administratiei publice locale, în conditiile legii;

23. În situatia în care spitalul public nu are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru acordarea asistentei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în conditiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora;

24. dispune măsurile necesare pentru ca, începând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal să nu depăsească maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătătii cu această destinatie;

25. analizează modul de îndeplinire a obligatiilor membrilor comitetului director, ai consiliului medical si consiliului etic si dispune măsurile necesare în vederea îmbunătătirii activitătii spitalului;

26. răspunde de organizarea si desfăsurarea activitătii de educatie medicală continuă (EMC) pentru medici, asistenti medicali si alt personal, în conditiile legii;

27. răspunde de organizarea si desfăsurarea activitătii de audit public intern, conform legii. (2) Obligatiile managerului în domeniul managementului serviciilor medicale sunt următoarele:

1. elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populatiei din zona deservită, planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, ca urmare a propunerilor consiliului medical, si îl supune aprobării consiliului de administratie al spitalului;


2. aprobă formarea si utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor comitetului director, cu respectarea prevederilor legale;

3. aprobă planul anual de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea consiliului medical;

4. aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activitătii spitalului, în concordantă cu nevoile de servicii medicale ale populatiei;

5. elaborează si pune la dispozitie consiliului de administratie rapoarte privind activitatea spitalului; aplică strategiile si politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătătii, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populatia deservită; în cazul ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie, aplică strategiile specifice de dezvoltare în domeniul medical;

6. Îndrumă si coordonează activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale;

7. dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performantă a activitătii asumati prin prezentul contract;

8. desemnează, prin act administrativ, coordonatorii programelor/subprogramelor nationale de sănătate derulate la nivelul spitalului;

9. răspunde de implementarea si raportarea indicatorilor programelor/subprogramelor nationale de sănătate derulate la nivelul spitalului, în conformitate cu prevederile legale elaborate de Ministerul Sănătătii;

10. răspunde de asigurarea conditiilor corespunzătoare pentru realizarea unor acte medicale de calitate de către personalul medico-sanitardin spital;

11. răspunde de implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul spitalului, pe baza recomandărilor consiliului medical;

12. urmăreste realizarea activitătilor de control al calitătii serviciilor medicale oferite de spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical si al celui stiintific;

13. negociază si încheie, în numele si pe seama spitalului, protocoale de colaborare si/sau contracte cu alti furnizori de servicii pentru asigurarea continuitătii si cresterii calitătii serviciilor medicale;

14. răspunde, împreună cu comitetul director, de asigurarea conditiilor de investigatii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentatie si de prevenire a infectiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătătii;

15. negociază si încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, în conditiile stabilite în contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

16. poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate private;

17. poate încheia contracte cu directiile de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti, după caz, în vederea derulării programelor nationale de sănătate si desfăsurării unor activităti specifice, în conformitate cu structura organizatorică a acestora;

18. poate încheia contract cu institutul de medicină legală din centrul medical universitar la care este arondat pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îsi desfăsoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura acestora, precum si a cheltuielilor de natura bunurilor si serviciilor necesare pentru functionarea acestor cabinete;

19. răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la drepturile pacientului si dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora;

20. răspunde de asigurarea asistentei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criză si este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora;

21. răspunde de asigurarea acordării primului ajutor si asistentei medicale de urgentă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătătii persoanei este critică, precum si de asigurarea, după caz, a transportului obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil, după stabilizarea functiilor vitale ale acesteia;

22. răspunde de asigurarea, în conditiile legii, a calitătii actului medical, a respectării conditiilor de cazare, igienă, alimentatie si de prevenire a infectiilor nosocomiale, precum si de acoperirea, de către spital, a prejudiciilor cauzate pacientilor.

(3) Obligatiile managerului în domeniul managementului economico-financiar sunt următoarele:

1. răspunde de organizarea activitătii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli propriu, elaborat de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, după avizarea acestuia de către consiliul de administratie, în conditiile legii;

2. răspunde de asigurarea realizării veniturilor si de fundamentarea cheltuielilor în raport cu actiunile si obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole si alineate, conform clasificatiei bugetare;

3. răspunde de repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului pe sectiile si compartimentele din structura acestuia si de cuprinderea sumelor repartizate în contractele de administrare încheiate în conditiile legii;

4. răspunde de monitorizarea lunară de către sefii sectiilor si compartimentelor din structura spitalului a executiei bugetului de venituri si cheltuieli pe sectii si compartimente, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătătii;

5. răspunde de raportarea lunară si trimestrială a executiei bugetului de venituri si cheltuieli unitătilor deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătătii si, respectiv, ministerului sau institutiei cu retea sanitară proprie, în functie de subordonare, precum si de publicarea acesteia pe site-ul Ministerului Sănătătii, pentru unitătile subordonate, pe cel al autoritătii de sănătate publică ori pe site-urile ministerelor si institutiilor sanitare cu retele sanitare proprii;

6. răspunde de raportarea lunară si trimestrială a executiei bugetului de venituri si cheltuieli consiliului local si/sau judetean, după caz, dacă beneficiază de finantare din bugetele locale;

7. aprobă si răspunde de realizarea programului anual de achizitii publice;

8. aprobă lista investitiilor si a lucrărilor de reparatii curente si capitale care urmează să se realizeze într-un exercitiu financiar, în conditiile legii, la propunerea comitetului director;

9. răspunde, împreună cu membrii consiliului medical, de respectarea disciplinei economico-financiare la nivelul sectiilor, compartimentelor si serviciilor din cadrul spitalului;

10. identifică, împreună cu consiliul de administratie, surse suplimentare pentru cresterea veniturilor spitalului, cu respectarea prevederilor legale;

11. Îndeplineste toate atributiile care decurg din calitatea de ordonator tertiar de credite, conform legii;

12. răspunde de respectarea si aplicarea corectă a legislatiei din domeniu.

(4) Obligatiile managerului în domeniul managementului administrativ sunt următoarele:

1. aprobă si răspunde de respectarea regulamentului de organizare si functionare, după avizarea prealabilă de către directia de sănătate publică judeteană/a municipiului Bucuresti, directia medicală sau structura similară acesteia din ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie ori Ministerul Sănătătii, după caz;

2. reprezintă spitalul în relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

3. Încheie acte juridice în numele si pe seama spitalului, conform legii;

4. răspunde de modul de îndeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispune măsuri de îmbunătătire a activitătii spitalului;

5. Încheie contracte de colaborare cu institutiile de învătământ superior medical, respectiv unitătile de învătământ medical, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Sănătătii, în vederea asigurării conditiilor corespunzătoare pentru desfăsurarea activitătilor de învătământ;

6. Încheie, în numele spitalului, contracte de cercetare cu finantatorul cercetării, pentru desfăsurarea activitătii de cercetare stiintifică medicală, în conformitate cu prevederile legale;

7. răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidentialitătii datelor pacientilor internati, informatiilor si documentelor referitoare ia activitatea spitalului;

8. răspunde de obtinerea si mentinerea valabilitătii autorizatiei de functionare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătătii;

9. pune la dispozitia organelor si organismelor competente, la solicitarea acestora, în conditiile legii, informatii privind activitatea spitalului;

10. transmite directiei de sănătate publică judetene/a municipiului Bucuresti, directiei medicale sau structurii similare din ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie sau Ministerului Sănătătii, după caz, informări trimestriale si anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activitătii medicale, precum si la executia bugetului de venituri si cheltuieli;

11. răspunde de organizarea arhivei spitalului si de asigurarea securitătii documentelor prevăzute de lege, în format scris si electronic;

12. răspunde de înregistrarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor legate de activitatea sa, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului sănătătii;

13. aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităti de cercetare medicală, în conditiile legii;

14. răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare si rezolvare a sugestiilor, sesizărilor si reclamatiilor referitoare la activitatea spitalului;

15. conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în vigoare;

16. propune spre aprobare directiei de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti, directiei medicale ori structurii medicale similare din ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie sau Ministerului Sănătătii, după caz, un înlocuitor de drept pentru perioadele de absentă motivată din spital, în conditiile legii;

17. informează Ministerul Sănătătii sau, după caz, ministerele sau institutiile cu retea sanitară proprie cu privire la starea de incapacitate temporară de muncă, în termen de maximum 24 de ore de la aparitia acesteia;

18. răspunde de monitorizarea si raportarea datelor specifice activitătii medicale, economico-financiare, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

19. respectă măsurile dispuse de către conducătorul ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie sau primarul unitătii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucuresti ori presedintele consiliului judetean, după caz, în situatia în care se constată disfunctionalităti în activitatea spitalului public;

20. răspunde de depunerea solicitării pentru obtinerea acreditării spitalului, în conditiile legii, în termen de maximum un an de la aprobarea procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare;


21. răspunde de solicitarea reacreditării, în conditiile legii, cu cel putin 6 luni înainte de încetarea valabilitătii acreditării;

22. respectă Strategia natională de rationalizare a spitalelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului;

23. elaborează, împreună cu comitetul director, planul de actiune pentru situatii speciale si coordonează asistenta medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criză, conform dispozitiilor legale în vigoare;

24. răspunde de respectarea si aplicarea corectă de către spital a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea acestuia;

25. asigură si răspunde de organizarea activitătilor de învătământ si cercetare astfel încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii si deontologiei medicale;

26. avizează numirea, în conditiile legii, a sefilor de sectie, sefilor de laborator si a sefilor de serviciu medical din cadrul sectiilor, laboratoarelor si serviciilor medicale clinice si o supune aprobării Ministerului Sănătătii sau, după caz, a autoritătilor administratiei publice locale.

(5) Obligatiile managerului în domeniul incompatibilitătilor si al conflictului de interese sunt următoarele:

1. depune o declaratie de interese, precum si o declaratie cu privire la incompatibilitătile prevăzute de lege si de prezentul contract, în termen de 15 zile de la numirea în functie, la Ministerul Sănătătii sau, după caz, la ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie;

2. actualizează declaratia prevăzută la pct. 1 ori de câte ori intervin modificări fată de situatia initială, în termen de maximum 30 de zile de la data aparitiei modificării, precum si a încetării functiilor sau activitătilor;

3. răspunde de afisarea declaratiilor prevăzute de lege pe site-ul spitalului;

4. depune declaratie de avere în conditiile prevăzute la pct. 1 si 2.

Art. 6. - Drepturile Ministerului Sănătătii, ministerului sau institutiei cu retea sanitară proprie, după caz, sunt următoarele:

1. dreptul la informare nelimitată asupra activitătii spitalului;

2. dreptul de a solicita spitalului, indiferent de reteaua de care apartine, documente referitoare la întreaga activitate a acestuia, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;

3. dreptul de a controla activitătile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar ale spitalului;

4. dreptul de a revoca managerul spitalului din reteaua proprie, la propunerea comisiei de evaluare, numită prin ordin ori decizie sau act administrativ al/a/al ministrilor si conducătorilor institutiilor cu retea sanitară proprie, după caz;

5. dreptul de a fi informat prompt asupra evenimentelor deosebite legate de activitatea spitalului;

6. dreptul de a controla activitatea managerului spitalului din reteaua proprie, ori de câte ori consideră necesar;

7. În cazul Ministerului Sănătătii, dreptul de a verifica, de a controla si de a sanctiona, potrivit legii, activitatea spitalului, indiferent de reteaua de care apartine, în exercitarea functiei de autoritate centrală în domeniul sănătătii publice.

Art. 7. - Obligatiile Ministerului Sănătătii, ministerului sau institutiei cu retea sanitară proprie, după caz, sunt următoarele:

1. asigură managerului spitalului libertate în conducerea si organizarea activitătii spitalului, în conditiile legii;

2. poate pune la dispozitia managerului, la solicitarea scrisă a acestuia, informatii cu privire la performanta altor spitale publice;

3. urmăreste modul de realizare de către managerul spitalului a obiectivelor si indicatorilor de performantă a activitătii acestuia, precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli;

4. analizează si evaluează periodic si ori de câte ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale statului activitatea spitalului din reteaua proprie, care este în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, numind o comisie de evaluare;

5. analizează, direct ori prin intermediul directiei de sănătate publică din aria administrativ-teritorială a spitalului din reteaua proprie, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, respectarea legislatiei în domeniul achizitiilor publice, a investitiilor si a lucrărilor de reparatii curente si capitale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli;

6. acordă managerului spitalului din reteaua proprie toate drepturile ce decurg din prezentul contract de management, din contractul colectiv de muncă aplicabil si din lege;

7. asigură confidentialitatea datelor cu caracter personal ale managerului.

VI. Incompatibilitătile si conflictul de interese

Art. 8. - Functia de manager persoană fizică este incompatibilă cu:

a) exercitarea oricăror altor functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate, cu exceptia functiilor sau activitătilor în domeniul medical în aceeasi unitate sanitară, a activitătilor didactice, de cercetare stiintifică si de creatie literar-artistică;

b) exercitarea oricărei activităti sau oricărei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate;

c) exercitarea unei activităti sau a unei functii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităti spitalicesti;

d) exercitarea oricărei functii în cadrul organizatiilor sindicale sau patronale de profil.


Art. 9. - Constituie conflict de interese:

a) detinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părti sociale, actiuni sau interese la societăti comerciale ori organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intentionează să exercite functia de manager;

b) detinerea, de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale managerului persoană fizică, managerului persoană juridică ori ale reprezentantului persoanei juridice, de părti sociale, actiuni sau interese la societăti comerciale ori organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intentionează să exercite functia de manager.

Art. 10. - (1) Incompatibilitătile si conflictul de interese sunt aplicabile atât persoanei fizice, cât si reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercită sau intentionează să exercite functia de manager de spital.

(2) Dacă managerul se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la aparitia acestora. În caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept.

(3) Dacă motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese se mentin peste termenul prevăzut la alin. (2), Ministerul Sănătătii sau, după caz, ministerul, institutia publică sau primarul unitătii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean, după caz, semnatare ale contractului de management, este îndreptătit să pretindă managerului despăgubiri, conform clauzelor prezentului contract de management.

VII. Răspunderea contractuală

Art. 11. - (1) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligatiilor asumate prin prezentul contract de management părtile răspund în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(2) Forta majoră apără părtile de răspundere.

Art. 12. - Managerul răspunde civil, contraventional, material sau penal, după caz, pentru nerespectarea prevederilor legale si pentru daunele produse spitalului prin orice acte contrare intereselor acestuia.

Art. 13. - (1) Contractul de management se suspendă de drept în cazul în care managerul este arestat preventiv, în conditiile Codului de procedură penală.

(2) Contractul de management se suspendă din initiativa Ministerului Sănătătii, a ministerului sau institutiei cu retea sanitară proprie, după caz, în următoarele situatii:

a) în cazul în care formulează plângere penală împotriva managerului;

b) când managerul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu functia detinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti.

VIII. Forta majoră

Art. 14. - Niciuna dintre părtile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen si/sau de executarea în mod necorespunzător, total sau partial, a oricărei obligatii care îi revine în baza prezentului contract de management, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligatiei respective a fost cauzată de forta majoră, astfel cum este definită de lege.

Art. 15. - (1) Partea care invocă forta majoră este obligată să notifice celeilalte părti, în termen de 5 zile de la data producerii si încetării evenimentului, si să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecintelor lui.

(2) Dacă nu procedează la anuntarea în termenul prevăzut la alin. (1) a începerii si încetării cazului de fortă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părti prin neanuntarea în termen.

Art. 16. - Dacă în termen de 30 de zile de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părtile au dreptul să îsi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract de management, fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.

Art. 17. - Forta majoră se constată de către o autoritate competentă.   

IX. Corespondenta

Art. 18. - (1) Corespondenta legată de derularea prezentului contract se efectuează în scris, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, prin fax sau direct la sediul părtilor.

(2) Fiecare parte contractantă este obligată ca în termen de 3 zile lucrătoare din momentul în care intervin modificări ale datelor ce figurează în prezentul contract să notifice celeilalte părti contractante schimbările survenite.

(3) în acceptiunea părtilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la adresa/sediul prevăzută/prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

(4) în cazul în care notificarea se face pe cale postală, aceasta va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire si se consideră primită de destinatar la data mentionată de oficiul postal primitor pe această confirmare.

(5) Notificările verbale nu se iau în considerare de niciuna dintre părti, dacă nu sunt confirmate prin intermediul uneia din modalitătile prevăzute la alineatele precedente.

X. Modificarea contractului

Art. 19. - (1) Prezentul contract se poate modifica prin negociere si acord bilateral, la initiativa oricărei părti contractante, sub rezerva notificării scrise a intentiei de modificare si a propunerilor de modificare cu cel putin 30 de zile înaintea datei de la care se doreste modificarea.


(2) Modificarea se face printr-un act aditional semnat de ambele părti care este parte integrantă a acestui contract.

Art. 20. - În conditiile aparitiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contractuale se vor modifica si se vor completa în mod corespunzător, prin încheierea unui act aditional la prezentul contract, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestora.

Art. 21. - Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate. Părtile convin ca orice clauză declarată nulă să fie înlocuită printr-o altă clauză care să corespundă satisfăcător întelesului contractului.

XI. Încetarea contractului

Art. 22. - Prezentul contract de management încetează în următoarele situatii:

a) la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;

b) la revocarea din functie a managerului, în cazul nerealizării indicatorilor de performantă ai managementului spitalului public, prevăzuti în ordinul ministrului sănătătii, timp de minimum un an, din motive imputabile acestuia, si/sau în situatia existentei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligatiilor managerului;

c) prin acordul de vointă al părtilor semnatare;

d) la aparitia unei situatii de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de lege;

e) în cazul nerespectării termenului de înlăturare a motivelor de incompatibilitate ori de conflict de interese;

f) la decesul sau punerea sub interdictie judecătorească a managerului;

g) în cazul insolventei, falimentului persoanei juridice, manager al spitalului; h) la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege;

i) în cazul în care se constată abateri de la legislatia în vigoare care pot constitui un risc iminent pentru sănătatea pacientilor sau a salariatilor;

j) în cazul refuzului colaborării cu organele de control desemnate de institutiile abilitate în conditiile legii;

k) în cazul în care se constată abateri de la legislatia în vigoare constatate de organele de control si institutiile abilitate în conditiile legii;

l) în cazul nerespectării măsurilor dispuse de ministrul sănătătii în domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice sau, după caz, a măsurilor dispuse de ministrul/conducătorul institutiei pentru spitalele din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitară proprie;

m) dacă se constată că managerul nu mai îndeplineste conditiile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru exercitarea functiei de manager;

n) în cazul existentei plătilor restante, a căror vechime este mai mare de 2 ani, în conditiile în care se constată nerespectarea achitării obligatiilor către furnizori prin încălcarea legislatiei în vigoare privind înregistrarea cronologică si sistematică în contabilitatea institutiei a acestor datorii corelată cu respectarea termenelor contractuale;

o) în cazul în s-a dispus arestarea managerului, în conditiile legii;

p) în cazul situatiilor de indisponibilitate a managerului care depăsesc 90 de zile consecutiv;

q) în cazul desfiintării unitătii sanitare;

r) în cazul nerespectării obligatiilor asumate prin prezentul contract.

Art. 23. - Contractul de management încheiat de managerul spitalului din reteaua autoritătilor administratiei publice locale încetează în conditiile legii, la propunerea consiliului de administratie, în cazul în care acesta constată existenta uneia dintre situatiile prevăzute la art. 22.

XII. Litigii

Art. 24. - Litigiile născute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, încetarea si interpretarea clauzelor prezentului contract de management vor fi supuse unei proceduri prealabile de solutionare pe cale amiabilă.

Art. 25. - Litigiile nesolutionate pe cale amiabilă sunt de competenta instantelor de judecată.

XIII. Alte clauze

Art. 26. - Managerul nu poate transmite altei persoane drepturile si obligatiile care rezultă din prezentul contract de management.

Art. 27. - (1) La data încheierii prezentului contract de management, spitalul are înregistrate obligatii de plată neachitate după cum urmează:

a) în termenul de scadentă..................................................lei;

b) peste termenul de scadentă............................................lei;

(2) Obligatiile de plată neachitate, prevăzute la alin. (1), vor fi lichidate după cum urmează (se vor mentiona explicit posibilitătile, precum si intervalul în care vor fi lichidate în conditiile legii): .....................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

Art. 28. - Dacă managerul nu înlătură motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese, în termen de 30 de zile de la aparitia acestora, este obligat să plătească despăgubiri Ministerului Sănătătii sau, după caz, ministerului, institutiei publice ori primarului unitătii administrativ-teritoriale, primarului general al municipiului Bucuresti sau presedintelui consiliului judetean, după caz, părti semnatare ale contractului de management.


Art. 29. - Părtile contractante au negociat următoarele clauze suplimentare, conform si în limita prevederilor legale în vigoare:

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

XIV. Legislatie aplicabilă

Art. 30. - Prezentul contract de management se interpretează conform legilor din România.

Prezentul contract de management a fost încheiat astăzi, ..........................., în două exemplare a câte ..............pagini fiecare, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

 

Manager, sau, după caz, comandant/director general

.......................................................

(numele în clar si semnătura)

Ministerul Sănătătii/ministerul sau institutia cu retea sanitară proprie, reprezentat/reprezentată prin

.......................................................

(numele în clar si semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

indicatorilor de performantă a activitătii managerului spitalului public

 

A. Indicatori de management al resurselor umane

1. numărul mediu de bolnavi externati pe un medic;

2. numărul mediu de consultatii pe un medic în ambulatoriu;

3. numărul mediu de consultatii pe un medic în camera de gardă/UPU/CPU;

4. proportia medicilor din totalul personalului;

5. proportia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului;

6. proportia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical.

B. Indicatori de utilizare a serviciilor

1. numărul de bolnavi externati total si pe sectii;

2. durata medie de spitalizare, pe spital si pe fiecare sectie;

3. rata de utilizare a paturilor, pe spital si pe fiecare sectie;

4. indicele de complexitate a cazurilor, pe spital si pe fiecare sectie;

5. procentul bolnavilor cu interventii chirurgicale din totalul bolnavilor externati din sectiile chirurgicale;

6. proportia bolnavilor internati cu programare din totalul bolnavilor internati, pe spital si pe fiecare sectie;

7. proportia urgentelor din totalul bolnavilor internati, pe spital si pe fiecare sectie;

8. proportia bolnavilor internati cu bilet de trimitere din totalul bolnavilor internati, pe spital si pe fiecare sectie;

9. numărul consultatiilor acordate în ambulatoriu;

10. proportia serviciilor medicale spitalicesti acordate prin spitalizare de zi din totalul serviciilor medicale spitalicesti acordate, pe spital si pe fiecare sectie.

C. Indicatori economico-financiari

1. executia bugetară fată de bugetul de cheltuieli aprobat;

2. procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului;

3. procentul cheltuielilor de personal din totalul sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătătii cu această destinatie;

4. procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului;

5. costul mediu pe zi de spitalizare, pe fiecare sectie;

6. procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului (sintagma “venituri proprii” înseamnă, în cazul acestui indicator, toate veniturile obtinute de spital, exclusiv cele obtinute în contractul cu casa de asigurări de sănătate).

D. Indicatori de calitate

1. rata mortalitătii intraspitalicesti, pe total spital si pe fiecare sectie;

2. rata infectiilor nosocomiale, pe total spital si pe fiecare sectie;

3. rata bolnavilor reinternati în intervalul de 30 de zile de la externare;

4. indicele de concordantă între diagnosticul la internare si diagnosticul la externare;

5. procentul bolnavilor transferati către alte spitale din totalul bolnavilor internati;

6. numărul de reclamatii/plângeri ale pacientilor înregistrate.


 

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1-5 la abonamentul-cadru de utilizare/exploatare, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 798/2005

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 126.626/G.C. din 29 septembrie 2010 al Directiei managementul resurselor de apă,

în temeiul prevederilor art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si pădurilor emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexele nr. 1-5 la abonamentul-cadru de utilizare/exploatare, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 798/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 19 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) în cazul în care la data încheierii abonamentului de utilizare/exploatare beneficiarul nu are montate echipamente de măsură a cantitătilor de apă utilizate/evacuate si functionarea instalatiilor de captare/evacuare a fost reglementată în aceste conditii prin autorizatia de gospodărire a apelor sau când echipamentele există, dar nu functionează, cantitătile receptionate se vor stabili la nivelul debitului mediu din autorizatie si timpului efectiv de lucru, conform evidentei tinute de beneficiari în registre speciale.

(2) Dacă beneficiarul nu asigură evidentierea timpului efectiv de lucru, atunci receptia volumelor de apă/captate/evacuate se face la nivelul debitului mediu din autorizatie si a timpului calendaristic receptionat.”

2. La anexa nr. 1, articolul 14 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Pentru neachitarea facturilor în termenul scadent al obligatiilor de plată, utilizatorii datorează dobânzi si penalităti de întârziere la plată calculate la nivelul si după procedura celor prevăzute în Codul de procedură fiscală în vigoare la data emiterii facturii fiscale, pentru creantele bugetare.

(2) în cazul în care s-au acordat înlesniri la plata debitelor, dobânzile si penalitătile de întârziere se datorează până la data emiterii documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plată, asa cum au fost acordate, conduce la calculul dobânzilor si penalitătilor de întârziere de la data încetării valabilitătii acestora, conform prevederilor alin. (1).

(3) Dobânzile si penalitătile de întârziere la plată se facturează trimestrial, corespunzător perioadei de întârziere la plată.”

3. La anexa nr. 1, articolul 15 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Dobânzile si penalitătile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadentă a obligatiei si până la data stingerii sumei datorate inclusiv, în conditiile legii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul sumelor datorate ca dobânzi, penalităti de întârziere sau amenzi.”

4. La anexa nr. 1, articolul 16 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Orice modificare a Codului de procedură fiscală privind nivelul dobânzii de întârziere se comunică beneficiarilor prin notificare si înlocuieste de drept vechea prevedere din abonamentele existente.

(2) Nivelul penalitătii de întârziere se stabileste astfel:

a) dacă stingerea debitului se realizează în primele 30 de zile de la scadentă, nu se datorează si nu se calculează penalităti de întârziere la plată pentru sumele achitate;

b) dacă stingerea datoriilor se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalitătii de întârziere reprezintă 5% din sumele achitate;

c) după depăsirea termenului de la lit. b), nivelul penalitătii de întârziere este de 15% din sumele rămase neachitate.

(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de plată a dobânzilor si se calculează în conditiile legii. Orice modificare a Codului de procedură fiscală privind nivelul si/sau modul de calcul al penalitătilor se comunică beneficiarilor prin notificare si înlocuieste de drept vechea prevedere din abonamentele existente.”

5. La anexa nr. 1, la articolul 17, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - Neîndeplinirea de către beneficiar în termen de 3 luni de la data scadentei a obligatiei de plată a facturii duce la rezilierea de drept a prezentului abonament de utilizare/ exploatare si la sistarea utilizării/exploatării resurselor de apă. Abonamentul va fi considerat reziliat de drept prin simpla notificare, fără punere în întârziere si fără interventia vreunei instante de judecată, exceptând situatiile de esalonare a datoriilor stabilite de comun acord.”

6. La anexa nr. 1, la articolul 21, literele d) si e) se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,d) să asigure operatorului, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, accesul si dreptul de control la instalatiile de prelevare si evacuare a apelor, la dispozitivele de măsurare si la toate evidentele referitoare la acestea, în orice moment. În caz contrar, se vor aplica prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

e) să suporte plata dobânzilor si penalitătilor de întârziere la plată a facturilor, precum si a penalitătilor pentru abateri de la normele de utilizare/exploatare a resurselor de apă si evacuare a apelor uzate, conform prevederilor anexei nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare;”.


7. La anexa nr. 2, articolul 19 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Al. 19. - (1) Pentru neachitarea facturilor în termenul scadent al obligatiilor de plată, utilizatorii datorează dobânzi si penalităti de întârziere la plată calculate la nivelul si după procedura celor prevăzute în Codul de procedură fiscală în vigoare la data emiterii facturii fiscale, pentru creantele bugetare.

(2) în cazul în care s-au acordat înlesniri la plata debitelor, dobânzile si penalitătile de întârziere se datorează până la data emiterii documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plată, asa cum au fost acordate, conduce la calculul dobânzilor si penalitătilor de întârziere de la data încetării valabilitătii acestora, conform prevederilor alin. (1).

(3) Dobânzile si penalitătile de întârziere la plată se facturează trimestrial, corespunzător perioadei de întârziere la plată.”

8. La anexa nr. 2, articolul 20 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Dobânzile si penalitătile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadentă a obligatiei si până la data stingerii sumei datorate inclusiv, în conditiile legii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul sumelor datorate ca dobânzi, penalităti de întârziere sau amenzi.”

9. La anexa nr. 2, articolul 21 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - (1) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Orice modificare a Codului de procedură fiscală privind nivelul dobânzii de întârziere se comunică beneficiarilor prin notificare si înlocuieste de drept vechea prevedere din abonamentele existente.

(2) Nivelul penalitătii de întârziere se stabileste astfel:

a) dacă stingerea debitului se realizează în primele 30 de zile de la scadentă, nu se datorează si nu se calculează penalităti de întârziere la plată pentru sumele achitate;

b) dacă stingerea datoriilor se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalitătii de întârziere reprezintă 5% din sumele achitate;

c) după depăsirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalitătii de întârziere este de 15% din sumele rămase neachitate.

(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de plată a dobânzilor si se calculează în conditiile legii. Orice modificare a Codului de procedură fiscală privind nivelul si/sau modul de calcul al penalitătilor se comunică beneficiarilor prin notificare si înlocuieste de drept vechea prevedere din abonamentele existente.”

10. La anexa nr. 2, la articolul 22, primul paragraf se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - Neîndeplinirea de către beneficiar în termen de două luni de la data scadentei a obligatiei de plată a facturii duce la rezilierea de drept a prezentului abonament de utilizare/exploatare si la sistarea utilizării/exploatării agregatelor minerale. Abonamentul va fi considerat reziliat de drept prin simpla notificare, fără punere în întârziere si fără interventia vreunei instante de judecată, exceptând situatiile de esalonare a datoriilor stabilite de comun acord.”

11. La anexa nr. 2, la articolul 24, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) să restituie integral garantia asigurătorie în termen de 30 de zile de la data expirării abonamentului în conditiile în care si-a respectat obligatiile asumate.”

12. La anexa nr. 2, la articolul 25, litera e) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,e) să suporte plata dobânzilor si penalitătilor de întârziere la plată a facturilor, precum si a penalitătilor pentru abateri de la normele de utilizare/exploatare a resurselor de apă si evacuare a apelor uzate, conform prevederilor anexei nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare;”.

13. La anexa nr. 2, la articolul 25, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

,,k) să depună în termen de 30 de zile de la semnarea abonamentului, în avans, cu titlu de garantie asigurătorie, 10% din valoarea prezentului abonament. În cazul în care beneficiarul nu îsi achită obligatiile de plată timp de două luni, se va proceda la executarea garantiei, rezilierea abonamentului conform art. 22 si suspendarea autorizatiei conform art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.”

14. La anexa nr. 3, la articolul 7, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

,,g) pentru iazuri piscicole amplasate în cuvetele rezultate în urma excavărilor de balast din uscat - modul de stabilire al contributiei pentru utilizarea resurselor de apă din subteran se face pentru volumul calculat la prima umplere a iazului până la nivelul maxim.”

15. La anexa nr. 3, la articolul 10, alineatele (2)-(4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

(2) în cazul în care utilizatorii nu au montate echipamente de măsură a volumelor de apă si functionarea instalatiilor de captare/evacuare a fost acceptată în aceste conditii prin autorizatia de gospodărire a apelor sau când echipamentele nu functionează, cantitătile receptionate se vor stabili la nivelul debitului mediu din autorizatie si timpului efectiv de lucru, conform evidentei tinute de beneficiari în registre speciale.

(3) Dacă beneficiarul nu asigură evidentierea timpului efectiv de lucru, respectiv nu respectă termenele prevăzute în programul etapizat de dotare cu aparate de măsură, atunci receptia volumelor de apă/captare/evacuare se face la nivelul debitului mediu din autorizatie si a timpului calendaristic receptionat.

(4) La operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale care nu au montate echipamente de măsură a volumelor de apă si functionarea instalatiilor de captare/evacuare a fost acceptată în aceste conditii prin autorizatia de gospodărire a apelor, volumele de apă uzinate pentru fiecare unitate de productie se vor calcula în raport cu cantitatea de energie produsă.”

16. La anexa nr. 3, la articolul 12 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) Cantitatea lunară de suspensii [K(sl)], ce urmează a fi primită în receptor, se stabileste conform formulei:

K(sl)(kg/lună) = n(z)(zile) x K(sz)(kg/zi),

unde:

n(z) - numărul de zile dintr-o lună în care functionează efectiv evacuarea;

K(sz) - cantitatea zilnică evacuată în receptor, care se va calcula ca diferentă între cantitatea de suspensii admisă a fi evacuată în receptor si cantitatea de suspensii măsurată în sursa de apă, cu formula:

K(sz)(kg/zi) = 0,0036 x d(z)(h) x q(ne)(l/s) x [c(ns) -c(na)](mg/l),

unde:

d(z) - durata zilnică de functionare efectivă a evacuării pentru care se face calculul;


c(na) - concentratia medie anuală a suspensiilor din apa prelevată;

c(ns) - concentratia admisă de suspensii în apele uzate evacuate;

q(ne) - debitul de apă evacuat.

Concentratia admisă si debitul de apă evacuat se preiau din autorizatia de gospodărire a apelor, în cazul în care folosinta este autorizată, sau din avizul de gospodărire a apelor.

În cazul în care folosinta detine aviz de gospodărire a apelor, dar se află în procedură de autorizare, se vor lua în considerare valorile stabilite în avizul de gospodărire a apelor coroborate cu limitele admisibile de încărcare cu poluanti a apelor uzate la evacuarea în receptorii naturali din tabelul nr. 1 la anexa nr. 3 - NTPA- 001, sau, după caz, din tabelul nr. 1 la anexa nr. 2 NTPA - 002 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare.

În cazul în care concentratia medie anuală din apa prelevată este mai mare decât concentratia admisă de suspensii din apele uzate evacuate, se va determina concentratia medie anuală, exceptând perioadele de viitură în care apa receptorului natural este deosebit de încărcată în suspensii.”

17. La anexa nr. 3, la articolul 12 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

,,c) în cazul în care folosinta detine aviz de gospodărire a apelor, dar se află în procedură de autorizare, se vor lua în considerare valorile stabilite în avizul de gospodărire a apelor coroborate cu limitele admisibile de încărcare cu poluanti a apelor uzate la evacuarea în receptorii naturali din tabelul nr. 1 la anexa nr. 3 - NTPA- 001 sau, după caz, din tabelul nr. 1 la anexa nr. 2 NTPA- 002 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

18. La anexa nr. 3, la articolul 12, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru beneficiarii care evacuează apa uzată într-un receptor natural si o prelevă din retele de alimentare centralizată detinute de operatorii de servicii de gospodărie comunală, nu se aplică diferente între prelevare si evacuare. Pentru beneficiarii care evacuează apa uzată într-un receptor natural si o prelevă dintr-o sursă de suprafată, diferentele dintre prelevare si evacuare se aplică numai în conditiile în care beneficiarul detine statie de epurare conformă cu standardele de calitate în vigoare (NTPA 001).”

19. La anexa nr. 3, la articolul 14, punctele 1 si 7 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“1. a) concentratiile indicatorilor de calitate din apele uzate evacuate, determinate prin analize de un laborator acreditat efectuate de către/prin grija utilizatorului, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul limitelor prevăzute în actele de reglementare (aviz, autorizatie de gospodărire a apelor);

b) concentratiile indicatorilor de calitate din apele uzate evacuate, determinate prin analize de laborator efectuate de către operator prin actiuni de control, în situatia în care se constată că valorile acestor indicatori sunt mai mari cu 20% sau mai mult fată de rezultatele obtinute prin analize de laborator efectuate conform prevederilor lit. a), la mai mult de 50% din probele de apă folosindu-se aceleasi metode de analize;

.................................................................................................................

7. În cazul în care determinările beneficiarului prezintă abateri mai mari de 20% fată de cele de control ale operatorului, beneficiarul poate efectua, pe cheltuiala proprie, analiza probei/probelor-martor la un laborator independent acreditat, amplasat în localitatea unde îsi are sediul operatorul. Proba-martor este recoltată la momentul controlului, etichetată si sigilată de reprezentantii operatorului si păstrată în conditii

corespunzătoare la sediul beneficiarului. Beneficiarul va informa prin fax operatorul asupra laboratorului si datei la care se efectuează analiza, pentru ca un reprezentant al operatorului să asiste la desigilarea probei-martor. Dacă beneficiarul nu prezintă operatorului în termen de 6 zile lucrătoare de la comunicarea abaterii buletinul de analiză al probei-martor, se vor lua în calcul rezultatele buletinului de analiză al operatorului ca valori pe baza cărora se vor determina cantitătile de substante impurificatoare evacuate în emisar. La recoltarea probei se va întocmi între reprezentantii operatorului si beneficiarului un «Raport de prelevare», în care se va consemna dacă beneficiarul doreste sau nu să se recolteze proba-martor.”

20. La anexa nr. 4, punctul B se modifică si va avea următorul cuprins:

“B. Calculul penalitătilor pentru depăsirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate.

Pentru depăsirea concentratiilor maxim admisibile ale indicatorilor de calitate stabilite prin autorizatie sau, după caz, prin avizul de gospodărire a apelor înscrise în anexa la abonamentul de utilizare/exploatare, se calculează penalităti.

În anexa nr. 1 la abonamentul de utilizare/exploatare se înscrie, printre alte obligatii ale utilizatorului, si un punct referitor la respectarea concentratiei-limită admisibile a indicatorilor de calitate din apele uzate evacuate. Se preiau din actul de reglementare si se înscriu indicatorii de calitate specifici tipului de apă evacuată, concentratiile-limită admisibile ale acestora si corespunzător, cantitătile zilnice admise a fi evacuate în emisari. Dacă unitatea are mai multe evacuări, aceste date se completează pentru fiecare gură de evacuare.

Cantitatea zilnică evacuată peste limita admisă [K(iz)] se determină cu formula:

K(iz)(kg/zi) = 0,0036 x d(z)(h) x q(ne)(l/s) x [C(imed.realizată) - C(limită)(mg/I],

unde:

- d(z) - durata în ore, medie zilnică de functionare efectivă a evacuării, pentru care se efectuează calculul;

- q(ne) - debitul mediu zilnic evacuat;

- C(imediu. realizată) - concentratia medie realizată la evacuare (mg/l);

- C(limită) - concentratia-limită aferentă poluantului «i» admisă a fi evacuată.

Pentru substantele organice la care valorile-limită sunt depăsite, calculul se va efectua pentru fiecare substantă, iar apoi se va realiza media ponderată.

Penalităti se aplică si pentru orice crestere a temperaturii apelor uzate evacuate, impurificate termic, peste valoarea de 35° C, prevăzuta de Normativul NTPA-001/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare.

Cantitătile de substante poluante evacuate peste limita admisă înscrisă în anexa nr. 1.1 la abonamentul de utilizare/exploatare se determină pentru fiecare poluant si pentru fiecare gură de evacuare.

Pentru fiecare gură de evacuare se vor înregistra: debitul mediu zilnic admis a fi evacuat (l/s); durata medie zilnică de functionare a gurii de evacuare; indicatorii (poluantii) de caracterizare a calitătii apelor uzate evacuate. Pentru fiecare indicator de caracterizare a calitătii apelor uzate evacuate se vor înregistra concentratiile-limită admise prin actul de reglementare, înscrise în abonament.

Poluantii (indicatorii de calitate), concentratiile si, respectiv, cantitătile zilnice admise a fi evacuate sunt cele prevăzute în anexa la abonamentul de utilizare/exploatare încheiat de către Administratia Bazinală de Ape si utilizatorul de apă si au de regulă la bază concentratiile-limită admise la evacuare, înscrise în autorizatia sau, după caz, în avizul de gospodărire a apelor si debitele efluente corespunzătoare.


Pentru determinarea cantitătilor de poluanti evacuati în apele de suprafată peste limitele admise, se întocmesc pentru fiecare indicator chimic evacuat tabele de evidentă si calcul, conform modelului din tabelul 1:

 

Tabelul 1 pentru calculul penalitătilor

 

Indicatorul de calitate

Limita admisă reglementată

Gura de evacuare/ Durata de functionare

Data măsurătorii

Debit evacuat

(l/s)

Concentratia determinată

(mg/l)

Numărul de zile dintre două măsurători

Debitul mediu evacuat

(l/s)

Concentratia medie determinată

(mg/l)

Cantitatea medie zilnică evacuată

(kg/zi)

Cantitatea medie zilnică evacuată peste limita admisă

(kg/zi)

Cantitatea totală evacuată peste limita admisă în intervalul dintre două măsurători (kg/interval)

Nivelul penalitătii (lei/kg)

Valoarea penalitătii

(mii lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În tabelul 1 se determină cantitatea de poluanti evacuati peste limitele admise în apele uzate. Tabelul 1 se completează după cum urmează:

a) în coloana 0 se înscrie indicatorul de calitate;

b) în coloana 1 se înscrie limita admisă din actul de reglementare;

c) în coloana 2 se înscriu numărul sau denumirea evacuării conform numerotării date, precum si durata zilnică (în ore) de functionare a evacuării;

d) în coloana 3 se înscrie data măsurătorii identică cu data prelevării probelor de apă sau expresia «media măsurătorilor folosintei de apă», dacă acestea sunt luate în considerare;

e) în coloana 4 se înscrie debitul (în l/s) evacuat măsurat în momentul recoltării probelor de apă sau debitul mediu autorizat în cazul în care nu se măsoară volumele de apă evacuate (în l/s);

f) în coloana 5 se înscrie concentratia determinată din analiza fizico-chimică a probelor de apă, înregistrată în buletinele de analiză emise de laborator;

g) în coloana 6 se înscrie numărul efectiv de zile de functionare a folosintei de apă, în intervalul dintre două determinări consecutive;

h) în coloana 7 se înscrie debitul mediu evacuat calculat în baza citirilor aparatelor de măsură montate la gura de evacuare, pe intervalul dintre două determinări consecutive sau debitul mediu autorizat în cazul în care nu se măsoară volumele de apă evacuate;

i) în coloana 8 se înscrie concentratia medie determinată [C(em)] din apele uzate evacuate, corespunzător debitului mediu evacuat, cu una dintre relatiile:

 

C(em) = [C(e1) + C(e2)] / 2 (mg/l),

 

în cazul în care nu se iau în consideratie determinările utilizatorului, si

 

C(em) = [C(e1) + C(emu) + C(e2)] / 3 (mg/l),

 

în cazul în care se iau în consideratie determinările utilizatorului,

unde:

C(emu) - concentratia medie determinată din apele uzate evacuate determinată de utilizatorul de apă având la bază automonitoringul din apele uzate evacuate;

C(e1) - concentratia determinată de către operatorul de apă în momentul t1;

C (e2) - concentratia determinată de către operatorul de apă în momentul t2.

Concentratia medie determinată se stabileste între două determinări consecutive, indiferent de intervalul de timp luat în considerare;

j) în coloana 9 se înscrie cantitatea zilnică [K(ez)] de poluant evacuată cu apele uzate, calculată cu relatia:

K (ez) kg/zi) = 0,0036 x d(z)(h) x q(em)(i/s) x C(em)(mg/I);

k) în coloana 10 se înscrie cantitatea medie zilnică evacuată peste limitele admise K(iz), calculată cu relatia:

K(iz) (kg/zi) = 0,0036 x d(z) x q(em) (l/s) x [c(em) - c(limită)] (mg/l),

unde:

d(z) - durata (în ore) medie zilnică de functionare efectivă a evacuării, pentru care se efectuează calculul;

q(em) - debitul mediu evacuat (l/s);

c(em) - concentratia medie determinată (mg/l); si

c(limită) - concentratia-limită admisă a fi evacuată în actul de reglementare;

l) în coloana 11 se înscrie cantitatea totală pe intervalul dintre două determinări consecutive de poluanti evacuati peste limitele admise [delta K(eint) ], calculată cu relatia:

delta K (eint) = n(z) x K(iz),

unde n(z) - numărul de zile dintre două determinări consecutive;

m) în coloana 12 se înscrie nivelul penalitătii (lei/kg) preluat din anexa nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare;

n) în coloana 13 se va completa cu valoarea penalitătii determinată prin înmultirea cantitătii poluantului evacuat pe intervalul considerat peste limitele admise, cu nivelul penalitătii corespunzător poluantului respectiv.

După completarea tabelului pentru toate gurile de evacuare si pentru perioada luată în calcul, se va determina totalul aferent utilizatorului.

Pentru indicatorul “temperatura”, penalitatea se calculează în situatia în care temperatura resursei de apă (emisarului), măsurată într-un punct stabilit de comun acord (în functie de lungimea de amestec a apelor uzate poluate termic cu resursa de apă), depăseste limita de 35° C impusă de Normativul NTPA -001/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Valoarea penalitătii se determină prin înmultirea numărului de grade Celsius ce depăseste limita admisă, de 35° C, cu debitul efluentului (mc/s) si cu nivelul penalitătii prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare.

În cazul termocentralelor amplasate în lant fată de cursul de apă, pentru calculul penalitătii se va considera ca temperatură de bază a resursei (la prelevare) temperatura apei emisarului, măsurată amonte de prima termocentrală. Pentru fiecare termocentrală din cascadă, la această temperatură de bază se va adăuga diferenta de temperatură «Delta T» (aportul propriu, respectiv diferenta dintre prelevare si restitutie). Dacă temperatura rezultată depăseste valoarea de 35° C, penalitatea se va calcula pentru ecartul de temperatură care depăseste 35° C.

Pentru comunicarea sumei de plată, unitatea de gospodărire a apelor întocmeste procesul-verbal de constatare conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la abonamentul-cadru de utilizare-exploatare, care are acelasi regim ca si documentele cu regim special, acesta fiind înseriat si numerotat. Procesul-verbal de constatare constituie actul tehnic legal prevăzut la art. 6 alin. (6) din anexa nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, în vederea constatării abaterilor si aplicării penalitătilor pentru depăsirea atât a cantitătilor de apă utilizate, cât si a concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate, înscrise în abonamentul de utilizare/exploatare. Procesul-verbal de constatare se întocmeste în două exemplare, unul pentru utilizator si unul pentru unitatea de gospodărire a apelor, si se semnează de agentul (agentii) constatator (constatatori) cu drept de control împuternicit/împuterniciti în acest scop si de reprezentantul/reprezentantii unitătii penalizate. Se întelege prin agent constatator cu drept de control împuternicit în acest scop specialistul posesor al legitimatiei de salariat al unitătii teritoriale a Administratiei Nationale «Apele Române», nominalizat prin decizia directorului acesteia.

Dacă reprezentantul nu este de acord, va scrie expresia «Nu sunt de acord» însotită eventual de motivatia pentru care nu este de acord. Dacă reprezentantul utilizatorului refuză să semneze, se scrie expresia «Unitatea refuză să semneze», iar dacă nu este de găsit, se scrie expresia «Reprezentantul unitătii nu a putut fi găsit».

Procesul-verbal de constatare se înregistrează si la utilizator si la unitatea de gospodărire a apelor.

Dacă unitatea care este penalizată a semnat prin împuternicitul său procesul-verbal de constatare, Administratia

Bazinală de Apă transmite acesteia prin postă cu confirmare de primire procesul-verbal de constatare însotit de factura fiscală, având stabilită valoarea penalitătii. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal cu titlu executoriu, unitatea penalizată va achita cuantumul penalitătii prin ordin de plată.

Dacă unitatea care este penalizată a refuzat să semneze sau nu a putut fi găsit împuternicitul său, Administratia Bazinală de Apă transmite acesteia prin postă cu confirmare de primire procesul-verbal de constatare însotit de factura fiscală, având stabilită valoarea penalitătii.

În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal cu titlu executoriu, unitatea penalizată va achita cuantumul penalitătii prin ordin de plată.

Împotriva procesului-verbal de constatare si de stabilire a penalitătilor, unitatea penalizată poate face plângere în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârsită abaterea.

Procesul-verbal de stabilire a penalitătilor, neatacat în justitie în termenul stabilit, constituie titlu executoriu în întelesul art. 372 din Codul de procedură civilă si al Codului de procedură fiscală.

Administratiile bazinale de apă ale Administratiei Nationale «Apele Române» urmăresc ca utilizatorii cărora li s-au calculat penalităti să achite suma de plată.

În situatia în care se calculează penalităti pentru depăsirea valorilor-limită reglementate înscrise în contracte la poluantii specifici inclusi în reziduu filtrabil uscat la 105°C, nu se vor mai calcula penalităti pentru depăsirea valorii reglementate înscrisă în contract, pentru reziduu filtrabil uscat la 105°C.

Pentru situatii de ploi torentiale, care pot genera cresteri mari ale concentratiilor la suspensii, CBO (5), CCO la captare, fată de valorile prelucrărilor statistice, cantitatea de poluanti luată în calcul, de comun acord, nu va tine seama de cantitătile suplimentare înregistrate.”

21. Anexa nr. 5 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - În tot cuprinsul Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 798/2005, sintagma “Directia Apelor” se înlocuieste cu sintagma “Administratia Bazinală de Apă”, iar sintagma “nisipuri si pietrisuri” se înlocuieste cu sintagma “agregate minerale”.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si pădurilor,

Lâszlo Borbely

 

Bucuresti, 20 octombrie 2010.

Nr. 1.725.

 

ANEXA

(Anexa nr. 5 la abonamentul-cadru de utilizare/exploatare)

 

FORMULARE-TIP

pentru procesele-verbale de constatare a abaterilor

 

A. În cazul depăsirii volumelor de apă maxim admise pentru prelevare:

 

ADMINISTRATIA NATIONALĂ “APELE ROMÂNE”

Administratia Bazinală de Apă

UTILIZATORUL DE APĂ

 

PROCES-VERBAL

de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/exploatare a resursei14444444

Seria..........nr..............

 

Încheiat în ziua ........., luna .................., anul ............

Subsemnatul (Subsemnatii),...................................., salariat (salariati) la Administratia Bazinală de Apă ......................., având functia de ........................, împuternicit (împuterniciti) de director prin Decizia nr........, emisă în baza art. 6 alin. (1) si (6) din anexa nr. 3 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, posesor (posesori) al (ai) legitimatiei (legitimatiilor) nr..............................eliberate de ....................................................., în urma controalelor/analizelor efectuate în zilele de ............................. la .................................................., str. .......................nr. ....., am constatat următoarele:

 

Nr. crt.

Abaterea

Mărimea abaterii

(mii m3)

Nivelul penalitătilor

(lei/1.000 m3)

Suma de penalizare

(lei)

0

1

2

3

4

1.

Volumul de apă prelevat peste cel corespunzător debitului reglementat

 

 

 

2.

Volumul de apă prelevat peste cel corespunzător debitelor prevăzute în planul de restrictii

 

 

 

3.

Volumul de apă preluat fără abonament de utilizare/exploatare

 

 

 

4.

Volumul de apă folosit în alt scop decât cel reglementat

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

De săvârsirea acestor fapte se face vinovat(ă).................................................................................................................... (unitatea), înregistrată la registrul comertului.........................................., cod fiscal R.............., reprezentat(ă) prin..........................................., având calitatea de..........................................., domiciliat(ă)în localitatea................................., str......................................nr. ..., având legitimatia cu seria ... nr.................

În temeiul art. 4 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru abaterile de la prevederile reglementate de utilizare/exploatare a resursei de apă, înscrise în anexa la Abonamentul de utilizare/exploatare nr..........., unitatea penalizată are de plată suma de ...........................lei, reprezentând penalităti calculate pentru abaterea constatată, în baza prevederilor pct. B din anexa nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare.

Penalitătile se vor achita în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării procesului-verbal, prin ordin de plată în contul nr..........................al....................., deschis la.....................................

Unitatea penalizată a formulat următoarele obiectii:

....................................................................................................................

....................................................................................................................

Împotriva prezentului proces-verbal, care tine loc si de înstiintare de plată, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării.

Plângerea va fi însotită de copia procesului-verbal si se va depune la judecătoria teritorială competentă.

Prezentul proces-verbal de constatare constituie titlu executoriu, în întelesul art. 372 din Codul de procedură civilă si conform Legii nr. 400/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”. Procesul-verbal de constatare va fi însotit de factura fiscală aferentă acestuia, iar termenul de plată curge de la data facturării.

Întocmit în.....exemplare, din care o copie s-a comunicat astăzi,............/se va comunica unitătii penalizate.

 

Organul constatator

Unitatea penalizată

 

B. În cazul depăsirii concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate:

 

ADMINISTRATIA NATIONALĂ “APELE ROMÂNE”

Administratia Bazinală de Apă

UTILIZATORUL DE APĂ

 

PROCES-VERBAL

de constatare a depăsirii concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate

Seria..................nr.................

Încheiat în ziua........., luna.................., anul............

Subsemnatul (Subsemnatii),........................................................................, salariat (salariati) la Administratia Bazinală de Apă........................................................, având functia de........................................., împuternicit (împuterniciti) de director prin Decizia nr........................., emisă în baza art. 6 alin. (1) si (6) din anexa nr. 3 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, posesor (posesori) al (ai) legitimatiei (legitimatiilor) nr............ eliberate de ...................., în urma controalelor/analizelor efectuate în zilele de.............................la.................................................., str........................nr......, am constatat următoarele:

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

Desăvârsirea acestor fapte se face vinovat(ă)...................................................................................................................... (unitatea), înregistrată la registrul comertului................................, cod fiscal R......................, reprezentat(ă) prin..........................................., având calitatea de..............................., domiciliat(ă) în localitatea...................................., str..................................... nr........, având legitimatia cu seria......nr.......................

În temeiul art. 4 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru abaterile de la prevederile reglementate referitoare la concentratiile maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate în resursele de apă, înscrise în anexa la Abonamentul de utilizare/exploatare nr............, unitatea penalizată are de plată suma de...........................lei, reprezentând penalităti calculate pentru abaterea constatată pentru fiecare poluant (indicator de calitate) a cărui concentratie depăseste limitele admise, conform tabelului anexat.

Penalitatea se va achita în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării procesului-verbal, prin ordin de plată în contul nr......................................al.............., deschis la.....................................

Unitatea penalizată a formulat următoarele obiectii:

....................................................................................................................

....................................................................................................................

Împotriva prezentului proces-verbal, care tine loc si de înstiintare de plată, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării.

Plângerea va fi însotită de copia procesului-verbal si se va depune la judecătoria teritorială competentă.

Prezentul proces-verbal de constatare constituie titlu executoriu, în întelesul art. 372 din Codul de procedură civilă si conform Legii nr. 400/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”. Procesul-verbal de constatare va fi însotit de factura fiscală aferentă acestuia, iar termenul de plată curge de la data facturării.

Întocmit în...................exemplare, din care o copie s-a comunicat astăzi,............/se va comunica unitătii penalizate.

 

Organul constatator

Unitatea penalizată

 

C. În cazul constatării abaterilor de la normele de utilizare/exploatare a agregatelor minerale:

 

ADMINISTRATIA NATIONALĂ “APELE ROMÂNE”

Administratia Bazinală de Apă

UTILIZATORUL DE BALAST

 

PROCES-VERBAL

de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/exploatare a agregatelor minerale

Seria...........nr..............

Încheiat în ziua ........., luna .................., anul ............

Subsemnatul (Subsemnatii),...................................., salariat (salariati) la Administratia Bazinală de Apă .................., având functia de ......................., împuternicit (împuterniciti) de director prin Decizia nr........, emisă în baza art. 6 alin. (1)si (6) din anexa nr. 3 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, posesor (posesori) al (ai) legitimatiei (legitimatiilor) nr............eliberate de ..................... ......................................,în urma controalelor/analizelor efectuate în zilele de ............................. la .................................................., str. .......................nr. ....., am constatat următoarele:

 

Nr. crt.

Abaterea

Mărimea abaterii

(mii m3)

Nivelul penalitătilor

(lei/m3)

Suma de penalizare

(lei)

0

1

2

3

4

1.

Volumul de nisipuri si pietrisuri peste cel corespunzător volumului reglementat

*)

 

 

2.

Volumul de nisipuri si pietrisuri fără abonament de utilizare/exploatare

 

De 10 ori contributia

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

*) Mărimea abaterii se determină în conformitate cu pct. 1 si 3 din anexa nr. 7 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, cu modificările si completările ulterioare.


 

De săvârsirea acestor fapte se face vinovat(ă).....................................................................................................................(unitatea), înregistrată la registrul comertului..........................................., cod fiscal R............................, reprezentat(ă) prin.............................., având calitatea de...................................., domiciliat(ă)în localitatea........................................, str........................................nr. ..., având legitimatia cu seria ... nr.................

În temeiul art. 4 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru abaterile de la prevederile reglementate de utilizare/exploatare a resursei de nisip si pietris, înscrise în anexa la Abonamentul de utilizare/exploatare nr.........................., unitatea penalizată are de plată suma de...............lei, reprezentând penalităti calculate pentru abaterea constatată, în baza prevederilor pct. B din anexa nr. 6 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare.

Penalitătile se vor achita în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării procesului-verbal, prin ordin de plată în contul nr..........................al....................., deschis la.....................................

Unitatea penalizată a formulat următoarele obiectii:

....................................................................................................................

....................................................................................................................

Împotriva prezentului proces-verbal, care tine loc si de înstiintare de plată, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării.

Plângerea va fi însotită de copia procesului-verbal si se va depune la judecătoria teritorială competentă.

Prezentul proces-verbal de constatare constituie titlu executoriu, în întelesul art. 372 din Codul de procedură civilă si conform Legii nr. 400/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale “Apele Române”. Procesul-verbal de constatare va fi însotit de factura fiscală aferentă acestuia, iar termenul de plată curge de la data facturării.

Întocmit în............exemplare, din care o copie s-a comunicat astăzi............./sau se va comunica unitătii penalizate.

 

Organul constatator

Unitatea penalizată

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.