MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 752/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 752         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 12 noiembrie 2010

 

SUMAR

 

ACTE ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

19. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 2/2005

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

92. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finantate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului socia^al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici si Mijlocii S.A. - I.F.N.

 

1.079. - Hotărâre pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră

 

1.081.- Hotărâre pentru modificarea art. 411 din Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din functiune, precum si a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvemuluinr. 81/2003

 

1.082. - Hotărâre privind transmiterea, fără plată, a unoi bunuri mobile din domeniul privat al statului si dir administrarea Ministerului Apărării Nationale îr domeniul privat al municipiului Săcele si îr administrarea Consiliului Local al Municipiului Sacele judetul Brasov

 

1.084. - Hotărâre pentru modificarea si completarea anexe nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privinc atributiile si Regulamentul-cadru de organizare s functionare ale Directiei generale de asistentă sociala si protectia copilului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

867. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructuri pentru aprobarea Planului de securitate portuară a portului Brăila, al portului Galati si al portului Tulces apartinând Companiei Nationale “Administratie Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati

 

1.229. - Ordin al ministrului afacerilor externe privinc publicarea întelegerii de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republici Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 8 iunie 2010 în Cauza Maties împotrive României

 


ACTE ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 2/2005

În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Plenul Curtii Constitutionale adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 2/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 33 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - Serviciul grefă, registratură si arhivă efectuează operatiunile privind primirea, înregistrarea, distribuirea, expedierea si arhivarea corespondentei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum si alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăsurări a activitătii Curtii Constitutionale.”

2. După articolul 33 se introduc 14 noi articole, articolele 331- 3314, cu următorul cuprins:

“Art. 331. - Serviciul grefă, registratură si arhivă este compus din personalul auxiliar, în sensul dispozitiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările si completările ulterioare, precum si curieri.

Art. 332. - Personalul Serviciului grefă, registratură si arhivă este condus de grefierul-sef si este coordonat de prim-magistratul-asistent.

Art. 333. - Personalul Serviciului grefă, registratură si arhivă are următoarele atributii:

1. Grefierul-sef:

a) coordonează, îndrumă si controlează activitatea personalului din subordine, în conformitate cu atributiile din prezentul regulament si cu fisa postului;

b) asigură organizarea si desfăsurarea sedintelor de judecată, luând măsuri pentru înregistrarea si constituirea corespunzătoare a dosarelor aflate pe rolul Curtii, pentru întocmirea si transmiterea citatiilor;

c) verifică si semnează lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în sedinta publică, respectiv a celor aflate în pronuntare;

d) asigură realizarea corespunzătoare a activitătilor de grefă, registratură si arhivă, precum si a celei de curierat si de expediere a corespondentei Curtii;

e) întocmeste adresa de comunicare si trimite actele adoptate de Curte spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) restituie documentele înaintate Curtii Constitutionale din eroare;

g) propune Plenului Curtii aprobarea programului de lucru al serviciului cu publicul;

h) întocmeste si semnează referatele de necesitate, notele de fundamentare si alte documente privind activitatea serviciului;

i) certifică realitatea facturilor de plată care privesc serviciul;

j) întocmeste planificarea serviciului de permanentă a personalului din subordine, cu avizul prim-magistratului-asistent, si o supune spre aprobare presedintelui Curtii;

k) reprezintă serviciul în fata conducerii Curtii;

l) propune secretarului general, cu consultarea prim-magistratului-asistent, acordarea unor prime trimestriale si anuale. Propune prim-magistratului-asistent calificativele pentru activitatea profesională desfăsurată de către personalul serviciului; activitatea profesională desfăsurată de către grefierul-sef este evaluată de către prim-magistratul-asistent, care propune secretarului general acordarea unor prime trimestriale si anuale;

m) realizează nemijlocit lucrările stabilite de presedintele Curtii Constitutionale si de prim-magistratul-asistent;

n) execută si alte atributii date de conducerea Curtii.

2. Grefierii-registratori:

a) primesc si înregistrează scrisorile si adresele oficiale, petitiile si actele de sesizare a Curtii, le triază pe categorii si tin evidenta acestora la zi;

b) completează zilnic datele în registrele Curtii prevăzute la art. 336 ut. a)-c) si e);

c) formează dosarele pentru sesizările nou-intrate si le completează cu documentele sosite ulterior;

d) organizează păstrarea dosarelor si a deciziilor pronuntate în arhiva curentă si asigură consultarea lor de către părti sau reprezentantii acestora în incinta serviciului si în timpul programului de lucru cu publicul;

e) asigură transferul dosarelor între arhivă si cabinetele judecătorilor si magistratilor-asistenti;

f) asigură distribuirea la cabinetele judecătorilor, la magistratii-asistenti si la serviciile Curtii, prin intermediul curierului, a corespondentei sosite pe adresa Curtii, precum si a materialelor ce alcătuiesc dosarele aflate pe rol, după consultarea magistratului-asistent desemnat în dosar;

g) expediază prin postă actele Curtii si restituie dosarele transmise Curtii;

h) asigură multiplicarea actelor adoptate de Curte si le comunică persoanelor sau autoritătilor prevăzute de lege; i) execută si alte atributii date de grefierul-sef.

3. Grefierii:

a) întocmesc conceptele de citare si citatiile si le predau grefierului-registratorspre expediere către părti;

b) tin legătura, prin telefon, fax, telegrame sau e-mail, cu părtile, cu instantele judecătoresti sau cu alte autorităti în vederea completării actelor procedurale, întocmind notele doveditoare ale corespondentei;

c) realizează lucrările premergătoare sedintelor de dezbateri publice si de deliberare, asigurând, cu ajutorul personalului care asigură multiplicarea si a curierului, după caz, multiplicarea/scanarea, respectiv distribuirea la cabinetele judecătorilor si la magistratii-asistenti a actelor si documentelor care alcătuiesc dosarele de judecată;

d) informează de îndată magistratii-asistenti despre orice acte sosite la dosarele aflate pe rol;

e) completează condica de sedintă si o aduc, împreună cu dosarele aflate pe rol, la sedintele de judecată, la care asistă obligatoriu un grefier;


f) întocmesc lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în sedinta publică, pe care o afisează la avizier si o predau curierului spre difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistratii-asistenti în mod corespunzător, precum si la magistratii-asistenti-sefi si la prim-magistratul-asistent;

g) întocmesc lista cu dosarele rămase în pronuntare, pe care o predau spre difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistratii-asistenti în mod corespunzător, precum si la magistratii-asistenti-sefi si la prim-magistratul-asistent;

h) completează datele în registrul de evidentă a redactării actelor Curtii;

i) execută si alte atributii date de grefierul-sef.

4. Grefierii-arhivari si grefierii-documentaristi:

a) preiau anual documentele create sau intrate în Curte, precum si dosarele jurisdictionale solutionate, în vederea arhivării acestora;

b) efectuează preluarea arhivistică a documentelor primite, selectionarea, inventarierea si depozitarea acestora conform prevederilor legale;

c) tin evidenta sigiliilor;

d) multiplică actele adoptate de Curte;

e) facilitează consultarea operativă a dosarelor si a altor documente aflate în arhiva generală;

f) înregistrează în registrele prevăzute la art. 336 lit. g)-i) si păstrează ordinele emise de presedintele Curtii, hotărârile Plenului administrativ al Curtii, precum si dispozitiile secretarului general;

g) verifică tehnoredactarea actelor Curtii înaintate de magistratii-asistenti;

h) execută si alte atributii date de grefierul-sef.

5. Curierii:

a) receptionează corespondenta sosită pe adresa Curtii Constitutionale;

b) realizează transmiterea, în mod corespunzător, a actelor primite în acest scop, în interiorul Curtii, cabinetelor judecătorilor, magistratilor-asistenti, personalului Secretariatului General, precum si, când este cazul, altor autorităti;

c) pregătesc, pentru posta militară, citatiile întocmite de grefieri pentru Ministerul Public si, atunci când este cazul, duc personal citatiile Ministerului Public ori altor autorităti;

d) transmit la postă citatiile si întreaga corespondentă trecută pe borderou, predată de grefierii-registratori;

e) execută si alte atributii date de grefierul-sef.

Art. 334. - Atributiile fiecărui angajat din structura Serviciului grefă, registratură si arhivă sunt stabilite si detaliate în fisa postului, întocmită de grefierul-sef cu respectarea cadrului stabilit prin prezentul regulament si aprobată de prim-magistratul-asistent. Pentru grefierul-sef, fisa postului se întocmeste de prim-magistratul-asistent.

Art. 335. - În cadrul Serviciului grefă, registratură si arhivă se întocmesc si se păstrează:

a) registrele Curtii prevăzute la art. 336;

b) borderouri pentru corespondenta jurisdictională si administrativă, pentru expedieri prin posta civilă si militară;

c) evidenta sigiliilor si a registrelor pentru magistratii-asistenti;

d) evidenta Arhivei Curtii.

Art. 336. - Registrele Curtii Constitutionale, întocmite si păstrate de Serviciul grefă, registratură si arhivă, sunt următoarele:

a) registrul de intrare-iesire a corespondentei cu caracter administrativ, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate cererile si celelalte acte care nu privesc activitatea jurisdictională a Curtii, toate scrisorile, petitiile si adresele cu caracter administrativ;

b) registrul de intrare-iesire a dosarelor, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordine cronologică, toate actele de sesizare a Curtii;

c) registrul general de dosare, în care se trec de către grefierii-registratori, în ordinea intrării, toate actele de sesizare a Curtii, precum si toată corespondenta în legătură cu acestea; numărul de înregistrare din acest registru reprezintă numărul de dosar, la care se adaugă litera corespunzătoare încadrării sesizării în categoriile de atributii prevăzute la art. 146 din Constitutie; în dreptul fiecărui dosar astfel înregistrat se vor trece: data solicitării si transmiterii punctelor de vedere de către autorităti, orice cerere legată de dosar, data depunerii raportului, termenele de judecată, data redactării deciziei, hotărârii sau avizului, după caz, data transmiterii actelor Curtii la Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, instante, respectiv la diverse autorităti publice, în cazurile prevăzute de lege;

d) condica sedintelor de judecată, în care se înscriu de către grefier toate dosarele din fiecare sedintă, în ordinea din lista dosarelor, numele judecătorilor si al magistratilor-asistenti participanti la sedintă;

e) registrul de termene al arhivei, în care se înscriu dosarele pe termene de judecată;

f) registrul de evidentă a redactării actelor Curtii, în care se trec în ordine si separat, în functie de distinctia făcută la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, toate deciziile si hotărârile pronuntate, precum si avizele emise; data redactării se consideră data depunerii de către magistratul-asistent la mapa presedintelui Curtii Constitutionale a deciziei, hotărârii sau avizului; se înregistrează, de asemenea, data transmiterii actului la Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, precum si numărul si data Monitorului Oficial al României în care se publică actul;

g) registrul hotărârilor Plenului administrativ al Curtii Constitutionale;

h) registrul de ordine emise de presedintele Curtii Constitutionale;

i) registrul dispozitiilor secretarului general;

j) registrul de corespondentă secretă.

Art. 337. - La sfârsitul fiecărui an, după ultima operatiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de grefierul-sef si de prim-magistratul-asistent, aplicându-se sigiliul. Dacă este cazul, înscrierile se vor face în aceleasi registre, reîncepându-se cu o nouă numerotare.

Art. 338. - Evidenta din registrul general de dosare se tine, simultan, si pe suport electronic.

Art. 339. - La propunerea prim-magistratului-asistent sau a secretarului general, presedintele Curtii poate aproba si tinerea altor registre în afara celor prevăzute la art. 336, dacă sunt necesare activitătii Curtii.

Art. 3310. - Modelul registrelor prevăzute la art. 336 se aprobă de Plenul Curtii.

Art. 3311. - (1) înregistrarea în registrele corespunzătoare, formarea dosarelor, multiplicarea si distribuirea acestora către cabinetele membrilor Curtii si magistratii-asistenti se fac imediat după repartizarea acestora de către presedintele Curtii Constitutionale, care va fi datată. Persoana care multiplică actul de sesizare va face mentiune pe acesta despre data predării spre distribuire.

(2) întocmirea conceptelor de citare si emiterea procedurilor de chemare în fata Curtii se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeste procedurile va face mentiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.

(3) Expedierea corespondentei se va realiza prin postă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat si supravegheat si care să asigure caracterul oficial al acesteia.


Art. 3312. - (1) Corespondenta care poartă mentiunea “confidential” sau “personal” se înregistrează numai cu această mentiune, fără a fi desfăcută, după care se predă destinatarului.

(2) Corespondenta cu caracter secret de stat se prezintă nedesfăcută direct presedintelui Curtii Constitutionale, fiind evidentiată într-un registru special.

Art. 3313. - (1) La formarea dosarelor Curtii, pe coperta acestora se vor mentiona: denumirea Curtii, numărul dosarului, autorii sesizării si obiectul sesizării.

(2) Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute si numerotate; după solutionarea definitivă se va proceda la snuruire si la aplicarea sigiliului, iar pe fata interioară a ultimei coperti grefierul-registrator va certifica numărul filelor, în cifre si în litere.

(3) Scoaterea dosarelor din incinta Curtii este interzisă.

(4) Dosarele vor fi puse la dispozitia părtilor sau a reprezentantilor legali ai acestora pentru studiu numai în arhivă, după identificarea si notarea în registrul general de dosare a numelui si a prenumelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile sau împuternicirile avocatiale, precum si integralitatea dosarului la restituire. Personalul arhivei supraveghează studiul dosarelor.

Art. 3314. - (1) Serviciul grefă, registratură si arhivă asigură eliberarea certificatelor întocmite de magistratii-asistenti si a copiilor de pe actele din dosarele Curtii Constitutionale, precum si restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarele Curtii.

(2) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc de către grefierul-sef, care le prezintă, împreună cu dosarul cauzei, prim-magistratului-asistent. Prim-magistratul-asistent redactează si semnează, în baza rezolutiei presedintelui Curtii Constitutionale, certificatele solicitate. Copia certificatului se atasează la dosarul Curtii.

(3) Cererile de restituire a înscrisurilor originale depuse la dosarele Curtii se încuviintează de presedintele Curtii Constitutionale, la propunerea prim-magistratului-asistent. Restituirea înscrisurilor originale se face pe baza unei cereri motivate, formulată de petitionar, si numai dacă actul poate fi păstrat în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părtilor din proces. Copia de pe act se va verifica pentru conformitate de grefierul-sef, care va aplica stampila Curtii pe fiecare filă. Cererea si copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.”

3. Se abrogă sectiunea 1 “Registrele Curtii” din cadrul capitolului IV “Functionarea Curtii”, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

Art. III. - Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 2/2005, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare.

 

Prezenta hotărâre a fost adoptată de Plenul Curtii Constitutionale, cu unanimitate de voturi, în sedinta sa din 20 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Contrasemnează:

Secretar general,

Ruxandra Săbăreanu

 

Bucuresti, 20 octombrie 2010.

Nr. 19.

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finantate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum si pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici si Mijlocii S.A. - I.F.N.

 

Având în vedere necesitatea accelerării gradului de absorbtie a fondurilor europene destinate României, prin facilitarea accesului beneficiarilor la instrumentele structurale si de coeziune si la mecanismele de finantare,

dată fiind necesitatea adoptării unor măsuri urgente, care să ofere solutii pentru dificultătile financiare întâmpinate de beneficiarii de proiecte finantate din instrumentele structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, implementate în domenii prioritare pentru economia românească, în vederea asigurării contributiei proprii la finantare, precum si în implementarea proiectelor finantate prin Programul ISPAsi a proiectelor în domeniul infrastructurii de turism care nu intră sub incidenta ajutorului de stat,

tinând cont de necesitatea identificării unor măsuri de sprijinire financiară a beneficiarilor proiectelor ex-ISPA pentru evitarea întârzierilor în atingerea obiectivelor aprobate prin memorandumurile de finantare a căror eligibilitate expiră la sfârsitul anului 2010 si, în unele cazuri, în 2011, a consecintelor negative pe care aceste întârzieri le-ar aduce, respectiv cheltuieli suplimentare pentru statul membru/beneficiar si riscuri de aplicare a unor corectii financiare de către Comisia Europeană,


tinând seama de importanta absorbtiei fondurilor europene, care reprezintă o prioritate absolută pentru România,

întrucât în lipsa unor reglementări imediate, suma de 196.880 mii lei alocată Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, la capitolul 50.01, titlul XIII “Active financiare”, prin Ordonanta Guvernului nr. 18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, pentru care nu a fost precizată expres destinatia, asa cum a fost stabilită de Guvernul României prin memorandumul cu tema: “Măsuri pentru dezvoltarea schemelor de garantare pentru prefinantarea, finantarea, cofinantarea proiectelor cu finantare europeană pentru IMM-uri, în special schema de competitivitate,” ar rămâne neutilizată, fără să fie posibilă sustinerea efectivă a activitătii IMM-urilor,

deoarece toate aceste aspecte vizează interesul public si constituie situatii urgente si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finantate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 martie 2010, aprobată prin Legea nr. 120/2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Pentru realizarea obiectivului prevăzut la alin. (1), în scopul prezentei ordonante de urgentă, se asimilează proiectelor finantate din instrumente structurale proiectele aprobate initial în baza Regulamentului (CE) nr. 1.267/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a unui instrument structural de preaderare - ISPA si care după data aderării României la Uniunea Europeană sunt considerate a fi aprobate în baza Regulamentului nr. 1.164/1994 al Consiliului din 16 mai 1994 de creare a Fondului de coeziune.”

2. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Beneficiarii Programului de sprijin pot fi, cu respectarea conditiilor cumulative prevăzute la alin. (2), următoarele entităti care implementează proiecte finantate din instrumente structurale ale Uniunii Europene:

a) unităti administrativ-teritoriale;

b) institutii de învătământ superior de drept public acreditate;

c) institutii de cercetare-dezvoltare de drept public acreditate;

d) operatori regionali/locali de servicii de alimentare cu apă si canalizare.

(2) Pentru a beneficia de Programul de sprijin, entitătile prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) solicitantii sprijinului au încheiat un contract de finantare cu o autoritate de management sau cu un organism intermediar pentru proiectul pentru care solicită sprijin sau au calitatea de beneficiari finali ai unui proiect aprobat în baza unui memorandum de finantare ISPA încheiat între Guvernul României si Comisia Europeană;

b) proiectele pentru care se solicită sprijin sunt promovate în următoarele domenii: infrastructura rutieră, infrastructura de energie, infrastructura de alimentare cu apă, canalizare si tratarea apelor uzate, infrastructura pentru managementul deseurilor, infrastructura destinată educatiei si cercetării-dezvoltării, infrastructura tehnologică de cercetare si dezvoltare stiintifică, infrastructura în domeniul sănătătii, infrastructura în domeniul asistentei sociale, precum si infrastructura de turism care nu intră sub incidenta ajutorului de stat;

c) proiectele pentru care se solicită sprijin trebuie să prevadă realizare de lucrări si/sau achizitie de echipamente într-o proportie de cel putin 50% din valoarea eligibilă a proiectului.”

Art. II. - (1) Pentru sprijinirea activitătii întreprinderilor mici si mijlocii, în vederea sustinerii sectoarelor prioritare, capitalul social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici si Mijlocii S.A. - I.F.N. se majorează în anul 2010 cu suma totală de 419.880.000 lei.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul aprobat pe anul 2010 al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, la capitolul 51.01 “Autorităti publice si actiuni externe”, titlul XIII “Active financiare”, si include si suplimentarea prevăzută la art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului “Prima casă”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările si completările ulterioare.

Art. III. - În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Finantelor Publice va supune spre aprobare Guvernului modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 175/2010 privind aprobarea Normelor de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finantate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul dezvoltării regionale si turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 13 octombrie 2010.

Nr. 92.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru reprezentarea în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Autoritatea administratiei publice centrale în domeniul gospodăririi apelor asigură reprezentarea României si a Guvernului României în cadrul organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră.

Art. 2. - (1) Conducătorul autoritătii administratiei publice centrale în domeniul gospodăririi apelor numeste, prin ordin, presedintii, copresedintii, împuternicitii, supleantii si loctiitorii acestora, care reprezintă partea română în cadrul organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră.

(2) Ordinul conducătorului autoritătii administratiei publice centrale în domeniul gospodăririi apelor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - (1) Pentru participarea la reuniunile organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră, autoritatea administratiei publice centrale în domeniul gospodăririi apelor elaborează un memorandum care va fi avizat de Ministerul Afacerilor Externe si de către toate ministerele interesate în competentele cărora se află din punct de vedere substantial chestiuni care urmează să fie discutate cu ocazia reuniunilor acestor organisme si care se înaintează spre aprobare Guvernului României.

(2) Memorandumul pentru participarea la reuniunile organismelor create prin tratatele bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră va contine referiri la componenta delegatiei părtii române si la elementele concrete de mandat al părtii române, ce urmează a fi promovate în cadrul reuniunilor.

Art. 4. - Cheltuielile necesare pentru asigurarea reprezentării părtii române în cadrul organismelor create în temeiul tratatelor bilaterale privind gospodărirea apelor de frontieră se acoperă, în limita bugetului aprobat, din bugetul autoritătii administratiei publice centrale în domeniul gospodăririi apelor.

Art. 5. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 406/1999 privind numirea presedintelui părtii române în Comisia hidrotehnică româno-iugoslavă, a reprezentantului împuternicit al părtii române si a supleantului acestuia în Comisia hidrotehnică româno-ungară, precum si a împuternicitului părtii române si a loctiitorului acestuia în problemele cooperării româno-ucrainene în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 2 iunie 1999.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si pădurilor,

Marin Anton

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucuresti, 28 octombrie 2010.

Nr. 1.079.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 411 din Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din functiune, precum si a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 411 din Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din functiune, precum si a celor scoase din rezervele proprii, aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18 februarie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 411. - (1) Bunurile care nu au fost valorificate prin procedurile prevăzute la art. 6 pot fi transmise fără plată la alte institutii publice sau la unităti de cult apartinând cultelor religioase recunoscute din România, în conditiile legii.


(2) Autospecialele, precum si celelalte echipamente specifice folosite pentru interventii în situatii de urgentă scoase din functiune, pot fi transmise, direct, fără plată, în conditiile legii, în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale si în administrarea autoritătilor administratiei publice locale, la solicitarea acestora.

(3) Publicitatea în vederea transmiterii fără plată a bunurilor scoase din functiune se realizează de către ordonatorul de credite care are în administrare respectivele bunuri.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 28 octombrie 2010.

Nr. 1.081.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul privat al municipiului Săcele si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 17 din Legea nr. 371/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul privat al municipiului Săcele si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov, în vederea dotării Directiei Politia Comunitară din municipiul Săcele.

Art. 2. - Patrimoniul Ministerului Apărării Nationale se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor transmise potrivit art. 1.

Art. 3. - Paza si transportul bunurilor din locurile de depozitare la beneficiar se asigură de către Consiliul Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov, cu fonduri si mijloace proprii.

Art. 4. - Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de proces-verbal încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 28 octombrie 2010.

Nr. 1.082.


 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor mobile care se transmit, fără plată, din domeniul privat al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul privat al municipiului Săcele si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov

 

Nr. crt.

Denumirea bunurilor

U/M

Cantitatea

Persoana juridică la care se transmit bunurile

Persoana juridică de la care se transmit bunurile

1.

Pistol calibrul 7,62 mm, model 1933, conform tabel serii

buc.

80

Domeniul privat al municipiului Săcele, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov – pentru dotarea Directiei Politia Comunitară a Municipiului Săcele

Domeniul privat al statului, din administrarea Ministerului Apărării Nationale, UM 01402 Târgoviste

2.

Încărcător

buc.

160

3.

Toc piele centură

buc.

80

4.

Curelusă

buc.

80

5.

Vergea

buc.

80

6.

Ladă ambalat pistol mitralieră calibrul 7,62 mm, model 1963

buc.

1

7.

Cartus calibrul 7,62 mm glont obisnuit pentru pistol si pistol mitralieră, fără lame, tub alamă lot 20-82-22

buc.

2.214

Domeniul privat al municipiului Săcele, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Săcele, judetul Brasov – pentru dotarea Directiei Politia Comunitară a Municipiului Săcele

Domeniul privai al statului, din administrarea Ministerului Apărării Nationale, UM 01545 Apata

8.

Cartus calibrul 7,62 mm glont obisnuit pentru pistol si pistol mitralieră, fără lame, tub alamă lot L 25-82-22

buc.

7.578

9.

Ladă ambalat munitie infanterie

buc.

4

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistentă socială si protectia copilului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asistentă socială si protectia copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 21 iulie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) de coordonare a activitătilor de asistentă socială si de protectie a familiei si a drepturilor copilului la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti;”.

2. La articolul 2, partea introductivă a literei b) se modifică după cum urmează:

,,b) în domeniul protectiei familiei si a drepturilor copilului;”:

3. La articolul 2 litera b), după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins:

“61. asigură măsurile necesare pentru realizarea activitătilor de prevenire si combatere a violentei în familie, precum si pentru acordarea serviciilor destinate victimelor violentei în familie si agresorilor familiali;”.

4. La articolul 2 litera b), după punctul 10 se introduc două noi puncte, punctele 101 si 102, cu următorul cuprins:

“101. monitorizează cazurile de violentă în familie din unitatea administrativ-teritorială în care functionează;

102. identifică situatii de risc pentru părtile implicate în situatii de violentă în familie si îndrumă părtile către servicii de specialitate/mediere;”.

5. La articolul 2 litera c), punctele 1, 5, 6, 8, 9 si 12 se modifică si vor avea următorul cuprins:

“1. coordonează si sprijină activitatea autoritătilor administratiei publice locale din judet în domeniul asistentei sociale, protectiei familiei si a drepturilor copilului, prevenirii si combaterii violentei în familie;

...................................................................

5. colaborează cu organizatiile neguvernamentale care desfăsoară activităti în domeniul asistentei sociale, protectiei familiei si a drepturilor copilului, prevenirii si combaterii violentei în familie sau cu operatori economici prin încheierea de conventii de colaborare cu acestia;

6. dezvoltă parteneriate si colaborează cu organizatii neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societătii civile în vederea acordării si diversificării serviciilor sociale si a serviciilor destinate protectiei familiei si a copilului, prevenirii si combaterii violentei în familie, în functie de nevoile comunitătii locale;

...................................................................

8. asigură, la cerere, consultantă de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor, măsurilor si prestatiilor de asistentă socială în domeniul protectiei familiei si a drepturilor copilului; colaborează cu alte institutii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

9. fundamentează si propune consiliului judetean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, înfiintarea, finantarea, respectiv cofinantarea institutiilor publice de asistentă socială, precum si a serviciilor pentru protectia copilului, serviciilor destinate sprijinirii familiei, prevenirii si combaterii violentei în familie;

...................................................................

12. sprijină si dezvoltă un sistem de informare si de consultantă accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, victimelor violentei în familie si oricăror persoane aflate în nevoie, precum si familiilor acestora, în vederea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de actele normative în vigoare;”.

6. La articolul 2 litera c), după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 151, cu următorul cuprins:

“151. realizează la nivel judetean baza de date privind copiii aflati în sistemul de protectie specială, copiii si familiile aflate în situatie de risc, precum si a cazurilor de violentă în familie si raportează trimestrial aceste date Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale;”.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionareale Directiei generale de asistentă socială si protectia copilului, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Ioan Nelu Botis

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 28 octombrie 2010.

Nr. 1.084.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Planului de securitate portuară al portului Brăila, al portului Galati si al portului Tulcea apartinând Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) din Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2007 pentru introducerea măsurilor de întărire a securitătii portuare si ale Regulamentului (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securitătii navelor si a instalatiilor portuare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul de securitate portuară al portului Brăila, al portului Galati si al portului Tulcea apartinând Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2010.

Nr. 867.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea întelegerii de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981

 

În baza art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, întelegerea de modificare prin schimb de note verbale a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucuresti, 30 iulie 2010.

Nr. 1.229.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

DIRECTIA GENERALĂ AFACERI CONSULARE

Nr. G5-1/2.883din6mai2010

 

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti si are onoarea de a-i aduce la cunostintă următoarele:

Partea română propune modificarea textului Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, după cum urmează:

1. Înlocuirea în titlu a denumirii “Guvernul Republicii Socialiste România” cu “Guvernul României”, precum si eliminarea sintagmei “si taxe de vize” si introducerea formulării “pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu”. Titlul modificat al acordului va fi următorul:

“Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu”.

2. Înlocuirea în preambul a denumirii “Guvernul Republicii Socialiste România” cu “Guvernul României”, eliminarea sintagmei “si de taxe de vize” si introducerea formulării “pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu”. Preambulul va avea următorul cuprins:

“Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Chineze, în scopul de a dezvolta relatiile de prietenie dintre cele două state si de a facilita călătoriile cetătenilor lor, au convenit să încheie prezentul acord privind scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu, după cum urmează:”.

3. Eliminarea din articolul 1 a formulării “precum si de alte pasapoarte si documente de călătorie (prevăzute în anexă)” si a anexei la acord. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Cetătenii fiecăreia dintre părtile contractante, posesori de pasapoarte diplomatice si pasapoarte de serviciu, sunt scutiti de vize de intrare, iesire si tranzitare, pe teritoriul celeilalte părti contractante, prin toate punctele de frontieră deschise traficului international de călători.”

4. Înlocuirea în cuprinsul articolului 2 alineatul 1 teza I si teza a II-a a sintagmei “trei luni” cu sintagma “30 de zile”, precum si eliminarea din teza a lII-a a formulării “iar perioada maximă de prelungire nu poate depăsi termenul de valabilitate al pasaportului”. Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“Cetătenii fiecărei părti, scutiti de obligatia de a obtine vize conform art. 1, nu pot sta mai mult de 30 de zile de la data primei intrări pe teritoriul celeilalte părti contractante. În cazul în care este necesar să rămână peste 30 de zile, acestia vor trebui să îndeplinească, la autoritătile competente, formalitătile de prelungire a sederii. Formalitătile de prelungire se efectuează în mod gratuit.”

5. Eliminarea din articolul 2 alineatul 2 a textului “si cei care participă la realizarea acordurilor si contractelor bilaterale”. Alineatul 2 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“Se exceptează de la prevederile prezentului articol cetătenii fiecărei părti contractante trimisi în misiune permanentă, precum si membrii lor de familie, care pot rămâne pe teritoriul celeilalte părti contractante pe toată durata misiunii lor.”

6. Eliminarea din text a articolului 4 referitor la scutirea de taxe de vize.

7. Eliminarea din articolul 7 alineatul 1 teza I a formulării “sau a altor documente de călătorie”.


Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile Guvernului Republicii Populare Chineze, Ministerul Afacerilor Externe al României are onoarea de a propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părtii chineze să constituie o întelegere de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, care va intra în vigoare la data înmânării notei de răspuns de către partea chineză.

Ministerul Afacerilor Externe foloseste acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti expresia înaltei sale consideratii.

Data: 6 mai 2010.

Bucuresti

 

AMBASADA REPUBLICII POPULARE CHINEZE ÎN ROMÂNIA

C/10.278

 

Bucuresti, 20 iulie 2010

 

Ambasada Republicii Populare Chineze în România prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României si confirmă primirea notei verbale de la Ministerul Afacerilor Externe al României nr. G5-1/2.883 din 6 mai 2010, cu următorul continut:

“Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti si are onoarea de a-i aduce la cunostintă următoarele:

Partea română propune modificarea textului Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, semnat la Beijing la 25 aprilie 1981, după cum urmează:

1. Înlocuirea în titlu a denumirii «Guvernul Republicii Socialiste România» cu «Guvernul Românei», precum si eliminarea sintagmei «si taxe de vize» si introducerea formulării «pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu». Titlul modificat al acordului va fi următorul:

«Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu»

2. Înlocuirea în preambul a denumirii «Guvernul Republicii Socialiste România» cu «Guvernul României», eliminarea sintagmei «si de taxe de vize» si introducerea formulării «pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu». Preambulul va avea următorul cuprins:

«Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Chineze, în scopul de a dezvolta relatiile de prietenie dintre cele două state si de a facilita călătoriile cetătenilor lor, au convenit să încheie prezentul acord privind scutirea reciprocă de vize pentru titularii de pasapoarte diplomatice si de serviciu, după cum urmează:».

3. Eliminarea din articolul 1 a formulării «precum si de alte pasapoarte si documente de călătorie (prevăzute în anexă)» si a anexei la acord. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

«Cetătenii fiecăreia dintre părtile contractante, posesori de pasapoarte diplomatice si pasapoarte de serviciu, sunt scutiti de vize de intrare, iesire si tranzitare, pe teritoriul celeilalte părti contractante, prin toate punctele de frontieră deschise traficului international de călători.»

4. Înlocuirea în cuprinsul articolului 2 alineatul 1 teza I si teza a II-a a sintagmei «trei luni» cu sintagma «30 de zile», precum si eliminarea din teza a lII-a a formulării «iar perioada maximă de prelungire nu poate depăsi termenul de valabilitate al pasaportului». Alineatul 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

«Cetătenii fiecărei părti, scutiti de obligatia de a obtine vize conform art. 1, nu pot sta mai mult de 30 de zile de la data primei intrări pe teritoriul celeilalte părti contractante. În cazul în care este necesar să rămână peste 30 de zile, acestia vor trebui să îndeplinească, la autoritătile competente, formalitătile de prelungire a sederii. Formalitătile de prelungire se efectuează în mod gratuit.»

5. Eliminarea din articolul 2 alineatul 2 a textului «si cei care participă la realizarea acordurilor si contractelor bilaterale». Alineatul 2 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

«Se exceptează de la prevederile prezentului articol cetătenii fiecărei părti contractante trimisi în misiune permanentă, precum si membrii lor de familie, care pot rămâne pe teritoriul celeilalte părti contractante pe toată durata misiunii lor.»

6. Eliminarea din text a articolului 4 referitor la scutirea de taxe de vize.

7. Eliminarea din articolul 7 alineatul 1 teza I a formulării «sau a altor documente de călătorie». Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile Guvernului Republicii Populare Chineze, Ministerul

Afacerilor Externe al României are onoarea de a propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părtii chineze să constituie o întelegere de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la scutirea reciprocă de vize si taxe de vize, care va intra în vigoare la data înmânării notei de răspuns de către partea chineză.

Ministerul Afacerilor Externe foloseste acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti expresia înaltei sale consideratii.”

Ambasada Republicii Populare Chineze în România reprezintă Guvernul Republicii Populare Chineze pentru a confirma acordul cu privire la continutul acestei note verbale si foloseste acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea înaltei sale consideratii.


 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 8 iunie 2010

în Cauza Maties împotriva României

 

(Cererea nr. 13.202/03)

 

În Cauza Maties împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, si Santiago Quesada, grefier de sectie, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 18 mai 2010, pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 13.202/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, domnul Doru Octavian Maties (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 24 februarie 2003 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 2 iunie 2008, presedintele Sectiei a treia a hotărât să îi comunice cererea Guvernului. Asa cum permite art. 29 § 3 din Conventie, acesta a mai hotărât să se analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a născut în anul 1946 si locuieste în Târgu Mures.

5. Bunicul reclamantului, P.O., era proprietarul unui teren situat la lernut, pe care a fost obligat să îl cedeze statului în timpul regimului comunist.

6. După anul 1990 au fost adoptate Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, care stabilesc măsuri de despăgubire pentru fostii proprietari de terenuri. Ultima dintre aceste legi dispunea că fostii proprietari de terenuri cărora nu le puteau fi restituite terenurile în natură aveau dreptul să li se atribuie în schimb un alt teren sau despăgubiri.

7. După intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000, reclamantul si P.V.R., un alt mostenitor, au făcut demersuri administrative pentru a li se restitui un teren în suprafată de 17,47 hectare ce îi apartinuse lui P.O.

8. Prin Decizia nr. 40/L/2000, Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate (Comisia judeteană) a constatat că, desi reclamantul si P.V.R. aveau dreptul să obtină o reparatie în temeiul Legii nr. 18/1991, restituirea terenului în discutie nu era posibilă. Comisia a decis înscrierea creantei lor în tabelul prevăzut în anexa nr. 39 la Hotărârea Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991. Acest tabel indica persoanele care, aflate în imposibilitatea obiectivă de a li se restitui terenurile ce le-au apartinut în trecut sau de a obtine în schimb alte terenuri echivalente, aveau dreptul la o despăgubire.

9. Reclamantul a contestat această decizie, sustinând că preferă atribuirea unui teren echivalent decât o reparatie pecuniară care, după părerea sa, era ineficientă si iluzorie. Prin decizia rămasă definitivă din data de 7 martie 2003, Tribunalul Judetean Mures a confirmat Decizia nr. 40/L/2000 si a statuat că, deoarece nu putea fi atribuit niciun teren din cauza lipsei de terenuri disponibile la lernut, partea interesată avea să fie despăgubită în conditiile prevăzute de Legea nr. 1/2000.

10. Prin decizia din data de 21 octombrie 2008, tinând cont de rezultatul unei expertize tehnice, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a stabilit cuantumul despăgubirii datorate reclamantului si lui P.V.R. În sumă de 1.886.771 lei (RON). De asemenea, decizia prevedea că reclamantul trebuia să urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente pentru a obtine executarea sa. Această decizie i-a fost comunicată reclamantului la data de 5 noiembrie 2008.

11. Pentru a obtine executarea deciziei din data de 21 octombrie 2008 mentionate mai sus, reclamantul trebuia să se adreseze Directiei pentru acordarea despăgubirilor în numerar, directie ce functiona în cadrul Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietătilor, cu următoarele documente: o cerere prin care opta pentru plata unei sume de bani, decizia prin care i se recunostea dreptul la despăgubiri, certificatul de actionar la Fondul “Proprietatea”, dacă acesta i-a fost emis, coordonatele sale bancare si un mandat din partea lui P.V.R.

12. Printr-o scrisoare din data de 1 septembrie 2009, reclamantul a informat Curtea că nu s-a adresat Directiei pentru acordarea despăgubirilor în numerar, pe motivul că posibilitatea de a obtine o sumă de bani rămâne iluzorie.

II. Dreptul si practica interne si internationale pertinente

13. Prevederile legale esentiale si jurisprudenta internă relevantă, inclusiv extrasele din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (OUG nr. 81/2007) referitoare la sistemul de despăgubire pentru imobilele nationalizate, sunt descrise în hotărârile Tudor împotriva României (nr. 29.035/05, §§ 15-20, 17 ianuarie 2008) si Viasu împotriva României (nr. 75.951/01, §§ 38-49, 9 decembrie 2008). Textele relevante ale Consiliului Europei, si anume Rezolutia Res (2004)3 cu privire la hotărârile care relevă o problemă structurală subsecventă si Recomandarea Rec (2004)6 privind îmbunătătirea recursurilor interne, adoptate de Comitetul de ministri, sunt de asemenea citate în hotărârea Viasu, mentionată mai sus (§§ 50 si 51).

14. În temeiul art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007, persoanele care erau îndreptătite să obtină o despăgubire ce depăsea 500.000 RON puteau obtine o sumă în numerar, în cuantum de maximum 500.000 RON, diferenta fiind transformată în actiuni la Fondul “Proprietatea”. Despăgubirea în numerar era plătită în două transe a câte 250.000 RON, într-un interval de 2 ani.

15. La data de 12 februarie 2008, Hotărârea Guvernului nr. 128/2008 privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII “Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/2005, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Conform acestei noi norme legale, după emiterea titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, partea interesată trebuia să opteze la Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor fie pentru primirea unei părti din sumă în numerar (în limita a 500.000 RON), iar restul în actiuni la Fondul “Proprietatea”, fie pentru primirea de actiuni la fond pentru întreaga sumă (vezi si paragraful 11 de mai sus).

16. Dacă opta pentru primirea unei părti din sumă în numerar, partea interesată trebuia să formuleze o cerere în acest sens la Directia pentru acordarea despăgubirilor în numerar ce functiona în cadrul Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietătilor. Această autoritate trebuia să înlocuiască titlul de despăgubire cu un titlu de plată corespunzător sumei de plată în numerar, precum si cu un titlu de conversie corespunzător restului sumei de convertit în actiuni la Fondul “Proprietatea”. Hotărârea Guvernului mentionată mai sus prevedea ca cererile de optiune să fie analizate în ordine cronologică, fără să fie prevăzut în mod expres vreun termen în acest sens. Titlurile de despăgubire pot fi valorificate în termen de cel mult 3 ani de la data emiterii lor, termen care, în orice caz, nu expiră decât după 12 luni de la prima tranzactionare la bursă a actiunilor Fondului “Proprietatea”.

17. Termenul de 2 ani prevăzut pentru plata sumei în numerar (paragraful 14 in fine de mai sus) începe să curgă de la data emiterii titlului de plată.

18. Conform informatiilor oficiale aflate pe site-ul Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietătilor, la data de 19 aprilie 2010 au fost înregistrate 16.463 de cereri de optiuni la autoritatea competentă. Valoarea despăgubirilor pentru care părtile interesate si-au exprimat intentia de a primi o sumă în numerar este de 1.855.395.376 RON. Suma plătită până la data mentionată mai sus este de 343.270.664 RON.

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

19. Reclamantul se plânge cu privire la imposibilitatea de a se bucura de dreptul de a fi despăgubit pentru terenul nationalizat, conform prevederilor legale în materie, si invocă în acest sens art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele:

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”

A. Asupra admisibilitătii

20. Guvernul ridică o exceptie de incompatibilitate ratione materiae a acestui capăt de cerere cu dispozitiile Conventiei. Acesta consideră că reclamantul nu detine un “bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, în măsura în care Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei judetene nu stabileste valoarea despăgubirii datorate reclamantului si nicio altă hotărâre judecătorească definitivă nu i-a recunoscut dreptul de a i se acorda o despăgubire al cărei cuantum să fi fost stabilit. Prin urmare, Guvernul consideră că, spre deosebire de cauzele Broniowski împotriva Poloniei [MC] (nr. 31.443/96, CEDO 2004-V) si Matache si altii împotriva României (nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006), reclamantul nu are o creantă stabilită si exigibilă.

21. Reclamantul nu prezintă observatii în această privintă.

22. Curtea reaminteste faptul că a statuat deja, în cauze similare cu cea de fată, că deciziile administrative necontestate prin care li se recunoaste părtilor interesate dreptul la o despăgubire fără a-i stabili suma reprezintă un “interes patrimonial” suficient de bine stabilit în dreptul intern, cert, nerevocabil si exigibil, care, în opinia sa, se include în notiunea de “bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (Viasu, mentionată mai sus, §§ 58-60).

23. Argumentele Guvernului nu pot duce, în spetă, la o concluzie diferită. Curtea observă că dreptul reclamantului la o despăgubire a fost confirmat în mod constant si regulat de către autorităti, stabilit clar în dreptul intern, asa cum reiese din Decizia nr. 40/L/2000 a Comisiei judetene, prin care se validează înscrierea creantei reclamantului, si chiar, din Decizia rămasă definitivă din data de 7 martie 2003 a Tribunalului Judetean Mures (mutatis mutandis, Viasu, mentionată mai sus, § 59).

24. Prin urmare, exceptia Guvernului trebuie respinsă. Pe de altă parte, Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie si că nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Asadar, ei trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

25. Reclamantul subliniază că se află de mai multi ani în imposibilitatea de a beneficia în mod efectiv de despăgubirea în discutie. El consideră că Decizia din 21 octombrie 2008 prin care se stabilea cuantumul despăgubirii nu poate fi executată în mod efectiv. Mai exact, el consideră inacceptabile termenul de 2 ani prevăzut pentru plata sumei în numerar, ce reprezintă în cazul său mai putin de o treime din despăgubirea datorată, precum si faptul că diferenta va fi convertită în actiuni la Fondul “Proprietatea”, fond care nu functionează.

26. Guvernul insistă asupra faptului că reclamantul a utilizat posibilitatea de a se adresa autoritătilor administrative pentru a i se acorda o despăgubire. În opinia sa, mecanismul implementat prin Legea nr. 247/2005 si referitor la înfiintarea Fondului “Proprietatea” este capabil să le ofere persoanelor îndreptătite o despăgubire care să corespundă cerintelor din jurisprudenta Curtii. Conform ultimelor modificări ale Legii nr. 247/2005, o parte din despăgubirea în discutie i-ar putea fi plătită în numerar părtii interesate si au fost făcute progrese pentru ca Fondul “Proprietatea” să devină functional.

27. Guvernul mai observă că reclamantul a obtinut o decizie prin care i se acordau despăgubiri, însă decizia nu poate fi executată din cauză că partea interesată nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 11 si 12 de mai sus).

28. Curtea face trimitere la jurisprudenta invocată în Cauza Viasu, mentionată mai sus, cu privire la obligatiile stabilite de art. 1 din Protocolul nr. 1 în sarcina statului care a adoptat o legislatie care prevede restituirea sau despăgubirea pentru bunurile confiscate într-un regim anterior (Viasu, mentionată mai sus, § 58).

29. Aceasta reaminteste că neexecutarea unei decizii prin care se recunoaste dreptul de proprietate constituie o ingerintă în sensul primei fraze din primul alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1. În spetă, ingerinta în discutie constă în omisiunea autoritătilor competente de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care i l-au recunoscut reclamantului prin Decizia nr. 40/L/2000 (Viasu, mentionată mai sus, §§ 60 si 66, si Ramadhi si alti 5, mentionată mai sus, §§ 76-77).

30. Curtea a examinat deja cauze ce ridicau probleme legate de omisiunea autoritătilor de a asigura caracterul efectiv al dreptului pe care l-au recunoscut părtilor interesate prin decizii definitive de a primi despăgubiri pentru bunurile imobiliare trecute în patrimoniul statului în timpul regimului comunist si a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (Viasu, mentionată mai sus, §§ 62-73, Katz împotriva României, nr. 29.739/03, 20 ianuarie 2009, si Faimblat împotriva României, nr. 23.066/02, 13 ianuarie 2009). Cu toate acestea, ea apreciază că, în cauza de fată, situatia este în mod sensibil diferită de cauzele mentionate mai sus, în măsura în care reclamantul a obtinut o decizie a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor care preciza, pe baza unei expertize, cuantumul despăgubirii ce îi era datorată (a contrarie Viasu, Katz si Faimblat, mentionate mai sus). Fără a contrazice concluziile la care a ajuns în cauzele mentionate mai sus, Curtea apreciază că, în spetă, din motivele precizate mai jos, se impune o analiză mai nuantată.

31. Curtea constată că prevederile legale aplicabile în materie îi permiteau reclamantului să obtină plata în numerar a unei părti din despăgubirea stabilită prin Decizia din 21 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Mai exact, reclamantul ar fi putut să încaseze suma de 250.000 RON, adică circa o treime din suma ce îi era datorată (paragraful 14 de mai sus). Pentru a beneficia de această posibilitate, reclamantul ar fi trebuit să îsi exercite un drept de optiune (paragraful 15 de mai sus), ceea ce nu a făcut. Or, conform legii interne, această etapă era obligatorie pentru a obtine un titlu de plată care i-ar fi permis să obtină plata sumei mentionate mai sus într-un termen de 2 ani. De altfel, Curtea observă că, din informatiile puse la dispozitia publicului de către Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, reiese că pentru persoanele care au exercitat un drept de optiune, sunt pe cale de a fi făcute plăti si o cincime din sumele solicitate a fost deja plătită (paragraful 18 de mai sus).

32. Având în vedere acestea, Curtea observă că este dificil să solutioneze in abstracte problema eficientei procedurii speciale implementate de autoritătile nationale pentru accelerarea plătii despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 247/2005 (paragrafele 14-16 de mai sus). De aceea, în spetă, Curtea constată că, desi a fost informat de autoritătile nationale despre necesitatea de a îsi exercita dreptul de optiune, reclamantul a refuzat să o facă (paragrafele 10-12 de mai sus). Astfel, reclamantul a blocat cu bună stiintă procedura. Or, dacă Curtea nu poate specula asupra eficientei procedurii speciale implementate pentru plata accelerată a unei părti a despăgubirii, totusi, dată fiind atitudinea părtii interesate, Curtea nu poate concluziona că autoritătile sunt în întregime răspunzătoare de imposibilitatea sa de a obtine o parte a despăgubirii. De altfel, Curtea observă că termenul acordat de lege reclamantului pentru exercitarea dreptului său de optiune nu a expirat încă (paragraful 16 in fine de mai sus). Rezultă că, pentru acea parte a cererii care corespunde sumei pe care reclamantul ar fi putut să o primească în numerar, nu a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

33. În ceea ce priveste restul despăgubirii, si anume mai mult de două treimi din suma datorată reclamantului, Curtea constată că aceasta trebuia să facă obiectul unor actiuni la Fondul “Proprietatea” (paragraful 14 de mai sus). Or, luând notă cu satisfactie de evolutia care pare să se întrevadă în practică în privinta mecanismului de plată prevăzut de Legea nr. 247/2005, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007, Curtea observă că, până în prezent, Guvernul nu a demonstrat că sistemul de despăgubire pus în aplicare prin intermediul Fondului “Proprietatea” le permitea persoanelor îndreptătite, si în special reclamantului, să încaseze, conform unei proceduri si unui calendar previzibile, despăgubirile pe care sunt îndreptătite să le primească.

34. Prin urmare, Curtea apreciază că, pentru această parte a cererii, a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Asupra celorlalte pretinse încălcări

35. Tot în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantul se plânge de imposibilitatea de a obtine restituirea terenului si de lipsa de folosintă a acestuia.

36. Curtea reaminteste că un reclamant nu poate sustine o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în măsura în care deciziile pe care le incriminează se referă la “bunurile” sale, în sensul acestei prevederi. Conform jurisprudentei constante a organelor Conventiei în materie, nu trebuie considerate ca “bunuri” în sensul articolului mentionat mai sus speranta de a i se recunoaste un drept de proprietate care s-a stins de mult timp si nici creanta conditională rămasă fără obiect în urma nerealizării conditiei (Kopecky împotriva SIovaciei [MC], nr. 44.912/98, § 35, CEDO 2004-IX).

37. În spetă, ascendentul reclamantului, P.O., fusese deposedat de un teren în timpul regimului comunist. Astfel, procedura administrativă introdusă în temeiul Legii nr. 1/2000 si actiunea subsecventă nu vizau “bunuri existente” în patrimoniul reclamantului. Curtea mai observă că nicio decizie administrativă sau judiciară nu a recunoscut dreptul reclamantului de a i se atribui un teren în natură. Prin urmare, Curtea consideră că reclamantul nu detinea un “bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

38. Rezultă că acest capăt de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 este incompatibil ratione materiae cu prevederile Conventiei în sensul art. 35 § 3 si trebuie respins în aplicarea art. 35 § 4.

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

39. Conform art. 41 din Conventie,

“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

40. Reclamantul solicită, ca daune materiale, suma de 522.912 euro (EUR), reprezentând valoarea terenului a cărui restituire a fost solicitată si suma de 155.555 EUR pentru lipsa de folosintă timp de zece ani. El mai solicită 15.000 EUR ca daune morale.

41. Guvernul consideră că reclamantul nu poate solicita decât partea ce îi revine din despăgubirea de 1.886.771 RON,


stabilită prin Decizia din 21 octombrie 2008. De asemenea, acesta observă că reclamantul nu si-a justificat cererea referitoare la lipsa de folosintă a terenului în cauză si consideră că nu există o legătură de cauzalitate între pretinsul prejudiciu moral si eventuala încălcare a Conventiei.

42. Curtea reaminteste că o hotărâre ce constată o încălcare atrage pentru statul pârât obligatia de a pune capăt încălcării si de a-i înlătura consecintele astfel încât să refacă pe cât posibil situatia anterioară acesteia [latridis împotriva Greciei (reparatie echitabilă) [MC], nr. 31.107/96, § 32, CEDO 2000-XI].

43. În spetă, Curtea apreciază, în acord cu Guvernul, că reclamantul nu poate pretinde decât jumătate din valoarea estimată a terenului, tinând cont că decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor îl vizează si pe P.V.R., în părti egale. Prin urmare, partea ce îi revine reclamantului este de 943.385,5 RON. Curtea reaminteste apoi că a considerat că reclamantul ar fi trebuit să facă la nivel national demersurile necesare pentru a obtine plata unei părti a despăgubirii (paragrafele 30-32 de mai sus).

44. Totusi, pentru restul sumei, Curtea apreciază că plata despăgubirii validate prin Decizia din 21 octombrie 2008 si fixată conform criteriilor stabilite de legislatia română (Viasu, mentionată mai sus, § 38), l-ar repune pe reclamant, pe cât posibil, într-o situatie echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate. Însă, tinând cont de constatările hotărârii de fată din care reiese că sistemul actual de restituire nu este eficient, Curtea apreciază că nu are altă optiune decât să acorde suma care, în opinia sa, ar constitui o solutionare definitivă si completă a prezentului litigiu patrimonial (Viasu, mentionată mai sus, § 89).

45. Curtea mai observă că reclamantul nu a prezentat documente justificative relevante pentru pretinsa lipsă de folosintă. Asadar, nu îi va fi acordată nicio sumă cu acest titlu.

46. În lumina celor de mai sus, Curtea îi alocă reclamantului suma de 167.485 EUR, pentru prejudiciul material.

47. Pe de altă parte, Curtea apreciază că situatia litigioasă trebuie să îi fi cauzat părtii interesate o stare de incertitudine si neplăceri care justifică acordarea unei sume pentru prejudiciul moral. Tinând cont de aceste elemente, Curtea, statuând în echitate, îi alocă reclamantului suma de 4.000 EUR, pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată

48. Reclamantul mai solicită suma de 2.000 EUR pentru cheltuielile de judecată. El prezintă documente justificative pentru o parte din aceste cheltuieli.

49. Guvernul consideră că reclamantul nu a prezentat documente justificative pentru întreaga sumă solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată, care este, în orice caz, excesivă.

50. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil, în spetă si tinând cont de documentele aflate în posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 50 EUR pentru procedura în fata Curtii si i-o acordă reclamantului.

C. Dobânzi moratorii

51. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie referitor la imposibilitatea reclamantului de a primi o despăgubire si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că nu a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie pentru acea parte a despăgubirii pentru care reclamantul ar fi putut încasa o sumă în numerar;

3. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie pentru acea parte a despăgubirii ce trebuie convertită în actiuni la Fondul “Proprietatea”;

4. hotărăste:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie, următoarele sume, ce vor fi convertite în lei românesti, la cursul de schimb valabil la data plătii:

(i) 167.485 EUR (una sută saizeci si sapte mii patru sute optzeci si cinci euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul material;

(ii) 4.000 EUR (patru mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

(iii) 50 EUR (cincizeci euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant, pentru cheltuielile de judecată;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de reparatie echitabilă în rest.

Întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 8 iunie 2010, în aplicarea art. 77 §§ 2 si 3 din regulament.

 

Josep Casadevall,

presedinte

 

Santiago Quesada,

grefier


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.