PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - In temeiul art. 115 alin. (1) din Constitutia României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2010, si până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2010, să emită ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

I. Finante si economie:

1. rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea nr. 11/2010;

2. rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea nr. 12/2010;

3. modificarea si completarea Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Gărzii financiare, cu modificările ulterioare;

4. modificarea si completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finantărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau actiunile privind sprijinirea activitătii românilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, precum si a modului de repartizare si de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate, cu modificările ulterioare;

5. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

6. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare;

7. modificarea si completarea Legii nr. 36/2008 privind unele măsuri pentru privatizarea Societătii Comerciale „Automobile Craiova" - S.A.;

8. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările si completările ulterioare;

9. măsuri pentru transpunerea si implementarea unitară a legislatiei Uniunii Europene de armonizare a conditiilor de comercializare a produselor;

10. modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea în conditii de sigurantă a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările si completările ulterioare;

11. modificarea anexei nr. 3 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 116/2006 privind protectia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării si reorganizării unor societăti nationale, regii autonome, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 171/2007, cu modificările si completările ulterioare;

12. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 44/2003, cu modificările si completările ulterioare;

13. reglementări privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în vederea transpunerii Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

14. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea si mentinerea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 677/2002;

15. reglementări privind unele măsuri pentru implementarea Acordului-cadru dintre Consiliul Federal Elvetian si Guvernul României privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-român pentru reducerea disparitătilor economice si sociale în cadrul Uniunii Europene extinse;

16. reglementări privind gestionarea si utilizarea fondurilor externe nerambursabile si a cofinantării publice nationale pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană";

17. reglementări privind derularea unor programe de interes public sau social.

II. Agricultură:

1. instituirea unei scheme de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finantare în agricultură;

2. reglementarea conditiilor de constatare si evaluare a pagubelor produse în agricultură de fenomene naturale care generează calamităti naturale pe areale restrânse, pentru producătorii agricoli care nu au asigurate culturile agricole si animalele pe care le detin;

3. reglementarea controlului operatiunilor care fac parte din sistemul de finantare prin Fondul European de Garantare Agricolă.

III. Transporturi:

1. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare;

2. modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările si completările ulterioare;

3. acordarea unui împrumut Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., în valoare de 161.203 mii lei;

4. reglementări privind măsurile prealabile lucrărilor de infrastructură necesare în domeniul transporturilor feroviare, cu metroul, aeriene si navale.

IV. Administratie publică si interne:

1. modificarea nr. crt. 1 din anexa nr. 2 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităti si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană si Fondul Monetar International, cu completările ulterioare;

2. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările si completările ulterioare;

3. reglementări privind cresterea calitătii arhitectural-ambientale a cadrului urban construit;

4. reglementarea preluării Centrului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Constructiilor la Actiuni Seismice si Alunecări de Teren - CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC", aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, prin procedura comasării prin absorbtie;

5. modificarea si completarea unor acte normative privind evidenta persoanelor, actele de identitate ale cetătenilor români, precum si actele de identificare ale cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European rezidenti în România;

6. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările si completările ulterioare.

V. Justitie:

- modificarea si completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probatiune.

VI. Tineret si sport:

1. modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare;

2. modificarea si completarea Legii tinerilor nr. 350/2006, cu modificările ulterioare;

3. reglementări privind descentralizarea si reorganizarea activitătilor de tineret si sport;

4. reglementări privind organizarea activitătii de cercetare stiintifică;

5. reglementări privind abilitarea IFIN de a derula fonduri europene si de a participa la programe europene.

VII. Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege

Art. 2. - În conformitate cu dispozitiile art. 115 alin. (3) din Constitutia României, republicată, ordonantele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2010. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 1 iulie 2010.

Nr. 138.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

Presedintele României decretează:

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Bucuresti, 1 iulie 2010.

Nr. 777.

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind stabilirea strategiei pentru mediul marin

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea si promovarea unei legislatii în domeniul mediului marin,

tinând cont de obligatiile asumate de România la momentul aderării la Uniunea Europeană si având în vedere prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, precum si prevederile tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene referitoare la actele adoptate de Comisie si de Consiliu si la modalitătile de aplicare a acestora în sistemul de drept national,

luând în considerare faptul că Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de actiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin") are ca termen de transpunere în legislatia natională data de 15 iulie 2010, iar necesitatea transpunerii corecte si complete vizează interesul public,

având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgentă a acestor măsuri conduce la prejudicii importante pentru România prin declansarea procedurii de infrigement si aplicarea de sanctiuni pecuniare, în conformitate cu legislatia Uniunii Europene, cu consecinte grave asupra bugetului de stat,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Obiectivul

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă are ca obiectiv stabilirea strategiei pentru mediul marin, care prevede măsurile necesare pentru a obtine sau a mentine starea ecologică bună a mediului marin, cel mai târziu până în anul 2020, denumită în continuare strategia marină.

(2) În acest scop, autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează si implementează strategia marină pentru:

a) protectia si conservarea mediului marin, prevenirea deteriorării acestuia sau, dacă este posibil, refacerea ecosistemelor marine în zonele în care acestea au fost afectate;

b) prevenirea si reducea aportului de elemente externe în mediul marin, în vederea eliminării treptate a poluării, astfel cum este definită la art. 3 pct. 8, cu conditia să se asigure că nu sunt impacturi sau riscuri semnificative pentru biodiversitatea marină, ecosistemele marine, sănătatea umană sau utilizările legale ale mării.

(3) Strategia marină are la bază abordarea ecosistemică pentru gestionarea activitătilor umane, fapt ce asigură că presiunea totală rezultată din aceste activităti este mentinută la un nivel compatibil cu realizarea unei stări ecologice bune si, de asemenea, că nu este compromisă capacitatea ecosistemelor marine de a reactiona la schimbările induse de om, făcând posibilă totodată o utilizare durabilă a bunurilor si a serviciilor marine de către generatiile prezente si cele viitoare.

(4) Prezenta ordonantă de urgentă contribuie la întărirea coerentei dintre diferitele politici, acorduri si măsuri legislative în domeniul mediului marin si urmăreste să asigure integrarea activitătilor din acest domeniu.

Domeniul de aplicare

Art. 2. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă se aplică apelor marine, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1, si ia în considerare efectele transfrontiere asupra calitătii mediului marin al tărilor nemembre ale Uniunii Europene (UE) din aceeasi regiune marină.

(2) Prezenta ordonantă de urgentă nu se aplică activitătilor al căror obiectiv unic este apărarea sau securitatea natională. Cu toate acestea, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că aceste activităti sunt compatibile cu obiectivele legii, în măsura în care acest lucru este posibil si realizabil.

Definitii

Art. 3. - Pentru aplicarea prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

1. ape marine:

a) apele, fundul mării si subsolul marin situate în partea exterioară a liniei de bază care este limita de măsurare a întinderii apelor teritoriale ce se extind până la extremitatea zonei în care România detine si/sau îsi exercită jurisdictia, conform Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale României, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si Legii nr. 110/1996 privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, si aderarea la Acordul referitor la aplicarea părtii a Xl-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiat la New York la 28 iulie 1994;

b) apele costiere, asa cum sunt definite la pct. 10 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, fundul si subsolul acestora, în măsura în care unele aspecte specifice ale stării ecologice a mediului marin nu au fost abordate în legea mentionată sau în alte acte normative;

2. regiune marină - regiunea prevăzută la art. 4 si subregiunile acestei sunt definite în scopul facilitării punerii în aplicare a prezentului act normativ si sunt determinate pe baza caracteristicilor hidrologice, oceanografice si biogeografice;

3. strategie marină - strategia care trebuie elaborată si pusă în practică pentru fiecare regiune sau subregiune marină vizată, potrivit prevederilor art. 5;

4. stare ecologică - starea generală a mediului în apele marine, tinându-se cont de structura, functia si procesele componentelor ecosistemelor marine, împreună cu factorii naturali fiziografici, geografici, biologici, geologici si climatici, precum si de conditiile fizice, acustice si chimice care rezultă în special din activitatea umană desfăsurată în cadrul sau în afara zonei în cauză;

5. stare ecologică bună - starea ecologică a apelor marine, care se defineste prin diversitatea ecologică si dinamica oceanelor si a mărilor, care sunt curate, în bună stare sanitară si productive, caracteristici ce depind de factorii intrinseci si printr-o utilizare durabilă a mediului marin, salvgardându-se astfel potentialul acestuia pentru utilizările si activitătile generatiilor actuale si viitoare, si anume:

a) structura, functiile si procesele componentelor ecosistemelor marine, care împreună cu factorii fiziografici, geografici, geologici si climatici permit acestor ecosisteme să îsi păstreze întreaga functionalitate si capacitate de rezistentă la schimbările ecologice induse de om. Speciile si habitatele marine sunt protejate, este prevenit declinul biodiversitătii datorat interventiei omului si functionarea diferitelor componente biologice este în echilibru;

b) proprietătile hidromorfologice, fizice si chimice ale ecosistemelor, inclusiv acele proprietăti care rezultă din activitătile umane din zona în cauză, sustin ecosistemele. Introducerea în mediul marin de substante si de energie rezultate din activitătile umane, inclusiv zgomotul, nu provoacă efecte poluante. Starea ecologică bună este determinată la nivelul regiunii sau subregiunii marine, prevăzute la art. 4, pe baza descriptorilor calitativi prevăzuti în anexa nr. 1. Se pune în aplicare o gestionare adaptată la conditiile de mediu si care are la bază abordarea ecosistemică cu scopul atingerii unei stări ecologice bune;

6. criterii - caracteristicile tehnice particulare care sunt strâns legate de descriptorii calitativi;

7. obiectiv de mediu - descrierea calitativă si cantitativă a stării dorite pentru diferitele componente ale apelor marine, precum si a presiunilor si a impacturilor exercitate asupra lor, în fiecare regiune si subregiune marină. Obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu art. 10;

8. poluare - introducerea directă sau indirectă în mediul marin, ca urmare a activitătilor umane, de substante si energie, inclusiv surse sonore submarine care rezultă din activităti umane, care produc sau sunt susceptibile să producă efecte nocive, cum ar fi deteriorarea resurselor vii si a ecosistemelor marine, inclusiv pierderea biodiversitătii, riscuri pentru sănătatea umană, obstacole pentru activităti maritime, inclusiv pentru pescuit, turism si agrement, precum si pentru alte utilizări legale ale mării, provoacă alterarea calitătii apelor marine din punctul de vedere al utilizării acestora si reducerea facilitătilor de agrement ale mediului marin sau, în general, afectează utilizarea durabilă a bunurilor si a serviciilor marine;

9. cooperare regională - cooperarea si coordonarea activitătilor între statele membre ale UE si, ori de câte ori este posibil, între state membre si tări nemembre ale UE, care împart aceeasi regiune sau subregiune marină, cu scopul de a elabora si de a pune în aplicare strategii marine;

10. conventie privind mările regionale - orice conventie sau acord international împreună cu organismele lor de conducere, încheiată/încheiat în scopul protectiei mediului marin din regiunile marine mentionate la art. 4, cum ar fi Conventia pentru protectia mediului marin din zona Mării Baltice, Conventia privind protectia mediului marin al Atlanticului de Nord-Est si Conventia privind protectia mediului marin si a zonei de coastă a Mării Mediterane, Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării.

Regiunile marine

Art. 4. - (1) Atunci când pune în aplicare obligatiile care îi revin în temeiul prezentei ordonante de urgentă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor are în vedere în mod corespunzător faptul că apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdictia sa fac parte integrantă din regiunea marină Marea Neagră.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene cu privire la subdiviziunile apelor marine până la data de 15 iulie 2010.

Strategia marină

Art. 5. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează, pentru regiunea Marea Neagră, strategia marină aplicabilă apelor sale marine, conform planului de actiune prevăzut la alin. (3) lit. a) si b).

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în cadrul strategiei marine pe care o implementează, cooperează cu alte state membre ale UE din bazinul Mării Negre, precum si cu statele semnatare ale Conventiei privind protectia Mării Negre împotriva poluării, pentru a adopta măsurile cerute în scopul realizării obiectivelor acesteia.

(3) Pentru a se asigura o abordare comună în realizarea stării ecologice bune, coerenta si coordonarea activitătilor din regiunea Mării Negre, la implementarea strategiei marine se are în vedere următorul plan de actiune:

a) pregătirea activitătii, care se realizează după cum urmează:

(i) evaluarea initială, care trebuie efectuată până la data de 15 iulie 2012, a stării ecologice actuale a apelor teritoriale si a impactului de mediu al activitătilor umane asupra acestor ape, în conformitate cu prevederile art. 8;

(ii) evaluarea, efectuată până la data de 15 iulie 2012, a stării ecologice bune pentru apele marine, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1);

(iii) stabilirea, până la data de 15 iulie 2012, a unui set de obiective de mediu si de indicatori asociati, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1);

(iv) elaborarea si punerea în aplicare, până la data de 15 iulie 2014, în lipsa dispozitiilor contrare ale legislatiei din domeniu, a unui program de monitorizare în vederea evaluării continue si a actualizării periodice a obiectivelor, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1);

b) programul de măsuri, care se realizează după cum urmează:

(i) elaborarea, cel mai târziu până în anul 2015, a unui program de măsuri destinat să asigure realizarea sau mentinerea stării ecologice bune, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1)-(3);

(ii) punerea în aplicare, cel mai târziu până în anul 2016, a programului prevăzut la pct. (i), în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (10).

(4) În cazul în care starea ecosistemelor din regiunea Mării Negre este atât de critică încât necesită o actiune urgentă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor împreună cu statele membre ale UE care au granită în această regiune vor elabora un plan de actiune în conformitate cu alin. (1) si vor prevedea lansarea anticipată a unui program de măsuri, precum si posibile măsuri de protectie mai stricte, cu conditia ca acestea să nu împiedice realizarea stării ecologice bune în altă zonă a regiunii marine. Ca urmare a situatiei la care face referire alin. (3), statele membre în cauză informează Comisia Europeană cu privire la programul lor revizuit si actionează în consecintă.

Cooperarea regională

Art. 6. - (1) În vederea realizării coordonării prevăzute la art. 5 alin. (2), autoritatea publică centrală din domeniul apelor utilizează, în măsura în care acest lucru este posibil si oportun, prevederile Legii nr. 98/1992 pentru ratificarea Conventiei privind protectia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucuresti la 21 aprilie 1992, prin care tările riverane Mării Negre se angajează să protejeze si să conserve mediul marin, precum si alte structuri institutionale regionale existente în materie de cooperare.

(2) Pentru implementarea strategiei marine în regiunea Mării Negre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor depune toate eforturile utilizând forurile internationale competente, inclusiv mecanismele si structurile stipulate în Legea nr. 98/1992, pentru a-si coordona actiunile cu tările nemembre ale UE care au suveranitate sau jurisdictie asupra apelor din aceeasi regiune. În acest context, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se bazează, în măsura în care este posibil, pe programele si activitătile relevante existente elaborate în cadrul structurilor rezultate din Legea nr. 98/1992 si acorduri bilaterale încheiate cu tările riverane regiunii Mării Negre.

(3) Coordonarea si cooperarea sunt extinse, atunci când este cazul, la toate statele membre ale UE situate în bazinul regiunii marine Marea Neagră, inclusiv tările fără iesire la mare, pentru a permite statelor membre UE situate în această regiune să îsi îndeplinească obligatiile, utilizând structurile de cooperare prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă si de Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

Autoritătile competente

Art. 7. - (1) Autoritătile competente pentru implementarea strategiei marine sunt prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene lista autoritătilor competente prevăzute la alin. (1) împreună cu informatiile prevăzute în anexa nr. 2, până la data de 15 ianuarie 2011.

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor este autoritatea responsabilă cu cooperarea si coordonarea regională în conformitate cu prevederile art. 6.

(4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene lista cu autoritătile competente, care fac parte din organisme internationale care sunt relevante în procesul de implementare al strategiei marine si care sunt prevăzute în tabelul nr. 2 din anexa nr. 2.

(5) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană cu privire la orice modificări ale informatiilor comunicate în baza alin. (2) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a unei asemenea modificări.

CAPITOLUL II

Pregătirea, prima componentă a planului de actiune

Evaluarea

Art. 8. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor evaluează starea initială a apelor sale marine, tinând cont de datele existente, atunci când acestea sunt disponibile si care cuprind următoarele elemente:

a) analiza particularitătilor, a caracteristicilor esentiale si a stării ecologice a acestor ape în momentul evaluării, bazate pe lista orientativă a caracteristicilor enumerate în tabelul nr. 1 din anexa nr. 3, acoperind caracteristicile fizice si chimice, tipurile de habitat, trăsăturile biologice si hidromorfologia;

b) analiza presiunilor si a impacturilor predominante, inclusiv cele care rezultă din activităti umane, care influentează starea ecologică a acestor ape, analiză care:

(i) se bazează pe lista orientativă a elementelor enumerate în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3 si cuprinde aspectele calitative si cantitative ale efectelor cumulate ale diverselor presiuni, precum si tendintele previzibile;

(ii) cuprinde principalele efecte cumulative si sinergice; si

(iii) ia în considerare evaluările relevante care au fost efectuate în conformitate cu legislatia în vigoare;

c) analiza economică si socială a utilizării acestor ape si a costurilor degradării mediului marin.

(2) Analizele prevăzute la alin. (1) tin cont de elementele privind apele costiere, tranzitorii si teritoriale aflate sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. Acestea iau în considerare sau au drept bază si alte evaluări relevante, precum cele efectuate în colaborare cu celelalte tări din cadrul conventiilor privind mările regionale sau se bazează pe acestea, astfel încât să realizeze o evaluare globală a stării mediului marin.

(3) În cursul pregătirii evaluării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că, prin coordonarea stabilită în conformitate cu prevederile art. 5 si 6:

a) metodologia de evaluare este armonizată în regiunea marină Marea Neagră;

b) sunt luate în considerare impactul si caracteristicile transfrontieră.

Determinarea stării ecologice bune

Art. 9. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, tinând seama de rezultatele evaluării initiale realizate potrivit prevederilor art. 8 alin. (1), stabileste pentru apele marine proprii un set de caracteristici corespunzătoare unei stări ecologice bune, pe baza descriptorilor calitativi prevăzuti în anexa nr. 1. În elaborarea acestui set se iau în considerare elementele orientative prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 3 si în special de caracteristicile fizice si chimice, tipurile de habitat, de caracteristicile biologice si hidromorfologie. De asemenea, se tine cont si de presiunile si impacturile produse de activitătile umane în regiunea marină Marea Neagră, luând în considerare listele orientative prevăzute în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene rezultatele evaluării realizate conform art. 8 alin. (1), precum si rezultatele determinării efectuate conform alin. (1), în termen de 3 luni de la finalizarea acesteia din urmă.

Stabilirea obiectivelor de mediu

Art. 10. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, pe baza evaluării initiale realizate în temeiul art. 8 alin. (1), stabileste pentru apele marine teritoriale un set complet de obiective de mediu si de indicatori relevanti în scopul de a orienta eforturile în vederea atingerii stării ecologice bune a mediului marin, luând în considerare lista orientativă de presiuni si impacturi prezentată în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3, precum si din lista orientativă de caracteristici prevăzută în anexa nr. 4. La stabilirea obiectivelor si a indicatorilor respectivi se tine cont de continuitatea aplicării pentru aceleasi ape a obiectivelor de mediu relevante existente, stabilite la nivel national, comunitar sau international, asigurând compatibilitatea reciprocă a acestor obiective si luarea în considerare, de asemenea, pe cât acest lucru este posibil, a impacturilor transfrontiere semnificative si a caracteristicilor transfrontiere.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene obiectivele de mediu prevăzute la alin. (1) în termen de 3 luni de la stabilirea acestora.

Programe de monitorizare

Art. 11. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, pe baza evaluării initiale realizate conform art. 8 alin. (1), elaborează programul de monitorizare în vederea evaluării permanente a stării ecologice a apelor sale marine, pe baza listelor indicative de elemente enumerate în anexa nr. 3 si a listei prevăzute în anexa nr. 5 si în functie de obiectivele de mediu stabilite în conformitate cu art. 10. Autoritatea competentă pune în aplicare programul de monitorizare. Programele de monitorizare sunt compatibile în cadrul regiunii marine Marea Neagră si se bazează pe dispozitiile relevante în materie de evaluare si de monitorizare stabilite prin Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, sau în temeiul acordurilor internationale si sunt compatibile cu aceste dispozitii.

(2) România împreună cu statele membre ale UE cu care împarte aceeasi regiune marină elaborează programul de monitorizare în conformitate cu alin. (1) si se asigură că:

a) metodele de monitorizare sunt compatibile în regiunea marină în cauză, pentru a facilita compararea rezultatelor monitorizării;

b) sunt luate în considerare impactul si caracteristicile transfrontieră relevante.

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene programele de monitorizare prevăzute la alin. (1) în termen de 3 luni de la elaborarea lor.

CAPITOLUL III

Programul de măsuri, a doua componentă a planului de actiune

Programul de măsuri

Art. 12. - (1) Pentru regiunea marină Marea Neagră, autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică, conform art. 9 alin. (1), măsurile necesare pentru a atinge sau pentru a mentine starea ecologică bună în apele sale marine. Aceste măsuri se elaborează pe baza evaluării initiale realizate în baza art. 8 alin. (1), având în vedere obiectivele de mediu stabilite în temeiul art. 10 alin. (1) si tinând cont de tipurile de măsuri enumerate în anexa nr. 6.

(2) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor integrează măsurile elaborate în temeiul alin. (1) într-un program de măsuri, tinând cont de măsurile relevante din Legea nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calitătii apei de îmbăiere, de viitoarea legislatie din domeniul protectiei apelor, precum si de acordurile internationale la care România este parte.

(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în stabilirea unui program de măsuri conform alin. (2), trebuie să tină cont de dezvoltarea durabilă si în special de repercusiunile sociale si economice ale măsurilor prevăzute. În scopul acordării de asistentă autoritătii sau autoritătilor competente mentionate la art. 7 în vederea realizării obiectivelor lor într-o manieră integrată, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate identifica sau înfiinta cadrul administrativ pentru a putea beneficia de pe urma unei interactiuni de acest fel. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că măsurile sunt rentabile si realizabile din punct de vedere tehnic si efectuează, înainte de introducerea oricărei noi măsuri, o evaluare a impactului acesteia, inclusiv analiza cost-beneficiu.

(4) Programul prevăzut la alin. (2) cuprinde măsuri de protectie spatială, ce fac referire la retelele coerente si reprezentative de zone marine protejate, cuprinzând în mod adecvat diversitatea ecosistemelor componente, ca de exemplu zonele speciale de conservare prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum au fost convenite de acordurile internationale sau regionale la care România este parte.

(5) În cazul în care autoritatea publică centrală din domeniul apelor consideră că gestionarea unei activităti umane la nivel comunitar sau international ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului marin, în special în zonele mentionate la alin. (4), se va adresa, în mod individual sau împreună cu alt stat membru, autoritătii competente sau organizatiei internationale corespunzătoare în vederea examinării si a unei eventuale adoptări a unor măsuri care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei ordonante de urgentă, pentru a permite mentinerea sau, după caz, refacerea integritătii, structurii si functionării ecosistemelor.

(6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispozitia publicului informatiile corespunzătoare privind zonele prevăzute la alin. (4) si (5) pentru regiunea marină Marea Neagră nu mai târziu de anul 2013.

(7) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor indică în programul de măsuri modalitătile de punere în aplicare a acestuia si modul în care acesta contribuie la realizarea obiectivelor de mediu stabilite în temeiul art. 10 alin. (1).

(8) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor examinează implicatiile programului de măsuri pentru apele aflate dincolo de apele sale marine teritoriale în scopul diminuării riscului unor efecte negative si, dacă este posibil, în vederea realizării unui impact pozitiv asupra apelor în cauză.

(9) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor notifică Comisiei Europene, precum si celorlalte state membre ale UE interesate programul de măsuri, în termen de 3 luni de la elaborarea acestuia.

(10) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor urmăreste ca programul de măsuri să fie operational în termen de un ah de la elaborarea acestuia.

Exceptii

Art. 13. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate identifica în apele sale marine situatii în care, pentru unul dintre motivele enumerate la lit. a)-d), obiectivele de mediu pentru starea ecologică bună nu pot fi realizate sub toate aspectele principale ale măsurilor care sunt luate sau în care pentru motivele enuntate la lit. e), nu pot fi realizate conform următoarelor conditii:

a) actiunea sau lipsa de actiune pentru care România nu este responsabilă;

b) cauze naturale;

c) fortă majoră;

d) modificarea sau alterarea caracteristicilor fizice ale apelor marine cauzate de actiuni întreprinse din motive de interes public superior care depăsesc impactul negativ asupra mediului, inclusiv orice impact transfrontier;

e) conditiile naturale care nu permit îmbunătătirea în timp util a stării apelor marine, astfel:

(i) autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă clar în programul de măsuri aceste situatii, care vor fi comunicate si Comisiei Europene. In identificarea acestor situatii se vor lua în considerare consecintele pentru statele riverane regiunii marine Marea Neagră;

(ii) autoritatea publică centrală din domeniul apelor adoptă măsuri adecvate pentru aceste situatii în scopul continuării urmăririi obiectivelor de mediu, în vederea evitării oricărei noi deteriorări a stării apelor marine afectate pentru motivele expuse la lit. b), c) sau d) si pentru a atenua impactul negativ la nivelul regiunii marine mai sus mentionate sau în apele marine ale altor state membre ale UE.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor urmăreste ca modificările sau alterările cauzate de situatiile prevăzute mai sus să nu împiedice sau să nu compromită într-o manieră definitivă realizarea stării ecologice bune la nivelul regiunii marine sau în apele marine ale altor state membre UE.

(3) Măsurile pentru aceste situatii prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (ii) sunt, în măsura posibilului, integrate în programele de măsuri.

(4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează si pune în aplicare toate elementele strategiei marine prevăzute la art. 5 alin. (2), dar nu este obligată, cu exceptia evaluării initiale descrise la art. 8, să ia măsuri specifice, în cazul în care nu există un risc semnificativ pentru mediul marin sau în cazul în care costurile acestor măsuri ar fi disproportionate având în vedere riscurile pentru mediul marin si cu conditia să nu continue deteriorarea acestuia.

(5) Atunci când, pentru oricare dintre motivele mentionate anterior, autoritatea publică centrală din domeniul apelor nu ia niciun fel de măsuri, aceasta transmite Comisiei Europene justificările necesare pentru a-si motiva decizia, evitând, în acelasi timp, compromiterea permanentă a obiectivului de a realiza starea ecologică bună.

Recomandări pentru actiunea comunitară

Art. 14. - (1) În cazul în care se identifică o problemă cu impact asupra stării ecologice a apelor sale marine, care nu poate fi rezolvată prin metodele adoptate la nivel national, sau care este legată de o altă politică comunitară ori de un acord international, autoritatea publică centrală din domeniul apei informează Comisia Europeană si transmite punctul său de vedere în acest sens.

(2) În cazul în care este necesară o actiune a institutiilor comunitare, autoritatea publică centrală din domeniul apelor adresează recomandări corespunzătoare Comisiei Europene sau Consiliului Uniunii Europene referitoare la măsurile privind problemele mentionate la alin. (1).

CAPITOLUL IV

Actualizare, rapoarte si informarea publicului

Actualizarea

Art. 15. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor urmăreste permanent ca strategia marină să fie actualizată în functie de situatiile ce apar în zona sa marină.

(2) În sensul alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor revizuieste următoarele elemente din strategia marină care se actualizează la fiecare 6 ani, într-o manieră coordonată, potrivit prevederilor art. 5, astfel:

a) evaluarea initială si determinarea stării ecologice bune, astfel cum sunt prevăzute la art. 8 alin. (1) si la art. 9 alin. (1);

b) obiectivele de mediu stabilite în baza art. 10 alin. (1);

c) programele de monitorizare elaborate în baza art. 11 alin. (1);

d) programele de măsuri elaborate în baza art. 12 alin. (2).

(3) Detaliile referitoare la orice actualizări efectuate ca urmare a revizuirii prevăzute la alin. (2) sunt comunicate Comisiei Europene, secretariatelor conventiilor privind mările regionale si oricăror alte state membre interesate, într-un termen de 3 luni de la data publicării acestora, în conformitate cu art. 17 alin. (2).

Rapoarte intermediare

Art. 16. - În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui program de măsuri sau de la data actualizării acestuia în conformitate cu art. 17 alin. (2), autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene un raport intermediar succint, în care se prezintă progresele realizate în punerea în aplicare a programului respectiv.

Consultarea si informarea publicului

Art. 17. - (1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor, conform legislatiei în vigoare, urmăreste ca toti factorii interesati să aibă timpul necesar să participe la implementarea prezentei strategii, implicând structurile sau organele existente responsabile cu gestionarea problemelor ce tin de obiectivul acesteia, inclusiv Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării, organele consultative stiintifice si consiliile consultative regionale.

(2) În conformitate cu legislatia natională în vigoare, autoritatea publică centrală din domeniul apelor publică si pune la dispozitia publicului pentru observatii rezumatele următoarelor elemente ale strategiei marine sau ale actualizărilor respective, astfel:

a) evaluarea initială si determinarea stării ecologice bune, prevăzute la art. 8 alin. (1) si la art. 9 alin. (1);

b) obiectivele de mediu stabilite în baza art. 10 alin. (1);

c) programele de monitorizare elaborate în baza art. 11 alin. (1);

d) programele de măsuri elaborate în baza art. 13 alin. (2). (3) în ceea ce priveste accesul la informatii în materie de mediu se aplică prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările si completările ulterioare. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură Comisiei Europene, în scopul îndeplinirii sarcinilor ce îi revin din prezenta ordonantă de urgentă, în special evaluarea stării mediului marin din România, în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii nationale pentru informatii spatiale în România, dreptul de acces si de utilizare a datelor si informatiilor rezultate în urma evaluării initiale efectuate în temeiul art. 8 si în urma programului de monitorizare elaborat în temeiul art. 11. În termen de cel mult 6 luni de la data la care datele si informatiile rezultate în urma evaluării initiale efectuate în temeiul art. 8 si în urma programului de monitorizare elaborat în temeiul art. 11 devin disponibile, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură Agentiei Europene de Mediu accesul la aceste informatii si date, în scopul îndeplinirii sarcinilor ce îi revin.

Finantarea comunitară

Art. 18. - (1) Având în vedere caracterul prioritar inerent stabilirii unor strategii marine, punerea în aplicare a prezentei ordonante de urgentă este sprijinită prin instrumente financiare comunitare existente, în conformitate cu normele si conditiile corespunzătoare.

(2) Programele de măsuri elaborate de statele membre ale UE sunt cofinantate din fonduri europene, în conformitate cu instrumentele financiare existente.

Transpunerea

Art. 19. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 20. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Prezenta ordonantă de urgentă transpune Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de actiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin"), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 164 din 25 iunie 2008.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 30 iunie 2010.

Nr. 71.

ANEXA Nr. 1

Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune

1. Diversitatea biologică este conservată. Calitatea si numărul habitatelor, precum si distributia si abundenta speciilor sunt adaptate conditiilor fiziografice, geografice si climatice existente.

2. Speciile neindigene introduse în urma activitătilor umane sunt la un nivel care nu perturbă ecosistemele.

3. Populatiile tuturor pestilor si crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securitătii biologice, prezentând o distributie a populatiei în functie de vârstă si mărime, care indică starea bună a stocurilor.

4. Toate elementele ce formează reteaua trofică marină, în măsura în care sunt cunoscute, sunt prezente în abundentă si diversitate normală si la un nivel care să asigure abundenta speciilor pe termen lung si să mentină în totalitate capacitatea lor de reproducere.

5. Eutrofizarea rezultată din activităti umane, în special efectele sale negative, cum ar fi pierderi ale biodiversitătii, degradarea ecosistemelor, proliferarea algelor toxice si dezoxigenarea apelor profunde, este redusă la minimum.

6. Aspectul integral al fundului mării asigură că structura si functiile ecosistemului sunt conservate, iar ecosistemele bentonice, în special, nu sunt afectate.

7. Modificarea permanentă a conditiilor hidrografice nu dăunează ecosistemelor marine.

8. Nivelul de concentratie al contaminantilor nu provoacă efecte datorate poluării.

9. Concentratiile de contaminanti prezente în pesti si în alte resurse vii destinate consumului uman nu depăsesc limitele fixate de legislatia comunitară sau de alte norme aplicabile.

10. Proprietătile si cantitătile de deseuri marine nu provoacă daune mediului costier si marin.

11. Introducerea de energie, inclusiv surse sonore submarine, se face la un nivel care nu dăunează mediului marin.

Pentru determinarea caracteristicilor stării ecologice bune a regiunii marine, astfel cum se prevede la art. 9 alin. (1) din ordonanta de urgentă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor analizează fiecare dintre descriptorii calitativi enumerati în prezenta anexă, în scopul de a identifica descriptorii ce trebuie utilizati pentru stabilirea stării ecologice bune a regiunii marine respective. În cazul în care se consideră că nu este oportun să se folosească unul sau mai multi descriptori, se trimite Comisiei Europene o justificare în cadrul notificării efectuate în conformitate cu art. 9 alin. (2) din ordonanta de urgentă.

ANEXA Nr. 2

Autorităti competente [conform art. 7 alin. (1) din ordonanta de urgentă]

Tabelul nr. 1

Nr. crt.	Autoritatea competentă	Adresa	Statutul juridic	Responsabilităti
1.	Ministerul Mediului si Pădurilor	Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5	art. 1 alin. (3) si art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor	Transpunerea si implementarea directivei
2.	Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale	Bd. Carollnr. 17, sectorul 2	art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale	Protejarea resursei vii, eliminarea pescuitului din ariile marine protejate, controlul pescuitului, renuntarea la uneltele de pescuit agresive pentru populatii, practici agricole durabile
3.	Ministerul Administratiei si Internelor/Inspectoratul General al Politiei de Frontieră	Str. Răzoare nr. 5, sectorul 6	Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontieră Române, cu modificările si completările ulterioare	Control, interventie în caz de accident, protectia resurselor vii si combaterea braconajului, monitorizarea navelor în apele teritoriale, asigurarea perimetrului cu nave în caz de poluare
4.	Ministerul Transporturilor si Infrastructurii	Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1	Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare	Elaborează norme si reglementări specifice în transporturi, cu privire la protectia mediului si aprobă planurile de gestionare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii.
5.	Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri	Calea Victoriei nr. 152, sectorul 1	Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri	Elaborează norme si reglementări specifice, în vederea valorificării potentialului energetic al Mării Negre.

Membri
1.	Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului (Institutul National „Grigore Antipa")	Bd. Mamaia nr. 300, Constanta	Hotărârea Guvernului nr. 1.442/2009 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia	Activităti de cercetare si monitorizare a stării ecologice a ecosistemelor marine Operatorul tehnic al retelei nationale de monitoring fizic, chimic, biologic al apelor marine costiere si de supraveghere a eroziunii costiere, fiind abilitat să propună Ministerului Mediului si Pădurilor reglementări în domeniu.
2.	Administratia Natională „Apele Române"	Str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1	Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiintarea Administratiei Nationale „Apele Române", aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările si completările ulterioare	Autoritatea competentă de implementare a directivei. Armonizarea cerintelor Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin" cu cerintele Directivei-cadru a apei referitoare la atingerea obiectivelor de mediu pentru zona costieră. Monitorizarea si controlul calitătii apelor tranzitorii si marine (ape maritime interioare si marea teritorială), precum si alte activităti ce decurg din legislatia în vigoare
3.	Administratia Biosferei „Delta Dunării"	Str. Portului nr. 34A, 820243 - Tulcea	Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării", cu modificările ulterioare	Protectia zonelor protejate marine aflate în dreptul rezervatiei
4.	Agentia Natională pentru Protectia Mediului	Bd. Splaiul Independentei nr. 294, sectorul 6, Bucuresti	Agentia Natională pentru Protectia Mediului se organizează si functionează în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.635/2009 si cu respectarea legislatiei privind Statutul functionarilor publici, precum si ale altor acte normative aplicabile.	Controlul emisiilor, avize de mediu. La nivel local îndeplineste sarcinile si responsabilitătile autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, conform competentelor stabilite de către această autoritate, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2005, cu modificările si completările ulterioare, si cu ale celorlalte reglementări în vigoare.
5.	Garda Natională de Mediu	Bd. Unirii nr. 78, bl. J2, sectorul 3, Bucuresti	Hotărârea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare	Control si sanctiuni în caz de poluare si distrugere a ecosistemului marin
6.	Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultura	Str. Agricultorilor nr. 37-39, sectorul 2, Bucuresti	Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificările si completările ulterioare	Gestionarea resursei vii din zonele protejate marine
7.	Agentia Natională pentru Resurse Minerale	Str. Mendeelev nr. 36-38, sectorul 1, Bucuresti	Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale	Conform art. 2 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009, urmăreste aplicarea măsurilor stabilite pentru protectia mediului, în cursul si după efectuarea operatiunilor petroliere si a activitătilor miniere.
8.	Autoritatea Navală Română	Incintă Port Constanta nr. 1, Constanta	Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Navale Române, cu modificările ulterioare	Controlează gestionarea si predarea tuturor deseurilor generate la bordul navelor si a reziduurilor mărfurilor transportate; cercetează evenimentele si accidentele de navigatie, inclusiv poluările accidentale cu hidrocarburi si alte substante dăunătoare, produse de către nave, în apele teritoriale; coordonează actiunile de interventie pe mare, în caz de poluare marină.
9.	Compania Natională „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta	Str. Gara Maritimă poarta 1, Constanta	Hotărârea Guvernului nr. 517/1998 privind înfiintarea Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta, cu modificările si completările ulterioare	Urmăreste si coordonează activitătile de transport naval în porturi desfăsurate de operatorii economici autorizati; gestionează activitatea de preluare a deseurilor provenite din exploatarea navelor si a reziduurilor mărfii.
10.	Directia de Sănătate Publică a Judetului Constanta	Str. M. Eminescu nr. 2, Constanta	Ordinul ministrului sănătătii nr. 127/2009 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, cu modificările ulterioare	Monitorizarea apelor de îmbăiere din zonele de competentă
11.	Directia de Sănătate Publică a Judetului Tulcea	Str. Viitorului nr. 50, Tulcea	Ordinul ministrului sănătătii nr. 127/2009, cu modificările ulterioare	Monitorizarea apelor de îmbăiere din zonele de competentă
12.	Autoritătile administratiei publice locale riverane Mării Negre, respectiv judetele Tulcea si Constanta		Legea serviciilor comunitare de utilităti publice nr. 51/2006, cu modificările si completările ulterioare, art. 9 si 11 din Legea serviciului de alimentare cu apă si canalizare nr. 241/2006	Asigurarea calitătii corespunzătoare a apei deversate în mare

Tabelul nr. 2

Coordonare regională si subregională
Comisia Mării Negre	Dolmabahce Sarayi 2 Hareket Kosku 34353 Besiktas Istanbul, Turkey	Conventia privind protectia Mării Negre împotriva poluării (Conventia de la Bucuresti, 1992)	Coordonarea activitătii de monitoring si control al poluării. Evaluarea stării biodiversitătii în regiunea marină Marea Neagră
Comisia româno-bulgară		Acord între Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Apelor din Republica Bulgaria privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor, semnat la Bucuresti, 2004	Coordonarea activitătii în zona comună în vederea implementării DCSM
Comisia Dunării	Vienna international Centre, D0412, Viena, Austria	Conventia pentru protectia fluviului Dunărea	Coordonarea activitătii de monitoring si control al calitătii apei fluviului Dunărea Asigurarea unei calităti corespunzătoare a fluviului va contribui la îmbunătătirea calitătii apei marine

Alte perturbări fizice	- zgomotul subacvatic (de exemplu: activităti nautice, echipament acustic subacvatic); - deseuri marine.
Interferenta cu procese hidrologice	- modificări importante ale regimului termic (cauzate, de exemplu, de deversările de la centralele electrice); - modificări importante în regimul de salinitate (cauzate, de exemplu, de prezenta constructiilor care obstructionează circulatia apei sau a captărilor de apă).
Contaminarea cu substante periculoase	- introducerea de compusi sintetici (de exemplu, substante prioritare prevăzute în Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, care sunt relevante pentru mediul marin, ca de exemplu pesticide, agenti antiseptici, produse farmaceutice, provenind, de exemplu, din pierderi din surse difuze, poluare de către nave, depuneri atmosferice si substante active din punct de vedere biologic); - introducerea de substante si compusi nesintetici (de exemplu, metale grele, hidrocarburi provenind, de exemplu, din poluarea de către nave si din explorarea si exploatarea zăcămintelor de petrol, gaz si minerale, depuneri atmosferice, aluviuni); - introducerea de radionuclizi.
Eliminarea sistematică si/sau intentionată de substante	- introducerea de alte substante, care pot fi solide, lichide sau în stare gazoasă, în apele marine în urma eliminării sistematice si/sau intentionate a acestora în mediul marin, în conformitate cu legislatia în vigoare si/sau cu conventiile internationale la care România este parte.
îmbogătirea cu nutrienti si materii organice	- introducerea de îngrăsăminte si de alte substante bogate în azot si fosfor (de exemplu, din surse punctiforme si difuze, inclusiv agricultura, acvacultura, depunerile atmosferice); - introducerea de substante organice (de exemplu, apele uzate, maricultura, aluviuni).
Perturbatii biologice	- introducerea de organisme patogene microbiene; - introducerea de specii neindigene si translocatii; - extractia selectivă de specii, inclusiv capturile accidentale (de exemplu, pescuitul comercial si sportiv).

ANEXA Nr. 4

Lista orientativă de caracteristici ce trebuie luate în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu

1. Analiza adecvată a tuturor elementelor care caracterizează apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdictia României în regiunea marină Marea Neagră

2. Necesitatea de a fixa: a) obiective stabilind conditiile cerute potrivit definitiei stării ecologice bune; b) obiective măsurabile si indicatorii aferenti permitând asigurarea monitorizării si evaluării; si c) obiective operationale asociate unor măsuri de punere în aplicare concrete în vederea facilitării realizării acestora

3. Determinarea stării ecologice care trebuie realizată sau mentinută si precizarea acestei stări în termeni de proprietăti măsurabile ale elementelor care caracterizează apele marine ale României în regiunea Mării Negre

4. Coerenta setului de obiective si absenta conflictelor dintre ele

5. Indicarea de resurse necesare la realizarea obiectivelor

6. Formularea obiectivelor, inclusiv a eventualelor obiective intermediare, asociate unui termen de realizare

7. Specificarea indicatorilor prevăzuti pentru a monitoriza progresele si a orienta deciziile de gestiune în vederea atingerii obiectivelor

8. Dacă este cazul, mentionarea punctelor de referintă (puncte de referintă limită si tintă)

9. În stabilirea obiectivelor se va tine seama de preocupările sociale si economice

10. Examinarea setului de obiective de mediu, a indicatorilor aferenti si a punctelor de referintă limită si tintă determinate în functie de obiectivele generale stabilite la art. 1 din ordonanta de urgentă, cu scopul de a determina dacă realizarea obiectivelor de mediu va avea drept consecintă faptul ca starea apelor marine aflate sub suveranitatea sau jurisdictia României să fie conformă acestor obiective

11. Compatibilitatea obiectivelor de mediu cu obiectivele pe care Comunitatea si statele membre s-au angajat să le atingă în virtutea acordurilor internationale si regionale aplicabile, retinându-le pe cele mai pertinente pentru regiunea sau subregiunea marină în cauză, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la art. 1 din ordonanta de urgentă

12. Odată stabilit setul de obiective de mediu si indicatorii aferenti, toate acestea trebuie examinate în ansamblu în lumina obiectivelor stabilite la art. 1 din ordonanta de urgentă, cu scopul de a determina dacă realizarea obiectivelor de mediu va avea drept consecintă faptul că starea mediului marin să fie conformă acestor obiective

ANEXA Nr. 5

Programe de monitorizare

1. Necesitatea de a furniza informatii referitoare la evaluarea stării ecologice si estimarea perioadei restante si a progreselor deja realizate pentru realizarea stării ecologice bune conform anexei nr. 2 si a criteriilor si normelor metodologice care trebuie definite prin aplicarea art. 9 alin. (1) din ordonanta de urgentă

2. Necesitatea de a asigura producerea de informatii care fac posibilă identificarea indicatorilor adecvati pentru obiectivele de mediu prevăzute la art. 10

3. Necesitatea de a asigura producerea de informatii care permit evaluarea impactului măsurilor mentionate la art. 13 din ordonanta de urgentă

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public si constituie situatii de urgentă si extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. I. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii, institutie publică de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătătii, se desfiintează, ca urmare a comasării prin absorbtie si a preluării activitătii de către Institutul National de Sănătate Publică."

2. La articolul 695, punctul 27 va avea următorul cuprins:

„27. autoritate competentă - Agentia Natională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, denumită în continuare ANMDM;".

3. În tot cuprinsul legii, sintagma „Agentia Natională a Medicamentului (ANM)" se înlocuieste cu sintagma „Agentia Natională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale".

Art. II. - Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 24 ianuarie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Activitătile de evaluare prevăzute la art. 3 alin. (3), precum si cele de control prevăzute la art. 5 se realizează de către Agentia Natională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, denumită în continuare ANMDM.

(2) ANMDM se înfiintează ca urmare a comasării prin fuziune a Agentiei Nationale a Medicamentului si a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale."

2. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ANMDM are următoarele atributii principale:".

3. La articolul 7 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) elaborează proceduri tehnice specifice în domeniul dispozitivelor medicale, care se aprobă prin decizie a presedintelui ANMDM;".

4. În tot cuprinsul legii, sintagma „Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale" se înlocuieste cu sintagma „Agentia Natională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale".

Art. III. - Organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. IV. - Articolul III din Legea nr. 434/2004 pentru modificarea Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 2 noiembrie 2004, se abrogă.

Art. V. - Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. VI. - (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, institutiile publice supuse reorganizării încheie protocoale de predare-primire.

(2) Protocoalele de predare-primire prevăzute la alin. (1) cuprind creditele bugetare rămase neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, structurile de personal preluate, patrimoniul aferent institutiilor care predau/fuzionează.

(3) Institutul National de Sănătate Publică preia patrimoniul Centrului National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sănătătii pe baza bilantului contabil de închidere al acestuia, însotit de balanta de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie si celelalte anexe, ce se întocmesc la finele anului, împreună cu protocolul de predare-primire, încheiat în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(4) Agentia Natională a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale preia patrimoniul Agentiei Nationale a Medicamentului si al Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale pe baza bilantului contabil de închidere al acestora, însotit de balanta de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie si celelalte anexe, ce se întocmesc la finele anului, împreună cu protocolul de predare-primire, încheiat în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. VII. - (1) Numărul maxim de posturi pentru unitătile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerului Sănătătii, finantate integral de la bugetul de stat sau finantate din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, ori aflate în coordonarea Ministerului Sănătătii, finantate integral din venituri proprii, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.

(2) Încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al ministrului sănătătii.

(3) Încadrarea în numărul maxim de posturi se face în termenele si cu procedura stabilită de lege aplicabilă fiecărei categorii de personal.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 30 iunie 2010.

Nr. 72.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti si pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 11 alin. (1)si (2), al art. 18 alin. (1) si al art. 19 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se înfiintează Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti, persoană juridică română, în coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin reorganizarea Institutului de Bioresurse Alimentare, care se desfiintează.

(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti este coordonat stiintific de Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe lonescu-Sisesti".

(3) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti are sediul în municipiul Bucuresti, str. Dinu Vintilă nr. 6, sectorul 2, functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente, organizează si conduce contabilitatea potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si reglementărilor contabile aplicabile.

Art. 2. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale regulamentului de organizare si functionare prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti are ca obiect de activitate următoarele activităti codificate în baza clasificării CAEN:

a) diviziunea 72 - Cercetare-dezvoltare;

b) diviziunea 71 - Activităti de arhitectură si inginerie; activităti de testări si analize tehnice;

c) diviziunea 10 - Industria alimentară;

d) diviziunea 47 - Comert cu amănuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor;

e) diviziunea 58 - Activităti de editare;

f) diviziunea 63 - Activităti de servicii informatice;

g) diviziunea 69 - Activităti juridice si de contabilitate;

h) diviziunea 70 - Activităti ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităti de management si de consultantă în management;

i) diviziunea 82 - Activităti de secretariat, servicii suport si alte activităti de servicii prestate în principal întreprinderilor;

j) diviziunea 85 - Învătământ;

k) diviziunea 94 - Activităti asociative diverse.

(2) Activitătile prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti.

(3) În cadrul obiectului său de activitate, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti desfăsoară activităti comerciale si de productie, conform regulamentului propriu de organizare si functionare, si se înregistrează la registrul comertului.

(4) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti functionează ca laborator de referintă prin care se realizează:

a) analize de laborator specifice pentru analiza calitativă a grânelordin recoltele anuale;

b) analize de laborator determinate de aplicarea măsurii de interventie pe piata cerealelor si orezului;

c) analize de laborator pentru produsele provenite din organisme modificate genetic din seminte.

Art. 4. - Structura organizatorică a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - (1) Patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti se constituie prin preluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale Institutului de Bioresurse Alimentare, în baza raportărilor contabile de la data de 31 decembrie 2009, actualizate potrivit reglementărilor legale. La data de 31 decembrie 2009 valoarea patrimoniului era de 13.071.290 lei.

(2) Bunurile imobile aflate în proprietatea publică a statului si în administrarea Institutului de Bioresurse Alimentare, prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 2, trec în administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti.

(3) Bunurile aflate în proprietatea Institutului de Bioresurse Alimentare, prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2, trec în proprietatea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti.

(4) Elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale Institutului de Bioresurse Alimentare se preiau pe bază de protocol de predare-preluare de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(5) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică si exercită dreptul de proprietate asupra bunurilor proprii dobândite în conditiile legii, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 6. - (1) Finantarea activitătilor desfăsurate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti se realizează, conform legislatiei în vigoare, din venituri provenite, după caz, din:

a) surse proprii, credite bancare, fonduri provenite din cooperări internationale, donatii si sponsorizări;

b) contracte de finantare, încheiate pe perioade multianuale, pentru realizarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare si inovare si actiunilor cuprinse în Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare si în programele-nucleu de cercetare, finantate în sistem competitional sau direct de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare;

c) contracte de finantare pentru programe si proiecte sectoriale finantate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, obtinute prin competitie sau direct;

d) contractarea unor servicii de cercetare, extensie, consultantă si expertiză cu institutii, operatori economici, organizatii neguvernamentale si alte persoane fizice si juridice din tară si din străinătate;

e) valorificarea produselor rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare a institutului.

(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti poate beneficia de fonduri alocate din bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pentru investitii, dotări, aparatură, echipamente si instalatii, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti preia toate drepturile si obligatiile Institutului de Bioresurse Alimentare, potrivit reglementărilor legale sau contractuale.

Art. 8. - (1) Personalul Institutului de Bioresurse Alimentare se preia la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti, cu aceleasi drepturi salariale până la negocierea noului contract colectiv de muncă.

(2) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor cuprinse în contractul colectiv de muncă si în actele normative în vigoare, în limita fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli.

Art. 9. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilului cu nr. M.F. 34.395 si modificarea descrierii tehnice si a valorii de inventar a imobilului cu nr. M.F. 107.507 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, conform prevederilor anexei nr. 2.

Art. 10. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, publicată fn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2010, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) Structurile care functionează în coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale sunt prevăzute în anexa nr. 3¹."

2. Articolul 18 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Anexele nr. 1-3, 3¹ si 4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre."

3. La anexa nr. 2 punctul III, numărul curent 1 se abrogă.

4. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3¹, cu următorul cuprins:

„ANEXA Nr. 31

STRUCTURILE

care functionează în coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti"

Art. 12. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 677/2001 privind înfiintarea Institutului de Bioresurse Alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 30 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 13. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Bucuresti, 9 iunie 2010.

Nr. 546.

ANEXA Nr. 1

REGULAMENT

de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si în coordonarea stiintifică a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe lonescu-Sisesti".

(2) Institutul national functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente, organizează si conduce contabilitatea potrivit Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si reglementărilor contabile aplicabile, îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 637/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si ale prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Institutul national este înfiintat în scopul desfăsurării de activităti de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică, inovare, transfer tehnologic, servicii privind analize de laborator ale produselor agroalimentare si ambalajelor de uz alimentar, consultantă si asistentă de specialitate, formare si specializare profesională, editare si tipărire, pentru domeniile: agricol, industrie alimentară, precum si al efectuării de activităti comerciale de import-export.

(2) Institutul national participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific si la realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele nationale de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică.

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

Art. 3. - (1) Obiectul de activitate al institutului national cuprinde, în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare:

a) în cadrul programelor cuprinse în Planul national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;

b) pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;

c) în cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare;

d) alte activităti de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si inovare cu institutii, operatori economici si persoane fizice din tară si din străinătate.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare, desfăsurate în domeniul propriu de activitate, constând în:

a) participare la elaborarea strategiei domeniului de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si inovare în agricultură si industrie alimentară;

b) prestări de servicii, si anume:

1. certificarea sistemelor de calitate a produselor agroalimentare;

2. analize de laborator ale calitătii alimentelor, ingredientelor si aditivilor alimentari, ale materiilor prime agroalimentare conventionale, ecologice si ale celor provenite din organisme modificate genetic;

3. analize de laborator ale calitătii ambalajelor de uz alimentar pentru operatorii economici din industria alimentară;

c) consultantă si asistentă de specialitate;

d) editare si tipărire de publicatii de specialitate;

e) formare si specializare profesională în domeniul propriu de activitate;

f) participare la realizarea transferului tehnologic;

g) organizarea de manifestatii stiintifice nationale si internationale;

h) executie de unicate si serii mici în cadrul activitătii de microproductie;

i) colaborare stiintifică internatională, activităti în domeniul comertului interior si exterior cu diferite institutii, organizatii si operatori economici.

(2) În cadrul obiectului său de activitate, institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

CAPITOLUL III

Patrimoniul

Art. 4. - Patrimoniul institutului national, stabilit pe baza raportărilor contabile de la data de 31 decembrie 2009, este de 13.071.290 lei.

Art. 5. - (1) Institutul national administrează cu diligenta unui bun proprietar bunuri proprietate publică a statului, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică a statului administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(2) Rezultatele cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, si ordonatorului

principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare.

(3) In exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

(4) Institutul national poate realiza servicii sau activităti de microproductie prin asociere în participatiune, în scopul stimulării si valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si a autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(5) Concesionarea sau închirierea unor subunităti, servicii sau activităti se poate face numai în scopul stimulării transferului rezultatelor activitătii de cercetare-dezvoltare, în conditiile prevederilor legale corespunzătoare, cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(6) Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

Art. 6. - (1) Institutul national poate avea în structură centre, compartimente, sectii, laboratoare si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.

(2) Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

(3) În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

CAPITOLUL V

Organele de conducere

Art. 7. - (1) Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

(2) Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din institutul national sunt asigurate de consiliul stiintific.

(3) Directorul general stabileste relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii si le poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(4) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

Consiliul de administratie

Art. 8. - Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autoritătii de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Art. 9. - (1) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este si presedintele consiliului de administratie;

b) un reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

c) un reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale;

f) un reprezentant al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe lonescu-Sisesti";

g) presedintele consiliului stiintific al institutului national.

(2) Consiliul de administratie îsi desemnează prin vot vicepresedintele.

Art. 10. - Revocarea membrilor consiliului de administratie pentru abateri sau pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin se face de acelasi organ care a făcut numirea.

Art. 11. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt cetăteni români si îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau ia unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată în această calitate, membrii consiliului de administratie primesc o indemnizatie lunară, stabilită de consiliul de administratie, care nu poate depăsi 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale de cercetare si nu pot participa, în aceeasi calitate, la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv sunt în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil ori cu care institutul national se află în relatii economice directe.

Art. 12. - Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor autorităti competente.

Art. 13. - (1) Consiliul de administratie se întruneste de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui consiliului de administratie ori la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administratie.

(2) Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de membrii consiliului de administratie.

Art. 14. - (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie se poate reprograma într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, dar nu mai putin de jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Art. 15. - La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 16. - Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 17. - (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători în conditiile legii pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii care s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si au anuntat în scris despre aceasta Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 11 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 18. - (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează situatiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 32 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite potrivit prevederilor legale.

Art. 19. - În primul trimestru al fiecărui an, consiliul de administratie prezintă Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 20. - Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de functionare al consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Art. 21. - (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie, compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 22. - (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii.

Art. 23. - Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun, la convocarea directorului general sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor săi.

Directorul general

Art. 24. - (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

(3) În lipsa directorului general, activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul stiintific.

Art. 25. - (1) Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si operatori economici, precum si cu persoane fizice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export, prin compartimentele specializate ale institutului national;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atributii si răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului national de la bugetul de stat;

k) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

l) exercită orice alte atributii stabilite prin acte normative sau delegate de consiliul de administratie.

(2) În exercitarea atributiilor sale prevăzute la alin. (1), directorul general emite decizii.

Consiliul stiintific

Art. 26. - (1) Consiliul stiintific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariati ai institutului national, alesi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte de drept directorul general si directorul stiintific ai institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si de un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii acestuia.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 27. - Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie, precum si alte materiale supuse aprobării consiliului de administratie, care implică politica de cercetare a institutului national si a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate.

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

Relatii financiare

Art. 28. - (1) Institutul national întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice, si situatii financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

(2) Situatiile financiare anuale se aprobă de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, în conditiile legii.

Art. 29. - (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Art. 30. - Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 31. - (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli stabilit, potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 32. - (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care în cursul unui an resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 33. - (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, potrivit legii.

(2) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de aparatură, echipamente si instalatii pentru institutul national.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 34. - (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci cu sediul în România.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua

prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate cu sediul în România.

Art. 35. - Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu si auditul intern, potrivit legii.

CAPITOLUL VII

Reglementarea litigiilor

Art. 36. - Litigiile institutului national cu persoane fizice sau juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor de judecată de drept comun competente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

Art. 37. - (1) Prezentul regulament se completează cu reglementările în vigoare privind activitatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare.

(2) Modificările si completările prezentului regulament se pot face la propunerea consiliului de administratie, cu respectarea actelor normative în vigoare.

Art. 38. - Statutul de institut national de cercetare-dezvoltare se reînnoieste prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al institutului national.

ANEXA Nr. 2

Bunurile din domeniul public al statului si bunurile proprii ale Institutului de Bioresurse Alimentare, care trec în administrarea si în patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucuresti

1. Bunurile din domeniul public al statului

Nr. M F	Descrierea tehnică a bunului		Valoarea (lei)	Anul dobândirii	Situatia juridică		Tipul bunului
Nr. M F	Descrierea tehnică a bunului		Valoarea (lei)	Anul dobândirii	Baza legală	în administrare	Tipul bunului
0	1	2	3	4	5	6	7
107.507	Clădire - laboratoare si birouri (P+1+M) - suprafata terenului = 273,5 m², din care: suprafata construită = 200 m², suprafata terenului aferent constructiei = 64 m², suprafata aferentă căilor de transport = 9,5 m² - suprafata construită desfăsurată = 600 m²	Municipiul Bucuresti, str. Dinu Vintilă nr. 6, sectorul 2	1.054.308	2001	Hotărârea Guvernului nr. 677/2001	În administrare	Imobil
34.395	Clădire - grajd armăsari Băneasa, împrejmuire, dependinte - suprafata terenului = 2.512 m², din care: suprafata construită = 1.004 m², suprafata curtii = 1.508 m²	Municipiul Bucuresti, str. Băneasa Ancuta nr. 5, sectorul 2	345.784	2006	Hotărârea Guvernului nr. 662/ 2006	În administrare	Imobil

2. Bunurile proprii

Nr. crt.	Grupa	Denumirea	Valoarea de inventar (lei)	Situatia juridică
0	1	2	3	4
1.	2	Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii	11.209.287	în proprietate
2.	3	Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale	461.911	în proprietate

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea anexei nr. 33 la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vaslui, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vaslui

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Anexa nr. 33 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Fălciu" la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vaslui, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vaslui, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1,nr. 633 si 633 bis din 27 august 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

a) la sectiunea I „Bunuri imobile" se modifică următoarele pozitii:

- la pozitia nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Drum împietruit din DN 24 A până la iesirea din satul Bozia către Copăceana, lungime 3,300 km, lătime 10 m, zonă de protectie 8 m, adresa - satul Bozia, comuna Fălciu, judetul Vaslui";

- la pozitia nr. 3, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Drum împietruit din DN 24 A până la Scoala generală cu clasele I-IV Odaia Bogdana, lungime 4,600 km, lătime 10 m, zonă de protectie 8 m";

- la pozitia nr. 236, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploatatie 838";

- la pozitia nr. 237, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploatatie 839";

- la pozitia nr. 326, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploatatie 1896";

- la pozitia nr. 426, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Nr. corpuri 1, suprafata totală construită 215 mp, suprafata totală desfăsurată 215 mp, nr. nivele - parter, structură de rezistentă B, fundatie B, pereti D, acoperis TB, starea constructiei S, adresa imobilului, localitatea Fălciu, vecinătăti: N - Brasoveanu Neculai, S - Marin Costică, E - drum în sat, V - DN 24 A, suprafata de teren 1.500 mp";

- la pozitia nr. 433, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Centru de asistentă după programul scolar (tip after school)";

b) la sectiunea I „Bunuri imobile", după pozitia 471 se introduc 31 noi pozitii, pozitiile nr. 472-502, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Bucuresti, 9 iunie 2010.

Nr. 551.

ANEXA

Completări la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Fălciu

Sectiunea I Bunuri imobile
Nr. crt.	Codul de clasificare		Denumirea bunului	Elementele de identificare	Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosintă	Valoarea de inventar (lei)	Situatia juridică actuală Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare
0	1		2	3	4	5	6
				SAT BOZIA
472	1.3.7.1		Drum vicinal DE 374	Lungime 1.000 m, lătime 8 m - pleacă din DC 43 - ajunge în DE 679	1959	4000	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
473	1.3.7.1		Drum vicinal DE 678	Lungime 600 m, lătime 8 m - pleacă din DC 43 - ajunge în DE 679	1959	2400	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
474	1.3.7.1		Drum vicinal DE 636	Lungime 300 m, lătime 8 m - pleacă din DC 43 - ajunge în păsune	1959	1200	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
475		1.3.7.1	Drum vicinal DE 621	Lungime 200 m, lătime 8 m - pleacă din DC 43 - ajunge în DE 444	1959	800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
476		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 13	Lungime 60 m, lătime 8 m Intrare S - Magazie D - păsune Iesire S - Pârău Vasile D - păsune	1910	432	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
477		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 14	Lungime 65 m, lătime 6 m Intrare S- Anghel Ecaterina D - Lupu I. Mihai Iesire S - Palmaciu Vasile D - Lupu I. Mihai	1910	351	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
478		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 15	Lungime 100 m, lătime 8 m Intrare S - Olteanu Ion D- Anghel Aneta Iesire S - Stoian I Ion II D - Cazacu Ion	1910	720	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
479		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 16	Lungime 60 m, lătime 8 m Intrare S - Cazacu Ion D - Marin Andrei Iesire S - păsune D - păsune	1910	432	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
480		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 17	Lungime 200 m, lătime 6 m Intrare S - Zaharia Constanta D - Creangă Gheorghe Iesire S - Zaharia Constantin D - Creangă Ghită	1910	1080	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
481		1.3.7.1	Stradă secundară nr. 18	Lungime 200 m, lătime 8 m Intrare S - teren agricol D - Ambrose R. Vasile Iesire S - teren arabil D - extravilan	1910	1440	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
482		1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 718	Lungime 792 m, lătime 4 m - pleacă din DE 725 - ajunge în DE 701	1965	1520	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
483		1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 701	Lungime 591 m, lătime 4 m - pleacă din DE 718 - ajunge în DN 24 A	1965	1182	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
				SAT ODAIA BOGDANA
484		1.3.7.1	Drum vicinal DE 60	Lungime 400 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în teren arabil	1965	1600	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
485		1.3.7.1	Drum vicinal DE 54	Lungime 400 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în DE 56	1965	4400	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
486		1.3.7.1	Drum vicinal DE 48	Lungime 1000 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în DE 50	1965	4000	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
487		1.3.7.1	Drum vicinal DE 48/1	Lungime 450 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în păsune	1965	1800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
488		1.3.7.1	Drum vicinal DE 48/2	Lungime 1400 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în Bogdănesti	1965	5600	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010

0	1	2	3	4	5	6
489	1.3.7.1	Drum vicinal DE 1125	Lungime 1500 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în DE 37	1965	6000	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
490	1.3.7.1	Drum vicinal DE 21/1	Lungime 700 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în DE 1000	1965	2800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
491	1.3.7.1	Drum vicinal DE 21	Lungime 700 m, lătime 8 m - pleacă din DC 44 - ajunge în DE 1000	1965	2800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 22/2010
492	1.3.7.1	Stradă secundară nr. 11	Lungime 150 m, lătime 8 m Intrare S - statie autobuz D - Agriprod Ursu Iesire S -Stafie Done D - păsune	1968	1080	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
493	1.3.7.1	Stradă secundară nr. 12	Lungime 500 m, lătime 8 m Intrare S -păsune D - statie autobuz Iesire S - păsune D - Ursachi Marcel	1968	3600	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2010
			SAT FĂLCIU
494	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 840	Lungime 900 m, lătime 4 m - pleacă din DE 839 - ajunge în DN 718	1965	1800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
495	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 701	Lungime 251 m, lătime 4 m - pleacă din DE 840 - ajunge în DN 701	1965	502	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
			SAT RÂNZESTI
496	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1896/7	Lungime 1433 m, lătime 4 m - pleacă din CDG 1889 - ajunge în DE 1896	1965	2866	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
497	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1894/10	Lungime 400 m, lătime 4 m - pleacă din DE 1*896/7 - ajunge în DE 1896/6	1965	800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
498	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1896/6	Lungime 1207 m, lătime 4 m - pleacă din CDG 1889 - ajunge în DE 1896	1965	2414	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
499	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1895/6	Lungime 992 m, lătime 4 m - pleacă din 1890 Păsune - ajunge în DE 1896	1965	1984	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
500	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1894/70	Lungime 400 m, lătime 4 m - pleacă din DE 1896/6 - ajunge în DE 1896/5	1965	800	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
501	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1894/43	Lungime 416 m, lătime 4 m - pleacă din DE 1896/7 - ajunge în DE 1896/6	1965	832	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010
502	1.3.7.1	Drum agricol de exploatatie 1893/100	Lungime 410 m, lătime 4 m - pleacă din DE 1896/6 - ajunge în DE 1896/5	1965	820	Domeniul public al comunei Fălciu, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 24/2010

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii privind organizarea si desfăsurarea examenului prevăzut la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

În conformitate cu dispozitiile art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind organizarea si desfăsurarea examenului prevăzut la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia resurse umane si Directia generală sprijin logistic vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Bucuresti, 24 iunie 2010.

Nr. 1.678/C.

ANEXĂ

PROCEDURA

privind organizarea si desfăsurarea examenului prevăzut la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

Art. 1. - Prezenta procedură reglementează modul de organizare si desfăsurare a examenului prevăzut la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Examenul prevăzut la art. 1 constă în două etape succesive, după cum urmează:

a) proba scrisă;

b) interviul.

(2) Conditiile de participare la examen si de desfăsurare a examenului, bibliografia, tematica si alte date necesare desfăsurării examenului se afisează la sediul Ministerului Justitiei, cu cel putin 20 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă.

Art. 3. - În vederea participării la examen, în termen de 10 zile de la data afisării anuntului de examen, candidatii depun o cerere de înscriere la examen la secretariatul compartimentului de resurse umane din Ministerul Justitiei.

Art. 4. - (1) În vederea organizării si desfăsurării examenului prevăzut la art. 1 se constituie comisii de examen, respectiv comisii de solutionare a contestatiilor, prin ordin al ministrului justitiei, alcătuite din 3 membri, din care cel putin unul trebuie să aibă calitatea de functionar public definitiv.

(2) Presedintele comisiei de examen, respectiv al comisiei de solutionare a contestatiilor se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul de constituire a comisiilor.

(3) Fiecare comisie de examen, respectiv comisie de solutionare a contestatiilor are un secretar, numit prin actul prevăzut la alin. (1) dintre functionarii publici din cadrul compartimentului resurse umane.

Art. 5. - Nu poate fi desemnată membru în comisia de examen sau în comisia de solutionare a contestatiilor persoana care se află în următoarele cazuri de conflict de interese:

a) are relatii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidati sau interesele patrimoniale ale sale ori ale sotului sau sotiei pot afecta impartialitatea si obiectivitatea evaluării;

b) este sot, sotie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidati ori cu un alt membru al comisiei de examen sau al comisiei de solutionare a contestatiilor;

c) este sau urmează a fi, în situatia ocupării unei functii publice de conducere pentru care se organizează examenul, direct subordonat ierarhic oricăruia dintre candidati.

Art. 6. - (1) Nu poate fi desemnată membru în comisia de examen sau în comisia de solutionare a contestatiilor persoana care a fost sanctionată disciplinar, dacă sanctiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(2) Calitatea de membru în comisia de examen este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de solutionare a contestatiilor.

Art. 7. - (1) Situatiile de incompatibilitate prevăzute la art. 6, precum si situatiile de conflict de interese prevăzute la art. 5 se sesizează de persoana în cauză, de oricare dintre candidati sau de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării si desfăsurării examenului.

(2) Membrii comisiei de examen sau ai comisiei de solutionare a contestatiilor au obligatia să informeze, în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat cu privire la orice conflict de interese care a intervenit sau ar putea interveni. În aceste cazuri, membrii comisiei de examen sau ai comisiei de solutionare a contestatiilor au obligatia să se abtină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la examenul în cadrul căruia a intervenit conflictul de interese.

(3) În cazul constatării existentei unei situatii de incompatibilitate sau conflict de interese, actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situatie.

(4) În cazul în care situatia de incompatibilitate sau conflictul de interese se constată ulterior desfăsurării uneia dintre etapele examenului, procedura de desfăsurare a examenului se reia.

Art. 8. - (1) Comisia de examen are următoarele atributii principale:

a) stabileste subiectele pentru proba scrisă;

b) stabileste planul interviului si realizează interviul;

c) notează pentru fiecare candidat proba scrisă si interviul;

d) transmite secretarului comisiei rezultatele examenului pentru a fi comunicate candidatilor.

(2) Comisia de solutionare a contestatiilor are următoarele atributii principale:

a) solutionează contestatiile depuse de candidati cu privire la notarea probei scrise si a interviului;

b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestatiilor pentru a fi comunicate candidatilor.

(3) Secretarul comisiei de examen are următoarele atributii principale:

a) primeste cererile de înscriere la examen ale candidatilor;

b) convoacă membrii comisiei de examen;

c) întocmeste procesul-verbal de desfăsurare a examenului;

d) asigură transmiterea rezultatelor examenului, prin afisarea acestora la sediul Ministerului Justitiei;

e) îndeplineste orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăsurare a examenului.

(4) Secretarul comisiei de solutionare a contestatiilor are următoarele atributii principale:

a) convoacă membrii comisiei de solutionare a contestatiilor;

b) asigură transmiterea rezultatelor contestatiilor candidatilor, prin afisarea acestora la sediul Ministerului Justitiei;

c) îndeplineste orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăsurare a examenului.

Art. 9. - (1) Pentru participarea la lucrările comisiei de examen, precum si la cele ale comisiei de solutionare a contestatiilor, membrii acestora au dreptul la o indemnizatie reprezentând 1% din salariul de bază, stabilit conform legii.

(2) Persoanele care asigură secretariatul comisiilor de examen si al comisiilor de solutionare a contestatiilor au dreptul la o indemnizatie de 1% din salariul de bază, stabilit conform legii.

Art. 10. - Desfăsurarea examenului constă în etapele cuprinse între prima zi de depunere a cererilor candidatilor si numirea în functiile publice vacante pentru care s-a organizat examenul.

Art. 11. - Etapele examenului se evaluează de fiecare membru al comisiei de examen, respectiv de fiecare membru al comisiei de solutionare a contestatiilor, independent.

Art. 12. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări si/sau în rezolvarea unorteste-grilă.

(2) Prin proba scrisă se testează cunostintele teoretice si abilitătile practice necesare ocupării functiei publice pentru care se organizează examenul. În cadrul probei scrise se testează, în mod obligatoriu, inclusiv cunostintele generale ale candidatului în domeniul administratiei publice.

Art. 13. - (1) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei si a tematicii de examen, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză si sinteză a candidatilor, în concordantă cu nivelul si specificul functiilor publice pentru care se organizează examenul.

(2) Comisia de examen stabileste subiectele si alcătuieste seturile de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăsoară proba scrisă.

(3) Membrii comisiei de examen răspund individual pentru asigurarea confidentialitătii subiectelor propuse.

(4) Seturile de subiecte se semnează de toti membrii comisiei de examen si se închid în plicuri sigilate purtând stampila compartimentului de resurse umane.

(5) Comisia de examen stabileste punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele.

(6) Până la ora stabilită pentru terminarea probei scrise a examenului, membrii comisiei de examen au obligatia de a stabili baremul detaliat de corectare a subiectelor. Acesta se afisează la locul desfăsurării examenului, anterior corectării lucrărilor.

Art. 14. - (1) Durata probei scrise se stabileste de comisia de examen în functie de gradul de dificultate si complexitate a subiectelor, dar nu poate depăsi 3 ore.

(2) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de examen prezintă candidatilor seturile de subiecte si invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de examen.

(3) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidatilor care întârzie sau al oricărei persoane, în afara membrilor comisiei de examen, precum si a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de examen, respectiv supravegherea desfăsurării probei.

(4) În încăperea în care are loc proba scrisă, pe toată perioada derulării acesteia, inclusiv a formalitătilor prealabile si a celor ulterioare finalizării probei, candidatilor nu le este permisă detinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distantă.

(5) Nerespectarea dispozitiilor prevăzute la alin. (4) atrage eliminarea candidatului din proba de examen. Comisia de examen, constatând încălcarea acestor dispozitii, elimină candidatul din sală, înscrie mentiunea „anulat" pe lucrare si consemnează cele întâmplate în procesul-verbal.

(6) Lucrările se redactează, sub sanctiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de Ministerul Justitiei, purtând stampila compartimentului de resurse umane pe fiecare filă. Prima filă, după înscrierea numelui si a prenumelui în coltul din dreapta, se lipeste astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate si se aplică stampila compartimentului de resurse umane.

(7) Candidatul are obligatia de a preda comisiei de examen lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, semnând borderoul special întocmit în acest sens.

Art. 15. - În cadrul interviului se testează abilitătile, aptitudinile si motivatia candidatilor.

Art. 16. - (1) Proba interviului poate fi sustinută doar de către candidatii declarati admisi la proba scrisă.

(2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de examen în ziua desfăsurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:

a) abilitătile de comunicare;

b) capacitatea de analiză si sinteză;

c) abilitătile impuse de functie;

d) motivatia candidatului;

e) comportamentul în situatiile de criză.

(3) Pentru functiile de conducere planul de interviu include si elemente referitoare la:

a) capacitatea de a lua decizii si de a evalua impactul acestora;

b) exercitarea controlului decizional;

c) capacitatea managerială.

Art. 17. - (1) Interviul se sustine, de regulă, într-un termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data sustinerii probei scrise.

(2) Data si ora sustinerii interviului se afisează obligatoriu odată cu rezultatele la proba scrisă.

Art. 18. - (1) În cadrul interviului, fiecare membru al comisiei de examen va adresa întrebări candidatului. Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

(2) Întrebările si răspunsurile la interviu se înregistrează audio cu acordul candidatului sau se consemnează în scris în anexa la procesul-verbal al examenului, care se semnează de membrii comisiei de examen si de candidat.

(3) Înregistrarea interviului se păstrează, în conditiile legii, timp de minimum un an de la data afisării rezultatelor finale ale examenului.

Art. 19. - Pentru etapele examenului, punctajele se stabilesc după cum urmează:

a) pentru proba scrisă punctajul este de maximum 100 de puncte;

b) pentru interviu punctajul este de maximum 100 de puncte.

Art. 20. - (1) Anterior începerii corectării lucrărilor la proba scrisă, fiecare lucrare va fi numerotată.

(2) Notarea probei scrise sau a interviului se face, de regulă, în termen de maximum 72 de ore de la finalizarea fiecărei probe.

(3) Lucrările de la proba scrisă se corectează sigilate.

(4) Punctajele se acordă de către fiecare membru al comisiei de examen, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului final pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de examen.

(5) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidatilor se anulează si nu se mai corectează. Mentiunea „anulat" se înscrie atât pe lucrare, cât si pe borderoul de notare si pe centralizatorul nominal, consemnându-se aceasta în procesul-verbal al examenului.

(6) În situatia în care pentru o lucrare se înregistrează diferente mai mari de 10 puncte între punctajele acordate de membrii comisiei de examen, lucrarea se recorectează de către toti membrii acesteia. Procedura recorectării se reia ori de câte ori se constată că există diferente mai mari de 10 puncte între punctajele acordate de membrii comisiei de examen.

(7) Se interzice desigilarea lucrărilor anterior recorectării în conditiile prevăzute la alin. (6).

Art. 21. - (1) Lucrările scrise, după acordarea punctajelor finale la proba scrisă cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (4) si (6), se desigilează.

(2) Punctajele obtinute de fiecare dintre candidati la proba scrisă si mentiunea „admis" ori „respins" se afisează la sediul Ministerului Justitiei în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2), astfel încât să se asigure rămânerea a cel putin 48 de ore până la sustinerea următoarei probe, pentru depunerea si solutionarea unor eventuale contestatii.

(3) Sunt declarati admisi la proba scrisă candidatii care au obtinut:

a) minimum 50 de puncte, în cazul examenelor organizate pentru ocuparea functiilor publice de executie;

b) minimum 70 de puncte, în cazul examenelor organizate pentru ocuparea functiilor publice de conducere.

Art. 22. - (1) Interviul se notează pe baza criteriilor prevăzute la art. 16 alin. (2) si (3) si a punctajelor maxime stabilite de comisia de examen pentru aceste criterii prin planul de interviu.

(2) Membrii comisiei de examen acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la art. 16 alin. (2) si (3). Punctajele se acordă de către fiecare membru al comisiei de examen, pentru fiecare candidat, si se notează în borderoul de notare.

(3) Prevederile art. 20 alin. (4) si (6) se aplică în mod corespunzător pentru stabilirea punctajului final la interviu al fiecărui candidat.

(4) Punctajele finale obtinute de fiecare dintre candidati la interviu, cu mentiunea „admis" ori „respins", se afisează la sediul Ministerului Justitiei în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2).

(5) Sunt declarati admisi la interviu candidatii care au obtinut:

a) minimum 50 de puncte, în cazul examenelor organizate pentru ocuparea functiilor publice de executie;

b) minimum 70 de puncte, în cazul examenelor organizate pentru ocuparea functiilor publice de conducere.

Art. 23. - (1) Punctajul final al examenului se calculează prin însumarea punctajelor finale obtinute la proba scrisă si la interviu.

(2) Punctajele finale ale examenului, în ordine descrescătoare, sunt înscrise într-un centralizator nominal, în care se mentionează pentru fiecare candidat punctajul obtinut la fiecare dintre probele examenului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii comisiei de examen.

Caracteristici fizice si chimice	- topografia si batimetria fundului marin; - regimul anual si sezonier de temperatură si acoperire cu gheată, viteza curentilor, cresterea apelor de adâncime, expunerea la valuri, caracteristici de amestec, turbiditatea, timp de stationare; - distributia spatio-temporală a salinitătii; - distributia spatio-temporală a nutrientilor (azot mineral dizolvat, azot total, fosfor anorganic dizolvat, fosfor total, continut total de oxigen) si oxigenului; - standarde pH si presiunea partială a dioxidului de carbon (PCO2) sau alte procedee echivalente utilizate pentru măsurarea acidificării mediului marin.
Tipuri de habitate	- tip/tipuri de habitate dominante ale fundului mării si ale coloanei de apă, cu descrierea caracteristicilor fizice si chimice, cum sunt adâncimea, regimul de temperatură al apei, circulatia curentilor si a altor mase de apă, salinitatea, structura si compozitia substraturilor fundului mării; - identificarea si cartografierea tipurilor de habitat speciale, în special a celor recunoscute sau identificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, sau de conventiile internationale ca prezentând un interes special din punct de vedere stiintific ori al biodiversitătii; - habitate din zonele care merită 0 atentie specială datorită caracteristicilor, localizării sau importantei strategice a acestora. Este vorba de zone supuse la presiuni extreme sau specifice ori de zone care necesită un regim de protectie special.
Caracteristici biologice	- descrierea comunitătilor biologice asociate habitatelor dominante ale fundului mării si ale coloanei de apă: această descriere trebuie să contină informatii despre comunitătile de fitoplancton si de zooplancton, incluzând speciile si variabilitatea lor sezonieră si geografică; - informatii asupra angiospermelor, macroalgelor si faunei nevertebrate bentice, inclusiv compozitia taxonomică, biomasa si variabilitatea anuală/sezonieră; - informatii asupra structurii populatiei ihtiologice, inclusiv abundenta, distributia si structura vârstă/mărime a populatiilor; - descrierea dinamicii populatiilor, a zonei de răspândire naturală si reală si a stării speciilor de mamifere si de reptile marine prezente în regiunea marină; - descrierea dinamicii populatiilor, a zonei de răspândire naturală si reală si a statutului speciilor de păsări marine prezente în regiunea marină; - descrierea dinamicii populatiilor, a zonei de răspândire naturală si actuală si a statutului altor specii prezente în regiunea marină, care fac obiectul legislatiei în domeniu sau al altor acorduri internationale; - un inventar al speciilor neindigene, exotice privind evolutia temporală, abundenta si răspândirea spatială a acestora sau, dacă este cazul, al formelor genetice distincte de specii indigene prezente în regiunea marină.
Alte caracteristici	- descrierea situatiei cu referire la substantele chimice, inclusiv la substantele chimice cu efecte negative, a contaminării sedimentelor, surselor punctiforme de poluare majoră, problemelor legate de sănătatea umană si contaminării biotei (în special a acelei biote destinate consumului uman); - 0 descriere a tuturor celorlalte particularităti sau caracteristici tipice ori distinctive ale regiunii marine.

SUMAR

LEGI SI DECRETE

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

SENATUL

TRAIAN BĂSESCU

SENATUL

SENATUL

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

SENATUL

SENATUL

DECRET

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

Programul de măsuri

Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune

Autorităti competente [conform art. 7 alin. (1) din ordonanta de urgentă]

Membri

Coordonare regională si subregională

Tabelul nr. 2

ANEXA Nr. 4

Lista orientativă de caracteristici ce trebuie luate în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu

Programe de monitorizare

ANEXA Nr. 6

Programe de măsuri

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

CAPITOLUL VII


	Copyright 1998-2024 DSC.NET All rights reserved.