MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 731/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 731         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 3 noiembrie 2010

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.134 din 23 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 1.172 din 30 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 1.174 din 30 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 1.294 din 14 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

95. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

 

1.016. - Hotărâre pentru stabilirea Sistemului de informare si monitorizare a traficului navelor maritime care intră/ies în/din apele nationale navigabile ale României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.741. - Ordin al ministrului mediului si pădurilor pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.134

din 23 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Mihai Andrei Gaspăr în Dosarul nr. 6.854/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 28 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.854/236/2008, Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Mihai Andrei Gaspăr.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că i s-a încălcat dreptul constitutional la liberă circulatie prin neaplicarea Normei de metrologie legală NML 021-05 “Aparate pentru măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul nr. 301 din 23 noiembrie 2005 al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală, în ceea ce priveste eroarea tolerată pentru măsurarea vitezei (art. 3-1.1-, “Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei”). Se arată că “trebuie constatat că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 nesocoteste prevederile art. 25 din Constitutie”, în sensul că este încălcat dreptul de a mai circula pe drumurile publice “chiar dacă există o marjă de eroare a unui aparat”.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: “(3) Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârsirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: [...] e) depăsirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.”

Se sustine că aceste dispozitii legale încalcă dreptul la liberă circulatie, consacrat de art. 25 din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstitutionalitate, argumentele sale vizând, în realitate, modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale de către organul constatator, cu privire la care se arată că nu a aplicat normele referitoare la eroarea tolerată pentru măsurarea vitezei. Asemenea critici nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai cu privire la constitutionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată, fiind de competenta instantelor de judecată învestite cu solutionarea plângerii contraventionale.

În plus, într-o jurisprudentă constantă Curtea a statuat că art. 25 din Constitutie privind dreptul la liberă circulatie nu are legătură cu dreptul de a conduce vehicule. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 210 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, Curtea a statuat că “dreptul la liberă circulatie vizează libertatea de miscare a cetăteanului, textul constitutional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, si anume: libera circulatie pe teritoriul României si libera circulatie în afara teritoriului tării. Dreptul la liberă circulatie, astfel cum este reglementat de Constitutia României, prin receptarea sa din Pactul international privitor la drepturile civile si politice, nu include si dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a detine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constitutionale nefăcând referire si la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulatie. Ca urmare, fiecare cetătean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora.”

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Mihai Andrei Gaspăr în Dosarul nr. 6.854/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.172

din 30 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror luliana Nedelcu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Marian Olteanu în Dosarul nr. 1.693/335/2009 al Judecătoriei Videle.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 15 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.693/335/2009, Judecătoria Videle a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată de Marian Olteanu cu ocazia solutionării unei cauze penale privind săvârsirea infractiunilor prevăzute de art. 86 alin. (2) si art. 87 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 aduc atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si a regimului executării acestora, întrucât reglementează infractiuni pe calea ordonantei de urgentă, în conditiile în care infractiunile si pedepsele se stabilesc de Parlament prin lege organică. Invocă, în acest sens, si contradictia cu dispozitiile art. 141 din Codul penal, potrivit cărora “Prin «lege penală» se întelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsă în legi sau decrete»“. Totodată, consideră că prevederile art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 încalcă si obligatia respectării Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, libertatea individuală, dreptul la liberă circulatie, conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si dispozitiile constitutionale referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonante de urgentă, deoarece afectează drepturi si libertăti cetătenesti prevăzute de Constitutie, si anume libertatea individuală si dreptul la liberă circulatie.

Judecătoria Videle apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins:

- Art. 86: “(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sanctionează si persoana care încredintează cu stiintă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se află în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.”;

- Art. 87: “(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibatie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se află sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul Sănătătii Publice, iar lista acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Dacă persoana aflată în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) sau (2) efectuează transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau în timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autoritătii competente, aflat în timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) privind obligatia respectării Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art. 23 referitoare la libertatea individuală, ale art. 25 privind dreptul la liberă circulatie, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si a regimului executării acestora, precum si ale art. 115 alin. (6) referitoare la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonante de urgentă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. În acest sens este Decizia nr. 605 din 6 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, prin care Curtea, făcând referire la jurisprudenta sa constantă în materie, a retinut că interdictia de a emite ordonante în domeniul legilor organice priveste exclusiv ordonantele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu si ordonantele de urgentă. Pentru aceste motive, este neîntemeiată critica dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul că normele imperative ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie ar exclude reglementarea, pe calea ordonantei de urgentă, a infractiunilor.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Totodată, autorul exceptiei invocă contradictia dintre dispozitiile art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 si prevederile art. 141 din Codul penal. O asemenea critică nu poate fi însă retinută, întrucât examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitii din Constitutie sau din actele internationale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si nici coroborarea lor sau posibilele contradictii din cadrul legislatiei interne.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că interdictia adoptării de ordonante de urgentă este totală si neconditionată atunci când mentionează că “nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale” si că “nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă “afectează”, dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin. Or, stabilirea de infractiuni în ceea ce priveste circulatia pe drumurile publice are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, “asigurarea desfăsurării fluente si în sigurantă a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritătii corporale si a sănătătii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective” si nu este de natură să încalce drepturile fundamentale reglementate de art. 23 si 25 din Constitutie, si anume libertatea individuală si dreptul la liberă circulatie. De altfel, si “libera circulatie”, potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 25 alin. (1), se desfăsoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice si sociale, a drepturilor si libertătilor cetătenilor.

Pentru aceleasi motive, prevederile art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 nu aduc atingere nici dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constitutie, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu poate fi retinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 si 87 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Marian Olteanu în Dosarul nr. 1.693/335/2009 al Judecătoriei Videle.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.174

din 30 septembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Emanuel-Norbert Nemes în Dosarul nr. 3.403/296/2009 si de Iuliu-Alexandru Nagy în Dosarul nr. 3.988/296/2009, ambele dosare ale Judecătoriei Satu Mare.

La apelul nominal lipsesc autorii exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 150D/2010 si nr. 429D/2010 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 429D/2010 la Dosarul nr. 150D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 7 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.403/296/2009, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia a fost ridicată de Emanuel-Norbert Nemes cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii a procurorului.

Prin încheierea din 1 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.988/296/2009, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Exceptia a fost ridicată de Iuliu-Alexandru Nagy cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii a procurorului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, care reglementează retinerea permisului de conducere si eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulatie în cazul săvârsirii anumitor infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice, în absenta unei hotărâri judecătoresti definitive de condamnare, încalcă egalitatea în drepturi a cetătenilor, accesul liber la justitie, prezumtia de nevinovătie si dreptul la apărare.

Judecătoria Satu Mare apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.262/2008.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008, având următorul cuprins: “Art. 111. - (1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se retine în următoarele cazuri: [...] b) când titularul acestuia a săvârsit una dintre infractiunile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) si la art. 92 alin. (3) si (5);

[...] (3) în situatiile prevăzute la alin. (1) lit. a) si d), precum si în cele mentionate la art. 85 alin. (2) si (4), art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1), art. 92 alin. (3) si (5) si la art. 102 alin. (3) lit. a) si c), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulatie.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie si ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum si a prevederilor art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale care consacră prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. În acest sens este Decizia nr. 381 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, prin care Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Emanuel-Norbert Nemes în Dosarul nr. 3.403/296/2009 si de Iuliu-Alexandru Nagy în Dosarul nr. 3.988/296/2009, ambele dosare ale Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.294

din 14 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Măria Magdalena Viorica Georgescu în Dosarul nr. 1.125/219/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.125/219/2008, Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Măria Magdalena Viorica Georgescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 20 Tratatele internationale privind drepturile omului, precum si art. 7 cu denumirea marginală Nicio pedeapsă fără lege din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece judecătorul este lipsit de marjele minime si maxime între care să facă determinarea în concret a sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile. Practic, judecătorul este pus în imposibilitatea de a individualiza pedeapsa în functie de gradul de pericol social al faptei si de persoana făptuitorului, fiind obligat să aplice aceeasi pedeapsă indiferent de modalitatea de comitere.

Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal opinează că prevederile contestate nu contravin Constitutiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul continut:

“(3) Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a lII-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăsirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 660 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 1 iulie 2009, Curtea Constitutională a respins ca nefondată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, statuând că, în ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 53 din Constitutie, se observă că textul constitutional se referă exclusiv la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti prevăzute de Legea fundamentală, iar normele criticate nu restrâng drepturi constitutionale, ci prevăd sanctionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranta circulatiei rutiere. Pe de altă parte, este de observat că alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situatii, că exercitiul unor drepturi poate fi restrâns si pentru apărarea drepturilor si a libertătilor cetătenilor.

În aceste conditii, Curtea constată că nici critica referitoare la încălcarea dispozitiilor referitoare la legalitatea pedepsei nu poate fi retinută, sanctiunea prevăzută în norma contestată fiind deci prevăzută de lege, adoptată, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, în temeiul delegării legislative.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Măria Magdalena Viorica Georgescu în Dosarul nr. 1.125/219/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

 

Luând în considerare necesitatea actualizării Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS), prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, precum si de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveste ecoconditionalitatea, modularea si sistemul integrat de administrare si control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum si de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveste ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol,

având în vedere recomandările misiunilor de audit ale Comisiei Europene referitoare la calitatea LPIS si conditiile specifice din România, prin care s-a constatat necesitatea înlocuirii ortofotoplanurilor din 3 în 3 ani si faptul că actualizarea acestui sistem a început în anul 2008 si este prevăzută a se încheia la 31 decembrie 2010,

având în vedere faptul că LPIS este sustinut de activitatea de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor, precum si de activitatea de digitizare si actualizare, care nu a fost reglementată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2010,

tinând seama de faptul că neadoptarea prezentei ordonante de urgentă ar avea drept consecinte aplicarea de penalităti României, ca urmare a neactualizării LPIS, precum si excluderea, partială sau totală, a României de la finantarea comunitară de un miliard de euro, doar pentru campania 2010, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) si din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce ar conduce, implicit, la alocarea fondurilor necesare pentru plata fermierilor români din bugetul national,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul national si constituie situatie de urgentă si extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 30 martie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică si va avea următorul cuprins:

“ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României si executarea serviciilor de digitizare si actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale”

2. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul V, cu următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Activitatea de digitizare si actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, denumit în continuare LPIS, pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale reprezintă activitate de interes national.

(2) în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2020, activitatea de digitizare si actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor obtinute potrivit prevederilor art. 1, pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale se execută de către Ministerul Apărării Nationale.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), activitatea de digitizare si actualizare a LPIS, alta decât cea realizată pe baza ortofotoplanurilor obtinute potrivit prevederilor art. 1, si anume cea realizată pe baza informatiilor oferite de fermieri, pe baza rezultatelor obtinute în urma controalelor pe teren, pe baza documentelor de scoatere din circuitul agricol si pe baza altor informatii puse la dispozitia Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură de către alte institutii ale statului, se execută de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, potrivit reglementărilor în vigoare.”

3. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

“Art. 21. - Plata serviciilor de digitizare si actualizare a LPIS se efectuează, anual, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.”

4. Articolul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Sumele încasate din serviciile de aerofotogrammetrie si de realizare a ortofotoplanurilor, precum si sumele încasate din serviciile de digitizare si actualizare a LPIS se constituie venituri ale activitătilor finantate integral din venituri proprii înfiintate pe lângă Ministerul Apărării Nationale, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 253/2003 privind aprobarea înfiintării pe lângă Ministerul Apărării Nationale a unor activităti finantate integral din venituri proprii, cu modificările ulterioare.”

Art. II. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgente si până la data de 31 decembrie 2010, activitatea de digitizare si actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) se execută de Ministerul Apărării Nationale pentru o suprafată de minimum 7.000 km2, pe baza ortofotoplanurilor puse la dispozitie de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură.

Art. III. - Contractele privind activitatea de digitizare si actualizare a LPIS încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se derulează conform clauzelor contractuale, în conditiile legii.

Art. IV. - (1) în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se încheie un protocol între Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Ministerul Apărării Nationale pentru aplicarea prevederilor art. V si 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2010, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, precum si a prevederilor art. II.

(2) Structurile Ministerului Apărării Nationale care execută activitatea de digitizare si actualizare a LPIS se stabilesc de ministrul apărării nationale, prin protocolul prevăzut la alin. (1).

(3) Structurile Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale beneficiare ale activitătii de digitizare si actualizare a LPIS se stabilesc de ministrul agriculturii si dezvoltării rurale, prin protocolul prevăzut la alin. (1).

(4) în baza protocolului prevăzut la alin. (1) se încheie anual contracte de prestări de servicii între structurile desemnate potrivit prevederilor alin. (2) si (3).

(5) Pentru anul 2010, contractele de prestări de servicii se încheie în termen de 10 zile de la semnarea protocolului prevăzut la alin. (1), în limita bugetului aprobat al Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură pentru anul 2010.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Reglementarea

si Monitorizarea Achizitiilor Publice,

Cristina Trăilă

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 28 octombrie 2010.

Nr. 95.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru stabilirea Sistemului de informare si monitorizare a traficului navelor maritime care intră/ies în/din apele nationale navigabile ale României

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Tărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica SIovenia, Republica SIovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, precum si prevederile art. 19 alin. (1) lit. g) si alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 10 alin. (3) din Planul national de pregătire, răspuns si cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi si alte substante dăunătoare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.593/2002, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Scop

 

(1) Scopul prezentei hotărâri este de a institui un sistem de informare si monitorizare a traficului navelor maritime care intră/ies în/din apele nationale navigabile ale României, pentru a întări siguranta si eficienta traficului maritim, a îmbunătăti modalitătile de interventie a autoritătilor în caz de incidente, accidente sau situatii potential periculoase pe mare, inclusiv operatiunile de căutare si salvare, si pentru a contribui la o mai bună prevenire si detectare a poluării cauzate de nave.

(2) Sistemul de informare si monitorizare din România se va constitui ca parte integrantă a sistemului de informare si monitorizare din Uniunea Europeană.

(3) Autoritătile competente din România, asa cum sunt definite la art. 3 lit. e), trebuie să monitorizeze si să ia toate măsurile necesare si corespunzătoare pentru a asigura respectarea cerintelor din prezenta hotărâre atât de către comandanti, operatorii sau agentii navelor, cât si de încărcătorii sau proprietarii mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bordul acestor nave.

 

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare

 

(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică navelor cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300, dacă nu s-a prevăzut altfel.

(2) Navele cu un tonaj brut mai mic de 1.000 nu au obligativitatea de raportare pentru combustibilul de consum.

(3) Navele nu sunt supuse obligativitătii raportării proviziilor si echipamentelor destinate utilizării la bord.

(4) Cu exceptia cazului în care există dispozitii contrare, prezenta hotărâre nu se aplică:

a) navelor militare, navelor auxiliare si altor nave în proprietatea sau operate de către statul român ori de un stat membru al Uniunii Europene pentru un serviciu public necomercial;

b) navelor de pescuit, navelor traditionale si ambarcatiunilor de agrement cu o lungime mai mică de 45 m.

 

ARTICOLUL 3

Definitii

 

În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) accident maritim - un accident astfel cum este definit în Codul Organizatiei Maritime Internationale (IMO) pentru investigarea accidentelor si incidentelor maritime;

b) adresă - numele si legăturile de comunicatie prin care se poate lua contact, când este necesar, cu operatorul, agentul, autoritatea portuară, autoritatea competentă sau cu orice altă persoană ori organism autorizat, care se află în posesia unor informatii detaliate privind încărcătura navei;

c) agent - orice persoană împuternicită sau autorizată să furnizeze informatii în numele operatorului navei;

d) AIS - sistem de identificare automată a navei;

e) autorităti competente - autoritătile desemnate să îndeplinească functii în temeiul prezentei hotărâri:

(i) Autoritatea Navală Română, autoritate centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în domeniul sigurantei navigatiei si al securitătii navelor, denumită în continuare ANR;

(ii) administratie portuară - institutie desemnată de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), care îndeplineste functia de autoritate portuară si are ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare elaborate de minister, coordonarea activitătilor care se desfăsoară în porturi si implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor portuare;

(iii) prefectul - reprezintă Guvernul României pe plan local - conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale;

(iv) Ministerul Mediului si Pădurilor - organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu atributii în protectia mediului si gospodărirea apelor la nivel national;

f) companie - o companie astfel definită în regula 1(2) a cap. IX din Conventia SOLAS;

g) expeditor - orice persoană prin intermediul căreia si/sau în numele si/sau în folosul căreia a fost încheiat un contract de transport de mărfuri cu un cărăus;


h) instrumente internationale relevante - următoarele instrumente, în versiunea lor actualizată:

(i) MARPOL 73/78 - Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, cu modificările ulterioare;

(ii) Conventia SOLAS - Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, împreună cu protocoalele si amendamentele la aceasta;

(iii) Conventia TONNAGE - Conventia internatională asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976;

(iv) Conventia internatională privitoare la interventia în marea liberă în cazuri de accidente de poluare cu produse petroliere, încheiată la Bruxelles la 22 noiembrie 1969, si Protocolul la aceasta din 1973 cu privire la interventia în marea liberă în cazuri de poluare cu substante, altele decât cele petroliere;

(v) Conventia S.A.R. - Conventia internatională din 1979 privind căutarea si salvarea pe mare, adoptată de Conferinta internatională din 1979 privind căutarea si salvarea pe mare, organizată de Organizatia Maritimă Internatională la Hamburg în perioada 9-27 aprilie 1979, la care România a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 115/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/1999, cu modificările ulterioare;

(vi) Codul I.S.M. - Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (Codul international de management al sigurantei - Codul I.S.M.), adoptat de către Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia A741 (18) din 4 noiembrie 1993, pe care România l-a acceptat prin Legea nr. 85/1997, cu modificările ulterioare;

(vii) Codul IMDG - Codul maritim international de mărfuri periculoase;

(viii) Codul IBC - Codul international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC. 4(48) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC. 19(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, pe care România l-a acceptat prin Legea nr. 72/2003, cu modificările ulterioare;

(ix) Codul IGC - Codul international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC. 5(48) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, pe care România l-a acceptat prin Legea nr. 71/2003, cu modificările ulterioare;

(x) Codul BC - Codul IMO pentru operarea în sigurantă a mărfurilor solide în vrac;

(xi) Codul INF - Codul international pentru transportul în sigurantă al combustibilului nuclear iradiat, plutoniului si deseurilor cu nivel ridicat de radioactivitate, în formă ambalată, la bordul navelor (Codul INF), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC. 88(71) a Comitetului Securităti Maritime din 27 mai 1999, pe care România l-a acceptat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 235/2008, cu modificările ulterioare;

(xii) Rezolutia IMO A.851(20) - Rezolutia Organizatiei Maritime Internationale privind principiile generale aplicabile sistemelor de raportare a navelor si cerintelor în materie de notificare, inclusiv linii directoare pentru raportarea incidentelor care implică mărfuri periculoase, substante dăunătoare si/sau poluanti marini;

(xiii) Rezolutia IMO A.917(22) - Rezolutia Organizatiei Maritime Internationale - “Linii directoare privind utilizarea AIS la bordul navelor”, astfel cum a fost modificată prin Rezolutia A.956(23) a IMO;

(xiv) Rezolutia IMO A.949(23) - Rezolutia Organizatiei Maritime Internationale 949(23) - “Linii directoare privind locurile de refugiu pentru navele care au nevoie de asistentă”;

(xv) Rezolutia IMO A.950(23) - Rezolutia Organizatiei Maritime Internationale 950(23) - “Servicii de asistentă maritimă (MAS)”;

(xvi) Linii directoare IMO privind tratamentul echitabil al navigatorilor în caz de accident maritim – Linii directoare anexate Rezolutiei LEG. 3(91) a Comitetului juridic al IMO din 27 aprilie 2006, astfel cum sunt aprobate de Consiliul de administratie al Organizatiei Internationale a Muncii în cea de-a 296-a sesiune a sa din 12-16 iunie 2006;

i) loc de refugiu - un port, o zonă a unui port sau o dană protejată ori un loc de ancoraj protejat, sau orice altă zonă adecvată pentru adăpostirea navelor în pericol, identificată ca atare în apele nationale;

j) LRIT- un sistem de identificare si urmărire a navelor la mare distantă, în conformitate cu regula V/19-1 din Conventia SOLAS;

k) mărfuri periculoase:

(i) mărfuri clasificate în Codul IMDG;

(ii) substante lichide periculoase, enumerate în cap. 17 din Codul IBC;

(iii) gaze lichefiate enumerate în cap. 19 din Codul IGC;

(iv) mărfuri solide la care se face referire în apendicele B la Codul BC;

(v) mărfurile pentru transportul cărora s-au stabilit conditii initiale corespunzătoare, în conformitate cu alin. 1.1.3 din Codul IBC sau cu alin. 1.1.6 din Codul IGC;

I) mărfuri poluante:

(i) produse petroliere astfel cum sunt definite în anexa nr. I la MARPOL 73/78;

(ii) substante lichide nocive astfel cum sunt definite în anexa nr. II la MARPOL 73/78;

(iii) substante dăunătoare astfel cum sunt definite în anexa nr. III la MARPOL 73/78; m) navă - orice navă sau ambarcatiune maritimă;

n) navă care are nevoie de asistentă - o navă aflată într-o situatie care ar putea duce la pierderea sa sau la aparitia unui pericol pentru mediu ori navigatie, fără a aduce atingere dispozitiilor Conventiei S.A.R. cu privire la salvarea persoanelor;

o) navă de pescuit - orice navă echipată pentru exploatarea comercială a resurselor acvatice vii;

p) nave traditionale - toate tipurile de nave istorice si replici ale acestora, incluzându-le pe cele destinate să încurajeze si să promoveze deprinderile traditionale si arta marinăriei, care împreună constituie valori culturale perene, operate în conformitate cu principiile traditionale ale tehnicii si artei marinăresti;

q) operator- proprietarul sau managerul navei;

r) SafeSeaNet - sistemul comunitar de schimb de informatii maritime creat de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene pentru a asigura punerea în aplicare a legislatiei comunitare;

s) serviciul de management al traficului - serviciul desemnat să asigure una sau mai multe din următoarele atributii: managementul traficului navelor, operarea unei instalatii cu baza la tărm, răspunzătoare pentru un sistem de raportare obligatoriu aprobat de IMO, coordonarea operatiunilor de căutare si salvare, a activitătilor întreprinse în caz de poluare;

s) serviciu regulat - o serie de curse ale navelor organizate astfel încât să deservească traficul între aceleasi două sau mai multe porturi, fie după un orar publicat, fie prin efectuarea unor curse cu o astfel de regularitate ori frecventă încât să constituie o serie sistematică ce poate fi recunoscută ca atare;

t) serviciu de trafic maritim (VTS) - serviciul desemnat să îmbunătătească siguranta si eficienta traficului de nave, protectia mediului, să mentină în permanentă legătura cu navele aflate în trafic si să gestioneze situatiile de trafic care se desfăsoară în zona de acoperire VTS;

t) sistem de rute pentru nave - sistemul care cuprinde una sau mai multe rute ori măsuri de dirijare a traficului în scopul de a reduce riscul accidentelor maritime; acesta include scheme de separare a traficului, rute în ambele sensuri, rute recomandate, zone de evitat, zone de trafic costier, ocoliri, zone de precautie si rute în marea liberă;

u) VDR/S-VDR - înregistrator al parametrilor de navigatie;

v) unitate de transport marfă - un vehicul rutier de marfă, un vagon de cale ferată pentru transport marfă, un container de marfă sau orice cisternă rutieră, vagon de cale ferată ori cisternă portabilă.

 

CAPITOLUL II

Raportări obligatorii si monitorizare nave

 

ARTICOLUL 4

Notificări ale navelor înainte de a intra în porturile românesti

 

(1) Operatorul, agentul sau comandantul unei nave care se îndreaptă spre un port românesc trebuie să notifice ANR informatiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 astfel:

a) cu cel putin 24 de ore înainte de intrarea în zona de control al traficului; sau

b) cel mai târziu la momentul când nava părăseste portul anterior, dacă durata voiajului este mai mică de 24 de ore; sau

c) dacă portul de escală nu este cunoscut ori este schimbat pe timpul voiajului, imediat ce acesta este cunoscut.

(2) Navele care au ca destinatie un port al României, care transportă mărfuri periculoase sau poluante si care vin dintr-un port aflat în afara Comunitătii Europene, trebuie să se conformeze obligatiilor de notificare prevăzute la art. 15.

 

ARTICOLUL 5

Monitorizarea navelor care intră în zona sistemelor de raportare obligatorie a navelor

 

(1) ANR trebuie să se asigure si să ia toate măsurile necesare si corespunzătoare pentru ca toate navele care intră în zona unui sistem de raportare obligatorie a navelor, adoptat de IMO în conformitate cu regula 11, cap. V din Conventia SOLAS si operat de ANR în conformitate cu liniile directoare si criteriile relevante elaborate de IMO, să se conformeze acestui sistem si să transmită informatiile cerute în conformitate cu Rezolutia IMO A.851(20), inclusiv informatiile suplimentare cerute de ANR.

(2) Atunci când se supune aprobării IMO un sistem nou de raportare obligatoriu sau o propunere care să amendeze un sistem de raportare existent, ANR trebuie să includă în cererile sale cel putin informatiile prevăzute la pct. 4 din anexa nr. 1.

 

ARTICOLUL 6

Folosirea AIS

 

(1) Orice navă care face escală într-un port al unui stat membru al Uniunii Europene trebuie, în conformitate cu prevederile cap. I din anexa nr. 2, să fie dotată cu AIS care să îndeplinească standardele de performantă stabilite de IMO.

(2) Navele dotate cu AIS sunt obligate să îl mentină permanent în functiune, cu exceptia cazurilor în care, pentru protectia informatiilor de navigatie, prin acorduri, reguli sau standarde internationale, se prevede altfel.

 

ARTICOLUL 7

Utilizarea sistemelor de identificare automată (AIS) de către navele de pescuit

 

(1) Orice navă de pescuit cu o lungime totală mai mare de 15 metri care arborează pavilionul român si este înmatriculată în România sau orice navă, indiferent de pavilion, care operează în apele interioare ori în marea teritorială ale României sau îsi descarcă propria captură în porturile din România trebuie să fie dotată, conform calendarului prezentat în cap. I pct. 2 din anexa nr. 2, cu un AIS (clasa A) care să corespundă standardelor de performantă elaborate de IMO.

(2) Navele de pescuit echipate cu AIS sunt obligate să îl mentină permanent în functiune.

În circumstante exceptionale, AIS poate fi oprit din functiune în cazul în care comandantul consideră acest lucru necesar pentru siguranta sau securitatea navei sale.

 

ARTICOLUL 8

Utilizarea LRIT

 

(1) Navele cărora li se aplică Regula V/19-1 din Conventia SOLAS si standardele de performantă si cerintele functionale adoptate de IMO, când ating un port românesc, trebuie să fie dotate cu echipament LRIT care respectă regula respectivă.

(2) ANR va coopera cu Comisia Europeană si autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene pentru a stabili cerintele privind dotarea cu echipament de transmitere de informatii LRIT pentru navele care navighează în zonele aflate sub acoperirea statiilor fixe AIS ale statelor membre ale Uniunii Europene si pentru a înainta IMO orice măsuri adecvate decise.

 

ARTICOLUL 9

Folosirea sistemelor de rute pentru nave

 

(1) Toate navele care navighează în apele nationale navigabile, atunci când intră în zona unui sistem de rute obligatorii, adoptat de către IMO în conformitate cu regula 10 a cap. V din Conventia SOLAS, trebuie să folosească sistemul în conformitate cu liniile directoare si criteriile relevante ale IMO. ANR trebuie să monitorizeze si să ia toate măsurile corespunzătoare si necesare pentru ca navele să se supună acestor prevederi.

(2) La punerea în aplicare a unui sistem de rute pentru nave care nu a fost adoptat de IMO, ANR trebuie să ia în considerare liniile directoare si criteriile IMO si să facă publice toate informatiile necesare pentru folosirea efectivă si în sigurantă a sistemului de rute pentru nave.


 

ARTICOLUL 10

Monitorizarea conformării navelor cu regulile VTS

 

ANR trebuie să monitorizeze si să ia toate măsurile necesare si corespunzătoare pentru a se asigura că:

a) navele care intră într-o zonă de acoperire a unui VTS operat de ANR în marea teritorială a României, care functionează în baza liniilor directoare ale IMO, participă si se conformează regulilor acelui VTS;

b) navele care se îndreaptă către un port românesc si care intră în zona de acoperire a unui VTS operat de ANR, care functionează în baza liniilor directoare ale IMO, aflat în afara mării teritoriale a României, se conformează regulilor acelui VTS;

c) navele care arborează pavilionul român, care se îndreaptă către un port al unui stat membru al Uniunii Europene si care intră în zona de acoperire a unui VTS operat de acel stat membru al Uniunii Europene, care functionează în baza liniilor directoare ale IMO, aflat în afara mării teritoriale a statului membru, se conformează regulilor acelui VTS;

d) ori de câte ori este posibil, navele care arborează pavilionul unui stat tert si neavând ca destinatie un port din România, intrând într-o zonă de acoperire a unui VTS operat de ANR, aflat în afara apelor teritoriale ale României, respectă normele acestui VTS. ANR trebuie să informeze administratia statului de pavilion despre orice încălcare a acestor reguli.

 

ARTICOLUL 11

Infrastructura pentru sisteme de raportare a navelor, sisteme de rute recomandate navelor si servicii de trafic al navelor

 

(1) ANR trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a mentine operationale echipamentele corespunzătoare si instalatiile la tărm, destinate a primi si a utiliza informatii AIS, conform prevederilor cap. I din anexa nr. 2, luând în considerare zona de acoperire necesară pentru transmiterea rapoartelor.

(2) ANR trebuie să ia măsurile necesare pentru a mentine operationale echipamentele corespunzătoare pentru retransmiterea si schimbul de informatii între sistemul national si cele ale altor state.

(3) Pentru functionarea serviciului de management al traficului responsabil cu monitorizarea conformării navelor cu regulile VTS si sistemelor de rute pentru nave, ANR trebuie să mentină în permanentă personal suficient si calificat corespunzător, precum si mijloacele adecvate de comunicatii si supraveghere a navelor, mijloace care să opereze în conformitate cu liniile directoare ale IMO.

 

ARTICOLUL 12

Sisteme de înregistrare a datelor privind voiajul

 

(1) ANR trebuie să supravegheze si să ia toate măsurile necesare si corespunzătoare pentru a se asigura că navele care fac escală într-un port românesc sunt dotate cu un VDR sau SVDR în conformitate cu regulile prevăzute în cap. II din anexa nr. 2.

(2) în eventualitatea unei anchete efectuate în urma unui accident produs în apele aflate sub jurisdictia României, datele care au fost colectate dintr-un sistem VDR sau S-VDR se pun la dispozitia MTI si ANR. Acestia se vor asigura că datele respective sunt folosite în cadrul anchetei si sunt analizate în mod corespunzător. MTI va publica concluziile anchetei în cel mai scurt timp de la încheierea acesteia.

 

ARTICOLUL 13

Investigarea accidentelor maritime

 

Fără a aduce atingere art. 12 din Directiva 1999/35/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind sistemul de expertize obligatorii pentru operarea în sigurantă a serviciilor regulate de feriboturi cu punte ruliu si ambarcatiuni rapide de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 138 din 1 iunie 1999, în cazul în care efectuează o anchetă în care este implicată o navă mentionată în prezenta hotărâre, MTI si ANR respectă prevederile din Codul IMO privind derularea anchetelor în legătură cu accidentele si incidentele maritime. MTI va coopera cu statele membre ale Uniunii Europene la derularea anchetelor în legătură cu accidentele si incidentele maritime care implică nave aflate sub pavilion român.

 

CAPITOLUL III

Notificarea mărfurilor periculoase sau poluante la bordul navelor (HAZMAT)

 

ARTICOLUL 14

Cerinte de informare privind transportul mărfurilor periculoase

 

(1) Nicio marfă periculoasă sau poluantă nu poate fi oferită pentru transport sau încărcare la bordul unei nave, indiferent de dimensiunea sa, într-un port românesc, dacă nu s-a înaintat comandantului sau operatorului, înainte de încărcarea mărfii la bord, o declaratie cuprinzând următoarele informatii:

a) informatiile prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 1;

b) pentru substantele prevăzute în anexa I la MARPOL 73/78, fisa datelor de sigurantă în care sunt prezentate caracteristicile fizico-chimice ale produselor, inclusiv, unde este cazul, viscozitatea acestora, exprimată în cSt la 50°C, si densitatea acestora la 15°C, precum si alte date incluse în fisa tehnică de sigurantă în conformitate cu Rezolutia MSC. 150(77) a IMO, adoptată la 2 iunie 2003 - Recomandări pentru fisele de sigurantă ale materialelor pentru MARPOL 73/78, anexa I “Mărfuri si combustibil marin”;

c) numerele de urgentă ale încărcătorului ori ale oricărei alte persoane sau organism care detine informatii privind caracteristicile fizico-chimice ale produselor, precum si măsurile care trebuie luate în caz de urgentă.

(2) Navele care vin dintr-un port din afara Uniunii Europene si care ating un port al unui stat membru al Uniunii Europene, care au la bord mărfuri periculoase sau poluante, trebuie să fie în posesia unei declaratii din partea încărcătorului care să contină informatiile cerute în conformitate cu alin. (1) lit. a)-c).

(3) Este de datoria si responsabilitatea încărcătorului să înainteze această declaratie comandantului sau operatorului si să se asigure că încărcătura prezentată pentru transport este într-adevăr cea declarată în conformitate cu alin. (1).

 

ARTICOLUL 15

Notificarea mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bord

 

(1) Operatorul, comandantul sau agentul unei nave, indiferent de mărimea acesteia, care transportă mărfuri periculoase sau poluante si care pleacă dintr-un port românesc trebuie să comunice în scris ANR, înaintea plecării navei, toate informatiile prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1.

(2) Operatorul, comandantul sau agentul unei nave care arborează pavilion român, indiferent de mărimea acesteia, care transportă mărfuri periculoase sau poluante si care pleacă dintr-un port aflat într-un stat membru al Uniunii Europene, trebuie să comunice în scris autoritătii competente desemnate de acel stat membru, înaintea plecării navei, toate informatiile prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1.

(3) Operatorul, comandantul sau agentul unei nave, indiferent de mărimea acesteia, care transportă mărfuri periculoase ori poluante, venind dintr-un port situat în afara Uniunii Europene si care are ca destinatie un port sau o zonă de ancoraj aflată în apele nationale ale României, trebuie să notifice ANR, ca o conditie pentru intrarea în port ori pentru ancorare, informatiile indicate la pct. 3 din anexa nr. 1 cel mai târziu la plecarea din portul de încărcare ori imediat ce portul de destinatie sau locul de ancorare este cunoscut, dacă această informatie nu este disponibilă la momentul plecării.

(4) Operatorul, comandantul sau agentul unei nave aflate sub pavilion român, indiferent de mărimea acesteia, care transportă mărfuri periculoase ori poluante, venind dintr-un port situat în afara Uniunii Europene si care are ca destinatie un port sau o zonă de ancoraj aflată în apele nationale ale unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să notifice autoritătii competente a statului membru în care se află primul port de destinatie sau loc de ancoraj, ca o conditie pentru intrarea în port ori pentru ancorare, informatiile indicate la pct. 3 din anexa nr. 1 cel mai târziu la plecarea din portul de încărcare ori imediat ce portul de destinatie sau locul de ancorare este cunoscut, dacă această informatie nu este disponibilă la momentul plecării.

(5) ANR va aplica o procedură prin care să permită operatorului, comandantului sau agentului unei nave la care fac referire prevederile alin. (1)-(4) să îi notifice informatiile prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1. ANR trebuie să păstreze aceste informatii o perioadă suficientă pentru ca, în cazul unui incident sau accident pe mare, acestea să poată fi utilizate.

(6) Operatorul, comandantul sau agentul unei nave trebuie să comunice ANR informatiile referitoare la marfă, astfel cum sunt prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1. Ori de câte ori este posibil, informatiile trebuie să fie transferate în format electronic. Schimbul electronic de mesaje trebuie să folosească sintaxa si procedurile prevăzute în anexa nr. 3.

 

ARTICOLUL 16

Schimbul computerizat de date cu statele membre ale Uniunii Europene

 

(1) ANR trebuie să coopereze cu statele membre ale Uniunii Europene interesate pentru a asigura interconectarea si interoperabilitatea sistemelor nationale folosite pentru a gestiona informatiile prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Sistemele de comunicatie stabilite la alin. (1) trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) schimbul de date să fie electronic si să permită ca mesajele notificate în conformitate cu art. 15 să fie primite si procesate;

b) sistemul să permită ca informatiile să fie transmise 24 de ore din 24;

c) la cerere, prin utilizarea SafeSeaNet si, dacă este necesar, în scopul sigurantei sau securitătii maritime ori protejării mediului maritim, ANR trebuie să poată transmite informatii privind nava si mărfurile periculoase sau poluante aflate la bord autoritătilor nationale ori locale competente ale unui alt stat membru al Uniunii Europene, fără întârziere;

d) în scopul sigurantei sau securitătii maritime ori protejării mediului maritim, ANR poate solicita prin SafeSeaNet informatii privind o navă sub pavilion român si mărfurile periculoase sau poluante aflate la bordul acesteia de la un alt stat membru al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 17

Exceptări

 

(1) ANR poate excepta serviciile regulate de transport maritim efectuate între porturi situate pe teritoriul României de la obligativitatea îndeplinirii cerintelor prevăzute la art. 4 si 15, dacă au fost îndeplinite următoarele conditii:

a) compania care exploatează respectivele servicii regulate tine si actualizează o listă cu navele respective, pe care o va transmite ANR;

b) pentru fiecare călătorie efectuată se pun la dispozitia ANR, la cerere, informatiile prevăzute la pct. 1 sau 3 din anexa nr. 1, după caz. Compania stabileste un sistem intern care să garanteze 24 de ore din 24 transmiterea, la cerere, imediat ce a fost primită solicitarea, a acestor informatii către ANR, în format electronic, în conformitate cu art. 4 alin. (1) sau art. 15 alin. (4), după caz;

c) orice deviere de la ora estimată de sosire în portul de destinatie sau la statia-pilot, egală sau mai mare de 3 ore, se notifică ANR, în conformitate cu art. 4 sau 15, după caz;

d) se acordă exceptări numai navelor aflate într-un serviciu specific.

Serviciul se consideră regulat numai dacă este prevăzută functionarea acestuia timp de minimum o lună. Exceptările de la cerintele stabilite la art. 4 si 15 se limitează la călătorii cu o durată planificată de cel mult 12 ore.

(2) Dacă un serviciu regulat international este exploatat între România si unul sau mai multe state, dintre care cel putin unul este stat membru al Uniunii Europene, ANR poate cere acelui stat membru acordarea unei exceptări pentru acest serviciu. ANR trebuie să colaboreze cu toate statele membre ale Uniunii Europene implicate, inclusiv statele de coastă implicate, în vederea acordării unei exceptări serviciului respectiv, în conditiile prevăzute la alin. (1).

(3) ANR trebuie să verifice periodic îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) si (2). Atunci când cel putin una dintre aceste conditii nu mai este îndeplinită, ANR va retrage imediat exceptarea acordată.

(4) ANR va comunica Comisiei Europene o listă cuprinzând companiile si navele cărora li s-a acordat o exceptare în temeiul prezentului articol. Comunicarea se va face ori de câte ori această listă este modificată.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizarea navelor cu risc potential pentru siguranta navigatiei si interventia în cazul incidentelor si accidentelor pe mare

 

ARTICOLUL 18

Transmiterea informatiilor privind anumite nave

 

(1) Navele care se încadrează în una dintre categoriile de mai jos vor fi considerate nave cu un risc potential pentru siguranta navigatiei, a persoanelor sau a mediului:

a) nave care, în cursul voiajelor lor:

(i) au fost implicate în incidente sau accidente pe mare, după cum se mentionează în art. 19; sau

(ii) nu au respectat cerintele de notificare si raportare impuse de Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare si informare privind traficul navelor maritime si de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 208 din 5 august 2002; sau

(iii) nu au respectat regulile aplicabile în sistemele de rute pentru nave sau VTS aflate sub jurisdictia României ori a statelor membre ale Uniunii Europene;

b) nave în privinta cărora există dovada sau prezumtia descărcării deliberate de produse petroliere ori a altor încălcări ale prevederilor MARPOL 73/78 în apele nationale ale României sau ale statelor membre ale Uniunii Europene;

c) nave cărora li s-a refuzat accesul în porturile românesti ori ale statelor membre ale Uniunii Europene, care au făcut obiectul unui raport sau al unei notificări întocmite de ANR ori de autoritătile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu dispozitiile Directivei 95/21/CE a


Consiliului din 19 iunie 1995 privind punerea în aplicare, în ceea ce priveste navele care fac escală în porturile comunitare sau în apele care intră sub jurisdictia statelor membre, a standardelor internationale privind siguranta maritimă, prevenirea poluării si conditiile de viată si de muncă de la bordul navelor (controlul statului de port), publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 157 din 7 iulie 1995;

d) nave care nu au comunicat sau care nu detin certificate de asigurare ori garantii financiare în conformitate cu oricare dintre dispozitiile legislatiei comunitare si normelor internationale;

e) nave care au fost raportate de către piloti sau de autorităti portuare din România ca prezentând deficiente aparente care pot compromite navigarea lor în sigurantă sau care ar putea crea un risc pentru mediu.

(2) Atunci când serviciile de management al traficului de pe teritoriul României detin informatii relevante privind navele la care se face referire la alin. (1), vor comunica aceste informatii serviciilor interesate ale altor state membre ale Uniunii Europene aflate pe ruta planificată a navei.

(3) în limita personalului disponibil, ANR, la primirea informatiilor prevăzute la alin. (2), va efectua inspectii sau verificări corespunzătoare în porturile românesti, fie din proprie initiativă, fie la cererea unui stat membru al Uniunii Europene interesat, fără a aduce atingere obligatiilor ce decurg din activitatea de control al statului portului. ANR trebuie să informeze autoritătile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene interesate despre rezultatele actiunilor întreprinse.

 

ARTICOLUL 19

Raportarea incidentelor si accidentelor pe mare

 

(1) Fără a aduce atingere prevederilor reglementărilor internationale si în vederea prevenirii sau micsorării oricărei amenintări semnificative a sigurantei navigatiei, a persoanelor sau a mediului, ANR trebuie să supravegheze si să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că un comandant al unei nave care navighează în interiorul zonei de căutare si salvare/zonei economice exclusive a României sau o zonă echivalentă raportează imediat la ANR următoarele:

a) orice incident sau accident afectând siguranta navei, precum coliziunea, esuarea, avaria, defectiunile majore ori avarierea, inundarea sau deplasarea mărfii, precum si orice defecte la corpul sau la structura navei;

b) orice incident sau accident care pune în pericol siguranta navigatiei, precum si orice defectiuni care pot să afecteze manevrabilitatea navei ori buna stare de navigabilitate, sistemul de propulsie sau instalatia de guvernare, generatoarele electrice, echipamentul de navigatie ori de comunicatii;

c) orice situatie susceptibilă să conducă la poluarea apelor sau tărmului României, precum descărcarea ori intentia descărcării de produse poluante în mare;

d) orice pată de materiale poluante, colete, pachete ori alte bunuri care se observă plutind în derivă pe mare.

(2) Raportul transmis conform alin. (1) trebuie să includă cel putin identitatea navei, pozitia sa, portul de plecare, portul de destinatie, adresa de la care se pot obtine informatii despre mărfurile periculoase si poluante transportate la bord, numărul persoanelor de la bord, detalii ale incidentului si orice informatie relevantă la care se face referire în Rezolutia IMO A.851(20).

 

ARTICOLUL 20

Măsuri în cazul unor conditii hidrometeorologice nefavorabile

 

(1) în situatia în care ANR consideră, în caz de conditii hidrometeorologice extrem de nefavorabile, că există o amenintare serioasă de poluare a apelor nationale navigabile ale României sau ale statelor riverane ori atunci când siguranta vietii umane este în pericol:

a) trebuie să informeze corespunzător comandantii navelor aflate în porturile/zonele afectate si care intentionează să intre în sau să părăsească acel port/acea zonă despre starea mării si despre conditiile meteo si, atunci când este relevant si posibil, despre pericolul pe care acestea îl pot prezenta pentru navă, marfă, echipajul si pasagerii acesteia;

b) fără a încălca obligatia de asistentă si salvare a navelor în pericol si în conformitate cu art. 23, poate lua orice alte măsuri necesare, care pot include o recomandare sau o interdictie, fie numai pentru o anumită navă sau pentru nave în general, de a intra sau de a părăsi portul românesc ori zonele afectate, până când s-a stabilit că nu mai există riscuri pentru viata umană si/sau pentru mediu;

c) trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a limita cât se poate de mult sau, dacă este necesar, pentru a interzice aprovizionarea cu combustibili în apele nationale navigabile.

(2) Comandantul trebuie să informeze compania despre măsurile sau recomandările prevăzute la alin. (1). Aceste măsuri sau recomandări nu trebuie să îl împiedice pe comandant să ia alte decizii pe baza judecătii sale profesionale si în conformitate cu Conventia SOLAS. Atunci când decizia luată de comandantul navei nu este în conformitate cu măsurile la care se face referire la alin. (1), acesta trebuie să informeze ANR asupra motivelor deciziei sale.

(3) Măsurile corespunzătoare sau recomandările prevăzute la alin. (1) se bazează pe starea mării si pe prognoza meteo furnizate de serviciul de informatii hidrometeorologice desemnat de statul român.

 

ARTICOLUL 21

Măsuri în caz de riscuri cauzate de prezenta ghetii

 

(1) Dacă ANR consideră, având în vedere situatia ghetii, că există o amenintare gravă la adresa sigurantei vietii omenesti pe mare ori a protectiei zonelor maritime nationale navigabile sau costiere ori a zonelor maritime navigabile sau costiere ale altor state, atunci va lua următoarele măsuri:

a) va transmite comandantilor navelor aflate în zona sa de competentă sau care intentionează să intre sau să iasă într-un/dintr-un port românesc informatii adecvate privind starea ghetii, rutele recomandate si serviciile de spargere a ghetii din aceste zone;

b) poate solicita, fără a aduce atingere obligatiei de a acorda asistentă navelor care au nevoie de asistentă, precum si altor obligatii care decurg din normele internationale relevante, unei nave aflate în zona respectivă si care intentionează să intre sau să iasă într-un/dintr-un port sau terminal ori să părăsească o zonă de ancoraj să dovedească faptul că îndeplineste cerintele de rezistentă structurală si de putere a motorului adecvate stării ghetii din zona respectivă.

(2) Măsurile luate în temeiul alin. (1) trebuie să se bazeze, în ceea ce priveste datele referitoare la starea ghetii, pe prognozele privind starea ghetii si conditiile meteorologice, furnizate de serviciul de informatii hidrometeorologice desemnat de statul român.

 

ARTICOLUL 22

Măsuri privitoare la incidente sau accidente pe mare

 

(1) în caz de incidente sau accidente pe mare, la care face referire art. 19, ANR trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare, cu respectarea reglementărilor internationale, ori de câte ori este necesar, pentru a asigura siguranta navigatiei, a persoanelor si protectia mediului marin si costier. O listă neexhaustivă de măsuri la dispozitia ANR în conformitate cu prevederile acestui articol este prevăzută în anexa nr. 4.


(2) Operatorul, comandantul navei si proprietarul mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bord sunt obligati, în conditiile si sub sanctiunile prevăzute de lege, ca la solicitarea autoritătilor competente, să coopereze pe deplin cu acestea, în vederea evitării si/sau limitării consecintelor unui incident sau accident. În acest scop, acestia trebuie să comunice ANR, la cerere, informatiile prevăzute la art. 14.

(3) Comandantul oricărei nave căreia îi sunt aplicabile prevederile Codului I.S.M., în conformitate cu acesta, trebuie să informeze compania despre orice incident sau accident intervenit, asa cum este prevăzut la art. 19 alin. (1). Imediat ce a fost informată despre o astfel de situatie, compania trebuie să contacteze ANR si să se pună la dispozitia acesteia, după caz.

(4) în conformitate cu legislatia natională, ANR ia în considerare prevederile relevante ale Liniilor directoare IMO privind tratamentul echitabil al navigatorilor în caz de accident maritim în apele aflate sub jurisdictia sa.

 

ARTICOLUL 23

Autoritătile competente pentru primirea navelor care au nevoie de asistentă

 

(1) în România, autoritatea competentă desemnată să ia decizia de primire a navelor care au nevoie de asistentă într-un loc de refugiu, conform competentelor generale stabilite prin Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, este prefectul. În luarea deciziei, prefectul se consultă cu ANR, unitătile în subordonarea sau în coordonarea Ministerului Mediului si Pădurilor cu atributii specifice în domeniu si administratia portuară în zona căreia se află locul de refugiu.

(2) ANR, unitătile în subordonarea sau în coordonarea Ministerului Mediului si Pădurilor cu atributii specifice în domeniu si administratia portuară în zona căreia se află locul de refugiu evaluează situatia si înaintează această evaluare prefectului pentru luarea deciziei.

(3) în functie de situatie si de informatiile/analizele care sunt necesare în luarea deciziei, prefectul poate consulta si alte institutii.

(4) ANR poate, după caz si în special în caz de amenintare la adresa sigurantei maritime si protectiei mediului, lua oricare dintre măsurile incluse în lista din anexa nr. 4 care este nelimitativă.

(5) Sub coordonarea prefectului, ANR, unitătile în subordonarea sau în coordonarea Ministerului Mediului si Pădurilor cu atributii specifice în domeniu si administratiile portuare trebuie să aibă întâlniri trimestriale, sub formă de sedinte de lucru, pentru a face schimb de experientă si a îmbunătăti măsurile luate în temeiul prezentului articol. Aceste autorităti se pot reuni ori de câte ori este necesar, în cazul unor circumstante specifice.

 

ARTICOLUL 24

Planuri pentru adăpostirea navelor care au nevoie de asistentă

 

(1) ANR, unitătile în subordonarea sau în coordonarea Ministerului Mediului si Pădurilor cu atributii specifice în domeniu si administratiile portuare vor elabora planuri pentru adăpostirea navelor care au nevoie de asistentă aflate în apele nationale, pe care le vor supune spre aprobare prefectului. Aceste planuri trebuie să stabilească modalitatea de reactie a autoritătilor fată de riscurile create de navele care au nevoie de asistentă, incluzând, unde este cazul, riscurile pentru viata umană si mediu. Aceleasi autorităti, sub coordonarea prefectului, vor duce la îndeplinire prevederile acestor planuri.

(2) Planurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie elaborate după consultarea părtilor implicate, aplicând prevederile rezolutiilor A.949(23) si A.950(23) ale IMO, si contin cel putin următoarele elemente:

a) identitatea autoritătilor responsabile cu primirea si gestionarea semnalelor de alertă;

b) identitatea autoritătii competente pentru evaluarea situatiei si pentru luarea unei decizii cu privire la acordul sau refuzul de adăpostire a unei nave care are nevoie de asistentă în locul de refugiu ales;

c) informatii privind zona de coastă a României si toate elementele care favorizează o evaluare prealabilă si luarea rapidă a unei decizii privind alegerea locului de refugiu pentru o navă care are nevoie de asistentă, inclusiv descrierea factorilor de mediu, economici, sociali si a conditiilor naturale;

d) procedurile de evaluare în vederea acordului sau refuzului de a adăposti o navă care are nevoie de asistentă într-un loc de refugiu;

e) resursele si echipamentele corespunzătoare pentru asistentă, salvare si combatere a poluării;

f) procedurile de coordonare si de luare a deciziilor la nivel international;

g) procedurile existente privind garantiile financiare si răspunderea aplicabile navelor adăpostite într-un loc de refugiu.

(3) ANR va publica denumirea si adresele de contact ale autoritătilor mentionate la art. 23 alin. (1), precum si ale autoritătilor desemnate pentru primirea si gestionarea semnalelor de alertă.

(4) La cerere, prefectul va comunica statelor membre ale Uniunii Europene vecine informatiile relevante privind planurile prevăzute la alin. (1), în conditiile legii.

Dacă se impune, prefectul poate solicita statelor membre ale Uniunii Europene vecine informatii relevante privind planurile elaborate de acestea.

(5) Atunci când sunt puse în aplicare procedurile prevăzute în planurile pentru adăpostirea navelor care au nevoie de asistentă, ANR va pune la dispozitia părtilor implicate în operatiuni informatiile relevante.

(6) Dacă li se solicită acest lucru, cei care au primit informatii relevante conform alin. (4) si (5), se vor supune obligatiei de confidentialitate.

(7) Până la 30 noiembrie 2010, prefectul va informa Comisia Europeană în legătură cu măsurile luate în vederea punerii în aplicare a prezentului articol.

 

ARTICOLUL 25

Decizii privind adăpostirea navelor

 

(1) Prefectul hotărăste asupra acceptării unei nave într-un loc de refugiu în urma unei evaluări prealabile a situatiei realizate pe baza planurilor mentionate la art. 24 si a informatiilor primite de la nava care are nevoie de asistentă.

(2) Prefectul trebuie să se asigure că navele sunt adăpostite într-un loc de refugiu, în cazul în care consideră că aceasta este actiunea cea mai adecvată pentru protejarea vietii omenesti si a mediului.

 

ARTICOLUL 26

Garantie financiară si despăgubire

 

(1) Absenta unui certificat de asigurare în sensul art. 6 din Directiva 2009/20/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind asigurarea proprietarilor navelor în ceea ce priveste creantele maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 131 din 28 mai 2009, în ceea ce priveste creantele maritime nu exonerează autoritătile competente de realizare a evaluării prealabile mentionate la art. 25 si nu se consideră a fi, pentru prefect, un motiv suficient de a refuza să adăpostească o navă într-un loc de refugiu.


(2) Fără a aduce atingere alin. (1), la primirea unei nave într-un loc de refugiu, prefectul, prin ANR, poate solicita operatorului, agentului sau comandantului navei să prezinte un certificat de asigurare în sensul art. 6 din Directiva 2009/20/CE a Parlamentului European si a Consiliului. Solicitarea acestui certificat nu trebuie să ducă la întârzierea primirii navei.

 

ARTICOLUL 27

Informarea părtilor interesate

 

(1) Atunci când este cazul, ANR trebuie să transmită în radiofonie, în zonele de acoperire radio, informatii despre orice incident sau accident notificat conform art. 19 alin. (1) si informatii cu privire la orice navă care pune în pericol siguranta navigatiei, a persoanelor sau a mediului.

(2) Din motive de sigurantă, atunci când detine informatii care i-au fost notificate în conformitate cu art. 15 si 19, ANR trebuie să ia măsurile necesare pentru a le aduce la cunostintă imediat autoritătilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, la cererea acestora.

(3) în cazul în care ANR a fost informată în conformitate cu prevederile Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului sau în alt mod despre un pericol care amenintă anumite zone de navigatie si zone de coastă ale unui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a informa orice stat membru interesat despre aceasta în cel mai scurt timp si să se consulte cu privire la actiunile intentionate. Atunci când este necesar, ANR trebuie să coopereze cu autoritătile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene în vederea stabilirii de planuri comune de actiune.

(4) ANR trebuie să folosească toate informatiile pe care navele sunt obligate să le transmită în conformitate cu art. 19, pentru organizarea unei interventii eficiente în rezolvarea situatiilor apărute.

 

CAPITOLUL V

Măsuri complementare

 

ARTICOLUL 28

Desemnarea si publicarea listei autoritătilor competente

 

(1) ANR va primi notificările si informatiile în conformitate cu prezenta hotărâre.

(2) ANR trebuie să îi informeze în mod corespunzător pe toti cei implicati în activitatea de transport maritim atât despre serviciile de management al traficului si zonele de jurisdictie ale acestora, cât si despre procedura stabilită pentru notificarea informatiilor cerute de prezenta hotărâre.

(3) ANR trebuie să transmită Comisiei Europene o listă cu autoritătile si statiile abilitate să îndeplinească atributiile unui serviciu de management al traficului, precum si orice actualizare a acesteia.

 

ARTICOLUL 29

SafeSeaNet

 

(1) ANR trebuie să creeze, la nivel national sau local, sisteme de management al informatiilor maritime pentru prelucrarea informatiilor prevăzute în prezenta hotărâre.

(2) Sistemele prevăzute la alin. (1) trebuie să permită utilizarea operatională a informatiilor culese si trebuie să îndeplinească, în special, cerintele stabilite la art. 16.

(3) Pentru a garanta un schimb eficient al informatiilor prevăzute în prezenta hotărâre, sistemele nationale sau locale înfiintate pentru culegerea, prelucrarea si păstrarea acestor informatii trebuie să poată fi interconectate cu SafeSeaNet.

(4) SafeSeaNet trebuie să functioneze continuu, 24 de ore din 24.

(5) Descrierea si principiile de bază ale SafeSeaNet sunt stabilite în anexa nr. 3.

(6) Sistemele sau retelele de informatii nationale create în cadrul acordurilor intracomunitare ori al proiectelor transfrontaliere interregionale ori transnationale la care România este parte trebuie să fie compatibile cu SafeSeaNet si conectate la acesta.

 

ARTICOLUL 30

Cooperarea dintre ANR si alte autorităti cu competente similare

 

ANR va coopera cu celelalte autorităti competente ale statelor membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeană în atingerea următoarelor obiective:

1. folosirea optimă a informatiilor notificate ca urmare a prevederilor Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului, amendată, în special prin dezvoltarea de legături informationale corespunzătoare între serviciile de management al traficului si celelalte autorităti interesate, în vederea schimbului de date cu privire la miscările navelor, orele estimate de sosire în porturi si mărfurile acestora;

2. dezvoltarea si întărirea eficacitătii legăturilor informationale dintre serviciile de management al traficului din România si cele ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea obtinerii unei imagini cât mai clare a traficului, îmbunătătirii monitorizării navelor în tranzit, armonizării si simplificării, pe cât de mult posibil, a rapoartelor cerute de la navele aflate în mars;

3. extinderea acoperirii si/sau actualizarea sistemului comunitar de informare si de monitorizare a traficului navelor în vederea îmbunătătirii identificării si supravegherii navelor, tinându-se cont de progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. În acest scop, ANR va coopera cu Comisia Europeană si cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru a pune în practică, după caz, sisteme de raportare obligatorii, servicii obligatorii de trafic maritim si sisteme corespunzătoare de rute pentru nave, în vederea înaintării acestora la IMO spre aprobare. De asemenea, ANR va coopera, în cadrul organismelor regionale sau internationale interesate, în vederea dezvoltării sistemelor de identificare si urmărire la mare distantă;

4. Întocmirea, după caz, de planuri comune pentru adăpostirea navelor aflate în pericol;

5. asigurarea interconectării si interoperabilitătii sistemelor nationale folosite pentru managementul informatiilor prevăzute în anexa nr. 1, precum si dezvoltarea si actualizarea SafeSeaNet.

 

ARTICOLUL 31

Confidentialitatea informatiilor

 

În conformitate cu legislatia comunitară sau natională, ANR trebuie să asigure confidentialitatea informatiilor care îi sunt trimise în temeiul prezentei hotărâri si trebuie să folosească aceste informatii numai cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.


 

ARTICOLUL 32

Controlul aplicării

 

(1)ANR trebuie să efectueze inspectii regulate si orice alte actiuni necesare pentru a verifica functionarea sistemelor radio instalate pe tărm, dacă acestea corespund cerintelor prezentei hotărâri si în special capacitatea lor de a răspunde cerintelor de a primi sau transmite fără întârziere, 24 de ore din 24, informatii notificate în conformitate cu prevederile art. 15 si 17.

(2) Atunci când ANR constată, cu ocazia unui incident sau accident la care se face referire în art. 22, că o companie nu a putut să stabilească si să mentină o legătură cu nava sau cu serviciul de management al traficului implicat, trebuie să informeze în mod corespunzător statul care a emis sau în numele căruia au fost emise documentele de conformitate (DOC) si certificatul de management al sigurantei (SMC) asociat.

(3) în cazul unei informatii primite de la autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene sau în cazul unui incident ori accident a cărui gravitate indică existenta unei neconformităti majore în functionarea sistemului de management al sigurantei al unei companii din România, ANR trebuie să ia imediat măsurile necesare în vederea retragerii documentului de conformitate (DOC) si a certificatului de management al sigurantei (SMC) asociat acestuia.

 

ARTICOLUL 33

Sanctiuni

 

(1) Următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii, să fie considerate infractiuni, constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) netransmiterea, nerespectarea termenelor de notificare stabilite pentru sosirea în porturile românesti ori transmiterea incompletă a informatiilor prevăzute în prezenta hotărâre de către comandant, proprietar, operator sau agent, înainte de sosirea navei în port, cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei;

b) nerespectarea de către comandantul sau de către conducătorul navei a sistemelor de raportare obligatorie, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;

c) scoaterea din functiune la bordul navei a sistemului automat de identificare al navei (AIS), acolo unde acesta este obligatoriu, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

d) nerespectarea de către comandantul sau de către conducătorul navei a regulilor aplicabile într-un sistem obligatoriu de rute pentru nave, inclusiv când se primesc sesizări scrise de la alte autorităti, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

e) nerespectarea de către comandantul sau de către conducătorul navei a dispozitiilor VTS privind traficul navei în zona VTS ori neconformarea cu regulile VTS, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei;

f) scoaterea din functiune la bordul navei a sistemului de înregistrare a datelor privind voiajul navei (VDR), la navele la care utilizarea este obligatorie, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

g) nedeclararea de către comandant sau de către conducător a mărfurilor periculoase ori toxice de la bordul navei, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

h) neanuntarea de către comandantul sau de către conducătorul unei nave cu privire la evenimentele de navigatie ale propriei nave ori ale altor nave, cum ar fi: abordaje, coliziuni, incendii, avarii, defectiuni majore, poluare, scufundare, esuare, pierderi de vieti omenesti si altele asemenea, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

i) transmiterea de către nave sau operatori economici care desfăsoară activităti în domeniul naval de informatii si date eronate către ANR, prin modalitătile legal stabilite, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;

j) nerespectarea dispozitiilor serviciului de management al traficului privind intrarea, navigatia, stationarea, operarea si plecarea în si din apele nationale navigabile, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul împuternicit în acest sens de către ANR.

(3) Sanctiunea se aplică contravenientilor, persoane fizice sau juridice.

(4) în situatiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), f), i), si j), sanctiunea contraventională se aplică comandantului navei, care este reprezentantul legal al proprietarului ori operatorului navei.

(5) ANR trebuie să informeze în cel mai scurt timp posibil autoritătile competente ale statului pavilionului si orice alt stat interesat despre măsurile luate asupra navelor, în conformitate cu prevederile art. 18 si 22, precum si cu cele ale alin. (1).

(6) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 34

Punere în aplicare si notificare

 

(1) Prefectul, ANR, administratiile portuare si unitătile în subordonarea sau în coordonarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu atributii specifice în domeniu, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, în conformitate cu competentele stabilite prin aceasta.

(2) MTI va comunica Comisiei Europene textul prezentei hotărâri, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, inclusiv orice alte dispozitii de drept intern adoptate în domeniul reglementat de Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului, amendată de Directiva 2009/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

 

ARTICOLUL 35

Anexe

 

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ARTICOLUL 36

Abrogare

 

(1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 323/2006 pentru aprobarea Sistemului de informare si monitorizare a traficului navelor care intră/ies în/din apele nationale navigabile ale României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 22 martie 2006, se abrogă.

(2) Trimiterile din legislatia natională la ordinul abrogat potrivit alin. (1) se interpretează ca trimiteri la prezenta hotărâre.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 876/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 15 august 2007, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

*

Prezenta hotărâre transpune:

a) Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare si informare privind traficul navelor maritime si de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 208 din 5 august 2002;

b) Directiva 2009/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2002/59/CE de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare si informare privind traficul navelor maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 131 din 28 mai 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 6 octombrie 2010.

Nr. 1.016.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

informatiilor ce trebuie notificate

 

1. Informatii notificate în conformitate cu art. 4 din hotărâre Informatii generale:

a) identificarea navei (numele, indicativul de apel al navei, numărul de identificare IMO sau numărul MMSI);

b) portul de destinatie;

c) ora estimată de sosire la portul de destinatie sau la locul de îmbarcare pilot, care este cerută de ANR, si ora estimată de plecare din acel port;

d) numărul total de persoane la bord.

2. Informatii notificate în conformitate cu art. 14 din hotărâre Informatii despre marfă:

a) denumirile tehnice corecte ale mărfurilor periculoase sau poluante, numerele Natiunilor Unite (UN), când există, clasele IMO de mărfuri periculoase în conformitate cu codurile IMDG, IBC si IGC si, după caz, clasa navei cerută pentru mărfurile INF, astfel cum a fost definită în Regula VII/14.2, cantitătile unor astfel de mărfuri si, dacă sunt transportate în unităti de transport de marfă altele decât tancuri, numărul de identificare a acestora;

b) adresa de unde se pot obtine informatii detaliate despre marfă.

3. Informatii notificate în conformitate cu art. 15 din hotărâre 3.1. Informatii generale:

a) identificarea navei (numele, indicativul de apel al navei, numărul de identificare IMO sau numărul MMSI);

b) portul de destinatie;

c) pentru o navă părăsind un port românesc: ora estimată de plecare de la portul de plecare sau statia-pilot, astfel cum este cerut de Autoritatea Navală Română (ANR), si ora estimată de sosire în portul de destinatie;

d) pentru o navă venind dintr-un port străin si îndreptându-se către un port românesc: ora estimată de sosire în portul de destinatie sau statia-pilot, asa cum este cerut de ANR;

e) numărul total de persoane la bord.

3.2. Informatii despre marfă:

a) denumirile tehnice corecte ale mărfurilor periculoase sau poluante, numerele Natiunilor Unite (UN), când există, clasele IMO de mărfuri periculoase în conformitate cu codurile IMDG, IBC si IGC si, după caz, clasa navei cerută pentru mărfurile INF, astfel cum a fost definită în Regula VII/14.2, cantitătile de marfă si localizarea lor la bord si, dacă sunt transportate în unităti de transport de marfă altele decât tancuri, numărul de identificare a acestora;

b) confirmarea că la bordul navei există o listă sau un manifest ori un plan de încărcare corespunzător continând detalii despre mărfurile periculoase sau poluante transportate si locatia lor pe navă;

c) adresa de la care se pot obtine informatii detaliate despre marfă.

4. Informatii la care se face referire la art. 5 din hotărâre:

a) identificarea navei (numele, indicativul de apel al navei, numărul de identificare IMO sau numărul MMSI);

b) data si ora;

c) pozitia în latitudine si longitudine; sau

d) relevmentul adevărat si distanta în mile marine de la un reper costier identificat în mod clar;

e) directia;

f) viteza;

g) portul de destinatie si ora estimată de sosire;

h) marfa si, dacă sunt mărfuri periculoase la bord, cantitatea si clasa IMO;

i) adresa pentru comunicarea informatiilor despre marfă; j) numărul total de persoane la bord; k) informatii diverse;

(i) caracteristicile si cantitatea estimată de combustibil de consum, pentru nave cu tonaj brut mai mare de 1.000 tone; (ii) starea de navigatie.

5. Comandantul navei trebuie să informeze imediat ANR despre orice schimbare în informatiile notificate ca urmare a prezentei anexe.


 

ANEXA Nr. 2

 

PRESCRIPTII

aplicabile echipamentului de la bord

 

I. Sistem de identificare automată (/A/S)

1. Navele de pasageri, indiferent de mărime, si toate navele cu un tonaj brut de 300 sau mai mare, care fac escală într-un port românesc, trebuie să aibă la bord echipamentul prevăzut ia art. 6 din hotărâre.

Autoritatea Navală Română (ANR) poate excepta navele de pasageri cu un tonaj brut mai mic de 300, angajate în transport intern, de la aplicarea cerintelor privind AIS stabilite în prezenta anexă.

2. Nave de pescuit

Navele de pescuit cu o lungime totală mai mare de 15 metri sunt supuse cerintei de dotare cu echipament prevăzută la art. 7 din hotărâre, în conformitate cu următorul calendar:

- navele de pescuit cu o lungime totală de 24 metri sau mai mare, dar mai mică de 45 metri: până la 31 mai 2012;

- navele de pescuit cu o lungime totală de 18 metri sau mai mare, dar mai mică de 24 metri: până la 31 mai 2013;

- navele de pescuit cu o lungime totală mai mare de 15 metri, dar mai mică de 18 metri: până la 31 mai 2014.

Navele de pescuit noi cu o lungime totală mai mare de 15 metri sunt supuse cerintei de dotare cu echipament prevăzută la art. 7 din hotărâre, până la 30 noiembrie 2010. II. Înregistrator al parametrilor de navigatie (VDR/S-VDR) 1, Următoarele tipuri de nave trebuie, în măsura în care fac escală într-un port românesc, să fie dotate cu VDR răspunzând standardelor de performantă ale Rezolutiei Adunării Generale a IMOA.861(20), adoptată la 27 noiembrie 1997 -Standarde de performantă pentru înregistratoare a parametrilor de navigatie

(VDRs) si standardelor de testare stabilite de Standardul Comisiei Internationale de Electronică (IEC) nr. 61.996 IEC - sisteme si echipamente de radiocomunicatii în navigatia maritimă:

a) nave de pasageri;

b) nave de pasageri tip Ro-Ro;

c) navele, altele decât nave de pasageri, cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, construite la 1 iulie 2002 sau după această dată.

2. Navele, altele decât nave de pasageri, cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, construite înainte de 1 iulie 2002, în măsura în care fac escală într-un port românesc, trebuie să fie dotate cu VDR răspunzând standardelor de performantă ale Rezolutiei IMO A.861(20) si standardelor de testare stabilite de Standardul nr. 61.996 al Comisiei Internationale de Electronică (IEC) sau cu S-VDR răspunzând standardelor de performantă ale Rezolutiei MSC 163(78), adoptată la 17 mai 2004 - Standarde de performantă pentru înregistratoare simplificate a parametrilor de navigatie (S - VDRs).

ANR poate excepta de la obligatiile de dotare cu sistem de înregistrare a parametrilor de navigatie navele de pasageri care efectuează numai curse nationale în zonele maritime, altele decât cele care se încadrează la clasa A definită la art. 4 din Directiva 98/18/CE a Consiliului din 17 martie 1998 privind normele si standardele de sigurantă pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene nr. L 144 din 15 mai 1998.

 

ANEXA Nr. 3

 

MESAJELE ELECTRONICE

si SafeSeaNet

 

1. Conceptul general si structura

Sistemul comunitar de schimb de informatii maritime SafeSeaNet trebuie să permită receptionarea, stocarea, extragerea si schimbul de informatii în scopul sigurantei maritime, securitătii maritime si a porturilor si protejării mediului maritim si al eficientei traficului si transportului maritim.

SafeSeaNet este un sistem specializat, creat pentru a facilita schimbul de informatii în format electronic dintre statele membre ale Uniunii Europene si pentru a fi furnizate Comisiei Europene informatiile relevante în conformitate cu legislatia comunitară. Acesta se compune dintr-o retea de sisteme nationale SafeSeaNet din fiecare stat membru al Uniunii Europene si un sistem central SafeSeaNet, care actionează ca punct nodal.

Reteaua SafeSeaNet conectează între ele sistemul românesc cu toate celelalte sisteme nationale SafeSeaNet din Uniunea Europeană si include sistemul central SafeSeaNet.

2. Managementul, functionarea, dezvoltarea si întretinerea SafeSeaNet

2.1. Responsabilităti

2.1.1. Sistemul national SafeSeaNet

România trebuie să mentină un sistem SafeSeaNet national care să permită schimbul de informatii maritime dintre utilizatorii autorizati care se află sub responsabilitatea Autoritătii Navale Române (ANR), ca autoritate competentă natională.

ANR este autoritatea responsabilă de managementul sistemului national, care include coordonarea la nivel national a utilizatorilor si furnizorilor de date, precum si asigurarea că numerele Natiunilor Unite (UN) de identificare a porturilor sunt alocate si că infrastructura natională de tehnologie a informatiilor si procedurile, astfel cum sunt descrise în Documentul privind controlul interfetei si a functionalitătilor (DCIF) mentionat la pct. 2.3, sunt create si întretinute.

Sistemul national SafeSeaNet trebuie să permită interconectarea utilizatorilor autorizati sub responsabilitatea ANR si poate fi făcut accesibil actorilor identificati din sectorul naval (armatori, agenti, comandanti, încărcători si altii) atunci când acestia sunt autorizati în acest sens de ANR, în special pentru a facilita trimiterea electronică a rapoartelor în conformitate cu legislatia comunitară.

2.1.2. Sistemul central SafeSeaNet

Sistemul central SafeSeaNet se află sub managementul Comisiei Europene.

ANR, ca autoritate competentă natională, va coopera cu Comisia Europeană si statele membre ale Uniunii Europene în activitatea de management si supraveghere a sistemului central.

ANR, ca autoritate competentă natională, va coopera cu Agentia Europeană pentru Siguranta Maritimă (EMSA) si cu statele membre ale Uniunii Europene în activitatea de punere în aplicare la nivel tehnic a sistemului central.

Sistemul central SafeSeaNet, care actionează ca un punct nodal, interconectează toate sistemele nationale SafeSeaNet si stabileste infrastructura de tehnologie a informatiilor si procedurile, astfel cum sunt descrise în DCIF mentionat la pct. 2.3.

2.2. Principii de management

În cadrul Uniunii Europene este creat de către Comisia Europeană un grup de coordonare la nivel înalt, compus din reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai Comisiei Europene, pentru:

- formularea de recomandări în vederea îmbunătătirii eficacitătii si a securitătii SafeSeaNet;

- formularea unor îndrumări corespunzătoare pentru dezvoltarea SafeSeaNet;

- asistarea Comisiei Europene în examinarea performantei SafeSeaNet;

- aprobarea DCIF mentionat la pct. 2.3 si modificările ulterioare ale acestuia.

2.3. DCIF si documentatia tehnică a SafeSeaNet

DCIF este un document aprobat de grupul de coordonare la nivel înalt înfiintat de Comisia Europeană, din a cărui componentă fac parte si reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii Europene.

DCIF descrie în detaliu cerintele privind performantele sistemului si procedurile aplicabile elementelor nationale si centrale ale SafeSeaNet, concepute pentru a asigura conformarea cu legislatia comunitară relevantă.

DCIF include norme privind:

- îndrumările privind drepturile de acces pentru managementul calitătii datelor;

- specificatiile de securitate pentru transmisia si schimbul de date; si

- arhivarea informatiilor la nivel national si central.

DCIF indică modalitătile de stocare si disponibilitatea informatiilor privind mărfurile periculoase sau poluante în legătură cu serviciile regulate pentru care s-a acordat o exceptare în conformitate cu art. 17 din hotărâre.

Documentatia tehnică referitoare la SafeSeaNet, cum ar fi standardele pentru formatul în care se realizează schimbul de date, manualele de utilizare si specificatiile privind securitatea retelei, va fi elaborată si întretinută de EMSA, în cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene.

3. Schimbul de date prin SafeSeaNet

Sistemul utilizează standardele sectorului maritim si trebuie să poată interactiona cu sistemele publice si private utilizate pentru crearea, furnizarea sau primirea informatiilor în cadrul SafeSeaNet.

ANR se va asigura că informatiile de la furnizorii de date, inclusiv comandanti, armatori, agenti, operatori, expeditori si autorităti relevante, este suficient să fie trimise numai o singură dată si sunt disponibile pentru utilizare în toate sistemele de raportări si notificări, precum si în Sistemul de informare si monitorizare a traficului navelor.

Mesajele electronice schimbate în conformitate cu prezenta hotărâre si legislatia comunitară relevantă se vor distribui prin SafeSeaNet. În acest scop, ANR creează si întretine interfetele necesare pentru transmiterea automată a datelor prin mijloace electronice către SafeSeaNet.

În cazul în care norme adoptate la nivel international permit directionarea informatiilor LRIT privind nave care arborează pavilionul unor state terte, retelele SafeSeaNet se vor utiliza pentru a distribui în statele membre ale Uniunii Europene, la un nivel de securitate adecvat, informatiile LRIT primite în conformitate cu art. 8 din hotărâre.

4. Securitate si drepturi de acces

Sistemele nationale SafeSeaNet se vor conforma cerintelor din prezenta hotărâre în ceea ce priveste confidentialitatea informatiilor, precum si principiilor si specificatiilor de securitate descrise în DCIF, în special în privinta drepturilor de acces.

ANR va identifica toti utilizatorii pentru care se atribuie un rol si un set de drepturi de acces în conformitate cu DCIF.

 

ANEXA Nr. 4

 

MĂSURI

luate de Autoritatea Navală Română în cazul unei amenintări pentru siguranta navigatiei si protectia mediului, în conformitate cu art. 22 alin. (1) din hotărâre

 

Atunci când Autoritatea Navală Română (ANR) consideră, ca urmare a unui incident ori accident de natura celui descris la art. 19 alin. (1) din hotărâre care afectează o navă, în conformitate cu dreptul international, că este necesar să prevină, să limiteze sau să îndepărteze o amenintare iminentă si gravă în apele nationale navigabile asupra activitătilor ce se desfăsoară în acestea si a comunitătilor locale, asupra sigurantei altor nave, echipajelor si pasagerilor acestora ori asupra protectiei mediului marin, ANR poate, printre altele:

a) să restrictioneze miscarea navei sau să o directioneze să urmeze o anumită rută. Această măsură nu limitează răspunderea comandantului pentru manevrarea în sigurantă a navei sale;

b) să notifice în mod oficial comandantul navei pentru ca acesta să ia măsurile imediate si necesare de îndepărtare a pericolelor sau de încetare a activitătilor care pun în pericol mediul ori siguranta navigatiei;

c) să trimită o echipă de evaluare la bordul navei, care să aprecieze gradul de risc si să îl sprijine pe comandant pentru remedierea situatiei;

d) să dea dispozitiile necesare pentru ca nava să fie pilotată ori remorcată, după caz;

e) să îl instructioneze pe comandant să intre într-un loc de refugiu în cazul unui pericol iminent, atunci când s-a decis această măsură, conform prevederilor prezentei hotărâri.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult

 

Luând în considerare referatul Administratiei Fondului pentru Mediu privind aprobarea Ghidului de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult,

în baza prevederilor art. 13 alin. (1) lit. q) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului mediului nr. 565/2009 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală si energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 3 iunie 2009, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si pădurilor,

Lâszlo Borbely

 

Bucuresti, 20 octombrie 2010.

Nr. 1.741.

 

ANEXĂ

 

GHID DE FINANTARE

a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ- teritoriale, institutii publice si unităti de cult

 

Art. 1. - Prezentul ghid de finantare furnizează informatii privind completarea cererilor de înscriere în Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult, denumit în continuare Program, a cererilor de finantare pentru proiecte, precum si desfăsurarea programului de finantare. Ghidul de finantare este documentul în care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate ce trebuie să fie îndeplinite de către solicitantul finantării, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevăzut si desfăsurarea programului de finantare.

Art. 2. - Obiectul Programului îl reprezintă finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.

Art. 3. - Scopul Programului îl reprezintă îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire si obtinerea de apă caldă menajeră, precum si stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.

Art. 4. - În sensul prezentului ghid de finantare, expresiile si termenii de mai jos se definesc astfel:

a) Autoritate- Administratia Fondului pentru Mediu;

b) beneficiar- solicitantul al cărui proiect a fost aprobat si care a încheiat contract pentru finantare cu Autoritatea;

c) instalator - operatorul economic specializat, care instalează sisteme de încălzire ce utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului;

d) sistem de încălzire - complex de instalatii, constructii, echipamente si elemente destinate obtinerii/producerii de energie termică, inclusiv în cogenerare;

e) sistem de încălzire clasic - sistem de încălzire bazat pe arderea combustibililor fosili: produse petroliere, gaze naturale, cărbuni;

f) solicitant - unitatea administrativ-teritorială, institutia publică, unitatea de cult.

Art. 5. - (1) Unitătile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau unitătile de cult pot depune proiecte de finantare în cadrul Programului pentru imobilele aflate în proprietatea ori în administrarea lor.

(2) în cadrul Programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului.

Art. 6. - Pentru a participa la Program, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să nu înregistreze obligatii de plată restante la bugetul general consolidat;

b) să facă dovada că poate să asigure si va asigura contributia proprie în vederea implementării proiectului;

c) să aibă în administrare sau în proprietate imobilul pe care urmează să se implementeze proiectul.

Art. 7. - (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantării Programului se face anual, în limita fondurilor stabilite cu această destinatie prin bugetul anual de venituri si cheltuieli al Autoritătii, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(2) Unitătile administrativ-teritoriale/lnstitutiile publice/Unitătile de cult pot solicita finantare pentru mai multe locatii în cadrul aceleiasi cereri de finantare.

Art. 8. - (1) Finantarea se acordă prin modalitate nerambursabilă, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului.

(2) Procentul de cheltuieli eligibile nefinantat constituie contributia proprie a solicitantului, asigurată din surse financiare proprii.

(3) Finantarea se face esalonat, în interiorul perioadei de valabilitate a contractului pentru finantare si pe măsura realizării proiectului.

(4) Finantarea nerambursabilă, asigurată de Autoritate, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

(5) Cuantumul finantării pentru institutiile publice nu poate depăsi valoarea de 2.000.000 lei.

(6) Cuantumul finantării pentru unitătile de cult nu poate depăsi valoarea de 500.000 lei.

(7) Cuantumul finantării în cazul unitătilor administrativ-teritoriale nu poate depăsi următoarele valori:

a) 4.000.000 lei pentru unitătile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mare de 100.000;

b) 3.000.000 lei pentru unitătile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 50.000 si 100.000;

c) 2.000.000 lei pentru unitătile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 20.000 si 50.000;

d) 1.000.000 lei pentru unitătile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 3.000 si 20.000;

e) 500.000 lei pentru unitătile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mic de 3.000.

(8) Cuantumul finantării reprezintă însumarea valorilor tuturor obiectivelor pentru care se solicită finantare de către un solicitant.

Art. 9. - (1) Unitătile administrativ-teritoriale care doresc participarea la Program trebuie să depună următoarele documente:

a) cererea de finantare nerambursabilă, în formatul prevăzut în anexa nr. 1;

b) copia certificatului de înregistrare fiscală;

c) copia hotărârii consiliului local, consiliului judetean din care să rezulte acordul cu privire la participarea la Program;

d) documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de încălzire;

e) hotărârea consiliului local sau a consiliului judetean privind aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii;

f) declaratia pe propria răspundere că sunt prevăzute în buget sumele necesare cofinantării proiectelor de mediu sau hotărârea consiliului local prin care se obligă la asigurarea surselor financiare necesare în vederea sustinerii contributiei proprii în cazul în care proiectul va fi selectat în vederea finantării de către Autoritate;

g) studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008, care să cuprindă explicit: consumul lunar de apă rece si apă caldă menajeră, certificat de documentele de plată, si numărul de utilizatori, exceptând acorduri si autorizatii.

(2) Institutiile publice/Unitătile de cult care doresc participarea la Program trebuie să depună următoarele documente:

a) cererea de finantare nerambursabilă, în formatul prevăzut în anexa nr. 1;

b) copia certificatului de înregistrare fiscală;

c) copia hotărârii organelor de decizie din care să rezulte acordul cu privire la participarea la Program;

d) documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului în care se va monta sistemul de încălzire;

e) hotărârea organelor de decizie din care să rezulte aprobarea studiului de fezabilitate, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008;

f) declaratia pe propria răspundere că sunt prevăzute în buget sumele necesare cofinantării proiectelor de mediu;

g) studiul de fezabilitate elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008, care să cuprindă explicit: consumul lunar de apă rece si apă caldă menajeră, certificat de documentele de plată, si numărul de utilizatori, exceptând acorduri si autorizatii.


Art. 10. - Sunt considerate eligibile următoarele cheltuieli efectuate în cadrul Programului:

a) cheltuielile prevăzute pentru realizarea investitiei conform studiului de fezabilitate (instalatii, echipamente, subansamble, constructii aferente instalatiilor);

b) cheltuielile cu montajul sistemelor, efectuarea, verificarea probelor si încercărilor;

c) taxa pe valoarea adăugată (TVA);

d) cheltuielile cu consultanta, studii de fezabilitate, proiectul tehnic, în limita a 8% din cheltuielile pentru investitia de bază.

Art. 11. - Sunt considerate neeligibile următoarele cheltuieli:

a) cheltuielile efectuate până la semnarea contractului de finantare, excluzând cheltuielile prevăzute la art. 10 lit. d);

b) cheltuielile unui eventual credit contractat de beneficiar pentru plata contributiei proprii, cheltuielile bancare, comisioanele, diferentele de curs valutar;

c) costurile de exploatare a instalatiilor existente sau realizate în cadrul proiectului;

d) cheltuielile realizate în regie proprie;

e) cheltuielile privitoare la emiterea acordurilor, avizelor si autorizatiilor;

f) cheltuielile cu orice fel de amendă sau cheltuielile de judecată generate de lucrările de instalare a sistemului.

Art. 12. - (1) Aprobarea proiectului are la bază analiza si evaluarea cererii de finantare si a documentatiei depuse de către solicitant.

(2) Presedintele Autoritătii emite o dispozitie prin care numeste comisia de analiză, constituită din personalul Autoritătii.

(3) Comisia de analiză verifică si analizează documentele prezentate de către solicitant si formulează propuneri prin grila de evaluare a eligibilitătii solicitantului, întocmită în formatul prevăzut în anexa nr. 2, Comitetului director al Autoritătii în vederea avizării.

(4) Comitetul de avizare al Autoritătii aprobă sau respinge cererea de finantare a solicitantului.

(5) Lista solicitantilor aprobati si lista solicitantilor respinsi se publică pe site-ul Autoritătii, după finalizarea procedurii de analiză si evaluare.

(6) Solicitantii nemultumiti de decizia Comitetului de avizare pot depune o contestatie la sediul Autoritătii în termen de 3 zile de la data afisării pe pagina de internet a acesteia a proiectelor aprobate si a celor respinse.

(7) Contestatiile se solutionează de către o comisie constituită prin dispozitie a presedintelui Autoritătii.

(8) Solutionarea contestatiilor se face în termen de 7 zile de la data expirării termenului de depunere a contestatiilor si se finalizează prin elaborarea listei finale cu proiectele selectate, care se aprobă de către Comitetul de avizare.

Art. 13. - (1) Contractul-cadru pentru finantare nerambursabilă în cadrul Programului este prevăzut în anexa nr. 3.

(2) Autoritatea nu efectuează plăti în avans pentru lucrări efectuate anterior încheierii contractului de finantare nerambursabilă, cu exceptia prevederilor art. 10 lit. d), nu efectuează plăti pe baza facturilor pro forma emise de către instalator beneficiarului finantării si nu efectuează plăti pentru facturile reprezentând avansuri în baza unor conventii.

(3) Decontarea sumei către beneficiar se face în baza contractului pentru finantare nerambursabilă si a cererii de tragere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la contractul-cadru pentru finantare nerambursabilă.

Art. 14. - Responsabilitatea întocmirii documentatiei de achizitie, organizării si derulării procedurii de achizitie, potrivit prevederilor legislatiei specifice achizitiilor publice, revine beneficiarului.

Art. 15. - (1) Evaluarea cererilor de finantare se va face după următoarele criterii:

a) cota de cofinantare;

b) tipul sistemului de încălzire înlocuit;

c) raportul cost-beneficiu al instalatiei;

d) gradul de utilizare si randamentul instalatiei propuse.

(2) Cererile de finantare vor fi aprobate în ordinea descrescătoare a punctajului acordat conform grilei de evaluare a eligibilitătii solicitantului.

Art. 16. - (1) Sesiunile de finantare si bugetul alocat sesiunii vor fi stabilite prin dispozitie a presedintelui Autoritătii si vor fi publicate pe site-ul acesteia.

(2) Sumele neutilizate într-o sesiune se reportează pentru sesiunea următoare.

(3) Cererea de finantare si documentatia anexată, legată si opisată, se depun într-un singur exemplar, în plic sigilat, la registratura Autoritătii, la adresa: Administratia Fondului pentru Mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, codul postal 060031. Pe plic trebuie scrise în mod obligatoriu următoarele informatii:

a) denumirea si adresa completă ale solicitantului;

b) mentiunea pentru “Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult”.

(4) Documentele prevăzute la alin. (3) pot fi transmise prin postă, cu confirmare de primire, cu conditia ca data primirii si a înregistrării la Autoritate să nu depăsească data-limită a sesiunii de depunere.

(5) Documentatia continând stersături, ilizibilă, incompletă sau neconformă cu realitatea atrage respingerea cererii de finantare.

Art. 17. - (1) Toate datele, informatiile, instructiunile, comunicatele si alte documente relevante în legătură cu Programul se publică pe site-ul Autoritătii, www.afm.ro, la sectiunea “Informatii referitoare la Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult”.

(2) Singurele informatii si instructiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la Program sunt cele transmise sub formă de comunicate de presă din partea Ministerului Mediului si Pădurilor si a Autoritătii.

Art. 18. - (1) Beneficiarul finantării care a participat la Program este obligat să inscriptioneze sistemul cu sintagma “Finantat din Fondul pentru mediu”.

(2) Orice demers publicitar efectuat de către beneficiar sau instalator cu privire la proiectul propus, în orice formă si în orice mediu, trebuie să specifice că acesta este realizat în cadrul Programului derulat de Ministerul Mediului si Pădurilor si finantat de Autoritate.

Art. 19. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ghid de finantare.


 

ANEXA Nr. 1
la ghidul de finantare

 

Antet solicitant........................................

Nr. de înregistrare (la solicitant)...................din data...............

Nr. de înregistrare (la Administratia Fondului pentru Mediu)...................din data......................

 

CERERE DE FINANTARE NERAMBURSABI

 

Denumirea solicitantului..........................................................................................................................................................

Forma juridică de organizare..................................................................................................................................................

Codul fiscal............................................................................................................................................................................

Adresa sediului: str................................................................................nr............, localitatea (municipiul/orasul/comuna/satul)

.................................................. Judetul/sectorul ........................................................

Telefon....................................................,fax......................................., e-mail.......................................................................

Reprezentant legal...................................................................................................................................................................

Responsabil de proiect............................................................................................................................................................

Telefon (fix si mobil)....................................................................., e-mail...............................................................................

 

FINANTARE SOLICITATĂ

 

…………………………………………………………………………………………………………………

(unitatea administrativ-teritorială/institutia publică/unitatea de cult)

 

solicită o finantare nerambursabilă în sumă de ........................... lei, reprezentând .........% din valoarea totală eligibilă a proiectului pentru amplasarea sistemelor care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului în cadrul următoarelor locatii:

Valoarea totală a proiectului este de ...................................... lei (cheltuieli eligibile + cheltuieli neeligibile).

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, conform ghidului de finantare, este de .................................. lei.

Contributia proprie reprezintă ............... % din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Subsemnatul, reprezentant al ...................................................................................................................................................,

(unitatea administrativ-teritorială/institutia publică/unitatea de cult) declar pe propria răspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals în declaratii, următoarele:

a) sunt îndeplinite obligatiile exigibile de plată a impozitelor si taxelor către bugetul general consolidat, bugetul local si Fondul pentru mediu;

b) nu avem cazier fiscal;

c) nu sustinem activităti/nu sponsorizăm si nu vom sustine/nu vom sponsoriza activităti cu efect negativ asupra mediului pe întreaga durată a contractului de finantare;

d) vom asigura contributia proprie necesară implementării proiectului;

e) nu am furnizat informatii false în documentele prezentate;

f) am depus întreaga documentatie solicitată de Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), conform ghidului de finantare;

g) suntem de acord cu faptul că în timpul procesului de analiză si evaluare a proiectului poate apărea ca necesară completarea cu noi acte, autorizatii, avize etc. a documentatiei depuse initial, pe care, la cererea si în termenul precizat de AFM, ne obligăm să le depunem.

Subsemnatul îmi asum răspunderea tuturor informatiilor continute în prezenta cerere de finantare nerambursabilă si în toate celelalte formulare si documente depuse, inclusiv documentele financiare, garantez că datele furnizate sunt actuale, reale si corecte si declar că am luat cunostintă de prevederile Codului penal privind falsul în declaratii.

Neîndeplinirea conditiilor de mai sus ori prezentarea eronată sau falsă a acestor conditii va duce automat la respingerea proiectului ori, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finantare în cadrul acestui program, dacă aceasta a fost acordată.

Finantarea nerambursabilă solicitată, dacă va fi aprobată si acordată, va fi utilizată în mod exclusiv pentru scopurile declarate în prezenta cerere de finantare nerambursabilă si în formularele si documentele aferente.

Prin semnarea prezentei cereri de finantare nerambursabilă si aplicarea stampilei, semnatarul confirmă că a înteles si si-a însusit în întregime continutul acesteia.

 

Numele, prenumele si functia reprezentantului legal al solicitantului

 

Semnătura reprezentantului legal si stampila solicitantului

Numele, prenumele si functia responsabilului de proiect

 

Semnătura responsabilului de proiect


 

ANEXA Nr. 2

la ghidul de finantare

 

GRILĂ DE EVALUARE A ELIGIBILITĂTII SOLICITANTULUI

 

Unitatea administrativ-teritorială/lnstitutia publică/Unitatea de cult................................

Nr. de înregistrare la Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a cererii de înscriere: Suma solicitată prin cererea de finantare nerambursabilă: .................................. lei

 

Criteriul de eligibilitate

îndeplinirea criteriului de eligibilitate

Eligibilitatea solicitantului

DA

NU

Comentarii

1.

Cererea de finantare nerambursabilă (CF) este completată integral, stampilată si semnată de reprezentantii autorizati ai solicitantului si de persoana responsabilă de proiect.

 

 

 

2.

Cererea de finantare nerambursabilă contine declaratia reprezentantului legal al unitătii administrativ-teritoriale/institutiei publice/unitătii de cult potrivit căreia:

 

 

 

 

- nu sponsorizează/nu sustine activităti cu efect negativ asupra mediului;

 

 

 

- detine contributia proprie necesară implementării proiectului;

 

 

 

- nu are obligatii exigibile de plată la bugetul general consolidat, bugetele locale, Fondul pentru mediu.

 

 

 

3.

Copia certificatului de înregistrare fiscală

 

 

 

4.

Copia hotărârii consiliului local/consiliului judetean/organului de decizie privind aplicarea la Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire

 

 

 

5.

Documentele din care să rezulte că beneficiarul are în proprietate sau în administrare imobilul în care se va monta sistemul de încălzire

 

 

 

6.

Hotărârea consiliului local/consiliului judetean/organului de decizie prin care se aprobă studiul de fezabilitate potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii

 

 

 

7.

Declaratie pe propria răspundere că sunt prevăzute în buget sumele necesare cofinantării proiectelor de mediu

 

 

 

8.

Studiul de fezabilitate conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008, care să cuprindă explicit consumul lunar de apă rece/apă caldă menajeră, certificat de documentele de plată, si numărul de utilizatori

 

 

 

9.

 

 

Criterii de evaluare

Punctaj

- cota de finantare

Maximum 20 pct.

10% - 0 puncte

20% - 2 puncte

35% - 4 puncte

50% - 8 puncte

65% - 12 puncte

80% - 16 puncte

Peste 80% - 20 de puncte

 

- tipul sistemului de încălzire înlocuit

Maximum 20 pct.

Combustibil solid - 20 de puncte

Energie electrică - 20 de puncte

Combustibil lichid - 15 puncte

Combustibil gazos - 10 puncte

 

- raportul cost-beneficiu al instalatiei:

RIRF/C < rata de actualizare (5%), respectiv VNAF/C < 0 - 5 puncte

RIRF/C > rata de actualizare (5%), respectiv VNAF/C > 0 - 0 puncte

Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al proiectiei - 5 puncte

Fluxul de numerar cumulat este negativ în un/mai multi an/ani al/ai proiectiei - 0 puncte

RIRF/K > 5%, respectiv VNAF/K > 0 - 5 puncte

RIRF/K < 5%, respectiv VNAF/K < 0 - 0 puncte

RIRE/C > 5,5%, respectiv VANE/C > 0 - 5 puncte

RIRE/C < 5,5%, respectiv VANE/C < 0 - 0 puncte

Maximum 20 pct.


 

 

Punctaj

 

- precizarea gradului de utilizare

10 pct.

 

- precizarea randamentului instalatiei propuse

10 pct.

 

Tipul sursei energetice regenerabile utilizate

0 - 20 pct.

 

- biomasă

20 pct.

 

- geotermal

20 pct.

 

- solar

15 pct.

 

- eolian

15 pct.

 

- hidro

10 pct.

 

- altele

5 pct.

 

NOTĂ:

În cadrul rubricii “îndeplinirea criteriului de eligibilitate” se bifează, după caz, cu DA sau NU îndeplinirea/neîndeplinirea criteriului de eligibilitate respectiv si se vor înscrie, după caz, comentariile de rigoare.

 

REZULTATUL EVALUĂRII:

1 Juridic: ACCEPTAT/RESPINS

Numele si prenumele evaluatorului:.................................................................... Data:.................. Semnătura:..................

2 Tehnic: ACCEPTAT/RESPINS

Numele si prenumele evaluatorului:.................................................................... Data:.................. Semnătura:..................

Comisia de analiză propune Comisiei de avizare aprobarea/respingerea.

Presedintele Comisiei de analiză,

Numele si prenumele:........................................................................................ Data:.................. Semnătura:..................

OBSERVATIE:

Respingerea cererii de înscriere a solicitantului în etapa evaluării juridice atrage în mod automat invalidarea solicitantului, documentatia depusă de către acesta nemaifiind evaluată din punct de vedere tehnic.

 

ANEXA Nr. 3

la ghidul de finantare

 

CONTRACT-CADRU PENTRU FINANTARE NERAMBU RS A B I

Nr..........din....................

Între:

Părtile contractante

Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul în municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, codul fiscal 14715650, cont nr................................, deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucuresti, reprezentată legal prin ..........................- presedinte, în calitate de finantator, denumită în continuare AFM,

si

........................................, cu sediul în....................................., CIF.........................., cont nr..........................., deschis la Trezoreria .............................., reprezentată legal prin domnul/doamna ...................................................., care împuterniceste pe domnul/doamna ..........................., în calitate de beneficiar, denumită în continuare beneficiar,

a intervenit prezentul contract pentru finantare nerambursabilă, denumit în continuare contract.

 

ARTICOLUL 1

Obiectul si valoarea contractului

 

1.1. Prin prezentul contract, AFM acordă beneficiarului o finantare nerambursabilă, denumită în continuare finantare, în vederea sustinerii proiectului intitulat

“..............................................”, denumit în continuare proiect,

din cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităti administrativ-teritoriale, institutii publice si unităti de cult, denumit în continuare Program, conform Hotărârii Comisiei de avizare nr.........din..........................., în temeiul ghidului de finantare a Programului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si pădurilor nr. 1.741/2010.

1.2. Valoarea totală a prezentului contract, respectiv finantarea, este de................lei.

 

ARTICOLUL 2

Durata contractului

 

Prezentul contract intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părti si este valabil ............luni, cu posibilitatea prelungirii prin act aditional.

 

ARTICOLUL 3

Modalitatea de finantare

 

Executarea lucrărilor aferente fiecărei cereri de tragere stabilite prin graficul de finantare nerambursabilă, prevăzut în anexa nr. 2, si pentru fiecare locatie va începe numai cu acordul


scris al AFM, care va cuprinde si confirmarea de garantare a finantării pentru respectiva cerere de tragere. Garantarea se va efectua în functie de veniturile încasate si alocate programului descris la art. 1.

3.1. Finantarea se face în maximum două transe pe fiecare locatie, prima dintre ele constând în contravaloarea serviciilor de realizare a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic si de consultantă, iar cea de-a doua fiind valoarea totală a lucrării de executie.

3.2. Finantarea se realizează prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe măsura tragerii sumelor, si prin creditarea contului nr. ............................., deschis la ......................., de către beneficiar, pe bază de cerere de tragere, întocmită în formatul prevăzut în anexa nr. 3, însotită în mod obligatoriu de documentele prevăzute în anexa nr. 4.

3.3.Virarea sumelor din contul AFM în contul beneficiarului se face în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de tragere, în conditiile în care cererea de tragere si documentatia aferentă sunt complete si corect întocmite si sumele încasate la Fondul pentru mediu permit decontarea sumei solicitate.

3.4. Suma neutilizată de beneficiar la data expirării contractului pentru finantare nerambursabilă se consideră anulată si rămâne la dispozitia AFM.

3.5. Orice plată excedentară efectuată de AFM constituie plată necuvenită, iar beneficiarul are obligatia de a restitui sumele necuvenite în termen de 10 zile de la data confirmării de primire a notificării din partea AFM. Depăsirea termenului stabilit va atrage calcularea unor majorări de întârziere în cuantum de 0,1%/zi de întârziere.

 

ARTICOLUL 4

Obligatiile părtilor

 

4.1. Beneficiarul se obligă:

a) să utilizeze finantarea numai în scopul si în conditiile în care a fost acordată;

b) să asigure executarea proiectului cu diligenta necesară si eficientă, în conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia în vigoare si standardele de mediu aplicabile;

c) să fie singurul răspunzător în fata AFM pentru implementarea proiectului;

d) să asigure înregistrarea în evidenta contabilă a tuturor documentelor privind operatiunile aferente prezentului contract, precum si arhivarea acestora, conform reglementărilor contabile în vigoare;

e) să plătească toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datorează potrivit reglementărilor legale si în termenele prevăzute de acestea;

f) să permită reprezentantilor AFM accesul la sediile sale si la amplasamentele proiectului pentru inspectarea activitătilor ce se realizează din finantarea acordată si examinarea registrelor si a evidentelor contabile, precum si a altor documente relevante în legătură cu derularea proiectului;

g) să nu sponsorizeze activităti cu impact negativ asupra mediului, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului;

h) să informeze AFM si să prezinte documentele corespunzătoare în cazul în care survin modificări cu privire la informatiile furnizate cu ocazia prezentării cererii de finantare nerambursabilă sau pe parcursul derulării prezentului contract, în termen de maximum 10 zile de la producerea respectivei modificări;

i) în îndeplinirea prezentului contract, să nu prezinte date, informatii sau înscrisuri false, eronate ori incomplete;

j) să furnizeze în maximum 5 zile lucrătoare de la notificarea AFM orice informatii suplimentare considerate necesare pentru îndeplinirea prezentului contract;

k) să specifice în cazul oricărui demers publicitar efectuat în legătură cu proiectul, în orice formă si în orice mediu, că acesta este realizat în cadrul Programului derulat de Ministerul Mediului si Pădurilor si finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu. 4.2. AFMse obligă:

a) să asigure finantarea proiectului numai pentru cheltuielile eligibile ale proiectului, stabilite potrivit anexei nr. 1, în conditiile mentionate în prezentul contract, în limita veniturilor încasate si disponibile alocate Programului prin bugetul anual propriu de venituri si cheltuieli;

b) să pună la dispozitia beneficiarului informatiile legate de finantare.

 

ARTICOLUL 5

Răspunderea contractuală

 

5.1. Nerespectarea de către beneficiar a oricăreia dintre obligatiile/clauzele asumate prin prezentul contract constituie caz de culpă.

5.2. Constituie caz de culpă si următoarele fapte ale beneficiarului:

a) comite nereguli de ordin financiar în legătură cu proiectul, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

b) situatia economico-financiară a acestuia nu mai asigură conditii de realizare a proiectului.

5.3. Beneficiarul îsi asumă integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate tertilor din culpa sa pe parcursul derulării contractului, AFM fiind degrevată în totalitate de orice responsabilitate.

5.4. Beneficiarul îsi asumă integral răspunderea pentru sistemele instalate de către instalator, precum si pentru solutiile tehnice adoptate în legătură cu proiectul. AFM îsi rezervă dreptul de a suspenda finantarea pe o perioadă determinată, în functie de veniturile încasate si alocate programului respectiv, precum si în cazul rectificării bugetului de venituri si cheltuieli.

5.5. Beneficiarul îsi asumă integral răspunderea pentru efectuarea lucrărilor de instalare a sistemelor de încălzire în lipsa acordurilor, avizelor, autorizatiilor si a altor documente necesare.

5.6. Beneficiarul suportă taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregătirea, încheierea, executarea, punerea în aplicare si finalizarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitătilor aferente.

5.7. Beneficiarul rămâne direct răspunzător pentru toate consecintele financiare directe sau indirecte antrenate de încetarea contractului înainte de termen din culpa ori la initiativa sa.

5.8. Orice caz de culpă si orice disfunctionalitate apărute pe parcursul derulării prezentului contract vor fi notificate beneficiarului de către AFM, în maximum 5 zile de la constatare. Dacă deficientele mentionate nu sunt înlăturate în termen de maximum 15 zile de la data notificării, AFM are dreptul de a lua următoarele măsuri:

a) sistarea temporară a utilizării finantării, până la remedierea cauzelor care au dus la sistare;

b) sistarea definitivă a finantării si rezilierea unilaterală a contractului, cu recuperarea sumelor virate către beneficiar, în conditiile Codului de procedură fiscală/Codului de procedură civilă.

 

ARTICOLUL 6

Încetarea contractului

 

6.1. Prezentul contract încetează de drept:

a) la data prevăzută în contract;

b) la data interventiei unui act de autoritate;

c) la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevăzute la data încheierii acestuia si care conduc la modificarea clauzelor contractuale în asemenea măsură, încât îndeplinirea acestuia ar fi contrară AFM si interesului public; acest fapt va fi notificat beneficiarului în termen de 10 zile de la momentul aparitiei unor astfel de circumstante sau de la momentul în care AFM a avut cunostintă de aparitia unor astfel de circumstante.

6.2. Prezentul contract încetează la initiativa beneficiarului, prin renuntare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile, în cazul imposibilitătii obiective a acestuia de a realiza proiectul. Acest fapt implică restituirea finantării conform art. 5 pct. 5.8 lit. b).

6.3. Prezentul contract încetează, prin reziliere, la initiativa AFM, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligatiilor contractuale asumate de către beneficiar; în acest caz, beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, în cuantum egal cu suma trasă din finantare; în situatia în care încetarea contractului intervine înainte de termenul stabilit pentru prima tragere, beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

 

ARTICOLUL 7

Forta majoră si cazul fortuit

 

7.1. Prin fortă majoră si/sau caz fortuit se întelege un eveniment independent de vointa părtilor, imprevizibil si insurmontabil, intervenit după încheierea contractului si care împiedică părtile să îsi execute, total sau partial, obligatiile contractuale.

7.2. Partea care invocă forta majoră are următoarele obligatii:

a) de a o notifica celeilalte părti în termen de 5 zile de la data aparitiei;

b) de a transmite în termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de fortă majoră certificatul de fortă majoră emis de autoritatea competentă;

c) de a comunica data încetării în termen de 5 zile de la încetare;

d) de a lua orice măsuri care îi stau la dispozitie în vederea limitării consecintelor.

7.3. Dacă nu se procedează la anuntare în conditiile si în termenele prevăzute, partea care o invocă va suporta toate daunele provocate celeilalte părti prin lipsa notificării.

7.4. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de actiune a fortei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părtilor până la aparitia acesteia.

7.5. Forta majoră, comunicată si dovedită în conditiile pct. 7.2, exonerează de răspundere partea care o invocă.

7.6. Dacă forta majoră si/sau consecintele acesteia durează sau se estimează că va/vor dura mai mult de 3 luni, părtile se obligă să negocieze cu bună-credintă în vederea identificării solutiei celei mai bune:

a) încetarea contractului, fără ca vreuna dintre părti să poată pretinde celeilalte daune-interese;

b) modificarea contractului.

7.7. Prevederile de mai sus se aplică si în caz fortuit.

 

ARTICOLUL 8

Cesiunea

 

Prezentul contract, precum si toate drepturile si obligatiile decurgând din acesta nu pot face obiectul niciunei cesiuni totale sau partiale.

 

ARTICOLUL 9

Litigii

 

9.1. Orice diferend rezultat din interpretarea si/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

9.2. În cazul în care o solutie amiabilă nu este posibilă, litigiul se supune spre solutionare instantelor judecătoresti competente în a căror rază teritorială îsi are sediul AFM.

 

ARTICOLUL 10

Dispozitii finale

 

10.1. Beneficiarul este de acord ca AFM să publice date privind rezultatele implementării proiectului.

10.2. Orice notificare în baza prezentului contract se face în scris, la următoarele adrese:

- pentru AFM: municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6;

- pentru beneficiar:...................

În cazul în care beneficiarul doreste să fie notificat la o altă adresă sau si-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicată în scris la AFM. Notificările făcute beneficiarului la adresa sus-mentionată sau la o altă adresă comunicată ulterior se consideră a fi aduse la cunostintă acestuia. Sub conditia ca acestea să fie confirmate ulterior, notificările se pot transmite si prin fax, la următoarele numere telefonice:

- pentru AFM:.......................................................................;

- pentru beneficiar:.............................................................

10.3. Prezentul contract constituie titlu executoriu, potrivit art. 13 alin. (9) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare, fiind întocmit, interpretat si executat conform legislatiei române si guvernat de aceasta.

10.4. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv în caz de semnare prin procură, noi, reprezentantii legali ai beneficiarului, am luat cunostintă de prevederile Codului penal privind falsul în declaratii.

10.5. Anexele, pe care beneficiarul declară că le cunoaste si le acceptă, fac parte integrantă din prezentul contract.

10.6. Prezentul contract, inclusiv anexele la acesta, poate fi modificat si/sau completat numai cu acordul părtilor, prin act aditional.

10.7. Prin exceptie de la prevederile pct. 10.6, nu este necesară întocmirea unui act aditional pentru modificările din coloana nr. 4 (“Data programată”) si coloana nr. 5 (“Suma”) din anexa nr. 2 la contract, dacă acestea nu implică si modificarea duratei de realizare a proiectului sau modificarea valorii totale a proiectului.

10.8. Sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare, cu această destinatie. Solicitarea privind decalarea datei programate de depunere a cererii de tragere si/sau modificarea sumei de tras se transmite în scris, cu cel putin două zile înaintea momentului la care se doreste ca această modificare să intre în vigoare.

10.9. Prezentul contract s-a semnat la data de...................., la sediul AFM, în 4 exemplare, toate având valoare juridică egală, dintre care 3 exemplare pentru AFM si un exemplar pentru beneficiar.

10.10. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul contract de finantare.

 

Administratia Fondului pentru Mediu

 

Presedinte,

……………………………….

Beneficiar

 

Presedinte,

……………………………….


ANEXA Nr. 1

la Contractul pentru finantare nerambursabilă nr............/.............

 

CAPITOLE SI SUBCAPITOLE DE CHELTUIELI ELIGIBILE

 

CAPITOLE SI SUBCAPITOLE DE CHELTUIELI ELIGIBILE

 

 

 

 

 

 

Administratia Fondului pentru Mediu

 

Presedinte,

……………………………….

Beneficiar

 

……………………………….

 

ANEXA Nr. 2

la Contractul pentru finantare nerambursabilă nr......./.............

 

GRAFIC DE FINANTARE NERAMBURSABI

 

Nr. Crt.

Data depunerii cererii de tragere

Suma

0

1

2

1.

 

 

2.

 

 

……

 

 

Total:

X

 

 

Administratia Fondului pentru Mediu

 

Presedinte,

……………………………….

Beneficiar

 

……………………………….

 

ANEXA Nr. 3

la Contractul pentru finantare nerambursabilă nr............/...........

 

Solicitant.....................................

Sediul.........................................

C.U.I..........................................

Cont nr......................................., deschis la Trezoreria................................

Nr. de înregistrare la Administratia Fondului pentru Mediu............................

 

Către

Administratia Fondului pentru Mediu

 

CERERE DE TRAGERE

Nr............/......................

În baza Contractului pentru finantare nerambursabilă nr. ................ din .........../............./....................., vă rugăm să aprobati prezenta cerere de tragere, pentru suma de .............................. lei, din finantarea nerambursabilă în valoare de ...................... lei.

Această sumă va fi utilizată pentru plata cheltuielilor eligibile aferente activitătilor desfăsurate în perioada......................

Documentele justificative: situatii de lucrări executate de beneficiar, cuantificate valoric (după caz), facturi fiscale, ordine de plată, extrase de cont si/sau alte documente justificative, respectiv chitante fiscale, cecuri, registre de casă, ordine de deplasare (după caz), facturi externe (traduse autorizat în limba română), documente de transport, packing list, dispozitii de plată externe, declaratii vamale (pentru importurile din afara Uniunii Europene), extrase de cont, documente de transfer al fondurilor (în cazul importurilor), contracte cu terti pentru achizitia de bunuri/servicii/lucrări (în situatia în care contractul este redactat într-o limbă străină, se va prezenta si traducerea autorizată a acestuia în limba română), proces-verbal de receptie bunuri/servicii/lucrări, certificate de calitate si de garantie, declaratia de conformitate (a producătorului utilajului), precum si alte documente relevante sunt anexate la prezenta cerere de tragere, în original sau în copii.

 


Situatia finantării la data prezentei cereri de tragere

 

Suma totală aprobată conform contractului de finantare

Suma acordată până la data prezentei cereri de tragere

Suma solicitată prin prezenta cerere de tragere

Suma aprobată prin prezenta cerere de tragere

Suma totală trasă din finantare, inclusiv suma aprobată prin prezenta cerere de tragere

Suma rămasă de tras din finantarea aprobată

(col. 1-5)

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

Cunoscând prevederile Codului penal privind falsul în declaratii, declar că am verificat datele din prezenta cerere si, în conformitate cu informatiile furnizate, o declar corectă si completă.

 

Reprezentantul legal al beneficiarului,

Numele si prenumele............................

Functia...............................................

Semnătura..........................................

L.S.

 

Aprobat

Administratia Fondului pentru Mediu

Presedinte........................................

Serviciul juridic.................................

Director tehnic...................................

Sef Serviciu implementare si monitorizare..............................

Referent de specialitate...................................

 

NB1: Coloanele 1, 2 si 3 se completează de către beneficiar, iar coloanele 4, 5 si 6, de către salariatii Administratiei Fondului pentru Mediu.

NB2: După aprobare, o copie a cererii de tragere va fi înmânată beneficiarului.

 

ANEXA Nr. 4

la Contractul pentru finantare nerambursabilă nr............/...........

 

LISTA

documentelor justificative pentru efectuarea plătilor de către Administratia Fondului pentru Mediu

 

1. Situatii de lucrări executate de beneficiar, cuantificate valoric (după caz)

2. Facturi fiscale, ordine de plată, extrase de cont si/sau alte documente justificative, respectiv chitante fiscale, cecuri (după caz)

3. Facturi externe (traduse autorizat în limba română), documente de transport, packing list, dispozitii de plată externe, declaratii vamale, extrase de cont, documente de transfer al fondurilor (în cazul importurilor)

4. Contracte cu terti pentru achizitia de bunuri/servicii/lucrări (în situatia în care contractul este redactat într-o limbă străină, se va prezenta si traducerea autorizată a acestuia în limba română.)

5. Proces-verbal de receptie bunuri sau servicii

6. Certificate de calitate si de garantie

7. Declaratia de conformitate (a producătorului utilajului)

8. Dovada plătii integrale a facturilor aferente tragerii anterioare

9. Declaratie privind respectarea prevederilor legale specifice achizitiilor publice

10. Proces-verbal la terminarea lucrărilor

11. Proces-verbal la punerea în functiune

12. Autorizatie de construire

13. Alte documente relevante


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.