MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XXII - Nr. 490 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Vineri, 16 iulie 2010
SUMAR
LEGI SI DECRETE
147. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal
787. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
148. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind
măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici
788. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din
Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori
economici
149. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 19/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare
nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul
european agricol de dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si
a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor
nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate
de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor
necesare desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a
programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si
pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei
fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă,
prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
789. - Decret pentru promulgarea Legii privind
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 19/2010 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2009
privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul
european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală
si Fondul european pentru pescuit si a fondurilor alocate de la bugetul de
stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea
Europeană si a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente
programului de colectare si gestionare a datelor necesare
desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a
programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si
pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei
fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă,
prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
150. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de
dezvoltare
790. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1
alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2006 privind
înfiintarea Fondului national de dezvoltare
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 787 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318 si art. 3191 din
Codul de procedură civilă si a Legii nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru
Decizia nr. 788 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (5) si art. 14 alin. (2)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile
pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată
rezultate din contracte comerciale
Decizia nr. 789 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin.
(2) teza a doua si art. 111 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somatiei de plată
Decizia nr. 790 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a
contractelor de concesiune de servicii
Decizia nr. 799 din 3 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul alesilor locali
Decizia nr. 842 din 24 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 3 din Codul de
procedură penală
Decizia nr. 847 din 24 iunie 2010 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 22 din 24
martie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201
din 30 martie 2010.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE |
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ |
Bucuresti, 12 iulie
2010.
Nr. 147.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 9 iulie 2010.
Nr. 787.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 27/2010
privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind
măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27 din 31
martie 2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind
măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230
din 12 aprilie 2010.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE |
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ |
Bucuresti, 12 iulie
2010.
Nr. 148.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor
operatori economici
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind
măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici si se
dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 9 iulie 2010.
Nr. 788.
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 19/2010 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea
fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare
agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală si Fondul
european pentru pescuit si a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind
gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană
si a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare
si gestionare a datelor necesare desfăsurării politicii comune în
domeniul pescuitului si a programului de control, inspectie si supraveghere în
domeniul pescuitului si pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005
privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit,
Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de
creditare de către fondurile de garantare
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se aproba Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 19 din 9 martie
2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite
din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de
dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si a fondurilor
alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile
alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate de la bugetul
de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor necesare
desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a
programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si
pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei
fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă,
prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170
din 16 martie 2010.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE |
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ |
Bucuresti, 12 iulie
2010.
Nr. 149.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 19/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare
nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul
european agricol de dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si
a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor
nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate
de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor
necesare desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a
programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si
pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei
fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă,
prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 19/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare
nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul
european agricol de dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si a
fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor
nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate
de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor
necesare desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a
programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind
stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de
garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către
fondurile de garantare, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 9 iulie 2010.
Nr. 789.
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 45/2009
pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de dezvoltare
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45 din 13 mai
2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de dezvoltare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341
din 21 mai 2009.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE |
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ |
Bucuresti, 12 iulie 2010.
Nr. 150.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de dezvoltare
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiintarea Fondului national de
dezvoltare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
Bucuresti, 9 iulie 2010.
Nr. 790.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317,
art. 318 si art. 3191 din Codul de procedură civilă si a
Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Augustin
Zegrean - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Simona
Ricu – procuror
Daniela
Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 317, art. 318 si art. 3191 din Codul de procedură civilă
si a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie
ridicată de Mihaela Almăsan în Dosarul nr. 380/57/2009 al Curtii de
Apel Alba Iulia -Sectia comercială.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 27 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 380/57/2009, Curtea
de Apel Alba Iulia - Sectia comercială a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
317, art. 318 si art. 3191 din Codul de procedură civilă
si a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie
ridicată de Mihaela Almăsan.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea
acesteia sustine că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o
manieră concretă si reală, iar nu iluzorie si teoretică,
imposibilitatea concretă de sesizare a unei instante de către
persoana interesată constituind o încălcare a dreptului acesteia de
acces liber la justitie. Legea nr. 146/1997 reprezintă o încălcare
evidentă a accesului liber la justitie si a dreptului la apărare,
deoarece titularului unui interes legitim i se refuză mijloacele legale de
natură să-i permită apărarea acestui drept. De asemenea,
dispozitiile art. 317, art. 318 si art. 3191 din Codul de
procedură civilă contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16
alin. (1) si (2), art. 20 si art. 21 din Legea fundamentală.
Curtea
de Apel Alba Iulia - Sectia comercială arată
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru
a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,
să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317, art.
318 si art. 3191 din Codul de procedură civilă si ale
Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu
modificările ulterioare.
Dispozitiile
din Codul de procedură civilă criticate au următorul continut:
- Art.
317: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare,
pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut
fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când
procedura de chemare a părtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a
fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii;
2. când
hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea
dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.
Cu
toate acestea, contestatia poate fi primită pentru motivele mai
sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de
recurs, dar instanta Ie-a respins pentru că aveau nevoie de
verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca
el să fi fost judecat în fond.";
- Art.
318: „Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu
contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale
sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis
din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau
de casare.";
- Art.
3191: „Instanta poate suspenda executarea hotărârii a
cărei anulare se cere, sub conditia depunerii unei cautiuni. Dispozitiile
art. 403 alin. 3 si 4 se aplică în mod corespunzător."
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 1
alin. (3) referitoare la statul român, art. 11 alin. (2) referitoare la dreptul
international si dreptul intern, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art.
16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare
la interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile
si libertătile cetătenilor, art. 21 referitoare la accesul liber la
justitie, precum si dispozitiile art. 1 si ale art. 6 din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.
Analizând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că instanta de
contencios constitutional s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii
dispozitiilor art. 317, art. 318 si art. 3191 din Codul de
procedură civilă, prin raportare la aceleasi prevederi
constitutionale ca cele invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt
Decizia nr. 102 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 91 din 16 februarie 2009, Decizia nr. 71 din 15
ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49
din 27 ianuarie 2009, si Decizia nr. 1.676 din 15 decembrie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128
din 25 februarie 2010.
În ceea
ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.
146/1997, Curtea constată că aceasta a fost examinată în
repetate rânduri pe calea controlului de constitutionalitate a posteriori prin
raportare la normele constitutionale si internationale invocate în cauza de
fată. De exemplu, prin Decizia nr. 494 din 6 mai 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 iunie 2008, si
Decizia nr. 1.319 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 118 din 26 februarie 2009,
Curtea,
solutionând exceptia de neconstitutionalitate, a retinut, pentru argumentele
acolo expuse, că prevederile Legii nr. 146/1997 sunt constitutionale.
Întrucât
nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia
adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se
întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318 si art.
3191 din Codul de procedură civilă si a Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Mihaela
Almăsan în Dosarul nr. 380/57/2009 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia
comercială.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.
PRESEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona
Maritiu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13
alin. (5) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării
obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale
Augustin
Zegrean - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Simona
Ricu – procuror
Daniela
Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 13 alin. (5) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii
executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale,
exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nachema Engineering"
- S.R.L. în Dosarul nr. 2.061/226/2009 al Judecătoriei Făgăras.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin
încheierea din 27 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr.
2.061/226/2009, Judecătoria Făgăras a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
13 alin. (5) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii
executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie
ridicată de Societatea Comercială „Nachema Engineering" - S.R.L.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin art. 16 alin.
(1) si art. 129 din Constitutie, deoarece permite creditorului să-si
realizeze pretinsa creantă atât pe calea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 119/2007, cât si pe calea dreptului comun, pe când debitorului
nu i se oferă dreptul de a administra probe în apărare.
Apreciază, de asemenea, că, prin suprimarea dreptului debitorului de
a exercita calea de atac a recursului, precum si de a efectua
apărările de fond în cadrul contestatiei la executare, se
încalcă prevederile art. 21 alin. (1)si (3), art. 24 alin. (1) din Legea
fundamentală. În continuare, se invocă si dispozitiile art. 129 din
Constitutie referitoare la folosirea căilor de atac.
Judecătoria
Făgăras apreciază exceptia de neconstitutionalitate
ca fiind neîntemeiată.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 alin. (5)
si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007
privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării
obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007,
ordonantă aprobată prin Legea nr. 118/2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008.
Textele
criticate au următorul continut:
- Art.
13 alin. (5): „Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în
anulare este irevocabilă.";
- Art.
14 alin. (2): „împotriva executării silite a ordonantei de plată
debitorul poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. În
cadrul contestatiei nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de
executare."
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16
alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) si (3)
referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 alin. (1) referitoare la
dreptul la apărare si art. 129 referitoare la folosirea căilor de
atac.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra
constitutionalitătii dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 119/2007 s-a pronuntat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.001
din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774
din 18 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776
din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili
măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de
plată asumate prin contracte comerciale si pentru stabilirea unei
proceduri simplificate de solutionare a actiunilor în justitie având ca obiect
asemenea obligatii. Or, potrivit art. 126 din Constitutie, competenta instantelor
de judecată si procedura în fata acestora se stabilesc prin lege, precum
ordonanta criticată. Prevederile de lege criticate sunt în sensul
aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la
solutionarea pricinilor în primă instantă, are obligatia de a încerca
împăcarea părtilor. Faptul că, potrivit art. 7 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează
părtile pentru explicatii si lămuriri si stăruie în efectuarea
plătii sumei datorate nu înseamnă ca acesta se antepronuntă,
întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza
toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor. Mai mult, art.
2 din ordonantă prevede că procedura reglementată de acest act
normativ vizează exclusiv creantele certe, lichide si exigibile ce
reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani care rezultă
din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanta de plată
se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse,
a declaratiilor părtilor, precum si a celorlalte probe administrate,
instanta constatând că cererea este întemeiată.
Pe de
altă parte, dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 119/2007 dau posibilitatea contestării de către
debitor a ordonantei de plată si reglementează procedura pentru
exercitarea căii de atac. Asa fiind, se constată că prevederile
art. 13 si 14 din ordonantă nu numai că nu încalcă dreptul la
apărare si dreptul părtilor la un proces echitabil, ci, dimpotrivă,
dau expresie acestor drepturi.
Întrucât
nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie, solutia
adoptată în precedent, precum si considerentele pe care aceasta se
întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (5) si art. 14
alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind
măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de
plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de
Societatea Comercială „Nachema Engineering" - S.R.L. în Dosarul nr.
2.061/226/2009 al Judecătoriei Făgăras.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.
PRESEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona
Maritiu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1
alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 111 din
Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată
Augustin
Zegrean - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Simona
Ricu - procuror
Marieta
Safta - magistrat-asistent-sef
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 111
din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată,
exceptie invocată de Societatea Comercială „AH Plan
Construction" - S.R.L. în Dosarul nr. 25.136/299/2009 al Judecătoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
La
apelul nominal este prezentă partea Societatea Comercială „Visali
Prod Corn" - S.R.L., prin avocat Cristina Ticu-Jianu din cadrul Baroului
Bucuresti, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului
părtii Societatea Comercială „Visali Prod Corn" - S.R.L., care
solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii
Constitutionale în materie.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 21 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr.
25.136/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 111 din
Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie
invocată de Societatea Comercială „AII Plan Construction" -
S.R.L.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt
neconstitutionale, întrucât limitează dreptul la apărare ca urmare a
imposibilitătii de a administra, în afara înscrisurilor, si a altor probe,
precum martorii sau expertizele tehnice. Mai mult decât atât, prin textele în
cauză, pe care se întemeiază cererea creditoarei, este îngrădit
si accesul liber la justitie, întrucât debitorul nu poate actiona împotriva
creditorului decât pe calea dreptului comun, care este mult mai costisitoare
decât procedura somatiei de plată.
Judecătoria
Sectorului 1 Bucuresti apreciază că exceptia
invocată este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru
a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1),
art. 6, art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 111 din Ordonanta
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 295/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380
din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare.
Dispozitiile
criticate au, în prezent, următorul cuprins:
- Art.
1 alin. (1): „Procedura somatiei de plată se desfăsoară, la
cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin
executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce
reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin
contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut,
regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură
ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind
executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii.";
- Art.
6: „(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5,
judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a
explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate
potrivit art. 4.
(2)
Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că
pretentiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanta
care va contine somatia de plată către debitor, precum si termenul de
plată.
(3)
Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depăsi 30
de zile. Judecătorul va putea stabili alt termen potrivit întelegerii
părtilor.
(4)
Ordonanta se va înmâna părtii prezente sau se va comunica fiecărei
părti de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire.";
- Art.
10 alin. (2): „Prin contestatia la executare debitorul poate invoca
apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului în
care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonantei de
admitere a cererii creditorului.";
- Art.
111: „(1) Ordonanta privind somatia de plată nu are
autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre
părti.
(2)
Prevederile art. 338 din Codul de procedură civilă se aplică în
mod corespunzător."
Autorul
exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile de lege
criticate încalcă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 privind
egalitatea în fata legii, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare si
art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, se constată că, în
jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitătii dispozitiilor criticate, prin raportare la aceleasi
norme constitutionale invocate si în prezenta cauză.
De
exemplu, prin Decizia nr. 1.388 din 16 decembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008,
Curtea a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o
procedură specială si accelerată, derogatorie de la normele
procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creantelor.
Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de
probă, utilizabile în prima fază la înscrisuri, completate cu
explicatiile si lămuririle date de părti. Potrivit art. 1 alin. (1)
din ordonantă, această procedură se aplică doar în cazul
„creantelor certe, lichide, exigibile ce reprezintă obligatii de
plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un
înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris
însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de
lege", întrucât ordonanta cu somatia de plată, ce urmează a fi
emisă de judecător, se va referi doar la obligatii de plată a
unor sume de bani rezultate din înscrisuri însusite de părti, este
justificată cerinta ca dovada acestora să se facă prin
înscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti
urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun.
Limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părti, ele
având conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.
Curtea
a constatat, totodată, că este justificată limitarea
formulării apărărilor pe fondul cauzei în cadrul contestatiei la
executare, dacă anterior s-a formulat cerere de anulare la a cărei
judecată se puteau valorifica apărările de fond. De altfel,
dispozitiile art. 10 din ordonantă nu sunt determinante în solutionarea
cauzei, întrucât obiectul acesteia nu este contestatie la executare.
Prin
aceeasi decizie, Curtea a retinut că ordonanta cu somatia de plată,
emisă de judecător, în măsura în care a rămas
irevocabilă, are autoritatea lucrului judecat în privinta obligatiilor de
plată prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
5/2001. Art. 111 din ordonantă exclude autoritatea lucrului
judecat, „cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părti",
tocmai în scopul de a da posibilitatea părtilor ca ulterior să îsi
valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretentii de
altă natură, izvorâte din aceleasi raporturi juridice.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
jurisprudentei Curtii, atât solutiile pronuntate prin deciziile mentionate, cât
si considerentele acestora sunt valabile si în prezenta cauză.
Pentru
motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 6,
art. 10 alin. (2) teza a doua si art. 111 din Ordonanta Guvernului
nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de
Societatea Comercială „AII Plan Construction" - S.R.L. în Dosarul nr.
25.136/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.
PRESEDINTE,
AUGUSTJN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Marieta Safta
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii
Augustin
Zegrean - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Simona
Ricu – procuror
Daniela
Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie
ridicată de Societatea Comercială „Lactag" - S.A. în Dosarul nr.
1.342/46/2009 al
Curtii
de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si
fiscal.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind
în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierea din 2 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.342/46/2009, Curtea
de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si
fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptie de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a
contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de
Societatea Comercială „Lactag" - S.R.L.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că textul criticat contravine prevederilor art. 16 si 21
alin. (3) din Legea fundamentală, deoarece creează o distinctie între
subiecte aflate în aceeasi situatie, în functie de modul în care acestea
înteleg să-si exercite dreptul de a solicita anularea actului, obligarea
autoritătii contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului
pretins sau a interesului legitim fie pe cale
administrativ-jurisdictională, fie în justitie.
Curtea
de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si
fiscal arată că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru
a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la
Decizia nr. 732 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 592 din 7 august 2008.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul
nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 281 din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418
din 15 mai 2006, ordonantă aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I,
nr. 625 din 20 iulie 2006. Art. 281 a fost modificat prin
art. II pct. 54 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 19/2009 privind
unele măsuri în domeniul legislatiei referitoare la achizitiile publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156
din 12 martie 2009.
Textul
criticat are următorul continut:
- Art.
281: „(1) Deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei si
obligarea la plata amenzii pot fi atacate cu plângere la instanta
judecătorească prevăzută la art. 283 alin. (1), în termen
de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât si de
netemeinicie.
(2)
Plângerea va fi formulată în scris si va fi motivată, dispozitiile
art. 270 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.
(3)
Partea care formulează plângerea are obligatia să comunice, în
termenul prevăzut la alin. (1), o copie a acesteia, precum si a
înscrisurilor doveditoare si părtii adverse, depunând dovada de comunicare
în fata instantei până la primul termen de judecată."
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul
exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi si art. 21 alin. (3) referitoare la
dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen
rezonabil.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia
nr. 732 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 592 din 7 august 2008, a statuat că, în această materie,
legea a prevăzut două căi alternative prin care persoana
vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim
printr-un act al autoritătii contractante poate contesta actul respectiv,
ceea ce nu este de natură a contraveni principiului constitutional al
egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice.
Optiunea pentru una dintre cele două posibilităti (calea
administrativ-jurisdictională sau calea justitiei) plasează
persoanele vătămate în situatii juridice diferite, iar sub acest
aspect Curtea Constitutională a retinut în mod constant, în jurisprudenta
sa, în concordantă cu practica jurisdictională a Curtii Europene a
Drepturilor Omului, că principiul egalitătii nu înseamnă
uniformitate, numai similitudinea de situatii impunând un tratament juridic
nediferentiat.
De
asemenea, prin Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, Curtea a statuat
că obligatia ca plângerea să îndeplinească conditiile
prevăzute de art. 270 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 34/2006, precum si de a fi comunicată în copie, alături de
înscrisurile doveditoare, si părtii adverse, are ca scop desfăsurarea
cu celeritate a procedurii judiciare de solutionare a plângerii, în vederea
asigurării dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei
într-un termen rezonabil.
Întrucât
criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte
deja examinate de Curte prin deciziile mentionate si având în vedere că nu
au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în
acestea îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si
a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Societatea Comercială
„Lactag" - S.A. în Dosarul nr. 1.342/46/2009 al Curtii de Apel Pitesti -
Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.
PRESEDINTE,
AUGUSTJN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona
Maritiu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9
alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
Augustin
Zegrean - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Simona
Ricu – procuror
Claudia-Margareta
Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali,
exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Maia în Dosarul nr.
1.123/98/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ
si fiscal.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate, indicând, în acest sens, Decizia nr.
273/2009 a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin
încheierea din 19 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.123/98/2009,
Curtea de Apel Bucuresti -Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal
a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor
locali.
Exceptia
a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Maia într-o cauză
privind solutionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinte civile prin
care s-a dispus anularea unei hotărâri de constatare a încetării de
drept a unui mandat de consilier local.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale,
deoarece „înlătură posibilitatea părtilor de a exercita vreo
cale de atac împotriva sentintei pronuntate de instanta de fond",
îngrădind, în acelasi timp, „accesul la treptele de jurisdictie
superioare, destinate controlului judiciar."
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este
întemeiată, deoarece exercitarea căilor de atac se realizează
„în conditiile legii", iar accesul la justitie este garantat prin
formularea contestatiei judiciare la instanta de contencios administrativ, în
conditiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu
privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (4)
din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004,
astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 5
din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat
are următorul cuprins:
- Art.
9 alin. (4): „(4) în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e)
si h1), hotărârea consiliului poate fi atacată de
consilier, la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la
comunicare. Instanta se va pronunta în termen de cel mult 30 de zile. În acest
caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea
primei instante este definitivă si irevocabilă.";
- Art.
9 alin. (2) lit. c)-e) si h1), la care textul de lege criticat face
trimitere, prevede următoarele: „(2) Calitatea de consilier local sau
de consilier judetean încetează de drept, înainte de expirarea duratei
normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)
c)
schimbarea domiciliului într-o altă unitate
administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării
acesteia;
d)
lipsa nemotivată de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale
consiliului;
e)
imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege; (...)
h1)
pierderea calitătii de membru al partidului politic sau al organizatiei
minoritătilor nationale pe a cărei listă a fost ales."
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat
contravine dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 21 alin.
(1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie si ale art. 129 - Folosirea
căilor de atac.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională
constată că dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul alesilor locali au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate, concretizat prin Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243
din 13 aprilie 2009.
Curtea
a examinat, cu acel prilej, critici de neconstitutionalitate referitoare la
caracterul definitiv si irevocabil al hotărârii prin care prima
instantă de judecată solutionează actiunea în contencios
administrativ formulată de un consilier local sau judetean împotriva
hotărârilor pronuntate de consiliu în cazurile de încetare de drept a
mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la
art. 9 alin. (2) lit. c)-e) si h1) din Legea nr. 393/2004, si a
retinut că, în contextul normelor continute de art. 21, art. 126 alin. (2)
si art. 129 din Constitutie, „reglementarea unor reguli speciale de
procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura
stabilitatea în functionarea autoritătilor administratiei publice locale
si desfăsurarea activitătii lor specifice într-un cadru de
normalitate." Mai departe, a constatat că „acestea sunt si ratiunile
pentru care, de pildă, dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr.
393/2004 instituie o exceptie de la regula parcurgerii procedurii prealabile,
specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv
si irevocabil al hotărârii pronuntate, în primă instantă, de
instanta de contencios administrativ, prin care este solutionată actiunea
formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind
cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei
normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) si h1),
nu este de natură să contravină normelor art. 129 din
Constitutie. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de
jurisdictie, astfel încât hotărârea primei instante să fie
examinată de către o jurisdictie superioară subzistă doar
în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale,
iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în fata unei instante nationale,
garantat de art. 13 din Conventie oricărei persoane, este asigurat, de
vreme ce art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează accesul
consilierului la instanta de contencios administrativ pentru solutionarea
actiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorităti administrative
prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim al
său."
În
lipsa unor elemente noi relevate în prezenta cauză si pentru identitate de
ratiune, Curtea constată că cele retinute în decizia mentionată
îsi păstrează valabilitatea.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Legea
nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de
Consiliul Local al Comunei Maia în Dosarul nr. 1.123/98/2009 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 3 iunie 2010.
PRESEDINTE,
AUGUSTJN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta
Krupenschi
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 24 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303
alin. 3 din Codul de procedură penală
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
lulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu
- judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marinela
Mincă - procuror
Afrodita
Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 303 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie
ridicată de Doru Colac în Dosarul nr. 4.060/45/2006 (nr. în format vechi
4.060/2006) al Curtii de Apel lasi - Sectia penală si pentru cauze cu
minori.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent
referă asupra faptului că doamna avocat Mariana Stefan din cadrul
Baroului Bucuresti, în calitate de apărător ales al autorului
exceptiei, a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen
de judecată, întrucât, din motive medicale, nu se poate prezenta în fata
Curtii. Depune o scrisoare medicală potrivit căreia a suferit o
interventie chirurgicală, iar la data de 29 mai a fost externată cu
recomandarea de a evita traumatismele si efortul.
Reprezentantul
Ministerului Public se opune cererii formulate, deoarece doamna avocat nu este
în imposibilitate de a se deplasa, cu atât mai mult cu cât a fost prezentă
zilele trecute la postul de televiziune OTV.
Curtea,
deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992
si al art. 156 din Codul de procedură civilă, si tinând seama de
concluziile procurorului, respinge cererea formulată, deoarece de la data
externării, respectiv 29 mai 2010, si până în prezent doamna avocat a
avut posibilitatea să întreprindă demersurile necesare în vederea
obtinerii acordului prealabil al clientului pentru substituirea sa în acord cu
dispozitiile art. 221 din Statutul profesiei de avocat.
Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 20 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 4.060/45/2006
(nr. În format vechi 4.060/2006), Curtea de Apel lasi - Sectia penală
si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 3 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Doru Colac în dosarul
de mai sus.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă
dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin.
(1)-(3), art. 23 si 24, precum si dispozitiile art. 5 si 6 din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece
se poate ataca cu recurs doar încheierea prin care s-a dispus suspendarea
cauzei, nu si încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare.
Curtea
de Apel lasi - Sectia penală si pentru cauze cu minori opinează că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului consideră că dispozitiile legale
criticate sunt constitutionale. De asemenea, din perspectiva criticilor
formulate, arată că se contestă o omisiune de reglementare.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul
nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 303 alin. 3
cu denumirea marginală Suspendarea judecătii din Codul de
procedură penală, care au următorul continut: „încheierea
dată în primă instantă prin care s-a dispus suspendarea cauzei
poate fi atacată separat cu recurs la instanta superioară în termen
de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru
cei lipsă. Recursul nu suspendă executarea si se judecă în
termen de 3 zile."
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit
dispozitiilor art. 126 si 129 din Constitutie, legiuitorul este unica
autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva
hotărârilor judecătoresti în cadrul procedurii de judecată,
precum si modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competente,
legiuitorul stabileste hotărârile judecătoresti împotriva cărora
pot fi exercitate căile de atac si conditiile în care pot fi folosite
aceste căi.
În ceea
ce priveste încheierile, ca specie de hotărâri judecătoresti pronuntate
în cursul procesului, dar prin care nu se solutionează fondul cauzei,
acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile
judecătoresti care solutionează fondul cauzei, care sunt, potrivit
dreptului procesual penal român, sentintele si deciziile. Stabilind, prin art.
3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, că
încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinta sau cu
decizia atacată, legiuitorul a actionat în limitele competentei sale,
prevăzute prin dispozitiile constitutionale evocate mai sus. Regula
exercitării căilor de atac împotriva încheierilor numai odată cu
hotărârea prin care s-a solutionat fondul cauzei se impune pentru
asigurarea desfăsurării procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil,
exigentă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru
constitutional, cât si în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale, care consacră la art. 6 paragraful 1
dreptul oricărei persoane „la judecarea în mod echitabil, în mod public si
într-un termen rezonabil a cauzei sale". Sub acest aspect, prin
posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor
judecătoresti, prin care se solutionează fondul cauzei, este asigurat
accesul liber la justitie.
Faptul
că încheierea prin care se respinge cererea de suspendare nu este
supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, prin
necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de
altă parte, prin aceea că ea poate fi atacată cu recurs
odată cu hotărârea prin care s-a solutionat fondul cauzei.
Sustinerea
autorului exceptiei de neconstitutionalitate conform căreia prin
dispozitiile art. 303 alin. 3 din Codul de procedură penală se
încalcă prevederile constitutionale referitoare la accesul liber la
justitie, la principiul egalitătii în drepturi, precum si la dreptul la
apărare este nefondată, deoarece, dimpotrivă, legea asigură
accesul persoanelor interesate la justitie, prin reglementarea
posibilitătii exercitării recursului împotriva încheierilor
pronuntate de instantă odată cu exercitarea recursului împotriva
sentintei sau a deciziei atacate. Totodată, dispozitiile art. 303 alin. 3
din Codul de procedură penală nu opresc părtile interesate de a
se apăra, beneficiind de toate garantiile procesuale în acest sens, si se
aplică tuturor persoanelor aflate în situatii juridice identice,
principiul egalitătii neavând semnificatia unei uniformităti.
Textul
criticat nu contravine nici art. 5 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care se referă la
dreptul la libertate si la sigurantă, iar nu la exercitarea căilor de
atac împotriva hotărârilor judecătoresti, si nici art. 6 din aceeasi
conventie, care, prin consacrarea principiului celeritătii procesului
judiciar, permite adoptarea de către statele părti la conventie a
unor reglementări, precum cea prevăzută de art. 303 alin. 3 din
Codul de procedură penală, menite să împiedice prelungirea
judecării cauzelor peste limitele unui termen rezonabil.
În
sfârsit, Curtea constată că prevederile constitutionale referitoare
la libertatea individuală nu au incidentă în cauză.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 3 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Dom Colac în Dosarul nr.
4.060/45/2006 (nr. În format vechi 4.060/2006) al Curtii de Apel lasi - Sectia
penală si pentru cauze cu minori.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 24 iunie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura
Tutunaru
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 24 iunie 2010
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281
din Codul penal
Augustin
Zegrean - presedinte
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Lăzăroiu - judecător
Mircea
Stefan Minea - judecător
lulia
Antoanella Motoc - judecător
Ion
Predescu - judecător
Puskás
Valentin Zoltán - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Marinela
Mincă - procuror
Afrodita
Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 281 din Codul penal, exceptie ridicată de Stefan Kiss în Dosarul nr.
1.621/234/2009 al Judecătoriei Gheorgheni.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 3 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.621/234/2009,
Judecătoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 din Codul penal, exceptie
ridicată de Stefan Kiss în dosarul de mai sus.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă
dispozitiile constitutionale ale art. 73 alin. (1) si art. 115 alin. (1),
deoarece, de vreme ce Parlamentul nu poate adopta decât legi constitutionale,
organice si ordinare, este evident că nu poate emite o lege specială
cu referire la exercitarea fără drept a profesiei. În plus, art. 115
alin. (1) din Constitutie „consfinteste împrejurarea în care Parlamentul poate
adopta decât o singură lege specială - legea prin care Guvernul este
abilitat pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor
organice. Prin urmare, legea specială invocată de art. 281 din Codul
penal nu poate fi Legea nr. 51/1995, pentru că legea avocaturii este „LEGE
ORGANICĂ, NU SPECIALĂ."
Judecătoria
Gheorgheni opinează că exceptia este
neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 281 - Exercitarea
fără drept a unei profesii din Codul penal, care au
următorul continut: „Exercitarea fără drept a unei profesii
sau a oricărei alte activităti pentru care legea cere autorizatie ori
exercitarea acestora în alte conditii decât cele legale, dacă legea
specială prevede că săvârsirea unor astfel de fapte se
sanctionează potrivit legii penale, se pedepseste cu închisoare de la o
lună la 1 an sau cu amendă."
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile
legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor
critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 382 din 13
aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309
din 12 mai 2010, Curtea Constitutională a respins ca nefondată
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal.
Deoarece
până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus
mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.
Pentru
motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal,
exceptie ridicată de Stefan Kiss în Dosarul nr. 1.621/234/2009 al
Judecătoriei Gheorgheni.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 24 iunie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura
Tutunaru
![]() |
![]() |
Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved. |