LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - La articolul 1 alineatul (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările si completările ulterioare, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

,,n) urmează cursuri cu frecventă de masterat în tară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, si cel putin unul dintre părintii copilului are cetătenie română. Nu beneficiază de indemnizatie de crestere a copilului cursantii care o primesc din partea altui stat membru al Uniunii Europene."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 24 iunie 2010.

Nr. 117.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Bucuresti, 22 iunie 2010.

Nr. 598.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.207(81) si Rezolutia MSC.272(85) ale Comitetului Securitătii Maritime din 18 mai 2006, respectiv 4 decembrie 2008

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 18 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.207(81) a Comitetului Securitătii Maritime din 18 mai 2006, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se publică amendamentele la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.272(85) a Comitetului Securitătii Maritime din 4 decembrie 2008, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor specifice cuprinse în anexele nr. 1 si 2.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

Bucuresti, 18 iunie 2010.

Nr. 464.

ANEXA Nr. 1

REZOLUTIA MSC.207(81)

(adoptată la 18 mai 2006) Adoptarea amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare (codul LSA)

Comitetul Securitătii Maritime,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale, referitor la functiile Comitetului,

notând Rezolutia MSC.48(66) prin care s-a adoptat Codul international al mijloacelor de salvare (denumit în continuare Codul LSA), care a devenit obligatoriu conform cap. III din Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (denumită în continuare Conventia),

notând, de asemenea, art. VIII(b) si regula IM/3.10 din Conventie cu privire la procedura de amendare aplicabilă Codului LSA,

luând în considerare, la cea de-a optzeci si una sesiune a sa, amendamentele la Codul LSA, propuse si difuzate în conformitate cu art. VIII (b)(i) din Conventie:

1. adoptă, în conformitate cu art. VIII(b)(iv) din Conventie, amendamentele la Codul LSA, al căror text este redat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. VIII(b)(vi)(2)(bb) din Conventie, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 ianuarie 2010, în afara cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Conventie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă în total cel putin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat obiectiile lor la aceste amendamente;

3. invită guvernele contractante să noteze că, în conformitate cu art. VIII(b)(vii)(2) din Conventie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 iulie 2010, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

4. solicită secretarului general, în conformitate cu art. VIII (b)(v) din Conventie, să transmită tuturor guvernelor contractante la Conventie copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului amendamentelor continute în anexă;

5. solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezolutii si ale anexei sale membrilor Organizatiei care nu sunt guverne contractante la Conventie.

ANEXA

la Rezolutia MSC.207(81)

AMENDAMENTE

la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA)

CAPITOLUL I

Generalităti

1. Alineatul .2 existent din paragraful 1.2.2 se înlocuieste după cum urmează:

„.2 să nu fie deteriorate în timpul depozitării în cazul în care temperatura aerului este cuprinsă între -30°C si +65°C, iar în cazul mijloacelor de salvare individuale, dacă nu se specifică altfel, să rămână operationale la temperatura aerului cuprinsă între-15°Csi+40°C;".

2. Alineatul .6 existent din paragraful 1.2.2 se înlocuieste după cum urmează:

„.6 să fie de culoarea portocalie stabilită pe plan international sau de culoarea rosu-portocaliu intens sau de o culoare comparabilă foarte vizibilă pe toate părtile pentru a înlesni reperarea pe mare;".

CAPITOLUL II

Mijloace de salvare individuale

3. La paragraful 2.1.1.7, cuvintele „suficientă pentru a actiona mecanismul de decuplare rapidă" se înlocuiesc cu cuvintele „de cel putin 4 kg".

4. La paragraful 2.1.3, cuvântul „si" se mută de la sfârsitul alineatului .4 la sfârsitul alineatului .5 si se adaugă noul alineat .6:

„.6 să fie prevăzute cu un mecanism de decuplare rapidă care va declansa automat si va activa semnalul si lumina aferentă cu autoaprindere de la un colac de salvare cu o greutate de cel mult 4 kg."

5. Sectiunea 2.2 existentă se înlocuieste după cum urmează:

„2.2 Veste de salvare

2.2.1 Cerinte generale pentru vestele de salvare

2.2.1.1 O vestă de salvare nu trebuie să continue să ardă sau să se topească după ce a fost complet acoperită de flăcări timp de două secunde.

2.2.1.2 Vestele de salvare trebuie să existe în dotare în 3 mărimi conform tabelului 2.1. Dacă o vestă de salvare corespunde în totalitate cerintelor aplicabile la două mărimi alăturate, atunci ea poate fi marcată cu ambele mărimi, dar limitele concrete ale mărimilor nu trebuie să fie divizate. Vestele de salvare trebuie să fie marcate cu greutatea sau înăltimea utilizatorului sau cu ambele, conform tabelului 2.1.

Tabelul 2.1 - Criterii pentru determinarea mărimilor vestelor de salvare

Marcarea vestei de salvare

Sugar

Copil

Adult

Utilizator:

Greutate (în kg)

înăltime (în cm)

mai putin de 15

mai putin de 100

15 sau mai mult, dar mai putin de 43

100 sau mai mult, dar mai putin de 155

43 sau mai mult

155 sau mai mult

2.2.1.3 Dacă o vestă de salvare pentru adulti nu este proiectată pentru a fi purtată de persoane având o greutate de până la 140 kg si cu o circumferintă a bustului de până la 1.750 mm, atunci trebuie să fie disponibile accesorii corespunzătoare care să permită fixarea acestei veste pe aceste persoane.

2.2.1.4 Caracteristicile unei veste de salvare, atunci când persoana care o poartă se află în apă, trebuie să fie evaluate prin comparatie cu acelea ale unei veste de salvare etalon standard cu o mărime adecvată, si anume ale dispozitivului etalon de încercare (RTD) care corespunde recomandărilor Organizatiei*.

2.2.1.5 O vestă de salvare pentru adulti trebuie să fie confectionată astfel încât:

.1 cel putin 75% din persoane, care sunt complet nefamiliarizate cu vesta de salvare, să o poată îmbrăca corect în timp de un minut fără a primi ajutor, instructiuni sau demonstratie anterioară;

.2 după demonstratie, toate persoanele să o poată îmbrăca corect în timp de un minut fără a primi ajutor;

.3 să fie clar că poate fi purtată numai pe o fată sau pe cealaltă si, dacă a fost îmbrăcată incorect, să nu rănească persoana care o poartă;

.4 să poată fi fixată pe corpul persoanei cu ajutorul mijloacelor rapide si directe de încheiere fără a necesita noduri;

.5 să fie purtată comod; si

.6 să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înăltime de cel putin 4,5 m tinând cu mâinile de vesta de salvare si de la o înăltime de cel putin 1 m tinând mâinile ridicate deasupra capului fără a se răni si fără ca vesta de salvare sau accesoriile sale să se desfacă sau să se deterioreze.

2.2.1.6 La încercarea conform recomandărilor Organizatiei pe cel putin 12 persoane, vestele de salvare pentru adulti trebuie să aibă o flotabilitate si o stabilitate suficiente în apă dulce linistită pentru ca:

.1 să sustină o persoană, epuizată sau fără cunostintă, cu gura la o înăltime medie deasupra apei care să nu fie mai mică decât media obtinută cu RTD pentru adulti;

.2 să rotească în apă corpul persoanelor fără cunostintă, din pozitia cu fata în jos într-o pozitie în care gura este deasupra apei, într-o perioadă de timp medie care să nu depăsească pe aceea obtinută cu RTD, dar numărul de persoane care nu sunt rotite de vesta de salvare nu trebuie să fie mai mare decât acela obtinut cu RTD;

* Se face referire la Recomandarea revizuită privind încercarea mijloacelor de salvare [Rezolutia MSC.81 (70)], asa cum a fost amendată.

.3 să încline pe spate corpul persoanei din pozitia verticală, dar unghiul mediu al trunchiului nu trebuie să fie mai mic decât unghiul mediu obtinut cu RTD minus 5°;

.4 să ridice capul persoanei deasupra suprafetei apei astfel încât unghiul mediu pe care îl formează fata în raport cu suprafata apei să nu fie mai mic decât unghiul mediu obtinut cu RTD minus 5°; si

.5 să îl întoarcă pe purtător într-o pozitie stabilă cu fata în sus după ce s-a aflat într-o stare instabilă de plutire în pozitie ghemuită*.

2.2.1.7 O vestă de salvare pentru adulti trebuie să permită persoanei care o poartă să înoate o distantă scurtă si să poată urca într-o ambarcatiune de salvare.

2.2.1.8 O vestă de salvare pentru sugari sau copii trebuie să îndeplinească aceleasi cerinte ca si pentru vesta de salvare pentru adulti, cu exceptia următoarelor:

.1 primirea ajutorului la îmbrăcare se permite pentru copii mici si sugari;

.2 RTD corespunzătoare pentru copii sau sugari trebuie să fie utilizate în locul RTD pentru adulti; si

.3 ajutorul poate fi dat la îmbarcarea într-o ambarcatiune de salvare, dar mobilitatea persoanei care o poartă nu trebuie să fie redusă mai mult decât aceea obtinută cu RTD de mărime corespunzătoare.

2.2.1.9 Cu exceptia prevederilor referitoare la bordul liber si la redresarea automată, se pot acorda derogări, dacă este necesar, de la cerintele privind vestele de salvare pentru sugari pentru ca:

.1 să se faciliteze salvarea sugarului de către o persoană supraveghetoare;

.2 să se permită îmbrătisarea sugarului de către persoana supraveghetoare contribuind astfel la tinerea acestuia cât mai aproape de sine;

.3 sugarul să fie ferit de udare, fără obstructionarea căilor respiratorii ale acestuia;

.4 să se protejeze sugarul de lovituri si zdruncinături în timpul evacuării; si

.5 să se permită unei persoane supraveghetoare să monitorizeze si să verifice pierderea de căldură de către sugar.

2.2.1.10 Suplimentar fată de marcajele cerute la paragraful 1.2.2.9, o vestă de salvare pentru sugari sau copii trebuie să fie marcată cu:

.1 mărimea conform paragrafului 2.2.1.2; si

.2 simbolul pentru «sugar» sau «copil», asa cum se arată în simbolul «vestă de salvare pentru sugari» sau «vestă de salvare pentru copii» adoptat de către Organizatie**.

2.2.1.11 O vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mai mult de 5% după 24 ore de imersiune în apă dulce.

2.2.1.12 Flotabilitatea unei veste de salvare nu trebuie să depindă de utilizarea materialelor granulate si fără coeziune.

2.2.1.13 Fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu mijloace de protectie a luminii vestei de salvare, asa cum s-a specificat la paragraful 2.2.3 astfel încât să poată respecta prevederile paragrafelor 2.2.1.5.6 si 2.2.3.1.3.

2.2.1.14 Fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat printr-un snur.

2.2.1.15 Luminile si fluierele vestei de salvare trebuie să fie alese si fixate de vesta de salvare astfel încât, la utilizarea împreună cu vesta de salvare, caracteristicile lor de functionare să nu fie reduse.

2.2.1.16 O vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o saulă plutitoare cu lansare sau cu alte dispozitive care permit legarea sa de o vestă de salvare purtată de altă persoană aflată în apă.

2.2.1.17 O vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu mijloace corespunzătoare care să permită unui salvator să ridice din apă, fie în ambarcatiunea de salvare, fie în barca de urgentă, persoana care poartă vesta de salvare.

2.2.2 Vesfe de salvare gonflabile

O vestă de salvare a cărei flotabilitate depinde de umflarea prealabilă trebuie să aibă cel putin două compartimente separate, să îndeplinească cerintele paragrafului 2.2.1 si:

.1 să se umfle automat în cazul imersiunii, să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singură miscare manuală si fiecare cameră să poată fi umflată cu gura;

.2 în cazul pierderii flotabilitătii unuia dintre compartimente, să poată îndeplini cerintele paragrafelor 2.2.1.5, 2.2.1.6 si 2.2.1.7; si

.3 să corespundă cerintelor paragrafului 2.2.1.11 după umflare cu ajutorul dispozitivului automat.

2.2.3 Luminile vestei de salvare

2.2.3.1 Fiecare lumină a vestei de salvare trebuie:

.1 să aibă o intensitate luminoasă de cel putin 0,75 cd în toate directiile în partea superioară a emisferei;

.2 să aibă o sursă de energie care să poată asigura o intensitate luminoasă de 0,75 cd pentru o perioadă de cel putin 8 ore;

.3 să fie vizibilă pe cât posibil pe un sector cât mai larg în partea superioară a emisferei atunci când este fixată de o vestă de salvare; si

.4 să fie de culoare albă.

2.2.3.2 Dacă lumina la care se referă paragraful 2.2.3.1 este o lumină cu sclipiri trebuie în plus:

.1 să fie prevăzută cu un comutator cu actionare manuală; si .2 să emită un număr de cel putin 50 de sclipiri si cel mult

70 de sclipiri pe minut având o intensitate luminoasă efectivă de

cel putin 0,75 cd."

6. Cuvântul „Costumul" de la începutul paragrafului 2.3.1.1 se înlocuieste cu cuvintele „Un costum".

7. Alineatul .1 existent din paragraful 2.3.1.1 se înlocuieste după cum urmează:

„.1 să poată fi despachetat si îmbrăcat fără a primi ajutor în timp de două minute, tinând seama de îmbrăcarea oricărei îmbrăcăminti aferente***, a unei veste de salvare, în cazul în care costumul hidrotermic trebuie purtat împreună cu o vestă de salvare pentru a respecta cerintele paragrafului 2.3.1.2, precum si de umflarea cu gura a camerelor gonflabile, dacă acestea sunt prevăzute la costum;".

8. Alineatul .3 existent din paragraful 2.3.1.1 se înlocuieste după cum urmează:

„.3 să acopere întreg corpul, cu exceptia fetei; totusi, acoperirea mâinilor se poate face cu mănusi separate care trebuie să fie atasate permanent de costum;".

9. Paragraful 2.3.1.2 existent se înlocuieste după cum urmează:

„2.3.1.2 Un costum hidrotermic, purtat singur sau împreună cu o vestă de salvare, dacă este necesar, trebuie să aibă o flotabilitate si o stabilitate suficiente în apă dulce linistită pentru ca:

.1 să sustină o persoană, epuizată sau fără cunostintă, cu gura la o înăltime de cel putin 120 mm deasupra apei; si

*Se face referire la ilustratia de la pagina 11 din Micul ghid OMI privind supravietuirea în ape reci si la Recomandarea revizuită privind încercarea mijloacelor de salvare [Rezolutia MSC.81(70)], asa cum a fost amendată.

** Se face referire la Simbolurile privind mijloacele si dispozitivele de salvare, adoptate de către Organizatie prin Rezolutia A.760(18), asa cum a fost modificată.

*** Se face referire la paragraful 3.1.3 din Recomandarea privind încercarea mijloacelor de salvare, adoptată de Comitetul Securitătii Maritime al Organizatiei prin Rezolutia MSC.81(70), asa cum a fost amendată.

.2 să permită purtătorului său să se rotească din pozitia cu fata în jos în pozitia cu fata în sus în cel mult 5 secunde."

10. La paragraful 2.3.1.3.3, cuvintele „sau a accesoriilor sale" se introduc după cuvântul „costumului".

11. La paragraful 2.3.1.4, se înlocuieste „2.2.1.8" cu „2.2.1.14".

12. După paragraful 2.3.1.4 existent se introduc următoarele noi paragrafe 2.3.1.5 si 2.3.1.6:

„2.3.1.5 Un costum hidrotermic, care are flotabilitate si este proiectat să fie purtat fără o vestă de salvare, trebuie să fie prevăzut cu o saulă plutitoare cu lansare sau cu un alt mijloc care permite legarea sa de un costum purtat de altă persoană aflată în apă.

2.3.1.6 Un costum hidrotermic, care are flotabilitate si este proiectat să fie purtat fără o vestă de salvare, trebuie să fie prevăzut cu un mijloc corespunzător care să permită unui salvator să ridice din apă, fie în ambarcatiunea de salvare, fie în barca de urgentă, persoana care poartă acest costum."

13. Paragraful 2.3.1.5 existent se înlocuieste după cum urmează:

„2.3.1.7 Dacă un costum hidrotermic urmează să fie purtat împreună cu o vestă de salvare, vesta de salvare trebuie să fie purtată peste costum. Persoanele care poartă un astfel de costum hidrotermic trebuie să poată îmbrăca vesta de salvare fără a primi ajutor. Costumul hidrotermic trebuie să poarte o inscriptie pentru a indica faptul că trebuie să fie purtat împreună cu o vestă de salvare compatibilă."

14. Se adaugă următorul nou paragraf 2.3.1.8:

„2.3.1.8 Un costum hidrotermic trebuie să aibă o flotabilitate care să nu scadă cu mai mult de 5% după 24 de ore de imersiune în apă dulce si care să nu depindă de utilizarea materialelor granulate si fără coeziune."

15. Paragraful 2.3.3 existent se elimină.

16. Cuvântul „Costumul" de la începutul paragrafului 2.4.1.1 se înlocuieste cu cuvintele „Un costum".

17. Alineatul .3 existent din paragraful 2.4.1.1 se înlocuieste după cum urmează:

„.3 să acopere întreg corpul, cu exceptia picioarelor, dacă Administratia permite acest lucru; totusi, acoperirea mâinilor si a capului se poate face cu mănusi separate si o cagulă care trebuie să fie atasate permanent de costum;".

18. Paragraful 2.4.1.2 existent se elimină, iar paragrafele 2.4.1.3 si 2.4.1.4 se renumerotează ca paragrafele 2.4.1.2 si, respectiv, 2.4.1.3.

19. La alineatul .2 din paragraful 2.4.1.2 renumerotat, între cuvântul „costumului" si cuvintele „sau fără a fi rănit" se introduc cuvintele „sau a accesoriilor sale".

20. Paragraful 2.4.1.3 renumerotat se înlocuieste după cum urmează:

„2.4.1.3 Un costum antiexpunere trebuie să fie prevăzut cu o lumină, care să îndeplinească cerintele paragrafului 2.2.3, astfel încât să poată respecta prevederile paragrafelor 2.2.3.1.3 si 2.4.1.2.2, si cu fluierul prevăzut la paragraful 2.2.1.14."

21. Alineatul existent .2 din paragraful 2.4.2.1 se înlocuieste după cum urmează:

„.2 să fie confectionat astfel încât, fiind îmbrăcat conform mentiunii de pe el, acesta să continue să asigure o protectie termică suficientă, după o săritură în apă cu scufundarea completă a purtătorului acestui costum, pentru ca temperatura corpului persoanei să nu scadă cu mai mult de 1,5°C pe oră după prima jumătate de oră petrecută în apă calmă, curgătoare cu temperatura de 5°C."

ANEXA Nr. 2

REZOLUTIA MSC.272(85) (adoptată la 4 decembrie 2008)

Adoptarea amendamentelor la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA)

Comitetul Securitătii Maritime,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale, referitor la functiile Comitetului,

notând, de asemenea, art. VIII(b) si regula Ml/3.10 din Conventie cu privire la procedura de amendare aplicabilă Codului LSA,

luând în considerare, la cea de-a optzeci si cincea sesiune a sa, amendamentele la Codul LSA, propuse si difuzate în conformitate cu art. VIII (b)(i) din Conventie:

1. adoptă, în conformitate cu art. VIII (b)(iv) din Conventie, amendamentele la Codul LSA, al căror text este redat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu art. VIII (b)(vi)(2)(bb) din Conventie, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 ianuarie 2010, în afara cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Conventie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă în total cel putin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi notificat obiectiile lor la aceste amendamente;

3. invită guvernele contractante să noteze că, în conformitate cu art. VIII (b)(vii)(2) din Conventie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 iulie 2010, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

5. solicită în plus secretarului general să transmită copii ale acestei rezolutii si ale anexei sale membrilor Organizatiei care nu sunt guverne contractante la Conventie.

ANEXA

la Rezolutia MSC. 272(85)

AMENDAMENTE

la Codul international al mijloacelor de salvare (Codul LSA)

CAPITOLUL IV

Ambarcatiuni de salvare

4.4 Cerinte generale pentru bărci de salvare

1. La alineatul .1 din paragraful 4.4.2.2, după cuvintele „75 kg" se introduc cuvintele „(la o barcă de salvare pentru o navă de pasageri) sau 82,5 kg (la o barcă de salvare pentru o navă de marfă)".

2. Paragraful 4.4.9.1 existent se înlocuieste după cum urmează:

„4.4.9.1 Numărul de persoane pe care barca de salvare este autorizată să-l transporte, la navele de pasageri si/sau navele de marfă, după caz, trebuie să fie clar înscris pe ea, cu caractere permanente si lizibile."

4.7 Bărci de salvare lansate la apă prin cădere liberă

3. Paragraful 4.7.2 existent se înlocuieste după cum urmează:

„4.7.2 Capacitatea de transport a unei bărci de salvare lansate la apă prin cădere liberă

4.7.2.1 Capacitatea de transport a unei bărci de salvare lansate la apă prin cădere liberă este reprezentată de numărul de persoane care au o greutate medie de 82,5 kg si care pot sta asezate pe un scaun fără a stânjeni mijloacele de propulsie sau exploatarea vreunui echipament al bărcii de salvare. Suprafata scaunului trebuie să fie netedă, să aibă o formă corespunzătoare, iar toate locurile cu care corpul omenesc vine în contact să aibă un capitonaj cu o grosime de cel putin 10 mm pentru a asigura sustinerea părtii dorsale si a bazinului; de asemenea, trebuie să aibă un suport lateral flexibil pentru cap.

Scaunele nu trebuie să fie pliabile, ci trebuie să fie fixate permanent de barca de salvare si să fie dispuse astfel încât să se evite situatia în care orice înclinare a corpului ambarcatiunii sau a tendei sale în timpul lansării la apă ar putea cauza vătămarea ocupantilor. Amplasarea si structura scaunului trebuie să fie astfel încât să nu producă vătămări corporale ocupantilor în timpul lansării la apă dacă acesta este mai îngust decât lătimea umerilor ocupantului. Culoarul dintre scaune trebuie să aibă o lătime de cel putin 480 mm de la punte la partea superioară a scaunului, să fie degajat de toate obstacolele si să aibă o suprafată antiderapantă cu puncte de sprijin corespunzătoare pentru picioare care să permită îmbarcarea în deplină sigurantă atunci când ambarcatiunea se află în pozitie de lansare la apă. Toate scaunele trebuie să fie prevăzute cu hamuri corespunzătoare pe care ocupantii să le poată desprinde rapid în starea de tensiune si care să le mentină corpurile fixate de ele în timpul lansării.

4.7.2.2 Unghiul dintre suprafata sezutului si spătarul scaunului trebuie să fie de cel putin 90°. Lătimea sezutului scaunului trebuie să fie de cel putin 480 mm. Spatiul liber de la spătar până la spătarul scaunului din fată (distanta sezut-genunchi) trebuie să fie de cel putin 650 mm măsurat la un unghi de 90° pe spătar. Spătarul trebuie să aibă o înăltime de cel putin 1.075 mm deasupra sezutului scaunului. Înăltimea spătarului scaunului până la nivelul umerilor trebuie să fie de cel putin 760 mm. Suportul pentru picioare trebuie să fie orientat astfel încât să formeze un unghi egal cu cel putin jumătatea unghiului de înclinare a sezutului scaunului si să aibă o lungime de cel putin 330 mm (a se vedea figura 2).

Figura 2

CAPITOLUL V

Bărci de urgentă

5.1 Bărci de urgentă

4. În prima frază din paragraful 5.1.1.1, după mentiunea „4.4.9" se adaugă cuvintele „; totusi, la toate bărcile de urgentă,

greutatea medie care trebuie să se aplice la paragraful 4.4.2.2.1 este de 82,5 kg".

5. În a doua frază din paragraful 5.1.3.5, cuvintele „75 kg" se înlocuiesc cu cuvintele „82,5 kg".

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

ORDIN

privind aprobarea publicării acceptării anexei I amendate la Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992

În temeiul art. 26 pct. 4 lit. b) din Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992, la care România a aderat prin Legea nr. 92/2003, si al art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor,

ministrul mediului si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea anexei I amendate la Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992, adoptată unanim la cea de-a IV-a Conferintă a părtilor prin Decizia 2006/2, intrată în vigoare pentru România la data de 19 martie 2008, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului si pădurilor,

Lâszlo Borbely

Bucuresti, 21 mai 2010.

Nr. 811.

ANEXĂ

(Anexa I la conventie)

Substante periculoase în scopul definirii activitătilor periculoase¹

Cantitătile indicate mai jos se referă la fiecare activitate sau grup de activităti.

Atunci când o substantă sau un preparat nominalizat în partea a II-a apartine si unei categorii din partea I, se aplică cantitatea de prag indicată în partea a II-a.

Pentru identificarea activitătilor periculoase, părtile vor tine cont de posibilitatea previzibilă de agravare a pericolelor în cauză, precum si de cantitătile de substante periculoase si de vecinătatea lor, fie ele responsabilitatea unuia sau a mai multor operatori.

PARTEA I

Categorii de substante si de preparate care nu sunt nominalizate în mod specific în partea a II-a

Categoria		Cantitate prag (tone metrice)
1. Inflamabile²		50.000
2a) Foarte inflamabile3a)sib)		200
2b) Foarte inflamabile^3c)		50.000
3. Extrem de inflamabile⁴		50
4. Toxice⁵		200
5. Foarte toxice⁶		20
6. Oxidante?		200
7a) Explozive, unde substanta, preparatul sau articolul se încadrează la diviziunea 1.4 a criteriilor GHS⁸		200
7b) Explozive, unde substanta, preparatul sau articolul se încadrează la diviziunea 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 sau 1.6 a criteriilor GHS⁸		50
8a) Periculoase pentru mediu - „Toxice pentru organismele acvatice"⁹		500
8b) Periculoase pentru mediu - „Foarte toxice pentru organismele acvatice"¹⁰		200

PARTEA a II-a

Substante nominalizate

Substanta	Cantitate prag (tone metrice)
1a) Azotat de amoniu¹¹	10.000
1b) Azotat de amoniu¹²	5.000
1c) Azotat de amoniu¹³	2.500
1d) Azotat de amoniu¹⁴	50
2a) Azotat de potasiu¹⁵	10.000
2b) Azotat de potasiu¹⁶	5.000
3. Clor	25
4. Etilenoxid	50
5. Hidrogen	50
6. Toluen diizocianat	100
7. Trioxid de sulf	75
8. Alchili de plumb	50
9. Fosgen	0,75
10. Izocianat de metil	0,15
11. Gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL) si gaze naturale	200
12. Produse petroliere: benzine si nafte, kerosen (inclusiv combustibil de avion), distilate de petrol (inclusiv combustibili diesel, produse petroliere pentru încălzirea locuintelor si amestecuri de fractii)	25.000

1 Criterii indicative. În absenta altor criterii corespunzătoare, părtile pot aplica criteriile următoare pentru clasificarea substantelor sau preparatelor în sensul părtii I la prezenta anexă. Amestecurile si preparatele trebuie să fie tratate ca si substantele pure, în afară de cazul în care nu mai posedă proprietăti echivalente si nu sunt capabile de a produce efecte transfrontiere.

² Lichide inflamabile - substante si preparate având un punct de inflamabilitate egal sau mai mare decât 21 °C si mai mic sau egal cu 55°C, care întretin arderea.

³ Lichide foarte inflamabile:

a) substante si preparate care pot deveni fierbinti si în final se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura mediului ambiant fără niciun aport de energie (sunt inflamabile spontan în aer);

b) substante si preparate care au un punct de inflamabilitate mai scăzut de 55°C si care rămân în stare lichidă sub presiune, unde conditiile de procesare specifice, cum ar fi presiunea sau temperatura înaltă, pot crea pericole de accidente majore; si

c) substante si preparate având un punct de inflamabilitate mai scăzut de 21 °C si care nu sunt extrem de inflamabile.

⁴ Gaze si lichide extrem de inflamabile:

a) substante si preparate lichide care au un punct de inflamabilitate mai scăzut de 0°C si un punct de fierbere (sau, în cazul unui interval de fierbere, un punct initial de fierbere) la presiune normală este mai mic sau egal cu 35°C;

b) gaze care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura si presiunea ambientală si care sunt în stare gazoasă sau supercritică; si

c) substante si preparate lichide inflamabile si foarte inflamabile mentinute la o temperatură superioară punctului lor de fierbere.

⁵ Substante toxice - substante ale căror proprietăti corespund celor indicate în tabelul 1 sau 2 si care în temeiul proprietătilor lor fizice si chimice au capacitatea de a genera pericole de accidente industriale (DL - doză letală; CL - concentratie letală).

Tabelul 1

DL₅₀(ingestie)(1) mg/kg de masă a corpului 25 < DL₅₀ ≤ 200	DL50 (absorbtie cutanată) (2) mg/kg de masă a corpului 50 < DL₅₀ ≤ 400	CL₅₀ (3) mg/l (inhalare) 0,5 < CL₅₀ ≤ 2
(1) DL₅₀ prin ingestie la sobolani
(2) DL50 prin absorbtie cutanată la sobolani sau iepuri
(3) CL₅₀ prin inhalare (4 ore) la sobolani

Tabelul 2

Doza de reactie discriminatorie mg/kg de masă a corpului = 5

unde toxicitatea acută prin ingestia substantei la animal a fost determinată prin metoda dozei fixe

⁶ Substante foarte toxice - substante ale căror proprietăti corespund celor care sunt enuntate în tabelul 3 sau 4 si care, datorită proprietătilor lor fizice si chimice, au capacitatea de a genera pericole de accidente industriale (DL - doză letală; CL - concentratie letală).

Tabelul 3

DL₅₀(ingestie)(1) mg/kg de masă a corpului DL₅₀ ≤ 25	DL₅₀ (absorbtie cutanată) (2) mg/kg de masă a corpului DL₅₀ ≤ 50	CL₅₀ (3) mg/l (inhalare) CL₅₀ ≤ 0,5
(1) DL50 prin ingestie la sobolani
(2) DL₅₀ prin absorbtie cutanată la sobolani sau iepuri
(3) CL50 prin inhalare (4 ore) la sobolani

Tabelul 4

Doza de reactie discriminatorie mg/kg de masă a corpului < 5

unde toxicitatea acută prin ingestia substantei la animale a fost determinată prin metoda dozei fixe

⁷ Substante oxidante - substante care produc reactii puternic exoterme atunci când intră în contact cu alte substante, în special cu cele inflamabile.

⁸ Substante explozive:

a) substante sau preparate care creează riscul unei explozii prin soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;

b) substante sau preparate care creează riscuri extreme de explozie prin soc, frecare, foc sau alte surse de aprindere; sau

c) substante, preparate sau articole care se încadrează în clasa 1 din Acordul european privind transportul rutier international al mărfurilor periculoase (UN/ADR) din 30 septembrie 1957, cu modificările ulterioare.

În această definitie sunt incluse si substantele pirotehnice care, în sensul prevederilor conventiei, sunt definite ca substante (sau amestecuri de substante) destinate să producă căldură, lumină, sunet, gaz sau fum ori o combinatie a unor astfel de efecte prin reactii chimice exoterme autoîntretinute.

Substantele si articolele din clasa 1 sunt clasificate în oricare dintre grupele 1.1-1.6 în concordantă cu schema de clasificare UN/ADR. Grupele respective sunt:

Grupa 1.1: Substante si articole care prezintă pericol de explozie în masă (o explozie în masă este o explozie care afectează instantaneu aproape întreaga cantitate de material);

Grupa 1.2: Substante si articole care prezintă pericol potential, dar nu de explozie în masă;

Grupa 1.3: Substante si articole care prezintă pericol de incendiu si fie un pericol minor de detonare sau chiar un risc minor de explozie ori ambele, dar nu un pericol de explozie în masă:

(i) combustie care dă nastere unei călduri radiante considerabile; sau

(ii) care ard una după alta, producând detonări minore sau efecte de proiectil sau ambele;

Grupa 1.4: Substante si articole care prezintă doar un risc minor în caz de aprindere sau initiere de aprindere în timpul transportului. Efectele sunt mult limitate de ambalaj si nu este de asteptat proiectarea fragmentelor de mărimi sau proportii apreciabile. Un incendiu din exterior nu are ca efect o explozie virtual instantanee a întregului continut virtual al coletului;

Grupa 1.5: Substante foarte inerte având risc de explozie în masă care sunt atât de inerte încât există o foarte mică probabilitate a unei initieri sau a unei treceri de la ardere la detonare în conditii normale de transport. Ca o cerintă minimă, acestea nu vor exploda la testul unui incendiu din exterior;

Grupa 1.6: Articole extrem de inerte care nu prezintă un pericol de explozie în masă. Articolele contin numai substante detonante extrem de inerte si au demonstrat o probabilitate neglijabilă de initiere sau propagare accidentală. Riscul este limitat la explozia unui singur articol.

În această definitie sunt inclusi, de asemenea, explozivi ori substante sau preparate pirotehnice continute în articole. În cazul articolelor care contin substante sau preparate explozive ori pirotehnice, dacă este cunoscută cantitatea de substantă sau preparat, acea cantitate se ia în considerare în scopul prevederilor conventiei. Dacă nu este cunoscută cantitatea, atunci, în scopul prevederile conventiei, întregul articol va fi considerat exploziv.

⁹ Substante periculoase pentru mediu (CL - concentratie letală; CE - concentratie efectivă; CI - concentratie de inhibitie) - toxice pentru organismele acvatice, cu efecte adverse pe termen lung în mediul acvatic, cu:

a) toxicitate acută:

(i) 96 de ore CL₅₀ (pentru pesti) 1 mg/l < CL₅₀ s 10 mg/l; sau

(ii) 48 de ore CE₅₀ (pentru daphnia) 1 mg/l < CE₅₀ s 10 mg/l; sau

(iii) 72 de ore Cl₅₀ (pentru alge) 1 mg/l < Cl₅₀ s 10 mg/l; si

b) persistentă - substanta nu este usor degradabilă sau log Pow (logaritmul coeficientului de partitie octanol/apă) > 3,0 (exceptie făcând cazul în care factorul de bioconcentrare determinat experimental FBC < 100).

¹⁰ Substante periculoase pentru mediu (CL - concentratie letală; CI - concentratie de inhibitie; CE - concentratie efectivă) - foarte toxice pentru organismele acvatice:

a) substante foarte toxice pentru organismele acvatice, cu toxicitate acută:

(i) 96 de ore CL₅₀ (pentru pesti) < 1 mg/l; sau

(ii) 48 de ore CE₅₀ (pentru daphnia) < 1 mg/l; sau

(iii) 72 de ore Cl₅₀ (pentru alge) < 1 mg/l; si

b) substante foarte toxice pentru organismele acvatice, cu efecte adverse pe termen lung în mediul acvatic, cu:

(i) toxicitate acută:

- 96 de ore CL₅₀ (pentru pesti) < 1 mg/l; sau

- 48 de ore CE₅₀ (pentru daphnia) < 1 mg/l; sau

- 72 de ore Cl₅₀ (pentru alge) < 1 mg/l; si

(ii) persistentă - substanta nu este usor degradabilă sau log Pow (logaritmul coeficientului de partitie octanol/apă) > 3,0 (exceptie făcând cazul în care factorul de bioconcentrare determinat experimental FBC < 100).

¹¹ Azotatul de amoniu (10.000) - îngrăsăminte capabile de autodescompunere.

Se aplică îngrăsămintelor compuse/compozite pe bază de azotat de amoniu (îngrăsăminte compuse/compozite continând azotat de amoniu cu fosfat si/sau potasă) în care continutul de azot rezultat din azotatul de amoniu este:

a) între 15,75% si 24,5% în greutate (15,75% si 24,50% continut de azot în greutate rezultat din azotatul de amoniu corespunde la 45% si, respectiv, 70% azotat de amoniu) si în care fie totalul materialelor combustibile/organice să nu depăsească 0,4%, fie îndeplinesc cerintele testului corespunzător de rezistentă la detonare (de exemplu, testul tubului de otel de 4 inchi);

b) 15,75% în greutate sau mai putin si nu e restrictionat de prezenta materialelor combustibile, si care au capacitatea autodescompunerii conform testului specific „UN Trough Test" (vezi Recomandările Natiunilor Unite privind transportul substantelor periculoase - manual de teste si criterii, partea a III-a, subsectiunea 38.2).

¹² Azotatul de amoniu (5.000) - îngrăsământ.

Se aplică îngrăsămintelor bazate strict pe azotat de amoniu si îngrăsămintelor compuse/compozite pe bază de azotat de amoniu în care continutul de azot rezultat din azotatul de amoniu este:

a) peste 24,5% în greutate, cu exceptia amestecurilor de azotat de amoniu cu dolomită, calcar si/sau carbonat de calciu cu o puritate de cel putin 90%;

b) peste 15,75% în greutate pentru amestecuri de azotat de amoniu si sulfat de amoniu;

c) peste 28% (28,00% continut de azot în greutate ca rezultat al azotatului de amoniu corespunde la 80% azotat de amoniu) în greutate pentru amestecuri de azotat de amoniu cu dolomită, calcar si/sau carbonat de calciu cu o puritate de cel putin 90%; si care îndeplinesc cerintele testului corespunzător de rezistentă la detonare (de exemplu, testul tubului de otel de 4 inchi).

¹³ Azotatul de amoniu (2.500) tehnic. Se aplică:

a) azotatului de amoniu si preparatelor de azotat de amoniu în care continutul de azot ca rezultat din azotatul de amoniu este:

(i) între 24,5% si 28% în greutate si care nu contin mai mult de 0,4% substante combustibile;

(ii) mai mare de 28% în greutate si care nu contin mai mult de 0,2% substante combustibile;

b) solutiilor apoase de azotat de amoniu a căror concentratie de azotat de amoniu este peste 80% în greutate.

¹⁴ Azotatul de amoniu (50) - îngrăsăminte si materiale „în afara specificatiilor", care nu îndeplinesc cerintele testului corespunzător de rezistentă la detonare (de exemplu, testul tubului de otel de 4 inchi).

Se aplică:

a) materialului respins în timpul procesului de fabricare, precum si azotatului de amoniu si preparatelor de azotat de amoniu, îngrăsămintelor strict pe bază de azotat de amoniu si îngrăsămintelor compuse/compozite pe bază de azotat de amoniu la care fac referire notele 12 si 13 si care sunt sau au fost returnate de la utilizatorul final la producător, depozit temporar sau fabrică de reprocesare pentru a fi reprelucrate, reciclate sau tratate în vederea utilizării în conditii de sigurantă, întrucât nu se mai conformează specificatiilor din notele 12 si 13;

b) îngrăsămintelor la care se face referire în notele 11 a) si 12, care nu îndeplinesc cerintele testului corespunzător de rezistentă la detonare (de exemplu, testul tubului de otel de 4 inchi).

¹⁵ Azotatul de potasiu (10.000) - îngrăsăminte compozite pe bază de azotat de potasiu compuse din azotat de potasiu în formă granulară/solzi.

¹⁶ Azotatul de potasiu (5.000) - îngrăsăminte compozite pe bază de azotat de potasiu compuse din azotat de potasiu în formă cristalină.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) si (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iulie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 8, punctul 8 va avea următorul cuprins:

„8. plata, în perioada 1-9 iulie 2010, a facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 23 iunie 2010.

Nr. 1.885.

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa „A", a imobilului Circul de Stat - pavilionul central, din Aleea Circului nr. 15, sectorul 2, Bucuresti

Tinând seama de Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 328/E/2009,

în conformitate cu dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Imobilul Circul de Stat - pavilionul central, din Aleea Circului nr. 15, sectorul 2, Bucuresti, se clasează ca monument istoric, grupa ,A", cod în Lista monumentelor istorice B-II-m- A-20964.

Art. 2. - Directia patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Directiei pentru Cultură si Patrimoniul National a Municipiului Bucuresti pentru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Directia pentru Cultură si Patrimoniul National a Municipiului Bucuresti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Bucuresti, 12 mai 2010.

Nr. 2.241.

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa „B", a imobilului „Casa Nenitescu", din Str. Scoalei nr. 8, sectorul 2, Bucuresti

Tinând seama de Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 149/E din 29 aprilie 2009,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea

Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Imobilul „Casa Nenitescu", din Str. Scoalei nr. 8, sectorul 2, Bucuresti, se clasează ca monument istoric, grupa „B", cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-B-20960.

Art. 2. - Directia patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Directiei pentru Cultură si Patrimoniul National a Municipiului Bucuresti pentru ducere la îndeplinire.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Bucuresti, 12 mai 2010.

Nr. 2.242.

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Monumente memoriale, grupa „A", a imobilului Cimitirul international de onoare „Mircea cel Bătrân", din satul/comuna Mircea Vodă, Str. Gării nr. 2, judetul Constanta

Tinând seama de Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 370/E/2009,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Imobilul Cimitirul international de onoare „Mircea cel Bătrân", din satul/comuna Mircea Vodă, Str. Gării nr. 2, judetul Constanta, se clasează ca monument istoric, categoria Monumente memoriale, grupa ,A", cod în Lista monumentelor istorice CT-IV-a-B-20989.

Art. 2. - Directia patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Directiei pentru Cultură si Patrimoniul National a Judetului Constanta centru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Directia pentru Cultură si Patrimoniul National a Judetului Constanta va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Bucuresti, 12 mai 2010.

Nr. 2.243.

MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa „B", a imobilului Biblioteca Orăsenească Sulina, din Str. I nr. 178-179, Sulina, judetul Tulcea

Tinând seama de Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 388/E/2009,

ministrul culturii si patrimoniului national emite prezentul ordin.

Art. 1. - Imobilul Biblioteca Orăsenească Sulina, din Str. I nr. 178-179, Sulina, judetul Tulcea, se clasează ca monument istoric, grupa „B", cod în Lista monumentelor istorice TL-II-m-B-20987.

Art. 2. - Directia patrimoniu cultural comunică prezentul ordin Directiei pentru Cultură si Patrimoniul National a Judetului Tulcea pentru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Directia pentru Cultură si Patrimoniul National a Judetului Tulcea va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Bucuresti, 12 mai 2010.

Nr. 2.244.

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

DECIZIE

privind procedura de acordare a două licente de utilizare a frecventelor radio în sistem digital terestru de televiziune

Având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2009 pentru aprobarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, ale art. 59 alin. (4) si (7) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. V din Hotărârea Guvernului nr. 464/2010 privind acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radio în sistem digital terestru de televiziune si pentru modificarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2009,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. 1. - Prezenta decizie are ca obiect stabilirea procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în sistem digital terestru în banda de frecvente 470-862 MHz în vederea operării a două multiplexe de televiziune digitală terestră DVB-T pe teritoriul României, în conditiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 464/2010 privind acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radio în sistem digital terestru de televiziune si pentru modificarea Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2009.

Art. 2. - (1) Dreptul de utilizare a frecventelor radio conferit în banda 790-862 MHz (canalele 61-69) va fi modificat după data încetării emisiilor analogice (switch-off) de televiziune terestră cu alte canale din banda de frecvente radio 470-790 MHz (canalele 21-60).

(2) Utilizarea canalelor radio din banda de frecvente 830-862 MHz este limitată temporar, până la coordonarea acestora cu Ministerul Apărării Nationale în cadrul Comisiei Interdepartamentale de Radiocomunicatii.

(3) Utilizarea efectivă, inclusiv în zonele de frontieră, a statiilor de emisie functionând în canalele alocate prin licenta de utilizare a frecventelor radio va fi posibilă numai în baza coordonării realizate de către Autoritatea Natională pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii, denumită în continuare ANCOM, potrivit legii, cu administratiile de comunicatii ale tărilor vecine, cu respectarea cerintelor care decurg din aplicarea prevederilor Acordului Geneva 2006, referitoare la coordonarea utilizării frecventelor din spectrul de frecvente ce face obiectul prezentei decizii.

Art. 3. - Licentele de utilizare a frecventelor radio în sistem digital terestru de televiziune, denumite în continuare licente, se acordă prin proceduri de selectie comparative distincte, organizate în conformitate cu dispozitiile art. III alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 464/2010, de către ANCOM.

Art. 4. - Persoanele interesate pot depune oferte pentru ambele proceduri de selectie.

Art. 5. - (1) Etapele premergătoare procedurilor de selectie sunt următoarele:

a) publicarea proiectului caietului de sarcini în vederea consultării;

b) transmiterea observatiilor privind continutul caietului de sarcini;

c) elaborarea formei finale a caietului de sarcini si aprobarea acestuia de către presedintele ANCOM;

d) publicarea anuntului de participare la procedurile de selectie organizate.

(2) Etapele procedurilor de selectie sunt următoarele:

a) obtinerea caietului de sarcini de către persoanele interesate;

b) transmiterea solicitărilor de clarificări si răspunsul la acestea;

c) depunerea ofertelor si a garantiei de participare de către persoanele care au obtinut caietul de sarcini;

d) evaluarea ofertelor;

e) transmiterea comunicărilor privind rezultatul evaluării tuturor ofertelor depuse;

f) primirea si solutionarea contestatiilor.

(3) Calendarul detaliat al etapelor procedurilor de selectie se va stabili de către ANCOM prin caietul de sarcini.

Art. 6. - (1) Pentru organizarea si conducerea procedurilor de selectie, presedintele ANCOM va desemna o comisie formată din 7 membri, care nu pot fi actionari, asociati, administratori, cenzori sau angajati, cu carnet de muncă ori în alt mod, ai vreuneia dintre persoanele juridice care participă la procedurile de selectie sau ai vreunei persoane juridice care are control asupra vreunui ofertant, în acest sens membrii comisiei depunând o declaratie pe propria răspundere.

(2) În cadrul comisiei prevăzute la alin. (1) pot fi cooptati si experti externi.

(3) O persoană juridică are control asupra ofertantului, conform alin. (1), dacă exercită direct cel putin 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la acesta.

(4) În cadrul comisiei prevăzute la alin. (1) se vor desemna un presedinte care va conduce procedurile de selectie si un secretar care va întocmi procesele-verbale de sedintă.

(5) Comisia prevăzută la alin. (1) are următoarele atributii:

a) elaborarea formei finale a caietului de sarcini si supunerea lui spre aprobare presedintelui ANCOM;

b) formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări;

c) evaluarea ofertelor;

d) prezentarea rezultatului evaluării ofertelor presedintelui ANCOM în scopul aprobării acestuia.

(6) În vederea solutionării eventualelor contestatii, ANCOM va constitui o comisie formată din alte persoane decât cele care au făcut parte din comisia prevăzută la alin. (1). Procesul-verbal de solutionare a contestatiilor va fi aprobat de presedintele ANCOM. Incompatibilitătile prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător si membrilor comisiei constituite potrivit prezentului alineat.

Art. 7. - (1) ANCOM va publica pe pagina de internet www.ancom.org.ro, în vederea consultării publice, proiectul caietului de sarcini si data-limită până la care se pot primi observatii la acesta.

(2) Forma finală a caietului de sarcini va fi elaborată după centralizarea si analizarea observatiilor primite.

(3) ANCOM va publica cel putin într-un cotidian de circulatie natională, precum si pe pagina de internet www.ancom.org.ro un anunt de participare la procedurile de selectie, prin care va invita persoanele interesate să procure caietul de sarcini, arătând care este data-limită pentru aceasta, precum si data-limită pentru depunerea ofertelor.

Art. 8. - (1) Caietul de sarcini elaborat va contine în mod obligatoriu conditiile tehnice de utilizare a frecventelor radio alocate, conditiile minime pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibil, obligatiile minime pe care acesta va trebui să si le asume în cazul în care va fi declarat câstigător al procedurii de selectie, grila de punctaj, precum si orice alte aspecte considerate relevante de către comisia prevăzută la art. 6 alin. (1).

(2) ANCOM va asigura obtinerea unui exemplar al caietului de sarcini de către orice persoană care îsi manifestă intentia în acest sens, după achitarea de către aceasta a sumei de 1.500 lei.

Art. 9. - (1) Procedurile de selectie se desfăsoară pe bază de oferte ferme, definitive, irevocabile si neconditionate, primite în conformitate cu caietul de sarcini pentru elaborarea si prezentarea ofertei.

(2) Ofertantii vor constitui o garantie de participare în cuantum de 100.000 euro prin scrisoare de garantie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă străină cu care o bancă română are relatii de corespondent, din care să rezulte fără echivoc angajamentul irevocabil al acesteia de a plăti imediat, la solicitarea ANCOM, fără a invoca vreo exceptie legată de procedurile de selectie, o sumă în cuantum egal cu garantia de participare, în cazul în care:

a) ofertantii declarati câstigători ai procedurii de selectie renuntă la dreptul de a li se acorda licenta;

b) ofertantii declarati câstigători ai procedurii de selectie nu achită taxa de licentă în conditiile prevăzute la art. III alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 464/2010;

c) ofertantii îsi retrag oferta după data-limită stabilită pentru primirea ofertelor;

d) ofertantii influentează sau încearcă să influenteze comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) în procesul de examinare si evaluare a ofertelor.

(3) Scrisoarea de garantie bancară trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel putin 180 de zile de la data-limită până la care se pot primi ofertele.

(4) Garantia de participare se restituie integral, la cerere, tuturor participantilor, cu exceptia câstigătorilor procedurilor de selectie, cărora le va fi restituită, la cerere, după momentul eliberării licentelor.

Art. 10. - Comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) va analiza doar acele oferte care au fost primite în termenul mentionat în caietul de sarcini si care sunt însotite de garantia de participare în cuantumul si în forma prevăzute în prezenta decizie.

Art. 11. - (1) Comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) va comunica persoanelor care au depus oferte rezultatele evaluării acestora prin publicarea pe pagina de internet www.ancom.org.ro

(2) Persoanelor ale căror oferte au fost declarate câstigătoare li se vor acorda licentele de către ANCOM, după achitarea de către acestia a taxei de licentă, în conditiile legii.

Art. 12. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Administrare si Reglementare în Comunicatii,

Marius Cătălin Marinescu

Bucuresti, 22 iunie 2010.

Nr. 447.

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2009, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

Partidul Alianta Socialistă

1. Cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 18.208 lei.

2. Lista persoanelor fizice care au plătit în anul 2009 donatii a căror valoare cumulată depăseste 10 salarii de bază minime brute pe tară:

- Rotaru Constantin, cetătenie română, CNP 1550723384228, a donat în 2009 suma totală de 11.550 lei.

P A R T E A I

SUMAR

LEGE

ANEXA

ANEXA Nr. 2

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Kelemen Hunor

Kelemen Hunor


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.