MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 93/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 93         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 10 februarie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.524 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Decizia nr. 1.525 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.527 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.532 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.534 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

4. - Ordonantă de urgentă privind reglementarea unor măsuri de protectie socială pentru anul 2010

 

5. - Ordonantă de urgentă pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Cetătenie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            4/32/29/130/7.403/91. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale, al ministrului administratiei si internelor, al ministrului mediului si pădurilor, al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală si al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru modificarea anexei la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, al ministrului administratiei si internelor, al ministrului mediului si gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspectie la frontieră stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare si pentru siguranta alimentelor


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.524

din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 -Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. În dosarele nr. 4.794/87/2008, nr. 4.510/87/2008, nr. 4.926/87/2008, nr. 129/87/2008, nr. 4.372/87/2008, nr. 1.026/87/2008, nr. 91/87/2009, nr. 460/87/2008, nr. 618/87/2008, nr. 4.915/87/2008, nr. 4.434/87/2008, nr. 4.386/87/2008, nr. 4.514/87/2008, nr. 611/87/2009, nr. 3.607/87/2008, nr. 4.925/87/2008, nr. 4.884/87/2008, nr. 4.367/87/2008, nr. 4.881/87/2008, nr. 4.449/87/2008, nr. 2.367.1/87/2007, nr. 3.272.1/87/2007, nr. 995/87/2009, nr. 1.585/87/2009, nr. 1.586/87/2009, nr. 80/87/2009, nr. 4.282/87/2008, nr. 4.370/87/2008, nr. 164/87/2009, nr. 1.580/87/2009, nr. 1.481/87/2009, nr. 172/87/2009, nr. 4.991/87/2008, nr. 4.946/87/2008, nr. 715/87/2009, nr. 4.165/87/2008, nr. 837/87/2009, nr. 839/87/2009, nr. 4.520/87/2008, nr. 3.701/87/2008, nr. 838/87/2009, nr. 85/87/2009, nr. 4.917/87/2008, nr. 4.904/87/2008, nr. 4.061/87/2008, nr. 4.886/87/2008, nr. 4.955/87/2008, nr. 4.064/87/2008, nr. 3.956/87/2007, nr. 119/87/2008, nr. 4.429/87/2008, nr. 3.824/87/2008, nr. 843/87/2009, nr. 3.839/87/2008, nr. 818/87/2009, nr. 4.382/87/2008, nr. 3.904/87/2008, nr. 609/87/2009, nr. 2.278/87/2008, nr. 4.902/87/2008, nr. 1.534/87/2008, nr. 4.144/87/2008, nr. 4.937/87/2008, nr. 4.090/87/2008, nr. 221/87/2009, nr. 3.312/87/2009, nr. 4.290/87/2008, nr. 4.901/87/2008, nr. 4.996/87/2008, nr. 4.287/87/2008, nr. 3.675/87/2008, nr. 344/87/2009, nr. 3.486/87/2007, nr. 4.852/87/2008, nr. 4.872/87/2008, nr. 4.931/87/2008, nr. 4.998/87/2008, nr. 501/87/2008, nr. 125/87/2008, nr. 3.480/87/2008 si, respectiv, nr. 169/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea acestor dosare având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.159D - nr. 4.215D/2009, nr. 4.243D/2009 si nr. 4.245D/2009 - nr. 4.266D/2009 la Dosarul nr. 4.158D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 24 si 28 aprilie 2009, 8 mai 2009 si, respectiv, 13 mai 2009, pronuntate în dosarele nr. 4.794/87/2008, nr. 4.510/87/2008,  nr. 4.926/87/2008, nr. 129/87/2008, nr. 4.372/87/2008, nr. 1.026/87/2008, nr. 91/87/2009, nr. 460/87/2008, nr. 618/87/2008, nr. 4.915/87/2008, nr. 4.434/87/2008, nr. 4.386/87/2008, nr. 4.514/87/2008, nr. 611/87/2009, nr. 3.607/87/2008, nr. 4.925/87/2008, nr. 4.884/87/2008, nr. 4.367/87/2008, nr. 4.881/87/2008, nr. 4.449/87/2008, nr. 2.367.1/87/2007, nr. 3.272.1/87/2007, nr. 995/87/2009, nr. 1.585/87/2009, nr. 1.586/87/2009, nr. 80/87/2009, nr. 4.282/87/2008, nr. 4.370/87/2008, nr. 164/87/2009, nr. 1.580/87/2009, nr. 1.481/87/2009, nr. 172/87/2009, nr. 4.991/87/2008, nr. 4.946/87/2008, nr. 715/87/2009, nr. 4.165/87/2008, nr. 837/87/2009, nr. 839/87/2009, nr. 4.520/87/2008, nr. 3.701/87/2008, nr. 838/87/2009, nr. 85/87/2009, nr. 4.917/87/2008, nr. 4.904/87/2008, nr. 4.061/87/2008, nr. 4.886/87/2008, nr. 4.955/87/2008, nr. 4.064/87/2008, nr. 3.956/87/2007, nr. 119/87/2008, nr. 4.429/87/2008, nr. 3.824/87/2008, nr. 843/87/2009, nr. 3.839/87/2008, nr. 818/87/2009, nr. 4.382/87/2008, nr. 3.904/87/2008, nr. 609/87/2009, nr. 2.278/87/2008, nr. 4.902/87/2008, nr. 1.534/87/2008, nr. 4.144/87/2008, nr. 4.937/87/2008, nr. 4.090/87/2008, nr. 221/87/2009, nr. 3.312/87/2009, nr. 4.290/87/2008, nr. 4.901/87/2008, nr. 4.996/87/2008, nr. 4.287/87/2008, nr. 3.675/87/2008, nr. 344/87/2009, nr. 3.486/87/2007, nr. 4.852/87/2008, nr. 4.872/87/2008, nr. 4.931/87/2008, nr. 4.998/87/2008, nr. 501/87/2008, nr. 125/87/2008, nr. 3.480/87/2008 si, respectiv, nr. 169/87/2008, Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. în cauze civile având ca obiect drepturi bănesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, similară în dosarele mentionate, autorul acesteia sustine că prevederile art. 298 alin. (2)ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) si alin. (5) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat si obligativitatea respectării Constitutiei si a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele si protectia socială si în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul legislativ. Se sustine că textul de lege criticat a fost interpretat de către instantele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, dispozitiile art. 62 si 63 din legea mentionată mai sus reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) si art. 15 din Legea nr. 24/2000.


În opinia autoarei exceptiilor, orice altă interpretare este contrară jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul are obligatia elaborării unor dispozitii legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilitătii acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente, să evite paralelismul legislativ si să aibă vocatia de a respecta drepturile si libertătile fundamentale. Sustine că prin pronuntarea unor hotărâri judecătoresti diferite asupra aceleiasi probleme de drept este încălcat art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constitutie, Parlamentul este obligat să respecte Constitutia si celelalte legi, respectiv el trebuie să modifice prevederile legale în vigoare prin abrogare expresă, iar nu implicită, fiindcă procedând în acest mod ar contraveni principiului coerentei legislative.

Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile criticate au abrogat implicit art. 72 din Legea nr. 168/1999, iar aspectele invocate privesc aplicarea legii în timp, asupra cărora instanta de judecată are competenta de a se pronunta.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constitutionale, invocând de asemenea jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 decembrie 2003, potrivit cărora: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:

[...]

- orice alte dispozitii contrare."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) si (5) privind separatia puterilor în stat si suprematia Constitutiei si a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea, prin lege organică, a raporturilor de muncă, sindicatelor, patronatelor si protectiei sociale si ale art. 79 alin. (1) privind rolul Consiliului Legislativ.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi prevederi ale Legii fundamentale invocate în prezenta cauză si fată de critici identice.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, precum si deciziile nr. 1.016 si 1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, retinând, în esentă, că sustinerile autorului acesteia vizează aspecte de interpretare si aplicare a legii, respectiv de tehnică legislativă, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, ci a instantelor judecătoresti, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau a legiuitorului, după caz.

Pentru aceleasi considerente, si în prezenta cauză se impune mentinerea aceleiasi solutii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom" - S.A. În dosarele nr. 4.794/87/2008, nr. 4.510/87/2008, nr. 4.926/87/2008,nr. 129/87/2008, nr. 4.372/87/2008, nr. 1.026/87/2008, nr. 91/87/2009, nr. 460/87/2008, nr. 618/87/2008, nr. 4.915/87/2008, nr. 4.434/87/2008, nr. 4.386/87/2008, nr. 4.514/87/2008, nr. 611/87/2009, nr. 3.607/87/2008, nr. 4.925/87/2008, nr. 4884/87/2008, nr. 4.367/87/2008, nr. 4.881/87/2008, nr. 4.449/87/2008, nr. 2367.1/87/2007, nr. 3272.1/87/2007, nr. 995/87/2009, nr. 1.585/87/2009, nr. 1.586/87/2009, nr. 80/87/2009, nr. 4.282/87/2008, nr. 4.370/87/2008, nr. 164/87/2009, nr. 1.580/87/2009, nr. 1.481/87/2009, nr. 172/87/2009, nr. 4.991/87/2008, nr. 4.946/87/2008, nr. 715/87/2009, nr. 4.165/87/2008, nr. 837/87/2009, nr. 839/87/2009, nr. 4.520/87/2008, nr. 3.701/87/2008, nr. 838/87/2009, nr. 85/87/2009, nr. 4.917/87/2008, nr. 4.904/87/2008, nr. 4.061/87/2008, nr. 4.886/87/2008, nr. 4.955/87/2008, nr. 4.064/87/2008, nr. 3.956/87/2007, nr. 119/87/2008, nr. 4.429/87/2008, nr. 3.824/87/2008, nr. 843/87/2009, nr. 3.839/87/2008, nr. 818/87/2009, nr. 4.382/87/2008, nr. 3.904/87/2008, nr. 609/87/2009, nr. 2.278/87/2008, nr. 4.902/87/2008, nr. 1.534/87/2008, nr. 4.144/87/2008, nr. 4.937/87/2008, nr. 4.090/87/2008, nr. 221/87/2009, nr. 3.312/87/2009, nr. 4.290/87/2008, nr. 4.901/87/2008, nr. 4.996/87/2008, nr. 4.287/87/2008, nr. 3.675/87/2008, nr. 344/87/2009, nr. 3.486/87/2007, nr. 4.852/87/2008, nr. 4.872/87/2008, nr. 4.931/87/2008, nr. 4.998/87/2008, nr. 501/87/2008, nr. 125/87/2008, nr. 3.480/87/2008 si, respectiv, nr. 169/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.525

din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 4.848/62/2006, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin art. 16, art. 21 si art. 24 din Constitutie, întrucât „aduc prin vidul legislativ de enuntare o viciere a hotărârilor judecătoresti".

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

„Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri dată de o instantă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [... ]

4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecătii ori dacă un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credintă sau gravă neglijentă în acea cauză.

În cazul în care, în ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanta de revizuire se va pronunta mai întâi, pe cale incidentală, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel învinuit de săvârsirea infractiunii."

În opinia autorilor exceptiei prevederile de lege criticate contravin art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie si art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia, Curtea constată că asupra constitutionalitătii art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, pentru motive similare, s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.084 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, si Decizia nr. 317 din 5 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, statuând în sensul constitutionalitătii acestor prevederi.

Curtea a retinut că prevederile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă constituie norme de procedură care dau expresie art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia legiuitorul este liber să stabilească competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată, evident cu respectarea celorlalte prevederi si principii constitutionale.

Atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.


Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.527

din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de PFA Gheorghe Samoilă în Dosarul nr. 20.091/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 20.091/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de PFA Gheorghe Samoilă într-o cauză civilă având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât restrâng sfera apărărilor de fond împotriva unui titlu executoriu numai la cazul în care acest titlu nu a fost emis de o instantă judecătorească.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 399 din Codul de procedură civilă, cu următorul continut: „împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silită însăsi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sanctiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesati sau vătămati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea conditiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prevederile art. 399 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în repetate rânduri. Astfel, prin Decizia nr. 984 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, în care criticile vizau aceleasi aspecte ca si în cauza de fată, Curtea a retinut, în esentă, „că procedura contestatiei la executare este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdictională în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O solutie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autoritătii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constitutional. Or, Curtea constată că reglementarea dedusă controlului satisface exigenta impusă de norma constitutională, fiind în deplină concordantă cu prevederile art. 21 si 53 din Legea fundamentală".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de PFA Gheorghe Samoilă în Dosarul nr. 20.091/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.532

din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Ghiurău si

Lia Ghiurău în Dosarul nr. 155/35/C/2009 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 155/35/C/2009, Curtea de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Ghiurău si Lia Ghiurău.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin art. 21 din Constitutie, deoarece permit respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire îndreptate gresit la o altă instantă decât cea competentă potrivit legii.

Curtea de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă, texte ce au următoarea redactare:

- Art. 322 alin. 1: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri dată de o instantă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]";

- Art. 323 alin. 1: „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanta care a dat hotărârea rămasă definitivă si a cărei revizuire se cere.";

- Art. 325: „Instanta poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub conditia dării unei cautiuni. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplică în mod corespunzător."

Textul constitutional invocat de autorii exceptiei de neconstitutionalitate este cel al art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia, Curtea retine următoarele:

Asupra constitutionalitătii art. 322 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozitiile constitutionale privind liberul acces la justitie, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 122 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, statuând că acest text de lege reprezintă o normă de procedură pe care legiuitorul este abilitat să o instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, cu conditia ca aceasta să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală.

Curtea a mai retinut că atât accesul la justitie, cât si folosirea căilor de atac se exercită în formele si conditiile procedurale instituite prin lege.

În ce priveste art. 323 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006, si Decizia nr. 1.390 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 15 ianuarie 2009, statuând că „pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeasi instantă care a pronuntat hotărârea judecă si cererea de revizuire nu este de natură să influenteze aprecierea judecătorilor". Aceasta, deoarece „aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată".

Considerentele si solutiile deciziilor mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare ajurisprudentei Curtii.

Referitor la prevederile art. 325 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că nici acest text de lege nu contravine principiului constitutional al accesului liber la justitie. Potrivit acestui text, instanta poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub conditia dării unei cautiuni; în acest caz fiind aplicabile prevederile art. 403 alin. 3 si 4 din acelasi cod. Normele în cauză instituie obligatia instantei de a proceda la ascultarea părtilor, prilej cu care urmează să stabilească existenta unor motive temeinice de natură să impună si să justifice suspendarea; de asemenea, încheierea de suspendare este supusă căii de atac a recursului, care permite părtii nemultumite de solutia adoptată prin încheiere să obtină îndreptarea acesteia; în sfârsit, în ipoteza unor cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonantă presedintială până la solutionarea de către instantă a cererii de suspendare.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1, art. 323 alin. 1 si art. 325 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Ghiurău si Lia Ghiurău în Dosarul nr. 155/35/C/2009 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.534

din 17 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Parohia Ortodoxă Pomi în Dosarul nr. 1.674/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.674/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Parohia Ortodoxă Pomi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, deoarece instituie o procedură cu termene scurte de judecată si cu posibilitatea de a nu se cita părtile, ceea ce este de natură să restrângă exercitarea dreptului la apărare si să conducă la un proces neechitabil.

Tribunalul Satu Mare - Sectia civilă consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă, având următoarea redactare:

- Art. 581: „Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonantă presedintială se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen.";

- Art. 582: „Ordonanta este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronuntare, dacă s-a dat cu citarea părtilor, si de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanta de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

Recursul se judecă de urgentă si cu precădere, cu citarea părtilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronuntării si redactarea ordonantei sunt aplicabile. Împotriva executării ordonantei presedintiale se poate face contestatie."

Textul constitutional invocat este cel al art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia, Curtea retine că, prin numeroase decizii, s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 581 si 582 din Codul de procedură civilă. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 396 din 5 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004, Decizia nr. 762 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 iunie 2009, si Decizia nr. 809 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 24 iunie 2009, respingând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a statuat că reglementările criticate instituie o procedură specială potrivit căreia instanta de judecată poate dispune, prin ordonantă presedintială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgentă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Totodată, prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu se îngrădeste dreptul oricărei persoane de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime si, implicit, dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, prin această procedură se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei, prin cerere de ordonantă presedintială, si aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonantei presedintiale, ca si cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare.

Considerentele si solutiile deciziilor mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 581 si art. 582 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Parohia Ortodoxă Pomi în Dosarul nr. 1.674/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Sectia Civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind reglementarea unor măsuri de protectie socială pentru anul 2010

 

Luându-se în considerare presiunile si riscurile determinate de evolutiile economice interne si externe, necesitatea sustinerii cresterii economice si a reducerii inflatiei, pentru anul 2009 s-a impus adoptarea de măsuri imediate care să asigure un climat de protectie socială bazat pe principiul contributiei si al solidaritătii în promovarea progresului social.

Tinând cont că actiunile prevăzute în Pachetul de măsuri al Guvernului României pentru stimularea cresterii economice si protejarea intereselor economice ale populatiei trebuiau realizate cu celeritate, astfel încât să fie atinse dezideratele propuse, măsurile preconizate s-au adresat unui grup-tintă format din persoanele cele mai afectate de consecintele imediate ale crizei economice care sunt supuse riscului de a-si pierde locul de muncă.

Având în vedere cele de mai sus, s-a decis reducerea temporară a costurilor cu forta de muncă pentru a contracara efectele negative ale crizei economico-financiare asupra activitătii economice.

Tinând seama de efectele pozitive pe care această măsură Ie-a avut asupra companiilor care au fost fortate să îsi întrerupă temporar activitatea, de influenta benefică asupra ratei somajului în anul 2009, precum si de solicitările partenerilor sociali, pentru a da un semnal pozitiv angajatorilor de a opta pentru mentinerea fortei de muncă în conditiile în care efectele crizei economice sunt estimate a se prelungi si de a evita pierderea lucrătorilor calificati în anumite domenii cu potential de dezvoltare/expansiune după reluarea cresterii economice,

întrucât aceste împrejurări vizează interesul public si constituie elementele unei situatii extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor măsuri de protectie socială, aplicabile si pentru anul 2010, începând cu luna februarie.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Începând cu luna februarie 2010, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, pe perioada suspendării contractului individual de muncă din initiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activitătii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, salariatii ale căror contracte sunt astfel suspendate si care beneficiază de indemnizatia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si angajatorii, pentru salariatii respectivi, sunt scutiti de plata contributiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile. Indemnizatiile reprezintă drepturi aferente perioadei februarie - decembrie 2010, inclusiv.

(2) Indemnizatiile de care beneficiază salariatii, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, plătite din fondul de salarii, pe durata întreruperii temporare a activitătii angajatorului, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, începând cu luna februarie 2010, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010. Indemnizatiile reprezintă drepturi aferente perioadei februarie - decembrie 2010, inclusiv.

(3) Perioada prevăzută la alin. (1), pentru care salariatii ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate si angajatorii acestor salariati sunt scutiti de plata contributiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, constituie stagiu de cotizare fără plata contributiei.

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) - (3) se aplică în cazul în care contractul individual de muncă se suspendă în situatiile de întrerupere temporară, totală sau partială, inclusiv de reducere temporară, a activitătii angajatorului, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

(5) În întelesul prezentei ordonante de urgentă, prin notiunea de contributii de asigurări sociale se întelege contributia de asigurări sociale, contributia de asigurări pentru somaj, contributia de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurări sociale de sănătate, datorate, potrivit prevederilor legale, atât de salariatii care beneficiază de indemnizatia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, cât si de angajatorii acestora, pentru respectivii salariati.

(6) Pentru stabilirea si calculul indemnizatiei de somaj prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, precum si pentru stabilirea si calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1). In situatia în care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (3) este corespunzător unei fractiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fractiunii de lună.

(7) Prin derogare de la dispozitiile art. 34 alin. (11) lit. a) si ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, perioada prevăzută la alin. (3), în care salariatii realizează stagiu de cotizare fără plata contributiei, se ia în calcul la stabilirea perioadei de 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru acordarea indemnizatiei de somaj, prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si la realizarea stagiului minim de cotizare în sistemul asigurărilor pentru somaj.

(8) Pentru stabilirea si calculul indemnizatiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1). În situatia în care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (3) este corespunzător unei fractiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fractiunii de lună.

Art. 2. - Angajatorii au obligatia să depună, la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia îsi au sediul, o declaratie pe propria răspundere din care să reiasă că se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, la momentul constatării de către acestia a situatiilor respective.

Art. 3. - Conform competentelor legale, Inspectia Muncii si Agentia Natională de Administrare Fiscală, prin institutiile lor teritoriale subordonate, vor controla periodic angajatorii care beneficiază de măsurile de protectie socială prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul sănătătii,

Cseke Attila

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 5 februarie 2010.

Nr. 4.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Cetătenie

 

Având în vedere obligatia Comisiei pentru cetătenie de a respecta termenele legale pentru solutionarea cererilor în materie de cetătenie,

luând în considerare obligatia pozitivă de asigura caracterul efectiv, neiluzoriu al drepturilor conferite de lege, obligatie instituită de Conventia Europeană a Drepturilor Omului,

tinând cont de necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetătenie să poată solutiona în termenul de 5 luni prevăzut expres în Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cererile de redobândire si acordare a cetăteniei române,

dată fiind necesitatea unei reorganizări administrativ-institutionale în scopul eficientizării activitătii Comisiei pentru cetătenie,

tinând seama de importanta creării în termen cât mai scurt a unei institutii autonome, cu competente depline în materie de cetătenie,


având în vedere iminenta unor noi litigii în materia cetăteniei în cazul nerespectării termenelor legale prevăzute pentru solutionarea cererilor în materie de cetătenie,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează Autoritatea Natională pentru Cetătenie, denumită în continuare Autoritate, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Justitiei.

(2) Sediul Autoritătii este în municipiul Bucuresti, str. Petofi Sandor nr. 47, sectorul 1. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 2. - Autoritatea este finantată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei.

Art. 3. - În cadrul Autoritătii functionează Comisia pentru cetătenie, potrivit prevederilor Legii cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Scopul, functiile si atributiile principale ale Autoritătii

 

Art. 4. - Autoritatea asigură aplicarea procedurii legale de acordare, redobândire, renuntare si retragere a cetăteniei române.

Art. 5. - În realizarea scopului său fundamental, prevăzut la art. 4, Autoritatea are functiile si îndeplineste atributiile principale prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă si de alte reglementări în domeniu.

Art. 6. - Autoritatea are următoarele functii principale:

a) îndeplineste prevederile legale cu privire la acordarea, redobândirea, renuntarea si retragerea cetăteniei române;

b) desfăsoară, prin structurile de specialitate, activitate de consiliere cu privire la problemele în materie de cetătenie, precum si cu privire la drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de cetătean european, în conditiile regulamentului de organizare si functionare stabilit prin ordin al ministrului justitiei;

c) propune Ministerului Justitiei si participă la elaborarea proiectelor de acte normative care vizează domeniul său de activitate.

Art. 7. - Autoritatea are, în desfăsurarea activitătii, următoarele atributii principale:

a) tine evidenta cererilor de acordare, redobândire, renuntare si retragere a cetăteniei române, alcătuind dosare pentru fiecare caz în parte;

b) asigură conditiile necesare pentru desfăsurarea activitătii Comisiei pentru cetătenie;

c) asigură secretariatul Comisiei pentru cetătenie;

d) păstrează si organizează arhiva Comisiei pentru cetătenie;

e) întocmeste proiectele de ordine ale presedintelui Autoritătii privind acordarea, redobândirea, retragerea si renuntarea la cetătenia română, precum si proiectele de ordine de respingere a acestor cereri;

f) redactează certificatele de cetătenie si îndeplineste procedura de rectificare a acestora;

g) asigură solemnitatea depunerii jurământului de credintă fată de România si păstrează evidenta persoanelor care au depus jurământul de credintă;

h) colaborează cu autorităti ale administratiei publice centrale si cu institutii internationale cu atributii în domeniul cetăteniei, fiind abilitată să încheie protocoale de colaborare;

i) comunică, la cerere, autoritătilor administratiei publice centrale datele referitoare la persoanele care au dobândit, au redobândit sau au pierdut cetătenia română, potrivit legii;

j) răspunde solicitărilor cu privire la problemele cu care a fost sesizată, dacă intră în sfera sa de competentă;

k) informează cu caracter general publicul cu privire la drepturile cetătenilor români, inclusiv cele care decurg din calitatea de cetătean european;

l) asigură participarea personalului la programe de formare si perfectionare profesională, în limita bugetului aprobat;

m) realizează orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autoritătii, în limita bugetului aprobat si a planului de activităti.

 

CAPITOLUL III

Conducerea Autoritătii

 

Art. 8. - (1) Autoritatea este condusă de un presedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat.

(2) Presedintele si vicepresedintii Autoritătii sunt numiti si eliberati din functie prin decizie a primului-ministru. Numirea se realizează pentru un mandat cu durata de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

(3) Presedintele este ordonator tertiar de credite.

Art. 9. - (1) Presedintele conduce întreaga activitate a Autoritătii, pe care o reprezintă în relatiile cu autoritătile administratiei publice, cu institutiile publice centrale si locale, cu persoanele juridice si fizice române sau străine, precum si în justitie.

(2) În exercitarea atributiilor sale, presedintele emite ordine, decizii si instructiuni, în conditiile legii.

(3) Presedintele are dreptul de a delega atributii, cu exceptia celei de emitere a ordinului pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la cetătenie, care nu poate fi delegată.

(4) În caz de imposibilitate de exercitare a functiei de către presedinte, ordinul pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la cetătenie va putea fi emis numai de ministrul justitiei.

(5) Starea de imposibilitate a exercitării functiei se constată prin ordin al ministrului justitiei, la sesizarea presedintelui sau a unuia dintre vicepresedintii Autoritătii.

(6) Vicepresedintii conduc si răspund de activitatea structurilor pe care le coordonează.

(7) Vicepresedintii Autoritătii îndeplinesc atributiile presedintelui în caz de imposibilitate temporară de exercitare a functiei de către acesta, cu exceptia cazului prevăzut la alin. (4).

Art. 10. - Calitatea de presedinte sau de vicepresedinte al Autoritătii este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior, precum si a celor de instruire din cadrul institutiilor de formare profesională.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea Autoritătii

 

Art. 11. - Organigrama si regulamentul de organizare si functionare ale Autoritătii se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 12. - (1) Autoritatea dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de directii, servicii, birouri si birouri teritoriale.


(2) Numărul maxim de posturi la nivelul Autoritătii pentru anul 2010 este de 126 si se va constitui în conditiile art. 19. După data de 1 ianuarie 2010, acest număr poate fi majorat sau diminuat, prin hotărâre a Guvernului, în functie de necesitătile Autoritătii, prin reorganizarea acesteia.

(3) Personalul Autoritătii este format din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor în conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, functionari publici, functionari publici cu statut special reglementat de Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Natională a Penitenciarelor, republicată, personal din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, personal din Ministerul Administratiei si Internelor si personal contractual.

Art. 13. - Atributiile, sarcinile si răspunderile individuale ale personalului Autoritătii se stabilesc prin fisa postului, pe baza regulamentului de organizare si functionare.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 14. - Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 102 se abrogă.

2. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăteniei române se face prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetătenie."

3. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăteniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetătenie si se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială si autentică la sediul Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, fiind însotită de acte care dovedesc îndeplinirea conditiilor prevăzute de prezenta lege.

Cererile de redobândire sau de acordare a cetăteniei române întemeiate pe dispozitiile art. 10 alin. 1 si art. 101 pot fi depuse si la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. In cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetătenie din cadrul Autoritătii Nationale pentru Cetătenie."

4. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Comisia pentru cetătenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la cetătenia română.

Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autoritătii Nationale pentru Cetătenie.

Membrii Comisiei si presedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justitiei, pentru un mandat de 2 ani, si pot fi revocati pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justitiei.

Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un presedinte si din 20 de membri, personal din cadrul Autoritătii Nationale pentru Cetătenie. Lucrările Comisiei nu sunt publice, se desfăsoară în prezenta a cel putin 5 membri si sunt prezidate de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.

Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea conditiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăteniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de

Comisie cu votul majoritătii celor prezenti. In caz de paritate, votul presedintelui Comisiei sau ai înlocuitorului acestuia este decisiv."

5. La articolul 16, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăteniei, precum si în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 14 alin. 6 ori al neprezentării, în mod nejustificat, la sustinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie respingerea cererii."

6. La articolul 17, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

„Raportul, însotit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăteniei, va fi înaintat presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie."

7. La articolul 18, alineatele 1, 2 si 3 vor avea următorul cuprins:

„Art. 18. - Presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, constatând îndeplinite conditiile prevăzute de prezenta lege, emite ordinul de acordare sau de redobândire a cetăteniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăteniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de îndată, de la data emiterii ordinului.

În cazul în care constată neîndeplinirea conditiilor prevăzute de lege, presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetăteniei.

Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de acordare sau de redobândire a cetăteniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăteniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire."

8. La articolul 19, alineatele 2, 3 si 4 vor avea următorul cuprins:

„În termen de 3 luni de la data comunicării ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de acordare sau redobândire a cetăteniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetătenia română vor depune jurământul de credintă fată de România.

Jurământul de credintă se depune în sedintă solemnă în fata ministrului justitiei si a presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie sau a unuia dintre cei 2 vicepresedinti ai autoritătii delegati în acest sens si are următorul continut:

«Jur să fiu devotat patriei si poporului român, să apăr drepturile si interesele nationale, să respect Constitutia si legile României.»

După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetătenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului contin elemente de sigurantă si au aplicate fotografii ale titularului."

9. La articolul 20, alineatele 2, 3 si 4 vor avea următorul cuprins:

„Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăteniei române fată de persoanele care nu au depus jurământul în conditiile legii se face de către presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, la sesizarea directiei de specialitate din cadrul autoritătii, sau, după caz, de seful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credintă fată de România este recunoscută ca fiind cetătean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de acordare sau de redobândire a cetăteniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetătenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăteniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credintă fată de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obtine cetătenia română de la data emiterii ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăteniei române, pe baza cererii si a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori conventional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăteniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetătenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunostintă a termenului de depunere a jurământului de credintă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de acordare sau de redobândire a cetăteniei române."

10. La articolul 30, alineatele 4, 5 si 8 vor avea următorul cuprins:

„Presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renuntare la cetătenia română, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 26.

Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de renuntare la cetătenia română se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Dovada renuntării la cetătenia română se face cu adeverintă eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul sau resedinta în străinătate, în baza ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie."

11. La articolul 31, alineatele 4, 5, 6 si 8 vor avea următorul cuprins:

„În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea conditiilor legale de retragere a cetăteniei române, Comisia va propune presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetăteniei române sau, după caz, respingerea sesizării.

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Cetătenie, constatând îndeplinite conditiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetăteniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetăteniei, în cazul în care constată neîndeplinirea conditiilor prevăzute de lege.

Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetăteniei se comunică persoanei în cauză, precum si persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Pierderea cetăteniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cetătenie de aprobare a retragerii cetăteniei române."

Art. 15. - Articolul II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, se modifică după cum urmează:

„Art. II. - Începând cu data de 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetăteniei române, formulate în temeiul dispozitiilor art. 101 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se vor înfiinta birouri teritoriale în subordinea Autoritătii Nationale pentru Cetătenie."

Art. 16. - În anul 2010, paza sediilor Autoritătii, a bunurilor si a valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

Art. 17. - Cererile de acordare, redobândire, renuntare sau retragere a cetăteniei române aflate în curs de solutionare la Directia cetătenie din cadrul Ministerului Justitiei se transferă Autoritătii, iar solutionarea acestora se va realiza potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 18. - (1) Cheltuielile aferente personalului si posturilor preluate de Autoritate de la Ministerul Justitiei vor fi alocate din bugetul Ministerului Justitiei în bugetul Autoritătii.

(2) Pentru posturile preluate prin transfer potrivit art. 19 alin. (2), cheltuielile de personal aferente vor fi redistribuite pe bază de protocol încheiat între Ministerul Administratiei si Internelor si, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe cu Ministerul Justitiei, din bugetul acestora în bugetul Ministerului Justitiei, pentru Autoritate.

(3) Cheltuielile necesare pentru functionarea Autoritătii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) si (2), vor fi alocate din bugetul Ministerului Justitiei, în limita sumei de 766 mii lei. Echipamentele informatice, mobilierul, aparatura birotică, precum si alte active vor fi transferate, prin protocol de predare-preluare, din gestiunea Ministerului Justitiei în gestiunea Autoritătii.

(4) Cheltuielile care depăsesc sumele alocate potrivit alin. (1)-(3) se vor asigura prin redistribuirea din bugetele altor ordonatori de credite bugetare sau din Fondul de rezervă bugetară, prin hotărâre a Guvernului.

(5) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor principali de credite bugetare, inclusiv pe baza protocoalelor prevăzute la alin. (2), să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetelor acestora.

Art. 19. - (1) Prin reorganizarea Ministerului Justitiei si constituirea Autoritătii, personalul încadrat la Directia cetătenie din Ministerul Justitiei, precum si posturile aferente acestuia vor fi preluate de Autoritate.

(2) Posturile rămase vacante în urma aplicării alin. (1) pot fi ocupate, prin transfer, de personal din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei si Internelor si al Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(3) După aplicarea alin. (1) si (2), Ministerul Justitiei va organiza concurs, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, pentru ocuparea posturilor rămase vacante pentru anul 2010.

(4) Până la operationalizarea Autoritătii, procedura de acordare, redobândire, retragere sau renuntare la cetătenie, precum si orice alte aspecte care decurg din functionarea Autoritătii vor fi asigurate prin Directia cetătenie si, după caz, prin alte directii de specialitate ale Ministerului Justitiei.

(5) În mod exceptional, atunci când nu sunt ocupate potrivit alin. (1)-(3), posturile din cadrul Autoritătii pot fi ocupate si prin detasare de personal din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei si Internelor si al Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 20. - Guvernul va asigura, pe parcursul anului 2010, un nou sediu care să permită desfăsurarea activitătii Autoritătii, odată cu extinderea personalului potrivit art. 12 alin. (2).


Art. 21. - Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 5 februarie 2010.

Nr. 5.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

Nr. 4 din 2 februarie 2010

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 32 din 9 februarie 2010

MINISTERULADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 29 din 4 februarie 2010

 

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

Nr. 130 din 10 februarie 2010

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ  AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

Nr. 7.403 din 4 februarie 2010

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

Nr. 91 din 8 februarie 2010

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, al ministrului administratiei si internelor, al ministrului mediului si gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspectie la frontieră stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare si pentru siguranta alimentelor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 47 din 13 ianuarie 2010, întocmit de Directia coordonare a punctelor de inspectie la frontieră si Directia generală siguranta alimentelor din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) si ale art. 40 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

tinând cont de prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspectie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, precum si conditiile de aprobare a posturilor de inspectie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din tări terte si pentru controalele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ale produselor alimentare si hranei pentru animale provenite din tări terte, aprobată cu modificării prin Legea nr. 524/2003, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 3 alin. (3) si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

tinând cont de prevederile art. 2 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale,

în temeiul prevederilor art. 5 pct. II.2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 5 alin. (3) si (4) din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, ministrul agriculturii si dezvoltării rurale, ministrul administratiei si internelor, ministrul mediului si pădurilor, vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală si ministrul transporturilor si infrastructurii emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, al ministrului administratiei si internelor, al ministrului mediului si gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspectie la frontieră stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 6 octombrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Marian Zlotea

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Mihail Dumitru

 

p. Vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Viorel Comănită

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor si infrastructurii

Radu Mircea Berceanu

ANEXĂ

 

LISTA

posturilor de inspectie la frontieră în care sunt organizate controale sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor si programul de lucru al acestora

 

Nr. crt.

Judetul

Postul de inspectie la frontieră Denumire/Sediu/Adresă

Puncte de lucru

Tipul

Mărfuri aprobate pentru

Import si tranzit

intrare/iesire

Mărfuri aprobate pentru export si tranzit iesire

Mărfuri aprobate pentru import, intrare, tranzit si export

Mărfuri aprobate pentru

intrare si import în conditii

speciale

Program de lucru

1.

CONSTANTA

CONSTANTA NORD, Incinta Port, Dana 52-53

Constanta Nord

P

POA, FJ

-

PAONA

PAONA

Zilnic 7,00-23,00

 

 

 

Midia**

P

-

0

-

-

La solicitare

2.

CONSTANTA

CONSTANTA SUD Sud Agigea, Incintă Port, Poarta nr. 10

Constanta Sud

P/ZL

POA, FJ

-

PAONA

PAONA

Zilnic 7,00-23,00

3.

IASI

SCULENI, Comuna Victoria, cod 707584

Sculeni

R

POA, FJ

-

PAONA

PAONA

Permanent

 

 

 

Cristesti Gara CFR Cristesti

F*

FJ

-

PAONA

-

La solicitare

4.

ILFOV

Aeroportul International, Henri Coandă, BUCURESTI,

Sos. Bucuresti-Ploiesti, Km 16,5 Otopeni

Aeroportul International Henri Coandă Bucuresti

AP

E,A POA, FJ

E,A

PAONA

PAONA

Permanent

5.

SATU MARE

HALMEU, Str. Titulescu nr. 1, Cod 447145

Halmeu

R

O, E,A POA, FJ

O, E,A

PAONA

PAONA

Permanent

 

 

 

Halmeu

F*

FJ

-

PAONA

-

La solicitare

6.

SUCEAVA

SIRET Cod 725500

Siret

R

POA, FJ

-

PAONA

PAONA

Permanent

 

 

 

Vicsani - (Dornesti)

F*

FJ

-

PAONA

-

La solicitare

7.

TIMIS

MORAVITA, Comuna Moravita, cod 307280

Moravita

R

O, E,A, POA, FJ

O, E,A

PAONA

PAONA

Permanent

 

 

 

Stamora

F*

FJ

-

PAONA

-

La solicitare

 

 

 

Portile de Fier I

P

FJ

POA, FJ

PAONA

-

La solicitare

8.

VASLUI

ALBITA, Sat Albita, Comuna Drânceni, Cod 737221

Albita

R

O, E,A, POA, FJ

O, E,A

PAONA

PAONA

Permanent

9.

GALATI

GALATI, Vama Galati, Rutier/Feroviar/Port

Galati rutier/ feroviar/port

R/F*/P

-

-

PAONA

-

Permanent

10.

BOTOSANI

Rădăuti Prut, Vama Rădăuti, Prut, Rutier

Rădăuti Prut rutier

R

-

-

PAONA

-

Permanent

 

NOTĂ:

Zona Liberă Giurgiu - numai la solicitarea autoritătii vamale, pentru punerea în liberă circulatie a produselor alimentare de origine nonanimală importate din tări terte, inspectorul din cadrul compartimentului Siguranta alimentelor al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Giurgiu aplică legislatia specifică în vigoare.

 

LEGENDĂ:

R = rutier;

P = port;

AP = aeroport;

F = feroviar;

ZL = zonă liberă;

O = animale vii - ungulate;

E = animale vii - ecvidee înregistrate;

A= animale vii - altele (câini, pisici, dihori domestici), nevertebrate (cu exceptia albinelor si crustaceelor), pesti tropicali ornamentali, amfibieni, reptile, păsări - toate speciile (cu exceptia păsărilor de curte care fac obiectul directivelor 90/539/CEE si 92/65/CEE ale Consiliului), mamifere (rozătoare si iepuri domestici), animale de circ si animale vii, părti si produse CITES [conform Conventiei de la Washington din 3 martie 1973 (CITES) si Regulamentului (CE) nr. 338/97 referitor la protectia speciilor faunei si florei sălbatice prin controlul comertului cu acestea];

FJ = furaje;

POA= produse de origine animală (inclusiv material seminal, ovule, embrioni si produse CITES);

PAONA = produse alimentare de origine nonanimală.

* = Execută controalele la solicitarea prealabilă a sefului statiei C.F.R.

** = Numai pentru export si tranzit iesire animale vii: ungulate - O.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.