MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 468/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 468         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 iulie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 747 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 749 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

Decizia nr. 754 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 756 din 1 iunie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

636. - Hotărâre privind acordarea unui ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi

 

637. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 3 „Lista programelor finantate în anul 2010 din Fondul pentru mediu” la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a Listei programelor finantate din Fondul pentru mediu în anul 2010

 

638. - Hotărâre pentru aprobarea finantării din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului

 

639. - Hotărâre pentru aprobarea finantării din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivului din domeniul public al statului din comuna Grindu, judetul Tulcea


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 747

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi în Dosarul nr. 132/45/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curtii că partea Administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi a transmis la dosar note scrise în sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, considerând că nu se impune reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 132/45/2009, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii de suspendare a executării unui act administrativ, aflată în stadiul procesual al recursului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că recunoasterea în favoarea autoritătii administrative a dreptului la recurs împotriva sentintei prin care s-a dispus suspendarea actului nelegal înfrânge principiul egalitătii de tratament si cel potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Arată că „este excesivă recunoasterea acestei posibilităti, câtă vreme se permite mentinerea caracterului executoriu al unui act administrativ în timp ce acesta este supus judecătii, fiind astfel înfrânt principiul liberului acces la justitie, care astfel subzistă doar formal, câtă vreme pe parcursul judecătii partea suportă consecintele unui act ale cărui conditii de validitate nu au fost pe deplin lămurite”. În opinia sa, actul administrativ nelegal ar trebui suspendat de drept, prin simpla exercitare a căilor de atac de către părtile lezate prin emiterea lui. Sustine că recunoasterea dreptului autoritătii administrative de a contesta solutia de suspendare este cu atât mai excesivă cu cât această autoritate nu justifică interesul legitim de natura celui înscris în art. 1 din lege, având în vedere că ratiunea legii contenciosului administrativ este protectia persoanelor fată de actele emise de autoritătile administrative, si nu invers. Arată că nu se poate vorbi despre dreptul la un proces echitabil câtă vreme efectele actului nelegal continuă să se producă în fapt, prin admiterea recursului formulat de autoritatea publică împotriva sentintei civile de suspendare. Precizează, ca o confirmare a acestor argumente, că prevederile similare cuprinse în art. 403 alin. (4) din Codul de procedură civilă au fost modificate în sensul arătat, încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite nemaifiind supusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat instituie o garantie pentru persoana vătămată în ceea ce priveste evitarea eventualelor pagube suferite ca urmare a executării actului administrativ pretins a fi nelegal, iar, prin stabilirea conditiilor de admisibilitate, previne si limitează eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 14: „(1) În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritătii publice care a emis actul sau a autoritătii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instantei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept si fără nicio formalitate. (...)

(4) Hotărârea prin care se pronuntă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 „Egalitatea în drepturi”si art. 21 „Accesul liber la justitie”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că autorul acesteia pretinde că este încălcată egalitatea de tratament juridic prin aceea că prevederile de lege criticate recunosc în favoarea ambelor părti aflate pe pozitii adverse în cadrul unui litigiu de contencios administrativ dreptul de a contesta hotărârea prin care instanta a dispus suspendarea actului supus controlului de legalitate. Or, este de domeniul evidentei că această dispozitie dă expresie tocmai principiului enuntat de autorul exceptiei. Dimpotrivă, o nesocotire a principiului egalitătii armelor specific procesului echitabil ar fi reprezentată de oferirea posibilitătii de a beneficia de un astfel de drept doar părtii care, potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, s-a considerat vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică si s-a adresat instantei competente în vederea recunoasterii dreptului pretins sau a interesului legitim si a reparării pagubei ce i-a fost cauzată.

Autorul exceptiei sustine că ratiunea legii contenciosului administrativ este protectia persoanelor fată de actele emise de autoritătile administrative, si nu invers. Curtea observă însă că o astfel de protectie survine doar ca urmare a unei hotărâri judecătoresti care trebuie să fie rezultatul unui proces echitabil, în cursul căruia si autoritatea emitentă a actului administrativ contestat să aibă posibilitatea de a apăra prezumtia de legalitate de care acesta se bucură, inclusiv prin posibilitatea de a se opune suspendării executării actului administrativ până la pronuntarea unei hotărâri cu privire la legalitatea acestuia. În acest context, este firesc ca actul să îsi producă efectele până la momentul în care instanta se pronuntă în mod definitiv asupra necesitătii suspendării executării acestuia. Afirmatia în sensul că actul administrativ nelegal ar trebui suspendat de drept, prin simpla exercitare a căilor de atac de către părtile lezate prin emiterea lui, nu reprezintă o critică de neconstitutionalitate, ci o apreciere personală cu privire la o reglementare viitoare pe care, în opinia autorului exceptiei, legiuitorul ar trebui să o adopte.

Totodată, Curtea retine că textele de lege criticate nu sunt de natură să îngrădească accesul liber la justitie, persoana care se consideră vătămată si autoritatea emitentă a actului a cărui legalitate se contestă având, deopotrivă, posibilitatea de a accede la instantele judecătoresti în vederea suspendării efectelor actului contestat atât printr-o cerere alăturată actiunii principale, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cât si printr-o actiune directă introdusă în conditiile art. 15 din aceeasi lege.

În ceea ce priveste sustinerea criticilor de neconstitutionalitate prin raportare la modul în care legiuitorul a înteles să reglementeze, prin art. 403 alin. (4) din Codul de procedură civilă, o altă institutie juridică, si anume cea a suspendării provizorii a executării silite până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă în cazul solutionării contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, Curtea constată că nu poate analiza un astfel de argument. Aceasta, deoarece, potrivit competentei sale stabilite prin Constitutie si prin legea proprie de organizare si functionare, instanta de contencios constitutional efectuează controlul de constitutionalitate exclusiv prin raportare la textele si principiile Legii fundamentale, iar nu prin compararea prevederilor de lege supuse examinării cu alte norme cuprinse în diverse alte reglementări legale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Universitatea „Petre Andrei” din Iasi în Dosarul nr. 132/45/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 749

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicată de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Agentia Natională de Integritate, domnul Adrian Eduard Dumitru, consilier juridic cu delegatie la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Agentiei Nationale de Integritate. Acesta solicită respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine textelor de lege invocate de autorul acesteia, pentru motivele precizate în notele scrise pe care le depune la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, precizează că textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei, neputând fi retinută încălcarea principiului egalitătii, întrucât nu există o identitate între categoriile avute în vedere în critica sa de autorul exceptiei, si anume prefectii si subprefectii, pe de o parte, si alesii locali, deputatii si senatorii, pe de altă parte.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 699/64/2009, Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Gheorghe Dorel Banu într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei introduse de acesta împotriva unui act de constatare întocmit de Agentia Natională de Integritate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că se încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, întrucât, spre deosebire de alesii locali si de demnitarii care, în conformitate cu art. 83 alin. (1) si art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, pot renunta în cel mult 15 zile la una dintre functiile care atrag starea de incompatibilitate, în cazul prevăzut de textul de lege criticat nu se prevede vreun termen în interiorul căruia functionarul public să poată opta pentru una dintre functii. Precizează că, „din cauza birocratiei si procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent si întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de functii”.

Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal consideră că textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1)si (2) din Constitutie, întrucât introduce un tratament juridic inegal între diferite categorii de destinatari ai legii speciale privind regimul juridic al incompatibilitătilor, pentru unele categorii stabilind un termen în care starea de incompatibilitate poate fi înlăturată, iar pentru alte categorii, cum este cazul celei din care face parte reclamantul, starea de incompatibilitate existând imediat ce persoana publică este numită într-o altă functie publică, fără scurgerea unui termen de conformare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constitutional. În acest sens, precizează că prefectii si subprefectii sunt Înalti functionari publici, statutul acestora fiind distinct de cel al alesilor locali sau de cel al deputatilor si senatorilor, iar pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei Înaltilor functionari publici persoana trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe conditii, prevăzute de art. 15 si art. 50 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Observă, totodată, că autorul exceptiei formulează critica din perspectiva unei omisiuni de reglementare, referitoare la termenul în care subprefectii să poată înlătura starea de incompatibilitate, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului Agentiei Nationale de Integritate, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 86 alin. (2) lit. b): „(2) În cazul în care, în timpul exercitării functiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 si 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează: (...)

b) pentru functia de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, precum si pentru functia de prefect si subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că nu poate retine critica formulată de autorul acesteia, prin care sustine că textul de lege criticat contravine principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice. În jurisprudenta sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că egalitatea nu presupune uniformitate, iar la situatii juridice diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Această judecată de valoare a instantei de contencios constitutional îsi găseste pe deplin concretizarea în cauza de fată. Critica autorului se axează pe faptul că alesii locali, senatorii si deputatii beneficiază de un termen de 15 zile în care pot să renunte la una dintre functiile care generează starea de incompatibilitate, pe când în cazul secretarilor de stat, subsecretarilor de stat si celor care ocupă functii asimilate acestora, precum si în cazul prefectilor si subprefectilor nu este prevăzut un astfel de termen. Curtea observă însă că este, în mod obiectiv, diferit statutul juridic al categoriilor de persoane ce constituie cei 2 termeni ai comparatiei cu ajutorul căreia autorul exceptiei îsi argumentează critica de neconstitutionalitate si, de aceea, se justifică un tratament juridic diferit. Astfel, este vorba, pe de o parte, despre o categorie de persoane care ocupă functii elective, fiind alese, prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, ca reprezentanti ai poporului sau, după caz, al comunitătilor locale, iar pe de altă parte, despre persoane care se încadrează într-o altă categorie, fiind numite într-o functie publică în vederea exercitării unor prerogative de putere ca reprezentanti ai Guvernului în teritoriu sau în diferite structuri din cadrul acestuia. De altfel, Curtea observă că criticile de neconstitutionalitate sunt generate, în principal, de neajunsurile rezultate din transpunerea în practică a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, afirmatia autorului exceptiei în sensul că, „din cauza birocratiei si procedurilor, actele administrative nu se pot elibera concomitent si întotdeauna se vor suprapune perioade de cumul de functii” fiind ilustrativă sub acest aspect. Or, Curtea nu se poate pronunta asupra unor astfel de probleme, activitatea de interpretare si aplicare concretă a legii la spete determinate reprezentând atributul instantelor de judecată. Nici complinirea unei eventuale carente legislative cu privire la inexistenta unui termen de renuntare la una dintre functiile care atrag starea de incompatibilitate nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea sa de organizare si functionare nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicată de Gheorghe Dorel Banu în Dosarul nr. 699/64/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 754

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nelu Gabi Alexandru în Dosarul nr. 5.868/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, critica vizând modul de interpretare si aplicare a dispozitiei legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 16 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5868/300/2008, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nelu Gabi Alexandru.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că textul de lege criticat creează premisele exercitării abuzive a dreptului de actiune în justitie, lăsând loc la interpretări arbitrare si aprecieri gresite ale textului de către instanta de judecată. Totodată, dispozitiile art. 111 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 21 din Constitutie si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece, în temeiul lor, instanta de judecată are posibilitatea de a hotărî, în lipsa unor criterii reale de delimitare sau clasificare, dacă actiunea introdusă spre judecată este o actiune în constatare sau una în realizarea dreptului.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este vădit nefondată, textul de lege neintrând în conflict cu normele constitutionale. Principalele critici de neconstitutionalitate se referă la exercitarea abuzivă a dreptului de a actiona în justitie, la interpretarea arbitrară si la aplicarea textului de lege în mod gresit. Aceste sustineri nu pot fi retinute, întrucât neconstitutionalitatea unui text de lege nu îsi are izvorul în interpretarea sa abuzivă sau în gresita aplicare a acestuia de către instanta de judecată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 111 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: „Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16,21,24,44, 53, 124 si 136, precum si în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitia legală criticată consacră actiunea în constatare, numită si în recunoasterea dreptului sau în confirmare, actiune prin care reclamantul solicită instantei să constate existenta unui drept al său sau inexistenta unui drept al pârâtului împotriva sa. Pentru exercitarea actiunii în constatare este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să justifice un interes si prin actiune să nu urmărească contestarea existentei sau inexistentei unei stări de fapt.

O particularitate importantă a actiunii în constatare rezidă în caracterul său preventiv, scopul exercitării sale fiind acela de a preîntâmpina contestarea unui raport juridic. Prevederile art. 111 din Codul de procedură civilă statornicesc, de asemenea, principiul subsidiaritătii actiunii în constatare în raport cu actiunea în realizarea dreptului. Astfel, pentru chiar admisibilitatea actiunii, norma procedurală impune conditia negativă ca partea să nu poată cere realizarea dreptului dedus judecătii. Caracterul subsidiar si limitat al acestei actiuni constituie expresia vointei legiuitorului de a adopta norme prin care actul de justitie să fie gestionat în mod eficient, astfel încât activitatea organelor judiciare să nu fie încărcată cu două actiuni paralele: una în constatare si una în realizarea dreptului.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justitie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a le utiliza, în formele si în modalitătile instituite de lege. În consecintă, prin reglementările cuprinse în art. 111 din Codul de procedură civilă, referitoare la caracterul subsidiar al actiunii în constatare, legiuitorul nu a înteles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situatii procesuale diferite.

Având în vedere aceste argumente, Curtea nu poate retine nici criticile referitoare la încălcarea dispozitiilor constitutionale si conventionale referitoare la dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil sau dreptul de proprietate, invocate de autorul exceptiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nelu Gabi Alexandru în Dosarul nr. 5.868/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 756

din 1 iunie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, exceptie ridicată de Nicolae Dumitrescu în Dosarul nr. 7.877/4/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, personal, si partea Georgia Camelia Liliana Petricu, prin avocat din cadrul S.C.P.A. Diaconescu & Sola, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată. Presedintele acordă cuvântul autorului exceptiei, care sustine admiterea criticii, arătând că dispozitiile art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 nu sunt aplicabile în speta sa, întrucât testamentul olograf nerecunoscut de mostenitori nu are valoare juridică, nefiindu-le opozabil. Însă, în cazul în care instanta ar constata valabilitatea testamentului, devin aplicabile dispozitiile decretului, astfel încât mostenitorii nu mai pot solicita anularea sau reductiunea testamentului.

Avocatul prezent solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, critica vizând solutia pronuntată de instanta civilă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 20 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.877/4/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, exceptie ridicată de Nicolae Dumitrescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece încalcă prevederile art. 30 din Constitutie, referitoare la libertatea de exprimare, precum si prevederile art. 19 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la libertatea opiniei si a expresiei. În cauza dedusă judecătii, instanta de fond a admis cererea reclamatilor si a constatat prescrierea dreptului la actiune în anularea sau reductiunea testamentului olograf, împrejurare ce obligă pe autorul exceptiei să renunte la opinia sa si să recunoască testamentul scris de antecesorul său.


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, apreciind că dispozitiile art. 1 si art. 3 din Decretul 167/1958 au ca obiect prescriptia dreptului material la actiune, în vreme ce prevederile art. 30 din Constitutie se referă la dreptul persoanei la opinie, astfel că, prin aplicarea normelor cuprinse în Decretul nr. 167/1958 nu se poate aduce vreo vătămare dreptului constitutional.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 1: „Dreptul la actiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.

Odată cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind accesorii.

Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescriptiei este nulă.”;

- Art. 3 alin. 1: „Termenulprescriptiei este de 3 ani.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 30, precum si art. 19 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că argumentele invocate de autor nu constituie veritabile critici de neconstitutionalitate, prevederile art. 30 referitoare la libertatea de exprimare neavând nicio legătură cu dispozitiile criticate.

Astfel, Curtea constată că institutia prescriptiei, în general, si termenele în raport cu care îsi produce efectele aceasta au ca finalitate facilitarea accesului liber la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor legitime ale persoanelor. Scopul reglementării constă, de asemenea, în asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în conditii echitabile a dreptului constitutional consacrat de art. 21, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilitătii si securitătii raporturilor juridice civile.

Pe de altă parte, Curtea observă că prevederile art. 30 din Constitutie consacră libertatea de exprimare, care reprezintă posibilitatea omului de a-si manifesta prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, gândurile, opiniile, credintele religioase si creatiile de orice fel. Libertatea de exprimare are un continut complex, cuprinzând libertatea cuvântului sau libertatea presei.

Astfel circumscrise, domeniul de aplicare si, implicit, aria de protectie a dreptului la liberă exprimare nu se suprapun cu domeniul de aplicare al prescriptiei extinctive, ca expresie a accesului liber la justitie. Prin urmare, sustinerile potrivit cărora ar exista un raport de contrarietate între institutia prescriptiei si libertatea de exprimare sunt vădit lipsite de temei, dispozitiile art. 30 din Constitutie nefiind relevante în cauză.

Mai mult, Curtea observă că neconstitutionalitatea textelor de lege criticate este dedusă din modul de aplicare a prevederilor legale privind prescriptia extinctivă în cauza aflată pe rolul instantei. Astfel, motivele invocate în sustinerea exceptiei demonstrează că, în realitate, obiectul criticii îl constituie această operatiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activitătii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instantelor judecătoresti, în cadrul controlului ierarhic superior, Curtea Constitutională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunte numai asupra problemelor de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, exceptie ridicată de Nicolae Dumitrescu în Dosarul nr. 7.877/4/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2010.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se acordă un ajutor umanitar de urgentă, cu titlu gratuit, în limita sumei de 1.722 mii lei, pentru ajutorarea populatiei din judetele Suceava (513 mii lei), Neamt (505 mii lei), Botosani (327 mii lei), Bacău (142 mii lei), Galati (76 mii lei), Tulcea (106 mii lei) si Iasi (53 mii lei) afectate de inundatii, constând în alimente, obiecte de cazarmament si motorină, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Administratia Natională a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale va scădea din gestiune, la preturile de înregistrare, prin debitarea contului 6891 „Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantitătile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizelor de expeditie si a proceselor-verbale de predare-primire semnate de împuternicitii desemnati de institutiile prefectului din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi.

(2) Reîntregirea stocurilor cu cantitătile acordate conform anexei se va face în anul 2011, finantarea urmând a fi asigurată din bugetul aprobat Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale.

Art. 3. - (1) Transportul produselor până la locurile indicate de institutiile prefectului din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi se va efectua în regim de urgentă, cu mijloacele auto din dotare si/sau ale unor societăti comerciale angajate de Administratia Natională a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale.

(2) Cheltuielile legate de transportul produselor se suportă de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale, în limita bugetului aprobat.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinatiei produselor acordate ca ajutor din rezervele de stat este interzisă si atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 4. - (1) Institutiile prefectului din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi vor justifica distribuirea produselor scoase din rezervele de stat în conditiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă interventie, a ajutoarelor umanitare populatiei sinistrate, ca urmare a unor situatii exceptionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea vor fi păstrate la sediul institutiilor prefectului din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi, în vederea punerii lor la dispozitia organelor de control abilitate.

Art. 5. - Se aprobă acumularea în regim de urgentă în anul 2010, la solicitarea institutiilor prefectului, pentru interventii operative în sprijinul populatiei, a cantitătilor de 50.000 kg orez, 75.000 kg conserve de carne de porc, 75.000 kg conserve de pateuri de ficat, 100.000 kg conserve de legume, 100.000 kg conserve de carne cu legume, 50.000 kg paste făinoase, 600.000 litri apă minerală, 50.000 kg pâine, 10.000 kg conserve de peste si 50.000 litri ulei rafinat din floarea-soarelui, în limita sumei de 7.500 mii lei, finantarea realizându-se din bugetul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Presedintele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si

Probleme Speciale,

Adrian Gurău

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 7 iulie 2010.

Nr. 636.

 

ANEXA

 

LISTA PRODUSELOR

care se scot din rezervele de stat ca ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Suceava, Neamt, Botosani, Bacău, Galati, Tulcea si Iasi

 

Nr. Crt.

Produsul

U.M.

Suceava

Neamt

Botosani

Bacău

Galati

Tulcea

lasi

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Conserve de carne de porc

kg

5.100

4.200

4.500

1.440

-

-

-

15.240

2

Pateuri de ficat

kg

6.600

2.800

1.600

1.920

-

-

-

12.920

3

Conserve de peste

kg

-

1.400

-

-

-

-

-

1.400

4

Conserve de legume

kg

-

1.400

-

-

-

-

-

1.400

5

Orez

kg

-

4.000

-

-

-

-

-

4.000

6

Pâine

kg

-

3.500

-

2.400

-

-

-

5.900

7

Apă minerală

l

50.000

75.000

20.000

9.600

15.000

-

-

169.600

8

Zahăr

kg

-

1.000

-

-

-

-

-

1.000

9

Pături

buc.

-

1.000

300

800

-

-

-

2.100

10

Paturi

buc.

-

-

200

-

-

-

-

200

11

Saltele

buc.

-

-

200

-

-

-

-

200

12

Cearsafuri

buc.

-

-

400

-

-

-

-

400

13

Fete de pernă

buc.

-

-

400

-

-

-

-

400

14

Motorină

t

50

20

20

-

10

20

10

130

VALOAREA

lei

513.000

505.000

327.000

142.000

76.000

106.000

53.000

1.722.000

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 3 „Lista programelor finantate în anul 2010 din Fondul pentru mediu” la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a Listei programelor finantate din Fondul pentru mediu în anul 2010

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 3 „Lista programelor finantate în anul 2010 din Fondul pentru mediu” la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului de mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a Listei programelor finantate din Fondul pentru mediu în anul 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 9 februarie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 7 iulie 2010.

Nr. 637.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010)

 

ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU

 

LISTA

programelor finantate în anul 2010 din Fondul pentru mediu

 

DENUMIREA PROGRAMELOR

Cod

BVC 07.07.2010

A

B

D

TOTAL CHELTUIELI

55 1001

 

I. Credite de angajament

 

3.056.434

II.Credite bugetare

 

1.889.884

finantate din: venituri proprii

55.10.01

 

I. Credite de angajament

 

3.056.434

II.Credite bugetare

 

1.889.884

a) Programul Prevenirea poluării finantat din:

55 1001 01

 

- venituri proprii

 

0

I. Credite de angajament

 

33.500

II.Credite bugetare

 

 

b) Programul Reducerea impactului asupra atmosferei, apei, solului finantat din:

55.10.01.02

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

15.000

II.Credite bugetare

 

16 675

c) Programul Reducerea nivelurilor de zgomot finantat din:

55 1001.03

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

0

d) Programul Utilizarea de tehnologii curate finantat din:

55.10.01.04

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

0

e) Programul Gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase si închiderea depozitelor de deseuri finantat din:

55 1001 05

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

207.000

II.Credite bugetare

 

77.848

f) Programul Protectia resurselor de apă, statiile de tratare, statiile de epurare pentru comunităti locale finantat din:

55.1001 06

 

- venituri proprii

 

 

I Credite de angajament

 

301.250

II.Credite bugetare

 

93.823


DENUMIREA PROGRAMELOR

Cod

BVC 07.07.2010

A

B

D

g) Programul Gospodărirea integrată a zonei costiere finantat din:

55.10.01.07

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

0

h) Programul Conservarea biodiversitătii finantat din:

55.1001 08

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

3.000

i) Programul Administrarea ariilor naturale protejate finantat din:

55.10.01.09

 

- venituri proprii

 

 

I Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

2.350

j) Programul Educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului finantat din:

55 1001 10

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

6.500

II.Credite bugetare

 

9.853

k) Programul Cresterea productiei de energie din surse regenerabile finantat din:

55.10.01.11

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

710.334

II.Credite bugetare

 

140.000

l) Programul Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră finantat din:

55.10.01 12

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

0

m) Programul Reconstructia si gospodărirea durabilă a pădurilor finantat din:

55.10.01 13

 

- venituri proprii

 

 

I Credite de angajament

 

600

II.Credite bugetare

 

454

n) Programul Împădurirea terenurilor degradate situate tn zonele deficitare în păduri, stabilite în conditiile legii a terenurilor din fondul forestier national afectate de calamităti naturale finantat din:

55.10.01.14

 

- venituri proprii

 

201.500

I Credite de angajament

 

82.279

II.Credite bugetare

 

 

o) Programul Închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier finantat din:

55.10.01.15

 

- venituri proprii

 

 

I Credite de angajament

 

100.000

II.Credite bugetare

 

20.000


DENUMIREA PROGRAMELOR

Cod

BVC 07.07.2010

A

B

O

p) Programul Lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului finantat din:

55 10 01.16

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

471.383

II.Credite bugetare

 

202.000

q) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto national finantat din:

55 1001.17

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II. Credite bugetare

 

722,000

r) Programul national de îmbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de spatii verzi în localităti finantat din:

55.10.01.18

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

300000

II.Credite bugetare

 

178.000

s) Proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, energia geotermală si energia eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătătirea calitătii aerului, apei si solului finantat din:

55 1001.19

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

300.000

II.Credite bugetare

 

201 000

s) Proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, solară, biomasă, hidro finantat din:

55.10.01.20

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

365000

II.Credite bugetare

 

30 000

t) Proiecte de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural finantat din:

55.10,01.21

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

1.000

II.Credite bugetare

 

0

t) Proiecte de realizare a pistelor pentru biciclisti finantat din:

55 1001.22

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

54.250

II.Credite bugetare

 

5.000

u) Programul de stimulare a înnoirii parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate finantat din:

55.10.01.23

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II. Credite bugetare

 

50.000


DENUMIREA PROGRAMELOR

Cod

BVC 07.07.2010

A

B

D

v) Proiecte privind refacerea siturilor contaminate istoric, cu exceptia celor reglementate prin legi speciale finantat din:

55.10.01.24

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

10.000

II.Credite bugetare

 

4,102

x) Proiecte privind reducerea riscului la fenomene hidrometeorologice periculoase, lucrări pt.eleborarea hartilor de risc pentru bazine sau subazine hidrografice finantat din:

55,10.0125

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

12.617

II Credite bugetare

 

18.000

y) Proiecte privind înlocuirea acoperisurilor din azbest finantat din:

55.10.01 26

 

- venituri proprii

 

 

I. Credite de angajament

 

0

II.Credite bugetare

 

0

 

La previziunea creditelor de angajament s-a avut în vedere disponibilul înregistrat în anii precedenti, în valoare de 1 946.894 lei precum si veniturile estimate a se încasa pe durata derulării programelor multianuale


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea finantării din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 13 alin. (2) lit. p) si alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă alocarea din bugetul Fondului pentru mediu a sumei de 25.000 mii lei, în perioada 2010-2011, sub formă de finantare nerambursabilă, pentru realizarea unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivului din domeniul public al statului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Pentru anul 2010, fondurile necesare pentru realizarea lucrărilor precizate la alin. (1) sunt prevăzute la lit. p) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a listei programelor finantate din Fondul pentru mediu în anul 2010, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - (1) Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se acordă beneficiarului -Administratia Natională „Apele Române”, care realizează lucrările prin administratiile bazinale de ape.

(2) Administratia Natională „Apele Române” contractează executia lucrărilor cu aplicarea prevederilor legislatiei în vigoare privind achizitiile publice referitoare la situatiile de fortă majoră.

(3) Administratia Natională „Apele Române”, direct sau prin administratiile bazinale de ape, urmăreste si controlează realizarea lucrărilor si efectuează receptia acestora.

Art. 3. - (1) Beneficiarul lucrărilor încasează suma prevăzută la art. 1 alin. (1) în baza cererii si a contractului de finantare încheiat cu Administratia Fondului pentru Mediu.

(2) Suma alocată din Fondul pentru mediu în vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 2 se decontează de către beneficiar în mod esalonat, în baza cererilor de tragere, pe măsura executării lucrărilor.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 7 iulie 2010.

Nr. 638.

 

ANEXA

 

OBIECTIVUL

la care se efectuează lucrări finantate din Fondul pentru mediu

 

Denumirea obiectivului de investitie

Valoarea totală estimată (milioane lei)

Valoare 2010 (milioane lei)

1

2

3

Lucrări de îndiguire mal drept râu Siret pe tronsonul Serbesti, Siretu, Schineni, Săucesti, Holt (L= 18 km)

25,00

14,00


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea finantării din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivului din domeniul public al statului din comuna Grindu, judetul Tulcea

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 13 alin. (2) lit. p) si alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă alocarea din bugetul Fondului pentru mediu a sumei de 8.000 mii lei, în anul 2010, sub formă de finantare nerambursabilă, pentru realizarea unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării si/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada iunie- iulie 2010 la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivului din domeniul public al statului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Fondurile necesare pentru realizarea lucrărilor precizate la alin. (1) sunt prevăzute la lit. p) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 82/2010 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2010 al Fondului pentru mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu, precum si a listei programelor finantate din Fondul pentru mediu în anul 2010, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - (1) Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se acordă beneficiarului comuna Grindu, judetul Tulcea.

(2) Beneficiarul contractează executia lucrărilor cu aplicarea prevederilor legislatiei în vigoare privind achizitiile publice referitoare la situatiile de fortă majoră.

(3) Beneficiarul urmăreste si controlează realizarea lucrărilor si efectuează receptia acestora.

Art. 3. - (1) Beneficiarul lucrărilor încasează suma prevăzută la art. 1 alin. (1) în baza cererii si a contractului de finantare încheiat cu Administratia Fondului pentru Mediu.

(2) Suma alocată din Fondul pentru mediu în vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 se decontează de către beneficiar în mod esalonat, în baza cererilor de tragere, pe măsura executării lucrărilor.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 7 iulie 2010.

Nr. 639.

 

ANEXĂ

 

Obiectivul la care se efectuează lucrări finantate din Fondul pentru mediu

 

Denumirea obiectivului de investitie

Valoarea totală estimată (milioane lei)

Valoare 2010 (milioane lei)

1

2

3

Supraînăltare dig contur în localitatea Grindu -judetul Tulcea, L = 5,5 km

8,00

8,00

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.